2. Din punctul de vedere al functiei:
- I.Sistem nervos al vietii de
relatie: realizeaza legatura (relatia)
organismului cu mediul
inconjurator
- II.Sistem nervos vegetativ:
coordoneaza activitatea tuturor
organelor interne

3. Sistemul
ner vos
I. Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea
senzitivo-senzoriala
Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)(SNC)
Somatic (al vietii
de relatie) - Maduva spinarii Bulb rahidian
- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio
Cerebel Mezencefal
Diencefal Talamus
Hipotalamus
Metatalamus
Subtalamus
Epitalamus
Emisferele cerebrale
Sistemul nervos periferic

4. -Nervi Cranieni Senzitivi
Motori
Micsti
Spinali Micsti
-Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni
Vegetativi Laterovertebrali
Previscerali
Intramurali
II.Sistemul nervos vegetativ - coordoneaza activitatea inconstienta a
viscerelor
Sistemul nervos vegetativ (SNV) simpatic
parasimpatic

5. Componentele SNC sunt protejate
de:
• protectie osoasa:
-cutia craniana – encefal
-coloana vertebrala –maduva
spinarii
2. Meningele
3. Lichidul cefalorahidian.

6. 2. M eningele
 - sunt membrane conjunctive;
 - protejeaza maduva spinarii si encefalul;
 - acestea sunt: duramater, arahnoida
si piamater;
 1. Duramater:
 - alc. din tesut conj. Dens, slab vascularizat;
 - adera de formatiunile osoase;
2. Arahnoida:
- tesut conjunctiv avascular, aderent la duramater;
- intre ea si piamater se gaseste lichidul
cefalorahidian(LCR)
3. Piamater:
- tesut conjunctiv care adera la organele nervoase;
- are vascularizatie nutritiva;

7. 3. Lichidul cefalor ahidian
 - protejeaza tesutul nervos impotriva traumatismelor;
 - rol in transportul hormonilor;
 - constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul
nervos a unor substante daunatoare din sangele
circulant;

8. Neuronul reprezinta unitatea structurala si
functionala a sistemului nervos.
In alcatuirea organelor nervoase se mai
gasesc celule de sustinere, numite CELULE
GLIALE
(nevroglii)
CELULE
GLIALE

9. CORP CELULAR PRELUNGIRI NEURONALE
unde se afla DENDRITE - scurte şi ramificate
nucleul
AXON – unic, cu butoni terminali.
Are un înveliş de mielină.

10. Neuronii sunt celule care trăiesc mult - pot să
funcţioneze toată viaţa.
Neuronii nu se înmulţesc - deci nu pot fi înlocuiţi
dacă sunt distruşi.
Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o
capacitate mare de a răspunde la stimuli externi
sau interni -
Neuronii au nevoie de oxigen şi glucoză pentru a
funcţiona optim. În lipsa oxigenului, neuronii pot
să trăiască doar câteva minute.
Neuronii sunt specializaţi în conducerea
excitaţiilor sub formă de impuls nervos prin corpul
şi prelungirile lor.

11. Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASE
Mai multe fibre nervoase, invelite de un invelis
comun, formeaza un NERV
Prin fibrele nervoase circula
Influxurile nervoase se transmit de la un
neuron la altul prin intermediul sinapselor

12. Neuron presinaptic
Buton terminal
Fanta sinaptica
Neuron postsinaptic
SINAPSA

14. M
A
D
U
V
A
MADUVA SPINALA

15.  in canalul vertebral format prin suprapunerea
Localizare vertebrelor,
 se intinde de la baza craniului (vertebra C1) pana
la L2, de unde se continua cu filum terminale
care se continua cu nervii lombari si sacrali
formand "coada de cal".
 prezinta 2 umflaturi: una cervicala si una lombara
si corespund zonelor de unde pornesc nervii
membrelor;
 are forma de cilindru usor turtit dorso-ventral;

16. Alcatuirea Alcatuirea
externa interna
• Are forma unui Substanta alba –
cordon turtit la exterior, sub
dorso-ventral forma de
• cordoane;
Pe ambele fete
prezinta niste Substanta
santuri cenusie
- in interior, sub
forma literei
H,fluture;
-dispusa in
centru, sub
forma de
coloane

18. Substanta cenusie
Este formata din corpul neuronilor. Bara transversala a H-
ului formeaza comisura cenusie a maduvei,iar portiunile
laterale ale H-ului sunt subdivizate in
coarne:anterioare,laterale,posterioare.
Comisura cenusie
- prezinta in centru,canalul
ependimar care contine LCR.
Coarnele anterioare
- sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare
- contin neuroni somatomotori, ai caror axoni formeaza
radacina ventrala(anterioara) a nervilor spinali.
Coarnele posterioare
- contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de
deutoneuron protoneuronul fiind situat in ganglionul
spinal(in radacina posterioara).

19. Coarnele laterale
- sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara,in regiunea
toracala si lombara superioara;
- contin neuroni viscerosenzitivi in jumatatea posterioara a
coarnelor laterale; si neuroni visceromotori in jumatatea
anterioara a coarnelor laterale
- Substanta alba
- Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de
cordoane in care gasim fascicule ascendente situate spre
interior fata de precedentele,si fascicule de asociatie,
situate profund,in imediata vecinatate a substantei cenusii.

21. Nervii spinali
- conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici
si vegetativi)
- sunt in numar de 31 de perechi (in regiunea cervicala
exista 8 nervi cervicali, in regiunea toracala sunt 12
nervi, apoi 5 in regiunea lombara , 5 in sacrala si 1 in
regiunea coccigiana .
- sunt formati din 2 radacini:
- Anterioara (ventrala), motorie
- Posterioara (dorsala), senzitiva
care prezinta pe traiectul ei
ganglionul spinal.
- Radacina anterioara contine axonii neuronilor
somamotori din cornul anterior al maduvei si axonii
neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a
cornului lateral

22. Radacina posterioara (dorsala) prezinta pe
traiectul sau ganglionul spinal la nivelul
caruia sunt localizati atat neuronii
somatosenzitivi cat si neuronii visceosenzitivi
Neuronii somatosenzitivi
au o dendrita lunga care ajunge la receptorii din
piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici
profunzi din aparatul
locomotor(propioceptori).Axonul lor intra in
maduva pe calea radacinii posterioare;

23. Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga ,care
--
ajunge la receptorii din viscere (viceroreceptori). Axonii lor
patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si ajung in
jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona
viscerosenzitiva)
- Radacinile anterioare si posterioare ale nervului spinal se
unesc si formeaza trunchiul nervului spinal , care este mixt ,
avand in structura sa fibre stomatomotorii , visceromotorii.,
somatosenzitive, viscerosenzitive
Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului
vertebral prin gaura intervertebrala . Dupa un scurt traiect
de la iesirea sa din canalul vertebral , nervul spinal se
desface in ramurile sale:ventrala,dorsala,meningiala, si
comunicanta alba. Prin a cincea ramura comunicanta
cenusie ,f ibra vegetativa simpatica postganglionara intra in
nervul spinal.

24. - Ramurile ventrale(anterioara) , prin anastomozare,intre ele
formeaza o serie de plexuri: cervical,brahial,lombar,sacral.
In regiunea toracala ramurile ventrale ale nervilor se
dispun sub forma nervilor intercostali.
- Ramura dorsala(posterioara) a nervului spinal contine ca si
ramura ventrala atat fibre motorii cat si fibre sezitive ;se
distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor
vertebrale.
Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre
senzitive si vasomotorii pentru meninge.
Ramurile comunicante :prin cea alba trece fibra
preganglionara mielinica ,cu originea in neuronul
visceromotor din cornul lateral al maduvei ,iar prin cea
cenusie fibra post ganglionara amielinica fiind axonul
neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero-
vertebral (paravertebral)

25. 1.Functia reflexa:
-centri reflecsi de importanta
vitala ex. reflexul rotulian;
-actul reflex = procesul fiziologic de
raspuns la un stimul care actioneaza
asupra unui anumit camp receptor si are ca
substrat anatomic= arcul reflex (1. calea aferenta;
2 centrii reflexi;3. calea aferenta;)
2. Functia de conducere:
- pe cai ascendente - informatii de la
organele corpului spre encefal
- pe cai descendente – comenzi
de la encefal spre organele efectoare
(muschi sau glande)

26. 1. Functia reflexa a maduvei spinarii
- este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi
A.Reflexele somatice medulare
B.Reflexele vegetative medulare: mai importante sunt:
- reflexele cardioacceleratoare si pupilodilatator (cu centrii in
coarnele laterale ale maduvei cervicodorsale);
- r. vasoconstrictoare(cu centrii in maduva dorsolombara);
- r. sudorale, pilomotorii si motilitatea tubului digestiv(in
centrii dorsolombari);
- r. de mictiune, defecatie si sexuale(cu centrii localizati i
maduva lombosacrata: in coarnele laterale si comisura
cenusie);
Centrii vegetativi medulari sunt subordonati unor centrii superiori
(bulbari, hipotalamici si chiar corticali);

27. A.Reflexele somatice medulare:
Sunt de 2 tipuri:
 Reflexele monosinaptice sunt cele mai simple reflexe
somatice;urmarind declansarea reflexului rotulian prin percutia
tendonului rotulian se constata reactia rapida(exrensia
gambei), deoarece arcul reflex are doar 2 neuroni: axonul
neuronului senzitiv din ganglionul spinal,face sinapsa direct cu
motoneuronul medular din cornul anterior;
- Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida,
aceste reflexe au timpul de latenta f. Scurt si, datorita lipsei
neuronilor intercalari, sunt strict limitate si nu iradiaza;ex:
reflexele osteotendinoase (rotulian, ahilean,
bicipital,tricipital,etc)

28. 2. Reflexele polisinaptice:
-Arcul lor reflex include un nr.variabil de neuroni intercalari intre
neuronul senzitiv si cel motor;
-Cel mai tipic este reflexul de flexie care consta in indoirea unui
membru dupa aplicarea unui stimul nociv(intepatura, obiect fierbinte,
curent electric, etc) pe piele , tesut subcutanat sau muschi;
-Sunt reflexe de aparare si indeparteaza zona stimulata de agentul
nociv;
-Arcul reflex e format din cel putin 3 neuroni si de aceea timpul lor de
latenta este mai lung;
-Daca intensitatea stimulului este f. puternica, raspunsul motor este mai
complex, flexia membrului stimulat insotindu-se de extensia membrului
de paretea opusa;
-In cazul unor stimului extrem de nocivi se produce o activitate motorie
din partea tuturor celor 4 membre, prin iradierea excitatiei;

29. 2. Functia de conducere:
I.cai ascendente
- informatii de la
organele corpului spre
encefal
II.cai descendente
– comenzi
de la encefal spre
organele efectoare
(muschi sau glande)

30. I. CAILE ASCENDENTE
1.Calea sensibilitatii tactila, termica si dureroasa
1a.Calea sensibilitatii termice si dureroasa
Receptoriii se gasesc in piele.Pentru sensibilitatea
dureroasa,ca si pentru cea termica,receptorii sunt
terminatiile nervoase libere.
Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita
este lunga si ajunge la receptori,iar axonul patrunde in
maduva.
Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul
psterior al maduvei.Axonul lui trece in cordonul lateral
opus,unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral,care,in
traiectul sau ascendent,strabate maduva si trunchiul
cerebral,indreptandu-se spre talamus.
Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se
proiecteaza pe scoarta cerebrala,in aria somestezica I din
lobul parietal.

31. 2b.Calea sensibilitatii tactile grosiere (protopatica)
In piele,receptorii sunt reprezentati de corpusculii
Meissner si de discurile tactile Merkel.
Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita
acestui neuron,lunga,ajunge la nivelul receptorilor,iar
axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva.
Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din
cornul posterior.Axonul acestor neuroni trece in cordonul
anterior opus,alcatuind fasciculul spinotatalamic
anterior care,in traiectul sau ascendent,strabate
maduva,trunchiul cerebral so ajunge la taltamus.
Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se
proiecteaza in scoarta cerebrala,in aria somestezica I.

33. 1c.Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice)
Utilizeaza calea cordoanelor posterioare,impreuna cu calea
proprioceptiva kinestezica,cu care va fi descrisa.
2.Caile sensibilitatii proprioceptive
2a. Calea sensibilitatii kinestezice(constienta)
Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in spatiu)
utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea
tactila epicritica.
Recetorii:
 pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceeasi ca si pentru
sensibilitatea tactila protopatica,insa cu camp receptor mai mic;
 Pentru sensibilitatea kinestezica,receptorii sunt corpusculii
neurotendiosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.

34. Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,a carui
dendrita,lunga,ajunge la receptori.Axonul,de asemenea
lung,patrunde in cordonul posterior,formand la acest nivel
fasciculul gracilis si fasciculul cuneat.Mentionam ca
fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala
superioara si in maduva cervicala.Aceste doua
fascicule,numite si fascicule spinobulbare,urca spre bulb.
Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din
bulb.Axonul celui deal II-lea neuron se incruciseaza in
bulb si formeaza decusatia senzitiva,dupa care devin
ascendenti si formeaza lemniscul medeial,care se
indreapta spre talamus.
Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul celui de al III-
lea neuron se proiecteaza in aria somestezica I.

35. 2b. Calea sensibilitatii proprioceptive de control al
miscarii
(inconstienta)
Aceasta cale este constituita din doua tracturi:
 Tractul spinocerebelos dorsal(direct);
 Tractul spinocerebelos ventral(incrucisat).
Protoneuronul este lcoalizat in ganglionul
spinal;dendrita ajunge la receptori,iar axonul,pe calea
radacinii posterioare,intra in maduva,in substanta
cenusie.
Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul
posterior al maduvei.Axonul celui deal doilea neuron se
poate comporta in doua moduri:
 Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte,formand
fasciculul spinocerebelos dorsal(direct);

36. Ambele fascicule au un traiect
ascendent,strabat maduva s iajung
in trunchiul cerebral,unde se
comporta in mod diferit;
 Fasciculul spinocerebelos dorsal
strabate numai bulbul si apoi,pe
calea pedunculului cerebelos
inferior,ajunge la cerebel;
 Fasciculul spinocerebelos ventral
strabate bulbul,puntea si
mezencefalul si apoi,mergand de-a
lungul pedunculului cerebelos
superior,ajunge la cerebel

37. 3.Caile sensibilitatii interoceptive
(visceroceptiva)
In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli
mecanici,termici,chimici,iar influxurile nervoase interoceptive
nu devin constiente.Numai in conditii anormale viscerele pot
fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.
Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor,sub
forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.
Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal;dendrita lui
ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva.
Deutoneuronul se afla in maduva;axonii acestuia intra in
alcatuirea unui fascicul si,din aproape in aproape,ajung la
taltamus.Aceasta cale este multisinaptica.
Al III-lea neuron se afla in taltamus.Zona de proiectie
corticala este difuza.

38. II.CAILE DESCENDENTE
1.Calea piramidala
Isi are origine in cortexul cerebral si controleza
motilitatea voluntara.
Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale
diferite:aria motorie,aria premotorie,aria motorie
suplimentara si aria motorie secundara ,suprapuse ariei
senzitive secundare..Dintre cele aproximativ 1 000 000
de fibre ale fascicululi piramidal circa 700 000 sunt
mielinizate .
Fibrele fasciculului piramidal strabat,in directia lor
descendenta,toate acele etaje ale trunchiului cerebral si
ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit:
1. in jur de 75% din fibre se incrucisaza la nivelul
bulbului (decusatia piramidala),formand fasciculul
piramidal incrucisat sau cortispinal lateral care ajunge in
cordonul lateral al maduvei ;

39. 2. in jur de 25 5 din fibrele fasiccului priamidal nu se
incrucisaza si formeaza fasciculul piramidal direct
(corticospinal anterior),care ajunge in cordonul anterior
de acceasi parte ,fiind situat lanaga fisura mediana .In
dreptul fiecarui segment ,o parte din fibre parasesc acest
fascicul ,se incrucisaja si trec in cordonul anterior opus.
In traiectul lui prin trunchiul cerebral ,din fibrele
fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare
care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari
cornului anterior ai maduvei)
In concluzie.calea sistemului piramidal are 2 neuroni :
 un neuron cortical central ,de comanda
 un neuron inferior ,periferic sau de executie care poate
fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor
cranieni

41. 2.Calea extrapiramidala
Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza
motilitatea involuntara automata si semiautomata .Caile
extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) .De
la nucleii bazali prin eferentele acestora (fibre
strionilice,striorubice si strioreticulate),ajung la nucleii din
mezencefal (nucleul rosu,substanta alba si formatia
reticulata),continuandu-se spre maduva prin fasciculele
nigrospinale, rubrospinale si reticulospinale;de la nivelul nucleilor
bulbari –olivari si vestibulari-se continua cu fasciculele
olivospinale si vestibulospinale
Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii
motori din cornul anterior al maduvei .
Prin caile descendente piramidale si extrapiramidale centrii
encefalici exercita controlul motor voluntar (calea piramidala ) si
automat (caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. In
acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie fiind
mentinute postura si echilibrul corpului.

43. Să recunoaştem organele componente
ale encefalului:
– creier mare – emisfere cerebrale
-creier mic – cerebel
- trunchiul cerebral

44. Localizare: in
continuarea Alcatuirea
maduvei spinarii mezencefal externa
puntea lui Varolio
bulb rahidian

46. Alcatuirea Functiile trunchiului
interna cerebral
• Substanta cenusie – •
sub forma de nuclei Functia reflexa – ex.
reflexe respiratorii, de
• Substanta alba – la tuse, stranut,
exterior si printre
nuclei de substanta clipire
cenusie de reglare a activitatii
inimii
2. Functia de conducere –
pe cai ascendente si
descendente,
continuarea celor
medulare

47. Localizare: in partea posterioara
trunchiului cerebral
Alcatuirea externa:
2 emisfere cerebeloase
legate printr-o punte
numita
vermis
Alcatuirea interna:
Substanta cenusie – la exterior
=>SCOARTA CEREBELOASA si
in interior formand nuclei
cerebelosi
Substanta alba – in interior

48. Functiile
cerebelului
 de mentinere a
echilibrului
 de mentinere a
tonusului
muscular
 de coordonare
a miscarilor
fine
comandate de
scoarta
cerebrala

49. Localizare: in cutia craniana, ocupand cea
mai mare parte a acesteia
Alcatuirea externa:
2 emisfere cerebrale,
separate de un sant
antero-posterior, si unite
la baza prin mase de
substanta alba

51. LOBII EMISFERELOR CEREBRALE
Suprafata
emisferelor
cerebrale este
brazdata de
santuri:
- adanci ce
delimiteaza
- superficiale ce
delimiteaza
girusuri sau
Lobii emisferelor cerebrale se denumesc
dupa numele oaselor in dreptul carora se
afla

52. Substanta
cenusie ce
formeaza
SCOARTA
CEREBRALA
Substanta
alba

53.  functie senzitiva – la scoarta
cerebrala ajung informatii de la
organele de simt, pe care
aceasta le transforma in senzatii
 functie motorie – de la scoarta
cerebrala pornesc comenzi spre
organele efectoare ale corpului
 functii psihice – memoria,
judecata, gandirea, atentia etc.

54. Alcatuirea
nervului spinal
 2 radacini:
-posterioara – senzitiva
-anterioara– motorie
 1 trunchi – mixt
 ramuri - mixte

56. Nervii si ganglionii nervosi
se clasifica:
- dupa originea lor in: - nervi spinali (31 perechi)
- nervi cranieni (12 perechi)
- dupa functia lor: - nervi senzitivi - aduc
informatii de la organele de simt
- nervi motori – conduc comenzi
spre organele efectoare
- nervi micsti – contin ambele
tipuri de fibre nervoase (senzitive
si motorii)
= ingramadiri de corpi celulari ai
neuronilor
- se afla in vecinatatea maduvei spinarii
dar si in alte regiuni ale corpului

57. Reflexul – reactie de raspuns a
organismului la stimuli
La baza actului reflex sta arcul reflex, care
reprezinta baza anatomica a actului reflex.
stimul receptor Cale aferenta (senzitiva)
Centru
nervos
raspuns efector Cale eferenta (motorie)

58. Reflexele pot fi:
• innascute, involuntare • dobandite, voluntare
• au centrii reflecsi in maduva • au centrii reflecsi in
spinarii si in trunchiul cerebral scoarta cerebrala
• ex. rasul, plansul, stranutul etc. • ex. mersul pe bicicleta, cititul

59. Stiati ca:
• Emisfera stanga “raspunde”
de talentele pentru limbi
straine, matematica, judecata
sau logica???
• Emisfera dreapta “raspunde”
de talentele muzicale,
artistice,inventiv-creative???

60. Ai grija de sistemul tau nervos,
urmand cateva sfaturi:
• Alterneaza activitatea fizica cu cea
intelectuala!
• Odihneste-te! Te poti odihni activ
(plimbari) sau pasiv (somn). Se stie ca in
timpul somnului, sistemul nostru nervos se
reface!
• Evita factorii ce dauneaza sistemului
nervos, cum ar fi: zgomotul, alcoolul,
tutunul, cafeaua, drogurile etc.!