3. A. Baia generală, dușul
La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da
posibilitatea sa faca o baie sau un dus, iar in timpul
spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de
doua ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i se va
schimba si lenjeria.
Baia generala, pentru categoria de bolnavi mobilizati, va
fi efectuata in mod obligatoriu si inaintea
interventiilor chirurgicale ca si inaintea externarii
bolnavului.
4. Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta
de curatenie in vederea prevenirii unor complicatii
cutanate, pentru stimularea functiilor pielii si pentru
asigurarea unei stari de confort fizic si psihic.
5. Materiale necesare:
- termometru de baie si de camera;
- sapun;
- manusi de baie;
- cearsaf de baie;
- alcool;
- lenjerie curata incalzita;
- trusa pentru unghii,
- casca pentru protejarea parului (la femei).
6. Etape de executie:
1. Pregatirea incaperii:
Inchiderea geamurilor si a usii.
Masurarea temperaturii incaperii (in jur de 20°C).
2. Pregatirea materialelor:
Se asaza sapunul in savoniera, manusile de baie pe un
suport la marginea baii sau pe un suport langa dus.
Se asaza pe un scaun cearsaful de baie, lenjeria curata,
trusa pentru unghii cu ustensile dezinfectate, pieptenele,
peria de dinti, paharul, pasta de dinti, alcoolul pentru
frectie, pe o tava.
7. 3. Pregatirea cazii de baie:
Se introduce in cada apa fierbinte peste apa rece, pentru a
evita producerea de vapori, cada fiind spalata si
dezinfectata in prealabil. Cada se umple pe jumatate.
Se masoara temperatura apei care va fi intre 37-38°C.
Pentru bolnavii care prezinta o stare de fatigabilitate se
asaza transversal pe marginea baii o scandura, pe care
bolnavul va sta in pozitie sezanda.
4. Pregatirea bolnavului:
Este invitat sa urineze.
Este ajutat sa se dezbrace.
Se protejeaza parul cu casca de baie.
Bolnavul este introdus cu precautie in cada de baie,
supraveghindu-i reactia.
8. 5. Efectuarea baii:
Bolnavul se spala singur sau este spalat de catre asistenta
cu prima manusa de baie, pe fata; pe trunchi si membre cu
a doua manusa, iar a treia manusa este intrebuintata
pentru regiunea perineala.
Clatirea tegumentelor cu ajutorul dusului.
Este ajutat sa iasa din baie, este invelit in cearsaful de baie
si este sters.
Se face frectie cu alcool pentru inchiderea porilor si
stimularea circulatiei.
Este ajutat sa se imbrace cu lenjeria curata, halat si
papuci.
Este ajutat sa-si faca toaleta cavitatii bucale, sa-si taie
unghiile, sa se pieptene.
Este transportat la salon.
9. 6. Reorganizarea locului de munca:
Se strang materialele folosite, lenjeria murdara se
pregateste pentru transport la spalatorie.
Se spala cada de baie, se aeriseste camera.
10. B. Toaleta zilnica
Asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod
discret) si de a indruma ca bolnavul neimobilizat sa-si
faca zilnic toaleta de dimineata si de seara (spalarea
fetei, urechilor, gatului, membrelor superioare,
regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea
parului).
12. Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe
regiuni, la patul bolnavului, descoperindu-se progresiv
numai partea care se spala.
13. Scop: indepartarea de pe suprafata pielii a stratului
cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor
sebacee si sudoripare, microbi si alte substante straine
care adera la piele.
Efecte: activarea circulatiei cutanate; favorizeaza
mobilizarea anticorpilor formati de celulele
reticuloendoteliale din tesutul celular subcutanat;
creeaza o stare placuta de confort, care are un efect
sedativ asupra organismului.
15. METODE GENERALE DE EFECTUARE A
CURĂŢENIEI
1. Spălarea
2. Ștergerea
3. Aspirarea
4. Perierea
16. Prin spălare sunt îndepărtate, prin udare, concomitent cu
procedurile mecanice, pulberile şi substanţele organice. Puterea
de spălare depinde de capacitatea de udare. Spălarea se
realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe tensioactive.
Apa caldă, la 35-45°C, are o putere de spălare, superioară apei
reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare şi
dizolvare. Înmuierea cu apă fierbinte (peste 55°C) are
dezavantajul coagulării proteinelor, pe care le face aderente de
suportul tratat. În funcţie de suportul de tratat, la apa caldă se
adaugă 1-2% carbonat de sodiu, săpun sau detergenţi anionici
sau produse etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul
Sănătăţii şi Familiei ca detergent dezinfectant sau produs
pentru curăţare şi decontaminare.
17. Prin ştergerea umedă a suprafeţelor (ex.: lambriuri,
mobilier) se realizează îndepărtarea microorganismelor. Se
practică pentru întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre
spălări.
Condiţii de eficacitate: utilizarea de lavete (ştergătoare)
curate; umezirea lor cu soluţii proaspete de produse
etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea
frecventă a lavetelor şi a apei de ştergere. La sfârşitul
operaţiunii se efectuează decontaminarea lavetelor
utilizate.
18. Curăţenia prin aspirare este recomandabilă numai cu
aspiratoare cu proces umed, a căror construcţie permite
curăţarea şi dezinfecţia lor şi menţinerea uscată după
utilizare.
19. Alte metode de curăţenie, în anumite cazuri se pot
utiliza măturatul sau periatul umed, metode care au
eficacitate redusă. Nu se recomandă măturatul uscat, sau
scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.
