• Save
Prezentare chirurgie fracturi
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Prezentare chirurgie fracturi

on

  • 1,438 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,438
Views on SlideShare
1,438
Embed Views
0

Actions

Likes
2
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Prezentare chirurgie fracturi Prezentare chirurgie fracturi Presentation Transcript

  • Traumatisme la nivelul muschilor
  •  Contuzia musculara Plaga musculara Ruptura musculara Hernia musculara
  • A. Contuzia musculara = urmarea actiunii unui agent vulnerant, intern sau extern, care produce leziuni de intindere si profunzime variabila, fara compromiterea integritatii tegumentului sau mucoasei. Se identifica doua mecanisme lezionale principale:I) compresie sau strivire : produce grave alterari la nivelul tesuturilor prin ruperea acestora, compresie si disfunctie in aportul sangvin tisular.II) miscarea diferentiata a unor structuri anatomice partial fixate, cauzata de decelerare (ex.: ruptura aortei descendente).
  • Leziunile rezultate depind de : forta de impact unghiul sub care agentul traumatic actioneaza durata si intensitatea actiunii rezistenta tesuturilor si planul pe care acestea sunt traumatizate. Daca agentul traumatic actioneaza perpendicular pe tesuturi, leziunea ulterioara va fi mai profunda, mai grava, dar localizata. Daca actiunea va fi tangentiala, atunci leziunea va fi mai intinsa, difuza, dar mai putin grava.
  • Ambele mecanisme duc la aparitia la nivelultesuturilor a unor deformari fizice de intindere,forfecare sau strivire. La nivelul tesutului grasos subcutanat sedistrug traveele conjunctive ce leaga tegumentulde planurile profunde, se rup capilare de sange,limfatice si posibil vase mai mari, rezultindhematoame sau sero-hematoame de abundentavariabila. Contuziile profunde pot produce leziuni alecelorlalte structuri anatomice de la nivelul regiuniitopografice traumatizate: osteo-articulare,capsuloligamentare, tendinoase, vasculare,nervoase.
  • Contuziile forte toracice si/ sau abdominale sepot solda cu leziuni traumatice ale organelorinterne cavitare sau parenchimatoase. Astfel, traumatismele intense la nivelul bazeitoracelui au uneori drept consecinta nu numaifracturi costale, pneumotorax sau hemotorax,dar si rupturi de ficat, splina sau rinichi, prinimpactul brutal al coastelor inferioare asupraacestor organe.
  • Contuzii la nivelul muschilor :  Hematom  Stupoare musculara  Zdrobire musculara
  • I. Hematomul subaponevrotic- colectie sanguina- constituie prototipul lezional al contuziilor musculare- apare prin strivirea si/ sau ruperea partiala a fibrelor musculare si lezarea consecutiva a vaselor sangvine
  • - tegumentele supradiacente de obicei bombeaza,constatandu-se o tumefactie imprecis delimitata,uneori difuza, a segmentului afectat- pacientul acuza durere locala spontana intensa înrepaus, exacerbata de palpare sau contractiamusculaturii interesate- la palpare se constată o impastare profundasubaponevrotica de dimensiuni variabile, cumobilitate redusa- prin contractia musculaturii, masa palpabilapersista, se fixeaza, devine practic nedeplasabila
  • - punctia exploratorie extrage lichid hematic,certificând diagnosticul- echimoza se exteriorizeaza tardiv, după 2-3 zile,uneori la distanta de sediul contuziei, in functie dedifuziunea continutului hematie prin comunicaţiile culojele musculare invecinate- hematoamele voluminoase pot produce fenomenelocale de compresie venoasa si chiar arteriala. Dacasunt lezate si vase arteriale de calibru mai mare dininteriorul lojei aponevrotice, presiunea ridicata asangelui acumulat intr-un spaţiu inextensibildepaseste substantial pe cea venoasa si chiar pe ceaa surselor arteriale mai mici.
  • - consecinţele pot fi dintre cele mai severe:instalarea unei tromboflebite profunde,decompensarea unei arteriopatii cronice obliterante,ischemie periferica acuta prin tromboza arteriala …- astfel, diagnosticarea unui hematom cu fenomenecompresive si ischemie secundara, impuneinterventia chirurgicala de urgenta- se practica incizia larga de degajare şi evacuare ahematomului, efectuarea homeostazei chirurgicale,lavajul cavitatii restante si drenajul decliv.
  • II. Stupoarea musculara- contuzie musculara minima, fara expresieanatomo-patologica- clinic, se manifesta prin durere si reducereafortei de contractie
  • III. Zdrobire musculara  Crush- syndrom - atritie musculara intinsa a extremitatilor si care se complica evolutiv cu insuficienta renala acuta si stare de soc
  • Clinic – 3 stadii :I. strivire propriu- zisa: traumatizatul suferape parcursul a mai mult de 12 ore efectul decontuzie compresiva forte pe arii largi desuprafata corporala. Fiziopatologic, aceasta etapa secaracterizeaza prin devitalizari intinse alemaselor musculare strivite, ceea ce duce laacumulari masive in tesuturile compromise acatabolitilor toxici rezultati din metabolismultisular viciat în conditii de anaerobioza si delipsa a substratului energetic.
  • II. edem si socIII. insuficienta renala acuta Obiectivele terapeutice majore in cazulsindromului de strivire sunt reprezentate de:- tratamentul intensiv al socului- tratamentul chirurgical adecvat al leziunilortraumatice.Uneori, ca ultima alternativa, devinenecesara amputatia segmentului compromis- hemodializarea pacientilor cu insuficienta renalaacuta instalata.
  • B. Traumatisme deschise - plagi In functie de profunzimea lor si de eventualainteresare a unor cavitati seroase (cavitateperitoneala, pleurala, pericardica), plagile seclasifica in: - plagi nepenetrante, ce nu deschid cavitatiseroase; - plagi penetrante, caracterizate prinrealizareaunei solutii de comunicare cu exteriorul a cavitatiiperitoneale, pleurale sau pericardice. Fiecare la randul lor se subimpart in plagi simplesi plagi perforante, ultimele fiind insotite de leziuniale unor organe cavitare sau parenchimatoase.
  • In funcţie de traiect si profunzime se disting 4varietati de plagi: - plagi nepenetrante simple - de exemplu celelimitate strict la stratul celulo-musculo-aponevrotical peretelui abdominal; - plagi nepenetrante perforante - de exempluplagile lombare cu lezarea unui organretroperitoneal (rinichi, pancreas, colon); - plagi penetrante simple - de exemplu cele aleperetelui abdominal anterior, cu interesareaseroasei peritoneale, fara insa a produce leziuniale organelor intra-abdominale; - plagi penetrante perforante - avand acelasitraiect cu cele penetrante simple, dar insotite deleziuni ale unor viscere sau organe cavitareintraabdominale.
  • Dupa caracterele morfopatologice, plagile sepot clasifica dupa cum urmeaza: 1. plagi intepate 2. plagi taiate 3. plagi contuze 4. plagi muscate 5. plagi prin arme de foc
  • 1. Plagi intepate- orificiu tegumentar mic, uneori chiar punctiform, cu marginile relativ nete- leziunile sunt localizate pe traiectul parcursde agentul vulnerant, in general „in fund de sac“- uneori pot fi foarte profunde, penetrante si/sau perforante- prin obstruarea orificiului extern (cu cheaguri etc), rezulta o minicavitate inchisa, ce constituie un mediu optim pentru dezvoltarea germenilor, motiv pentru care adeseori au un risc infectios semnificativ, mai ales cand agentul vulnerant, in totalitate sau o parte din el, a fost retinut in tesuturi.
  • 2. Plagile taiate- margini nete, regulate, usor departate prin tendinta tesutului adipos subcutanat de a se „eversa" in plaga, directia solutiei de continuitate tegumentara fiind variabila in functie de traiectoria si forma agentului vulnerant.- cu cat acesta din urma are proprietati de taiere mai bune, cu atat distrugerea tisulara este mai redusa, dar in acelasi timp creste si riscul de lezare in profunzime a unor structuri anatomice importante ca: trunchiuri nervoase, pachete vasculare, tendoane, capsule articulare etc.- desi prezent, riscul infectios este semnificativ mai redus decat la plagile contuze sau intepate.
  • Factorii principali de gravitate in cazul plagilor taiate sunt reprezentati de:- hemoragia externa- profunzimea si traiectul, ce pot determina caracterul perforant sau chiar penetrant, cu posibile leziuni de organe cavitare sau parenchimatoase
  • 3. Plagile contuze- margini tegumentare neregulate, anfractuoase, cu zone sau lambouri devitalizate- tesuturile subiacente prezinta leziuni importante prin zdrobire- mecanismul de producere are la baza efecte mecanice combinate intre ele – strivire intre doua planuri dure (agentul contondent si planurile osoase), tractiune, torsiune.
  • Riscul infectios este major datorita caracteruluiprofund, anfractuos, amploarei devitalizarilortisulare ce ofera conditii prielnice de dezvoltare agermenilor microbieni, mai ales a celor anaerobi. Mediul sarac in oxigen, existenta resturilortisulare, a cheagurilor de sange, a hematoamelor,pH-ul acid, determina la acest tip de leziuni risculcel mai inalt de dezvoltare a tetanosului, agangrenei gazoase, a fasceitei şi mioziteinecrozante. Potentialul septic este amplificat atunci cand inprofunzimea plagii este retinut material teluric(praf, pămînt), resturi de imbracaminte, fragmenteale corpului contondent.
  • 4. Plagile muscate Constituie de fapt plagi compuse, in producerealor fiind implicate mai multe mecanisme distincte:intepare, zdrobire, taiere, dilacerare. Aceasta faceca elementele de gravitate specifice fiecarui tip deplaga (intepata si contuza), sa se sumeze, rezultand in final un profil cu totul aparte din punct de vedere al evolutiei plagii. Infectiile sunt de regula polimicrobiene, mixte, aerobe şi anaerobe, cu atat mai severe cu cat caracterul contuz al plagii este mai pregnant si distrugerile de tesuturi mai ample (in suprafata, dar mai ales in profunzime).
  • 5. Plagile prin impuscare La nivelul orificiului de intrare distrugereategumentara este minima, relativ comparabila cadimensiuni cu grosimea proiectilului. Odata patruns în organism, prin energia sacinetica, acesta produce un efect de tip exploziv. Acesta este materializat printr-o unda de soc,care prin propagare in masa musculara producemari distrugeri sub forma unui „con de penetratie"sau „de distrugere“, cu baza spre periferie si cuvirful la locul de oprire al proiectilului.
  • In parcursul sau, proiectilul strabate in functiede energia sa cinetica, tesuturi moi pe o adincimevariabila, poate intalni structuri osoase pe care lefractureaza sau nu, ricosand si schimbindu-sitraiectoria. De aceea, refacerea traseului strabatut deproiectil nu este intotdeauna usora, putand suferideviatii dintre cele mai imprevizibile. Cand proiectilul are suficienta energie si strabatetoate structurile intilnite in cale, la poarta deIesire orificiul tegumentar este mult mai mare simai anfractuos comparativ cu orificiul de intrare.
  • Calibrul solutiei tegumentare de „iesire" este decirca 5-6 ori mai mare decat cel de intrare.O astfelde plaga, cu un orificiu de intrare si altul de iesire,se defineste ca fiind bipolara. O forma particulara este aceea in care proiectilul,intre orificiul de intrare si cel de iesire, strabatedoar tesuturi superficiale, supraaponevrotice,realizand asa-numita plaga „in seton".
  • Cand proiectilul ramine retentionat inorganism, plaga este unipolara, iar la locul deretentie se pot identifica: proiectilul, fragmentetelurice si/sau de imbracaminte antrenate in .profunzime. schijelor, care produc plagi Este cazulanfractuoase, cu devitalizari intinse tisulare sicontaminare microbiana importanta
  • C. Ruptura musculara - poate aparea prin traumatism direct sau prin contractura musculara brusca - se poate datora unei fracturari osoase sau a unui ligament - partiala/ totala
  • Clinic:- durere vie- tumefiere- echimoza- posibil hematom- impotenta functionala- la palpare, zona de depresiune
  • Tratament: - imobilizarea portiunii afectate, eventual cu ajutorul unui bandaj compresiv - chirurgical, prin miorafie
  • D. Hernia musculara- apare in urma ruperii fasciei musculare de invelis, cauzata de caderi, plagi anterioare, sau eforturi musculare intense- prin fisura rezultata se angajeaza o portiune de muschi, care imbraca aspectul unui tumori moi, ovalare, ce apare in repaus dar dispare cand muschiul se contracta
  • - apare in special la nivelul muschilor bicepsbrahial, tibial anterior, adductori si qvadriceps - fascia nu se vindeca spontan, si necesitasuturarea sa, urmata de o perioada de repausde 7-10 zile
  • Traumatisme la nivelul tendoanelor
  •  Entezita Luxatia Sectionare Ruptura
  • A. Entezita- inflamatia insertiilor osoase ale tendoanelor, ligamentelor sau aponevrozelor- se manifesta prin dureri la nivelul zonei de insertie musculara, ce apar la sfarsitul unei miscari fortate- apare in urma unei contractii supraliminare- se recomanda repaus si imobilizarea zonei afectate in pozitie de repaus
  • B. Luxatia- afecteaza tendoanele ce trec prin santuri osoase, si presupune rasucirea sau iesirea din sant a tendonului- apare in urma unor traumatisme directe sau a unor contracturi musculare violente- clinic se manifesta prin durere brusca, impotenta functionala si relief anormal al regiunii- ca tratament, se practica repunerea in pozitie normala a tendonului, urmata de imobilizare zonei afectate timp de cateva zile .
  • C. Sectionarea tendonului- reprezinta indepartarea fibrelor tendinoase sau ruptura acestora, determinata de un agent traumatic- clinic, se poate identifica - sectionarea completa, in care capetele tendonului se indeparteaza, si apare impotenta functionala - sectionarea incompleta
  • D. Ruptura tendonului - reprezinta solutii de continuitate fara plaga - apare in urma unor contractii bruste a muschiului sau in urma unor microtraumatisme repetate - cel mai frecvent apar la nivelul tendonului rotulian si cel achilean
  • Clinic:- la palpare se identifica discontinuitatea tendonului- se manifesta prin durere brusca si impotenta functionala- se trateaza prin sutura tendonului, imobilizarea membrului si recuperare