5. După aproape şase ani de săpături, restaurari şi conservări în pasajul subteran Hala Centrală, acesta a fost inaugurat
la 6 iunie 2012.
Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul
cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie
a Epocii de Aur.
Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este
de fapt un şantier arheologic şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a
fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de
salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila
existenţă a mai multor vestigii medievale. Există probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a
unor construcţii civile.
Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile
anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri,
construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă pivniţă de mari
dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime.
Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul acesteia are 30 de metri
lungime, 12 metri lăţime, iar adâncimea fundaţiei atinge 6 metri, exceptând pivniţa recent descoperită.
Situate nu departe de fosta curte domnească a Moldovei, zidurile aparţin cu siguranţă unei reşedinţe boiereşti, întrucât
în acea perioadă numai acestea erau construite pe fundaţii din piatră şi aşezate pe pivniţe boltite, încăpătoare. Camerele
aveau ferestre mici, iar pereţii erau probabil decoraţi cu faianţă otomană. Ulterior, reşedinţa boierească a fost
transformată în casă negustorească, zona fiind în secolul al XIX-lea vadul comercial al Iaşiului.
Oraşul Iaşi, "capitală culturală" a României, a păstrat puţin, cu excepţia bisericilor, din oraşul medieval. Numărul
monumentelor civile medievale este extrem de redus, fiind adesea necesar efortul imaginaţiei. Astfel de clădiri au o
mare valoare pentru identitatea culturală locală. Unele au fost distruse de trecerea timpului, de sistematizarea
comunistă sau de modernizarea de după 1989, iar o descoperire ca aceasta este rară.
Urmăriti, vă rog, un exemplu de păstrare şi punere în valoare a Iaşului medieval.