The chocolate shops

1. La pas prin Bruxelles - 2 -

2. Reputa ţi a ciocolatei belgiene vine din tradi ţ ie. O tradi ţ ie care a impus, din primul moment, folosirea exclusiv ă a untului de cacao. Astfel, unica gr ă sime din ciocolata belgiana este, din 1635 î ncoace, doar untul de cacao. Azi, in Belgia se fabric ă peste 172.000 de tone de ciocolat ă , î n fiecare an. In 1857 un elve ţ ian ambi ţ ios, Jean Neuhaus a plecat din ora ş ul s ă u natal ş i s-a stabilit la Bruxelles. Impreun ă cu un farmacist, frate al so ţ iei sale, au deschis, pe una din str ă zile principale din capitala Belgiei ( magazinul exist ă ş i azi, î n acela ş i loc; strada de alt ă dat ă a devenit unul din pasajele acoperite din centrul vechi al Bruxellului – Galerie de la Reine – Pasajul Saint Hubert ), prima farmacie unde se vindeau dulciuri pentru... tuse ş i stomac, ciocolata amar ă ş i alte preparate, unde ingredientele principale erau pudra ş i untul de cacao, dup ă vechile re ţ ete ale aztecilor ş i maya ş ilor. Era primul magazin cu ciocolat ă din Bruxelles. Incet preparatele farmaceutice au disp ă rut, locul fiind luat de cele mai bune produse de cofet ă rie, iar tradi ţ ia familiei a fost continuat ă de fiul lui Jean Neuhaus, Frederic. Afacerea familiei a descoperit adev ă ratul succes la a treia genera ţ ie, c â nd Jean Neuhaus - junior a preluat afacerea. El este cel care, dup ă mai multe luni de experimente, a creat prima ciocolat ă umplut ă , pe care a numit-o “pralin ă ”. Inven ţ ia lui a revolu ţ ionat toat ă industria ciocolatei. Marca Neuhaus s-a impus î n breasla cofetarilor definitiv, c â nd a oferit produsele sale ambalate î n cutii de carton. “Batolin” – cutiile cu praline au fost imediat î mprumutate de to ţ i comercian ţ ii.

27. Belgienii iubesc ciocolata . Stiu s ă o aprecieze, cum pu ţ ini al ţ ii sunt î n stare, au î nv ăţ at s ă o deguste, nu doar s ă o m ă n â nce, sunt dependen ţ i de ciocolat ă , iar via ţ a lor, î n general, se î mplete ş te ş i depinde de ciocolat ă . Regulile de polite ţ e spun c ă niciodat ă nu duci gazdei, care te-a invitat la mas ă , vin sau alcool, ci doar ciocolat ă ş i, eventual, flori. Ciocolata este cel mai pre ţ ios dar . Ciocolata este una din m â ndriile na ţ ionale ale belgienilor, iar renumele ciocolatei, pe bun ă dreptate cea mai bun ă din lume , este permament ap ă rat, regula de baz ă fiind aceea c ă niciodat ă un ciocolatier nu face compromis privind calitate a . Din respect pentru protec ţ ia de care beneficiaz ă din partea Casei Regale, bomboanele au primit numele capetelor î ncoronate. Ca s ă fie pe buzele tuturor! Fiecare bomboan ă belgian ă , fiecare pralin ă sau truf ă , fiecare baton de ciocolat ă ascunde umpluturi speciale, toate uluitoare combina ţi i de cacao, nuci, alune, migdale, nuc ă de cocos, fistic ş i mar ţ ipan, la care se adaug ă fructe confiate, caramel, arome de vanilie, cafea ş i portocal ă , ment ă ş i sco ţ i ş oar ă ş i, nu î n ultimul r â nd, creme de fructe proaspete ş i diferite lichioruri. Fiecare buc ăţ i că de ciocolat ă este o experien ţă î n sine. O aventur ă a gustului. Greu de ales ş i imposibil de f ă cut un top. Magazinele de ciocolat ă au elegan ţ a magazinelor cu bijuterii. V â nz ă torii sunt adev ă ra ţi consilieri î n materie de ciocolat ă ş i ş tiu, î n am ă nunt, toate detaliile despre modul î n care sunt produse ş i compozi ţ ia “bijuteriilor” din galantare. Indiferent dac ă este vorba de magazine noi sau de ciocolaterii vechi, unde patina timpului adaug ă un plus de gust ş i farmec pralinelor ş i bomboanelor, ciocolat a este î nainte de a fi o afacere, un simbol al Belgiei , o art ă , o emblem ă ş i o lec ţ ie.

37. Fotografii şi reali z are : Felicia Popescu Iulie 2011