2. Aceasta categorie inculde o gama
larga de accidente declasate de om
cu sau fara voia sa, legate de
activitatile industriale, cum sunt
exploziile, scurgerile de substante
toxice etc.
Asemenea hazarde sunt frecvente in
industria chimica si metalurgica,
dar si in industria nucleara datorita
emisiilor de substante nocive in
procesul de productie si cantitatilor
mari de deseuri care afecteaza solul,
apa si aerul.
3. Amplasarea obiectivelor industriale in vai adanci si depresiuni, in care se
manifesta frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic si
inversiunea termica, conduce la strangerea si cumularea poluantilor si, in
final, la realizarea unor concentratii periculoase. printre cazurile cele mai
semnificative se numara cele din vaile Meusa, Belgia si Donora, S.U.A.
precum si de la Londra.
De exemplu, pe valea Meusei, afluent al Rhinului, in sectorul belgian dintre
localitatile Huy si Seraing, marginit de coline ce domina valea cu 75-100 m si
dotat cu intreprinderi industriale ce se tin lant (combinate siderurgite,
centrale electrice, fabrici de sticla, de acid sulfuric, de ingrasaminte chimice
etc. ), o ceata densa si persistenta (15 zile) a provocat in decembrie 1930
moartea a 60 de persoane si simptome de otravire la cateva mii de locuitori.
Intre 5 si 8 decembrie 1952, factorii climatici au determinat o situatie
catastrofala la Londara. Ca urmare a cresterii bruste a continutului de
anhidrida sulfuroasa si de substante solide aflate in suspensie, numarul
deceselor provocate de faimosul smog londonez a fost de aprox. 4000, iar cel
al persoanelor care au avut de suferit, cu mult mai mare.
4. Accidentul de la Bhopal https://www.youtube.com/watch?v=7qI_O2WsqVs
Catastrofa de la Bhopal este numele sub care este cunoscut unul dintre cele mai grave accidente
industriale din lume și care s-a soldat cu peste 15.000 de victime și cu peste 500.000 de persoane
afectate în mod direct. Evenimentul s-a petrecut în noaptea de 2 spre 3 decembrie 1984 în
apropierea orașului Bhopal și a constat în eliberarea în atmosferă a peste 45 de tone de derivat
gazos de cianură din incinta uzinei Union Carbide India.
Efectele catastrofei continuă să se manifeste la mulți ani după accident: s-au născut sute de
copii cu deficiențe neuro-motorii, orbi sau cu alte dizabilități și malformații, mai ales la nivelul
sistemului osos sau sistemului muscular.
Despagubirile platite de Union Cabride s-au ridicat la 15 miliarde de dolari, fiind astfel cea mai
mare suma inregistrata pana acum in asemenea cazuri.
5. Accidentul nuclear de la Cernobîl https://www.youtube.com/watch?v=iyTf0dJ1OK4
A avut loc pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea.
A fost compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei
înconjurătoare.
Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor
de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și
părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic
contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
6. Accidentul de la Fukushima https://www.youtube.com/watch?v=QI_VnyUNi5U
https://www.youtube.com/watch?v=gOAjbssUqHw
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala
electrică atomică Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare nucleare, ca urmare a
cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46, urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala
nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea
au o capacitate limitată. La 14 martie compania TEPCO, care administrează centrala, a făcut
cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la
un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al
reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii. La 15
martie autoritățile din Tokio au anunțat că la reactorul 2 Fukushima a avut loc o explozie care a
avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona înconjurătoare.
Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale radioactivității". Drept urmare
populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei, care nu era încă evacuată a fost
avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct radioactivității crescute. După explozia
de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 care in timpul cutremurului era în revizie.
De la acesta provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă.
7.
8. Degradarea accelerata a terenurilor
Ecosistemele naturale se reduc din ce in ce mai mult, in buna masura datorita necesitatilor
impuse de dezvoltarea demografica si economica a omenirii.
Potrivit evaluarilor efectuate de institutii specializate ale O.N.U., procesele de degradare a
solurilor sunt evidente pe circa 2 milioane de hectare, fiind datorate unor cauze diferite.
Din aceasta intinsa suprafata, circa o zecime consta din terenuri puternic degradate – care ar
necesita investitii foarte mari pentru a fi recuperate – situate cu precadere in Asia, Africa si
America de Sud, regiuni cu crestere demografica foarte mare, ceea ce face sa se accentueze
decalajul dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de a-i hrani.
9. Despadurirea junglei Amazoniane In Romania
Poluarea industriala din Romania a generat in perioada 2008-2012 costuri estimate in sanatate si
protectia mediului de 25 pana la 80 de milioane de euro, termocentrala de la Turceni fiind al
treilea cel mai mare poluator din Uniunea Europeana in functie de impactul asupra costurilor
totale.
Potrivit unui studiu al Agentiei Europene de Mediu privind impactul emisiilor poluante ale
centralelor energetice si ale altor companii industriale asupra cheltuielilor din UE cu sanatatea si
protectia mediului, Romania se situeaza pe locul al saselea in functie de costurile cauzate de
poluarea industriala, in urma Germaniei, Poloniei, Marii Britanii, Frantei si Italiei.
10. Va multumesc frumos pentru atentie !
Eleva in clasa a-XI-aA
Zalaru Maria Alexandra