SlideShare a Scribd company logo
1 of 71
Iankovszky Cristina Sunetul Proiect Disciplina Proiectarea,implementarea si managementului invatamantului la distanta Master, Anul I, TICE
CUPRINS ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
1.  S A  ne reamintim! ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
1.1  Ce este o undă? ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Undele transversale   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Undele longitudinale   ,[object Object],[object Object],Aten T ie   !  Perturbaţia este cea care se deplasează prin mediu, nu particulele individuale ale mediului.
1.2  Mărimi caracteristice mişcării de oscilaţie ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
1 . 3  Unde sinusoidale ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Exerciţiu1.1  ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Exerciţiul 1.2 ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Pe scurt ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Încercaţi să răspundeţi! ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns:   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Test de autoevaluare ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],( Verificaţi)
Răspuns: ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2 . Unda sonor a ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.1 Definiţia undei sonore ,[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],Pentru mărirea radiaţiei, trebuie să creăm condiţii în care apariţia mişcărilor turbionare să fie eliminată.  În legătură cu aceasta, diapazoanele se montează pe cutii de lemn, pentru a li se întări sunetul, iar la instrumentele muzicale (vioară, violoncel), coardele se fixează pe suprafeţe de lemn numite capace sau carcase. V ibraţiile coardei se transmit suprafeţei mari a capacului, în jurul cărora fluxurile de aer închise devin imposibile. În vecinătatea capacului se formează unde de compresie şi dilatare, care dau naştere unui sunet intens. Acelaşi rol îl joacă şi capacul pianului.
2.2  Cum se produce un sunet? ,[object Object],[object Object],[object Object]
2.3  Propagarea sunetului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],Reprezentarea sunetului printr-o undă sinusoidală este doar o încercare de a ilustra fluctuaţiile presiunii în funcţie de timp. Nu trebuie să tragem concluzia că este o undă transversală. AtenTie !
Încercaţi să răspundeţi ! ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.4  Viteza sunetului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.4.1  Boom sonic   Prin Boom sonic înţelegem zgomotul puternic auzit când unda de şoc produsă de un avion care se deplasează cu viteză supersonică trece pe lângă un ascultător. Dacă viteza este subsonică  avionul  se deplasează înainte, acesta creează în aer unde longitudinale, adică zone de înaltă şi joasă presiune (comprimări şi dilatări). Fronturile de undă se pot îndepărta de avion şi încep să se disperseze. Ascultătorul din punctul X va auzi undele ca sunete ( un „vuiet” de aer – precum şi sunetul distinct al motoarelor.  Dacă viteza este supersonică   a vionul supersonic  îşi ajunge din urmă fronturile de unde în timp ce creează altele, astfel încât ele se suprapun.   Se creează o presiune mare ( unda de şoc ), care este împinsă înaintea avionului şi poate fi „îndepărtată”. Este asemănătoare cu unda curbilinie a unui vas ( dacă vasul se deplasează mai repede decât undele de apă pe care le creează ). Ascultătorul din punctul X va auzi unda ca pe un boom sonic neaşteptat, puternic . Experiment: www.grc.nasa.gov /WWW/K-12/ airplane / sndwave.html   (Click pentru a vedea filmul)
Încercaţi să răspundeţi! ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.5  Intensitatea sunetului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Încercaţi să răspundeţi ! ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.6  Presiunea sunetului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
2.7  Percepţia sunetelor ,[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],Aceste limite variază de la un individ la altul şi se modifică cu vârsta, sub efectul expunerii prelungite la zgomot sau  urma unor afecţiuni netratate Infrasunetele nu produc senzaţii auditive dar unele sunt totuşi percepute la nivelul cuştii toracice. În fig. 2 .2  sunt redate benzile de trecere ale urechii omului şi ale câtorva specii  Sunetele cu frecvenţa mai mică decât 20 Hz formează domeniul infrasunetelor, iar cele cu frecvenţa mai mare ca 20 Khz formează  domeniul  ultrasunetelor. Urechea omului este capabilă să detecteze unde sonore cu frecvenţele cuprinse între 20 Hz şi 20 000 Hz, interval numit domeniul audibil.
[object Object]
2.8 Comunicarea animalelor   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Ecolocatia
Sonar
Pe scurt: ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Test de evaluare ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns: ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
3.  Sunete şi zgomote ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
3.1  Sunetul ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
3.2  Calităţile sunetului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
3.3  Armonicele într-o coardă ,[object Object],[object Object],[object Object],În aceeaşi coardă se pot forma unde staţionare cu un număr impar sau par de noduri . În general, frecven ţele pentru care se formează într-o coardă unde staţionare sunt date de relaţia: ,  ( 3 .2) unde n este un număr întreg pozitiv. Aceste frecvenţe poartă numele de armonicele corzii.  Sunetul fundamental se obţine pentru n = 1. n = 3 n = 2
În tabelul  3 .1  sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coardă de chitară. Tabel 3.1 λ = (2/5)L 5 6 5/2 5 λ = (1/2)L 4 5 2 4 λ = (2/3)L 3 4 3/2 3 λ = L 2 3 1 2 λ = 2L 1 2 1/2 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea corzii Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea corzii Numărul armonicii
Armonicele formate in corzile unui pian
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Exerciţiul 3.2   Determinaţi lungimea unei corzi de chitară dacă frecvenţa fundamentală (prima armonică) este 256 Hz. Viteza undei în coardă este 405 m/s . Răspuns: Date   Cerinţe   Diagrama v = 405 m/s  L = ?  υ 1  = 256 Hz Din relaţia  1 .4  Din diagramă pentru prima armonică
3.4  Armonicele unei coloane de aer deschise la ambele capete ,[object Object],Poziţiile nodurilor şi ventrelor pentru sunetul fundamental şi primele trei armonici sunt reprezentate în fig.  3 .1 . fig.3.1
În tabelul  3 .2  sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coloană de aer deschisă la ambele capete. Tabelul 3.2 λ = (2/5)L 6 5 5/2 5 λ = (1/2)L 5 4 2 4 λ = (2/3)L 4 3 3/2 3 λ = L 3 2 1 2 λ = 2L 2 1 1/2 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea coloanei Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea coloanei Numărul armonicii
În fig. 4.2  sunt prezentate câteva instrumente muzicale de suflat (Click pentru a porni filmul)
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Exerciţiul 3.4   Determinaţi lungimea unei coloane de aer deschise la ambele capete pentru care frecvenţa sunetului fundamental (prima armonică) este 480 Hz. Viteza sunetului în aer este de 340 m/s . Răspuns: Date  Cerinţe  Diagrama v = 340 m/s  L = ?  υ 1  = 480 Hz Din formula ( 1 .4):   Din diagramă:
3.5  Armonicele unei coloane de aer deschise la un capăt ,[object Object],Pentru sunetul fundamental, lungimea coloanei este egală cu λ/4, astfel încât lungimea de undă a sunetului fundamental este egală cu λ = 4L, iar frecvenţele armonicelor sunt: ( 3 .3) Primele trei armonici sunt prezentate în figura  3 .2 . Sunetele muzicale se produc în plăci şi membrane vibrante (xilofon, difuzor, tobă). figura  3 .2
În tabelul 4.3 sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coloană de aer deschisă la un capăt. λ  =  (4/9)L 5 5 9/4 9 λ  =  (4/7)L 4 4 7/4 7 λ  =  (4/5)L 3 3 5/4 5 λ  =  (4/3)L 2 2 3/4 3 λ  =  (4/1)L 1 1 1/4 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea coloanei Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea coloanei Numărul armonicii
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Exerciţiul 3.6   Determinaţi lungimea unei coloane de aer deschise la un capăt pentru care frecvenţa sunetului fundamental este υ 1  = 480 Hz. Viteza sunetului  în aer este de 340 m/s.   Răspuns: Date  Cerinţe  Diagrama v = 340 m/s  L = ?  υ 1  = 480 Hz Din relaţia ( 1 .4):   Din diagramă:
Pe scurt ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Încercaţi să răspundeţi !   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns: ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
3 .6 Zgomotul şi  p oluarea sonoră ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],FRECVENŢA măsurată în Hz – urechea având sensibilitatea cea mai ridicată în banda  1 000-5 000 Hz DURATA sau timpul cât excitantul sonor – zgomotul – acţionează asupra analizatorului auditiv. Efectul nociv al zgomo tu lui este direct proporţional cu durata acestuia. Peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o psihoză periculoasă, indiferent de preferinţele sau de starea psihică a individului. Într-un mediu în care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute. La intensităţi egale zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecvenţă joasă.
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],MĂSURĂTORILE ŞI ANALIZELE de zgomot sunt un mijloc puternic de diagnoză în programele de reducere a zgomotului de la aeroporturi, din întreprinderi, de pe autostrăzi, din locuinţe, studiouri de înregistrare.... MĂSURĂTORILE ŞI ANALIZELE reprezintă o cale spre creşterea calităţii vieţii În ţara noastră nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45dB, între orele 6-22 şi 35dB între orele 22-6. În unele cărţi de specialitate pe lângă denumirea de Poluare sonoră mai întâlnim şi denumiri ca: Poluare infrasonoră, ultrasonoră sau cu vibraţii mecanice.
Test de autoevaluare ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Răspuns : ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Bibliografie ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]

More Related Content

What's hot

Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
stefanmoraru
 
Sistemul cheltuielilor publice
Sistemul cheltuielilor publiceSistemul cheltuielilor publice
Sistemul cheltuielilor publice
Rodica B
 
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
Vasile Filat
 
Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.
Marin Ksy
 
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_20123clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
Gabriela Popa
 
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
Violeta Ungureanu
 
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatoriala
ionutnastase20
 

What's hot (20)

Legea atracţiei universale
Legea atracţiei universaleLegea atracţiei universale
Legea atracţiei universale
 
Poluarea fonică
Poluarea fonicăPoluarea fonică
Poluarea fonică
 
Detectori de radiatii nucleare2
Detectori de radiatii nucleare2Detectori de radiatii nucleare2
Detectori de radiatii nucleare2
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
 
Sistemul cheltuielilor publice
Sistemul cheltuielilor publiceSistemul cheltuielilor publice
Sistemul cheltuielilor publice
 
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
 
6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptx6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptx
 
Sunetul
SunetulSunetul
Sunetul
 
12A_Scotia
12A_Scotia12A_Scotia
12A_Scotia
 
14. gota ana xe-efectul termic fizica
14. gota ana xe-efectul termic fizica14. gota ana xe-efectul termic fizica
14. gota ana xe-efectul termic fizica
 
Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.
 
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_20123clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
3clasificarea undelor electromagnetice_liceu_2012
 
Proiect tic a_2b_filip_luminita
Proiect tic a_2b_filip_luminitaProiect tic a_2b_filip_luminita
Proiect tic a_2b_filip_luminita
 
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
79379958 temäƒ-psihologie-senzatii-perceptii-reprezentari
 
Fenomene optice
Fenomene opticeFenomene optice
Fenomene optice
 
Nutritia heterotrofa
 Nutritia heterotrofa Nutritia heterotrofa
Nutritia heterotrofa
 
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrateParticularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrate
 
Inductia electromagnetica
Inductia electromagneticaInductia electromagnetica
Inductia electromagnetica
 
Evolutia ecosistemelor
Evolutia ecosistemelorEvolutia ecosistemelor
Evolutia ecosistemelor
 
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatoriala
 

Viewers also liked (6)

Polarizarea
PolarizareaPolarizarea
Polarizarea
 
Elemente de acustica
Elemente de acusticaElemente de acustica
Elemente de acustica
 
Curs tulburari de perceptie
Curs tulburari de perceptieCurs tulburari de perceptie
Curs tulburari de perceptie
 
Polarimetria 2013 analisis instrumental
Polarimetria 2013 analisis instrumentalPolarimetria 2013 analisis instrumental
Polarimetria 2013 analisis instrumental
 
Clasificarea undelor
Clasificarea undelorClasificarea undelor
Clasificarea undelor
 
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descopeririProiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
 

Similar to Acustica3

Raport La Fizica!
Raport La Fizica!Raport La Fizica!
Raport La Fizica!
alexcurbet
 
Raport La Fizica
Raport La FizicaRaport La Fizica
Raport La Fizica
alexcurbet
 
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9cRaport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
alexcurbet
 
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
CosminCretu4
 
Presentation1
Presentation1Presentation1
Presentation1
guest5026
 
La fizica vartic
La fizica varticLa fizica vartic
La fizica vartic
alexcurbet
 
Electromagnetism
ElectromagnetismElectromagnetism
Electromagnetism
Skyte32
 

Similar to Acustica3 (20)

Unde mecanice
Unde mecaniceUnde mecanice
Unde mecanice
 
Raport La Fizica!
Raport La Fizica!Raport La Fizica!
Raport La Fizica!
 
Radiația x
Radiația xRadiația x
Radiația x
 
C03 propagarea undelor
C03   propagarea undelorC03   propagarea undelor
C03 propagarea undelor
 
Raport La Fizica
Raport La FizicaRaport La Fizica
Raport La Fizica
 
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9cRaport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
Raport De CreaţIe Botnaru O Cl 9c
 
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
407625658 intrebari-lab1-12-fiz-pdf
 
Presentation1
Presentation1Presentation1
Presentation1
 
Natura luminii. interferența luminii
Natura luminii. interferența luminiiNatura luminii. interferența luminii
Natura luminii. interferența luminii
 
La fizica vartic
La fizica varticLa fizica vartic
La fizica vartic
 
Generarea curentului electric alternativ
Generarea curentului electric alternativGenerarea curentului electric alternativ
Generarea curentului electric alternativ
 
Fizica
FizicaFizica
Fizica
 
Teza doctorat (rezumat)
Teza doctorat (rezumat)Teza doctorat (rezumat)
Teza doctorat (rezumat)
 
Undele electromagnetice
Undele electromagneticeUndele electromagnetice
Undele electromagnetice
 
Fizica pentru curiosi
Fizica pentru curiosiFizica pentru curiosi
Fizica pentru curiosi
 
Electromagnetism
ElectromagnetismElectromagnetism
Electromagnetism
 
reflexia si refractia undelor mecanice.pptx
reflexia si refractia undelor mecanice.pptxreflexia si refractia undelor mecanice.pptx
reflexia si refractia undelor mecanice.pptx
 
Reflexia si refractia luminii
Reflexia si refractia luminiiReflexia si refractia luminii
Reflexia si refractia luminii
 
Oscilatorul duffing
Oscilatorul duffingOscilatorul duffing
Oscilatorul duffing
 
12. danciu ioana xe-efectul magnetic al curentului electric
12. danciu ioana xe-efectul magnetic al curentului electric12. danciu ioana xe-efectul magnetic al curentului electric
12. danciu ioana xe-efectul magnetic al curentului electric
 

Acustica3

  • 1. Iankovszky Cristina Sunetul Proiect Disciplina Proiectarea,implementarea si managementului invatamantului la distanta Master, Anul I, TICE
  • 2.
  • 3.
  • 4.
  • 5.
  • 6.
  • 7.
  • 8.
  • 9.
  • 10.
  • 11.
  • 12.
  • 13.
  • 14.
  • 15.
  • 16.
  • 17.
  • 18.
  • 19.
  • 20.
  • 21.
  • 22.
  • 23.
  • 24.
  • 25.
  • 26.
  • 27. 2.4.1 Boom sonic Prin Boom sonic înţelegem zgomotul puternic auzit când unda de şoc produsă de un avion care se deplasează cu viteză supersonică trece pe lângă un ascultător. Dacă viteza este subsonică avionul se deplasează înainte, acesta creează în aer unde longitudinale, adică zone de înaltă şi joasă presiune (comprimări şi dilatări). Fronturile de undă se pot îndepărta de avion şi încep să se disperseze. Ascultătorul din punctul X va auzi undele ca sunete ( un „vuiet” de aer – precum şi sunetul distinct al motoarelor. Dacă viteza este supersonică a vionul supersonic îşi ajunge din urmă fronturile de unde în timp ce creează altele, astfel încât ele se suprapun. Se creează o presiune mare ( unda de şoc ), care este împinsă înaintea avionului şi poate fi „îndepărtată”. Este asemănătoare cu unda curbilinie a unui vas ( dacă vasul se deplasează mai repede decât undele de apă pe care le creează ). Ascultătorul din punctul X va auzi unda ca pe un boom sonic neaşteptat, puternic . Experiment: www.grc.nasa.gov /WWW/K-12/ airplane / sndwave.html (Click pentru a vedea filmul)
  • 28.
  • 29.
  • 30.
  • 31.
  • 32.
  • 33.
  • 34.
  • 35.
  • 36.
  • 37.
  • 38.
  • 39.
  • 40.
  • 41.
  • 42. Sonar
  • 43.
  • 44.
  • 45.
  • 46.
  • 47.
  • 48.
  • 49.
  • 50. În tabelul 3 .1 sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coardă de chitară. Tabel 3.1 λ = (2/5)L 5 6 5/2 5 λ = (1/2)L 4 5 2 4 λ = (2/3)L 3 4 3/2 3 λ = L 2 3 1 2 λ = 2L 1 2 1/2 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea corzii Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea corzii Numărul armonicii
  • 51. Armonicele formate in corzile unui pian
  • 52.
  • 53.
  • 54. În tabelul 3 .2 sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coloană de aer deschisă la ambele capete. Tabelul 3.2 λ = (2/5)L 6 5 5/2 5 λ = (1/2)L 5 4 2 4 λ = (2/3)L 4 3 3/2 3 λ = L 3 2 1 2 λ = 2L 2 1 1/2 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea coloanei Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea coloanei Numărul armonicii
  • 55. În fig. 4.2 sunt prezentate câteva instrumente muzicale de suflat (Click pentru a porni filmul)
  • 56.
  • 57.
  • 58. În tabelul 4.3 sunt prezentate caracteristicile primelor armonici formate într-o coloană de aer deschisă la un capăt. λ = (4/9)L 5 5 9/4 9 λ = (4/7)L 4 4 7/4 7 λ = (4/5)L 3 3 5/4 5 λ = (4/3)L 2 2 3/4 3 λ = (4/1)L 1 1 1/4 1 Relaţia între lungimea de undă şi lungimea coloanei Numărul de ventre Numărul de noduri Numărul de lungimi de undă cuprinse în lungimea coloanei Numărul armonicii
  • 59.
  • 60.
  • 61.
  • 62.
  • 63.
  • 64.
  • 65.
  • 66.
  • 67.
  • 68.
  • 69.
  • 70.
  • 71.