vdocumente.com_teste-rezolvate-medicina-de-familie.pdf

Medicina de Familie
1. Carta de la Liubleana, adoptată în 1996, a stipulat că: CS
a) Succesul reformei sistemului de sănătate depinde de echipa medicului de familie;
b) Succesul reformei depinde de implicare maimă a tuturor actorilor politici;
c) Succesul depinde de ni!elul de finan"are a sistemului de sănătate;
d) Succesul oricărei reforme trebuie apreciat în funcţie de ameliorarea pe termen lung a
sănătăţii populaţiei;
e) Succesul depinde de competen"a mana#erială$
2. Medicina de familie a fost le#iferată ca specialitate în %epublica Moldo!a în ba&a: CS
a) 'otăr
ârii (u!ernului %M )r$)r$66* „Cu pri!ire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului
asistenţei medicale î
n %M î n condiţiile economice noi pentru anii 199+  -../0;
b) 'otăr
ârii (u!ernului %M )r$11/ „Cu pri!ire la de&!oltarea 2sistenţei Medicale 3rimare0;
c) Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr.40 din 02.04.1!;
d) 4rdinului Ministerului sănătăţii %M )r$-.. „3ri!ind reforma medicinii primare in %$ Moldo!a0;
e) 4rdinului MS )r$ 695 din 1/$1.$-.1. „Cu pri!ire la 2sistenţa Medicală 3rimar
ă0$
!. )ormele de re#lementare a 2sisten"ei Medicale 3rimare din %$ Moldo!a sunt stipulate în: CS
a) 'otărrea (u!ernului %M )r$)r$66* 7Cu pri!ire la aprobarea Concep"iei reformării sistemului
asisten"ei medicale în %M în condi"iile economice noi pentru anii 199+  -../0;
b) 'otărrea (u!ernului %M )r$11/ 7Cu pri!ire la de&!oltarea 2sisten"ei Medicale 3rimare0;
c) 4rdinul Ministerului sănătă"ii %M )r$-.. 73ri!ind reforma medicinii primare in %$ Moldo!a0;
d) Ordinul MS Nr. "# din 1!.10.2010 $%u pri&ire la 'sistenţa Medicală (rimară*
e) 4rdinul MS )r$ . din a$ -..+ 7Cu pri!ire la delimitarea 8uridică a 2M3 la ni!el raional0$
4. mplementarea instruirii medicale continue MC în %epublica Moldo!a a a!ut loc în: CS
a) a$ 199*
b) a$ -...
c) a. 200!
d) a$ -..+
e) a$ -.1.
#. 2probarea 3rofesio#ramei medicului de familie <i al asistentului medical de familie a a!ut loc
în ba&a: CS
a) 'otărrii (u!ernului %M )r$)r$66* 7Cu pri!ire la aprobarea Concep"iei reformării sistemului
b) 'otărrii (u!ernului %M )r$11/ 7Cu pri!ire la de&!oltarea 2sisten"ei Medicale 3rimare0;
c) 4rdinului Ministerului sănătă"ii %M )r$-.. 73ri!ind reforma medicinii primare in %$ Moldo!a0;
d) Ordinului MS Nr. "# din 1!.10.2010 $%u pri&ire la 'sistenţa Medicală (rimară*
e) 4rdinului MS )r$ . din a$ -..+ 7Cu pri!ire la delimitarea 8uridică a 2M3 la ni!el raional0$
". Stabilirea or#ani#ramei sistemului sănătă"ii raional a a!ut loc în ba&a: CS

a) Ordinului MS Nr. 404 din a. 200+ $%u pri&ire la delimitarea ,uridică a 'M( la ni&el raional*
b) 'otărrii (u!ernului %M )r$)r$66* 7Cu pri!ire la aprobarea Concep"iei reformării sistemului
c) 'otărrii (u!ernului %M )r$11/ 7Cu pri!ire la de&!oltarea 2sisten"ei Medicale 3rimare0;
d) 4rdinului Ministerului sănătă"ii %M )r$-.. 73ri!ind reforma medicinii primare in %$ Moldo!a0;
e) 4rdinului MS )r$ 695 din 1/$1.$-.1. 7Cu pri!ire la 2sisten"a Medicală 3rimară0$
+. 3rincipiile de contractare directă a Centrelor de Sănătate de către C)2M CS autonome au fost
stabilite de: CS
a) 'otărrea (u!ernului %M )r$)r$66* 7Cu pri!ire la aprobarea Concep"iei reformării sistemului
b) 'otărrea (u!ernului %M )r$11/ 7Cu pri!ire la de&!oltarea 2sisten"ei Medicale 3rimare0;
c) Ordinul MS Nr. 404 din a. 200+ $%u pri&ire la delimitarea ,uridică a 'M( la ni&el raional0;
d) 4rdinul Ministerului sănătă"ii %M )r$-.. 73ri!ind reforma medicinii primare in %$ Moldo!a0;
e) 4rdinul MS )r$ 695 din 1/$1.$-.1. 7Cu pri!ire la 2sisten"a Medicală 3rimară0$
-. 2cademia =uropeană a 3rofesorilor de Medicină de Familie =>%2C? a fost lansată în: CS
a) a$ 19+-
b) a. 12
c) a$ 1996
d) a$ 19+*
e) a$ 19**
9$ Sinonimele termenului 7medic de familie0 sunt: CM
a) medic terapeut
b) medic de sector
c) medic generalist
d) medic de practică generală
e) medic specialist
10. Medicina de familie este specialitate ce asi#ură: CM
a) asistenţa primară
b) asisten"a speciali&ată
c) asisten"a epi&odică
d) asisten"a permanentă
e) asistenţa continuă
11. @eclara"ia de la 2lma2ta a nuan"at 2sisten"a Medicală 3rimară în calitate de: CM
a) Nucleu al fiecărui sistem de sănătate*
b) %omponent forte al de&oltării sociale /i economice a societăţii*
c) Factor de de&!oltare a sistemului de sănătate;
d) %amură a sistemului de sănătate;
e) Sinonim a medicinei de familie$

12. 2bilită"ile incluse în Mana#ementul 2sisten"ei Medicale 3rimare sunt: CM
a) nducerea primului contact cu pacienţii
b) 'coperire a spectrului larg al stărilor de sănătate;
c) 2sisten"a medicală profesională <i din cadrul altor specialită"i;
d) 'sigurare a accesului pacientului la ser&icii adec&ate ale sistemului de sănătate*
e) ' acţiona /i în calitate de a&ocat al pacientului în soluţionarea problemelor de sănătate$
1!. Standardul profesional al medicului de familie include următoarele competente: CM
a) Managementul asistenţei medicale primare*
b) 'sistenţa centrată pe pacient*
c) 'bordarea compreensi&ă 3compleă)*
d) 4rientarea spre sistemul de sănătate;
e) 2sisten"ă profesională speciali&ată$
14. 2bilită"ile incluse în deprinderile specifice în solu"ionarea problemelor de sănătate sunt: CM
a) luarea deciiilor specifice lu5nd în consideraţie pre&alenţa /i incidenţa maladiilor in
comunitate*
b) colectare selecti&ă /i minuţioasă a informaţiei de anamneă eamenul fiic in&estigaţiile
suplimentare /i de interpretare corectă a acesteia /i utiliarea ei în planul indi&idualiat de
conduită în colaborare cu pacientul;
c) conduită a stărilor de sănătate în fa&ele terminale;
d) a inter&eni urgent in ca de necesitate*
e) utiliare oportună a inter&enţiilor diagnostice /i terapeutice$
1#. 2spectele necesare la aplicare cuno<tin"elor de ba&ă în medicna de familie sunt: CM
a) aspectul intelectual
b) aspectul contetual
c) aspectul atitudinal
d) aspectul rela"ional
e) aspectul /tiinţific
1". 4biecti!ele de acti!itate ale specialistilor din medicina de familie sunt: CM
a) persoana bolna&ă cu toate problemele sale*
b) persoana umană în toată integritatea ei*
c) problemele medicale ale omului sănătos*
d) pre&enţia primară secundară /i terţiară;
e) patolo#ia psihosocială$
1+. 3articularită"ile metodolo#ice ale Medicinei de familie se ba&ea&ă pe: CM
a) asisten"a sporadică;
b) asistenţa continuă;
c) predominarea anali&ei;

d) predominarea sinteei;
e) comunicarea redusă$
1-. @efini"ia Medicinii de familie A4)C2, =>%43= este: CM
a) specialitatea ce asi#ură asisten"a medicală primară <i continuă
b) o disciplină academică /i /tiinţifică
c) contribuie la promo!area stării de sănătate a indi!idului, a familiei <i colecti!ită"ii
d) ce are un conţinut propriu educaţional de cercetare de medicină baată pe do&ei
e) /i de acti&itate clinică orientată spre asistenţa medicală primară.
1. Caracteristicile de ba&ă ale specialită"ii Medicina de Familie sunt: CM
a) folosirea eficient resursele sistemului de sănătate coordon5nd asistenţa medicală*
b) medicul de familie este consilierul /i repreentantul pacientului în relaţii cu alţi speciali/ti*
c) este orientată către indi&id familia lui /i comunitate*
d) se ba&ea&ă pe dia#nosticarea multiaspectuală cu folosirea pe lar# a tehnolo#iilor;
e) asigură continuitatea actului medical /i îngri,irilor determinate de ne&oile pacienţilor$
20. 2bilită"ile incluse în 2sisten"a centrată pe pacient sunt: CM
a) abordarea centrată pe pacient cu e&aluarea circumstanţelor acestuia;
b) asi#urare a accesului pacientului la ser!icii adec!ate ale sistemului de sănătate;
c) a ac"iona <i în calitate de a!ocat al pacientului în solu"ionarea problemelor de sănătate
d) comunicare stabilire a priorităţilor /i acti&itate în parteneriat*
e) asigurare a continuităţii asistenţei medicale reie/ind din necesităţile pacientului /i reali5nd o
asistenţă continuă.
21. Medicina de familie, conform defini"iei 4MS, pre&intă: CM
a) o ramur
ă a sistemului de sănătate;
b) contribuind la promo&area stării de sănătate a indi&idului a familiei /i colecti&ităţii
c) specialitatea ce asigură asistenţa medicală primară /i continuă
d) comple din acţiuni terapeutice profilactice educaţionale /i de recuperare
e) o defini"ie a 2sisten"ei Medicale 3rimare
22. 2sisten"a Medicală 3rimară, conform defini"iei 4MS, este: CM
a) o acti!itate clinică;
b) primul ni&el de contact al indi&idului  familiei /i comunităţii cu sistemul sanitar;
c) o disciplină academică <i <tiin"ifică;
d) ser&ciul ce aduce îngri,irile de sănătate cît mai aproape de locul unde trăiesc sau muncesc
oamenii
e) este primul element al procesului continuu de promo&are /i păstrare a sănătăţii.
2!. Ce sa reali&at în ba&a ordinului Ministerului Sănătă"ii )r$-.. Bi a 'otărîrilor (u!ernului %M
)r$66* <i 11/B CM
a) crearea baei academice de instruire în medicina de familie

b) includerea Medicinei de Familie în re#istru de Stat a specialită"ilor medicale
c) fondarea catedrei $ Medicina de familie 3anul 1-)
d) implementarea reidenţiatului ca formă de instruire postuni&ersitară a medicilor de familie
e) elaborarea pro#ramelor de de&!oltarea strate#ică
24. 4rdinul MS )r$ 695 7 Cu pri!ire la 2sisten"a Medicală 3rimară0 a stabilit: CM
a) or#ani#rama sistemului sănătă"ii raional
b) principiile de contractare directă a CS de către C)2M
c) normele de reglementare a 'M( din 6M
d) profesiograma medicului de familie /i al asistentului medical de familie
e) normati!ele de personal pentru MS3 de 2sisten"ă Medicală Speciali&ată
2#. Caracteristicile de ba&ă ale specialită"ii Medicina de Familie sunt: CM
a) nu duce la stabilirea unei rela"ii de durată
b) faciliteaă intrarea /i orientarea pacientului în sistemul de sănătate
c) nu colaborea&ă cu alte specialită"i
d) folose/te eficient resursele sistemului de sănătate
e) preintă primul ni&el de contact al indi&idului familiei /i comunităţii cu sistemul de sănătate
2". Selecta"i răspunsul incorect despre caracteristicile de ba&ă ale specialită"ii Medicina de Familie:
CS
a) este orientată către indi!id, familia lui <i comunitate
b) duce la stabilirea unei rela"ii în timp
c) re&ol!ă problemele de sănătate acute <i cronice ale pacien"ilor
d) medicul de familie nu este consilierul /i repreentantul pacientului
e) se ba&ea&ă pe comunicarea directă medicpacient
2+. 2spectele acti!itatătii medicului de familie pre&intă: Selecta"i afirma"iile corecte$ CM
a) Sunt medici speciali/ti
b) 7olosesc încrederea pacientului 8
c) )u poartă responsabilitate personală pentru #re<eli
d) Medicii de familie î<i perfec"ionea&ă cuno<tin"ele prin nstruirea Medicală Continuă B
e) (oartă responsabilitate pentru sănătatea întregii comunităţi în care practică
2-. Care sunt func"iile medicului de familieB CM
a) deleagă acti&ităţile sale personalului subordonat
b) efectueaă e&idenţa dispanserică a pacienţilor cronici
c) consultă /i organieaă trimiterea pentru internare programată în spital
d) administreaă tratament în staţionar
e) realieaa acti&ităţi curati&e /i de reabilitare în funcţie de competenţa sa
2. Medicul de familie are drepturi si obli#atiuni de ser!iciu$ Care sunt raspunsurile
corecte referitor la drepturile medicului de familieB CM

a) să beneficiee de condiţii normale de muncă
b) să nu se asocie&e în sindicate, or#ani&a"ii profesionale
c) să<i men"ină ni!elul de pre#ătire profesională prin nstruirea Medicală Continuă
d) să9/i apere inclusi& pe cale ,uridică dreptul la muncă /i alte drepturi profesionale
e) să cunoască drepturile /i obligaţiile sale de ser&iciu
!0. 4biecti!ele de acti!itate în Medicina de familie sunt: CM
a) 'bordarea pesrsoanelor cu patologia socială
b) (ersoana umană î
n toate integritatea sa
c) olna!ul cu probleme speciale8 de sănătate
d) (roblemele medicale ale omului sănătos
e) 3robleme medicale înalt speciali&ate
!1. 3rin ce se deosebe<te 2sisten"a Medicală 3rimară de 2sisten"a Medicală Speciali&atăB CM
a) =ste mai costisitoare
b) 'sigură asistenţa medicală continuă
c) :ste orientată spre pre&enţie
d) 2si#ură asisten"ă medicală periodică
e) :ste mai cost9eficientă
!2. Care este ponderea 2sisten"ei Medicale 3rimare în structura sistemului de sănătateB CS
a) -5 D
b) - D
c) -#;
d) 6* D
e) 1/ D
!!. Ser!iciul de 2sisten"ă Medicală 3rimară în %epublica Moldo!a este constituită din: CM
a) Centre de Sănătate 3ublică
b) %entre ale Medicilor de familie
c) Spitale republicane <i teritoriale
d) %entre de Sănătate
e) 'sociaţii Medicale <eritoriale
/$ Centrele de sănătate se clasifică după principiul: CS
a) )umărul de medici de familie care acti!ea&ă î n centrul de sanatate
b) (radul de calificare a medicilor de familie
c) Numărul de populatie deser&it
d) )umarul de ser!cii medicale acordate
e) (radul de calificare apersonalului medical cu studii medii
!#. Selectati raspunsurile corecte pri!ind cate#oriile Centrelor de Sanatate: CM
a) %ategoria = 9 4#00 9 "000 populaţie

b) Cate#oria   15... si mai mult
c) Cate#oria   95..  115.. populaţie
d) Cate#oria   6...  9... populaţie
e) %ategoria  9 11#01 şi mai mult
!". Scopul acti!ită ii echipei de 2sisten ă Medicală 3rimară este: CS
ț ț
a) reali&area indicatorilor de performan"ă
b) prescrierea eficientă a medicamentelor compensate
c) comunitatea sănătoasă
d) aplicarea metodelor noi de dia#nostic episteaă /i ia în e&idență precoce gra&idele 8
b) Ei&ite antenatale la domiciliul #ra!idelor B
c) Completea&ă re#istrul de e!idență a #ra!idelor
d) =fectuia&ă împreună cu MF supra!e#herea #ra!idelor
e) Supra!e#hea&ă re#imul i#ienodietetic, de administrare a medicamentelor a #ra!idei
!-. Selecta"i afirma"ia corectă, ce corespunde ?eoriei  din cadrul teoriilor moti!a"ionale: CS
a) 4amenii se autodiri8ea&ă <i stabilesc scopul
b) Oamenii lucreaă pentru bani /i sunt moti&ați de stabilitatea /i siguranţă personală
c) 4amenii tind spre responsabilitate <i o acceptă
d) 4amenilor le place să lucre&e
e) 4amenii sunt creati!i <i in!enti!i
!. Selecta"i afirma"ia corectă, ce corespunde ?eoriei G din cadrul teoriilor moti!a"ionale: CS
a) Oamenii tind spre responsabilitate /i o acceptă
b) 4amenilor nu le place să lucre&e, se straduie sa e!ite munca dacă pot
c) 4amenilor le place să fie condu<i <i e!ită responsabilitatea
d) 4amenii nu sunt creati!i
e) 4amenii trebuiesc for a"i să lucre&e în anumite direc"ie
ț

40. Func"iile de ba&ă ale sistemului de sănătate sunt, cu ecep"ia: CS
a) Conducere H diri8are
b) Finan"are
c) 3restarea ser!iciilor
d) Moti&area personalului
e) (enerarea de resurse
41. Care din cele enumerate mai 8os nu se refer la !alorile fundamentale în sistemele de sănătateB
CS
a) 3articiparea la în#ri8ire B

b) 'utoritate deliberati&ă 8
c) Securi&area comunită"ii medicale
d) Ser!icii medicale care dau prioritate omului
e) =chitate pentru sănătate
42. Satisfac"ia pacien"ilor se reali&ea&ă prin, cu ecep"ia: CS
a) Sporirea accesului la 2M3
b) 2ccent pe ser!icii de pre!enireH educa"ie pentru sănătate
c) Sporirea timpului de a/teptare în %S
d) ?rierea <i orientarea pacientului către consulta"ia medicală
e) Imbunătă"irea comunicării cu pacien"ii
4!. Sarcinile asistentei medicale de familie din cadrul echipei 2M3 sunt: CS
a) @ele#hea&ă acti!ităţi de educa"ie sanitară
b) Moti!ea&ă personalul medical subordonat
c) :fectuiaă tratamente indicate de M7 în oficiu /i la domiciliu
d) Coordonea&ă acti!itatea medicului de familie
e) Consultă pacien"ii la domiciliu
44. Medicul de familie folose<te eficient resursele sistemului de sănătate prin, cu ecep"ia: CS
a) %eferirea pacientului la al"i speciali<ti în 2M3
b) Coordonarea în#ri8irilor după reintoarcerea pacientului din ser!iciile medicale speciali&ate
c) gnorarea principiilor medicinei defensi&e
d) @ele#area unor responsabilită"i membrilor echipei din 2M3 <i coordonarea în#ri8irilor în 2M3
e) Sus"inerea intereselor pacietului la interacțiunea cu specialiștiiH promo!area intereselor pacientului
în sistemul de sănătate$
4#. Mana#ementul clinic <i al practicii medicale în 2M3 se efectuea&ă în condi"ii specifice: CS
a) 3eriodicitateaser!iciilor
b) (robleme di&erse ale pacientului
c) ?imp nelimitat
d) Certitudine
e) ?ehnolo#ii a!ansate
4". Medicul de familie asi#ură: Selecta i afirma iile corecte$
ț ț
CM
a) (rimul contact al pacientului cu ser&iciile de sănătate*
b) Ser!icii potri!ite <i de calitate ale asisten"ei medicale speciali&ate;
c) 'ccesul la ser&icii medicale al persoanelor cu spectru larg de probleme*
d) %oordonarea ingri,irilor cu alţi speciali/ti în scopul folosirii efecti&e a resurselor sistemului de
sănătate*
e) 2părarea intereselor medicului în sistemul de sănătate$
+$ %are sunt funcţiile medicului de familie8 %M

a) 'sigurarea accesibilităţii la asistenţa medicală
b) 'sistenţa medicală a familiei /i comunităţii
c) Supra&egerea medicală continuă
d) Supra&egerea /i promo&area stării de sănătate
e) 2cordarea in#ri8irilor medicale epi&odice
4-. Ei&itele deser!ite la domiciliul pacientului de către medicul de familie sunt: CM
a) ?rgenţele ma,ore medico9cirurgicale
b) Copiii în !îrsta de .1* ani afla"i sub tratament
c) Supra&egerea medicală /i lucru în focar
d) (ersoanele asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
e) 3ersoanele neînre#istrate în lista medicului de familie
4. Continuitatea în#ri8irilor medicale în medicina de familie pre&intă: CM
a) continuitate eperenţială
b) continuitate longitudinală
c) continuitatepersonală
d) continuitatecomunitară
e) continuitate informaţională
#0. =tapele de mana#ement ale medicului de familie includ: CM
a) anali&a re&ultatului,
b) coordonarea solu"iilor, B
c) e&aluarea resurselor
d) elaborarea unui plan,
e) sinte&a problemelor B

#1. 3rocesul de mana#ement în practica medicului de familie include: CM
a) 7ormularea obiecti&elor
b) >eterminarea priorităţilor
c) :&aluarea necesităţilor cerinţelor si resurselor
d) Formularea re&ultatelor
e) >efinirea populaţiei deser&ite în intitutia medicală
#2. Cele mai frec!ente #re<eli în mana#ementul practicii medicului de familie sunt: CM
a) Medicului îi este deficil de a lua o deci&ie terapeutică
b) (rea multe apeluri telefonice simultan c5nd pacienţi cu probleme urgente pot a&ea dificultate
de accesare
c) 6ăspunsuri neadec&ate la apelurile telefonice datorate lipsei de competenta a persoanei care
răspunde dar deficiente de comunicare.
d) <imp lung de a/teptare 329! ile) pentru o programare pentru cauri acute.

e) (acienţii nu reu/esc sa &orbească la telefon cu asistenta medicala sau medicul din caua
barierei impuse de recepţionist din dorinţa de a prote,a timpul de lucru a medicului cu alţi
pacienţi$
#!. 2si#urările Medicale 4bli#atorii func"ionea&ă conform următoarelor principii: CS BBBB
a) =cluderea finan"ării sistemului de sănătate din fondurile publice, formate din tae escentraliarea economico9financiara a sistemului de sănătate /i asigurarea unui grad înalt
de autonomie a prestărilor de ser&icii medicale*
c) (reocuparea pentru îngri,irile primare de sănătate inclusi& de pre&enire a bolilor acordate de
către medicul de familie*
d) (arantarea calită"ii în#ri8irilor de sănătate <i în lipsa acreditării institu"iilor medicale <i acordării de
licen"e pentru acti!ită"i medicale;
e) (ersoanele asigurate sunt repreentate de asiguraţi anga,aţi persoane asigurate de către stat
/i persoane care procura poliţa de asigurare independent.
#4. 3ro#ramul >nic, adoptat anual conform bu#etului C)2M, specifică: CM
a) &olumul de ser&icii medicale de asistenta medicala primara asistenţa medicala specialiată
ser&icii spitalice/ti ser&icii farmaceutice 3medicamente gratuite /i compensate)
b) tipul de ser&icii medicale de asistenta medicala primara asistenţa medicala specialiată
ser&icii spitalice/ti ser&icii farmaceutice 3medicamente gratuite /i compensate)
c) numărul de ser!icii medicale de asistenta medicala primara, asisten"a medicala speciali&ată, ser!icii
spitalice<ti, ser!icii farmaceutice medicamente #ratuite <i compensate
d) calitatea ser!iciilor medicale de asistenta medicala primara, asisten"a medicala speciali&ată, ser!icii
spitalice<ti, ser!icii farmaceutice medicamente #ratuite <i compensate
e) institu"iile care prestea&ă ser!icii medicale de asistenta medicala primara, asisten"a medicala
speciali&ată, ser!icii spitalice<ti, ser!icii farmaceutice  distribuie medicamente #ratuite nic sunt:
CM
a) Ser&icii medicale profilactice
b) Ser&icii medicale de urgenţă
c) Ser&icii farmaceutice
d) Ser&icii de suport
e) Ser!icii speciale psiholo#ice
#". Conform ordinului MS nr$695 din 1/$1.$-.1. 0Cu pri!ire la 2sisten"a Medicală
3rimară0, ser!iciile medicale oferite de 2M3 sunt: CM
a) personali&ate
b) adiţionale
c) etinse
d) de baă
e) comunitare

#+. Ser!iciile profilactice din cadrul 2sisten"ei Medicale 3rimare includ: CM
a) (romo&area modului sănătos de &ia ă
ț
b) (lanificarea familiei
c) Supra&egerea de&oltării fiice /i psiomotorii a copilului prin eamene de bilanţ
d) In#ri8irea paliati!ă <i terminală,
e) Controlul medical anual al persoanelor mai mici de 1* ani
#-. Ser!iciile curati!e din cadrul 2sisten"ei Medicale 3rimare includ: CM
a) ?ratamentsta"ionar
b) <ratament in,ectabil
c) Manopere de mică cirurgie
d) Monitoriarea tratamentului /i a e&oluţiei stării de sănătate a bolna&ilor cronici
e) 2sisten"a centrată pe pacient
#. %olul asi#urărilor medicale în promo!area medicinii de familie este: CM
a) Medicina de familie asigură cel mai bine accesibilitatea la asistenţa medicală.
b) Medicina de familie poate reol&a cel mai puţin costisitor peste -0; din problemele medicale
curente ale populaţiei.
c) Medicina de familie nu asi#ură cel mai bine accesibilitatea la asistenta medicala$
d) 'sigurările Medicale Obligatorii au redescoperit rolul M7 în contetul medicinii moderne$
e) Medicina de familie poate re&ol!a cel mai pu"in costisitor peste 9.D din problemele medicale
curente ale popula"iei$
"0. Ce fel de resurse sunt în cadrul procesului de mana#ement în medicina de familieB CM
a) umane
b) materiale
c) financiare
d) de timp
e) colecti!e
"1. Care sunt rolurile mana#erului în asisten a medicală primarăB
ț CM
a) interinstitu"ional
b) interpersonal
c) informaţional
d) de luare a deciiilor
e) moti!a"ional
"2. 2ccesibilitatea la ser!iciile medicale include: CM
a) adresabilitate continuă
b) accesibilitate financiară
c) accesibilitate de timp 3+@24)

d) accesibilitate geografică
e) accesibilitate indi!iduală
"!. Forme de or#ani&are a practicii Medicinii de familie în %epublica Moldo!a sunt: CM
a) practică publică
b) practică pri&ată
c) practică de grup
d) practică indi&iduală
e) practică #enerală
"4. 2!anta8ele lucrului în echipa în practica medicului de familie sunt: CM
a) 6eultate calitati&e
b) (osibilitatea de a reol&a problemele în comun
c) Se ob"ine acord, risJ înalt de nereusită
d) @i!i&area responsabilității, mai multă înțele#ere în ce constă rolul și responsabilitatea altora B
e) Lipsa de moti!are elegarea unor responsabilităţi membrilor ecipei din 'M( /i coordonarea îngri,irilor în
'M(
b) 6eferirea pacientului la alţi speciali/ti în 'M(
c) #norarea principiilor medicinei defensi!e
d) %oordonarea îngri,irilor după reintoarcerea pacientului din ser&iciile medicale specialiate
e) Sus"inerea intereselor pacietului la interacțiunea cu specialiștii si promo!area intereselor
pacientului în sistemul de sănătate$
"". Care sunt ac iunile asisten e medicale primare, care permit economisirea mi8loacelor în
ț ț
sistemul de sănătateB CM
a) %oordonarea îngri,irilor cu alți specialiști din sistemul de sănătate.
b) 'sigurarea accesului la ser&iciile specialiate doar pentru acei pacienți care au ne&oie de
ser&icii specialiate.
c) :fectuarea monitoriării stării de sănătate a persoanelor si aplicarea măsurilor de
promo&area sănătății si pre&enirea bolilor.
d) ndicarea tratamentelor pacienților la domiciliu$
e) )u permite pacienților #ra!i internarea în staționar$
"+. Care din următoarele persoane, care au contact nemi8locit cu pacienții, nu fac parte din
echipa de ba&ă de lucru în medicina de familieB CS
a) Medic de familie
b) 2sistente medicale de familie
c) (anic
d) Moașa
e) %ecepționist

"-. Sistemele informaționale în centrele de medicină de familie permit obținerea următoarelor
re&ultate: CM
a) >iri,area eficientă în timp a informațiilor medicale cu alte instituții medicale
b) Aenerarea rapidă și precisă a rapoartelor de acti&itate
c) Se #enerea&ă corect si rapid documentația medicala pentru referirea pacienților către instituțiile
spitalicești
d) Sporirea calității lucrului medicului de familie prin eliberarea timpului pentru discuție cu pacientul,
e) Se duce e&idență a ser&iciilor prestate.
". @iri8area fluului de pacienți în cadrul centrului medicilor de familieHcentrului de sănătate
presupune următoarele: CM
a)(rogramarea pacienților pentru a separa persoanele care au ne&oie de asistență medicală
imediat și de acei la care starea de sănătate le permite am5narea reol&ării problemei de
sănătate pentru ce&a timp.
b)Orientarea persoanelor programate sau cu probleme urgente de sănătate către cabinetele de
tria, pentru &erificarea documentației medicale și e&aluarea cauei de adresare la medic.
c) Medicul efectuea&ă eamenul medical, prescrie tratament și îndreptări pentru eaminări
suplimentare fără a fi asistat de asistentele medicale de familie indiferent de cau&a de adresare a
pacientului$
d)2sistenta medicală din sala de tria8 !a efectua la necesitate eamenul premedical, tonometriei
oculare, #licemiei înainte de eamenul medicului de familie B
e) 3acienții sunt !ă&uți de medicul de familie în ordinea pre&entării la centrul medicilor de familie$
+0. 2ccesibilitatea la ser!icii de asistenta medicala primara poate fi or#ani&ata in timp astfel incit
persoanele înscrise pe lista medicului de familie sa poată: Selectați răspunsurile corecte$ CM
a) Să se preinte în oficiul medicului de familie 3%entrul medicilor de familie) pentru a
programa o consultație la medicul de familie pentru orice problema de sănătate.
b) Să se preinte fără programare în oficiul medicului de familie 3%entrul medicilor de familie)
în orele programului de lucru cu o problemă urgentă de sănătate pentru care &a primi
îngri,iri de sănătate in termeni de timp reonabili.
c) Să solicite consultația medicului de familie la domiciliu în caul unei boli acute sau alte caue
pre&ăute de regulamentele in &igoare pentru ser&iciile oferite de medicina de familie.
d) 3ersoanele din localitățile urbane pot să solicite consultații ur#ente telefonice la orice ora
nemi8locit de la medicul de familie$
e) Să solicite a,utorul ser&iciului de urgență în afara orelor de program al medicului de familie
daca are o problemă de sănătate acută și locuiește Bn mediul rural. 88

+1. Selecta i afirma ia corectă pri!ind principiile bioetici medicale din următoarele: CS
ț ț
a) 3rincipiile fundamentale ale bioeticii medicale sunt: !eridicitatea, confiden ialitatea, intimitatea,
ț
fidelitatea$

b) 3rincipiile fundamentale ale bioeticii medicale sunt: consim ămntul informat, deci&ia suro#at,
ț
în elarea cu bună tire spre binele pacientului, interesul ma8or al pacientului
ș ș c) 3rincipiile
fundamentale ale bioeticiimdicale se ba&ea&ă pe paternalism
d)(rincipiile fundamentale ale bioeticii medicale suntC autonomia nedăunarea binefacerea i
ș
dreptatea.
e) 3rincipiile fundamentale ale bioeticii medicale se ba&ea&ă pe altruism i #enero&itate
ș

+2. Selecta i afirma ia corectă despre etica lui Kant din următoarele: CS
ț ț
a) =tica lui Kant face parte din etica ba&ată pe consecin e
ț
b) =tica lui Kant face parte din doctrina 0dublului efect0
c) =tica lui Kant face parte din etica deontolo#ică, utilitarism B
d) =tica lui Kant se ba&ea&ă pe principiile !irtu ii
ț
e) 3rincipiile fundamentale ale bioeticii medicale se ba&ea&ă pe filo&ofia lui Kant B
+!. Selecta i afirma ia corectă despre etică din următoarele: CS
ț ț
a) =tica lui 2ristotel se ba&ea&ă pe teoria conseuen ialismului
ț
b) =tica lui2ristotel se ba&ea&ă pe !irtu ile morale i etice B
ț ș
c) La ba&a eticii lui 2ristotel este utilitarismul
d) >tilitarismul presupune respectarea !irtu ilor morale, indiferent de consecin e
ț ț
e) @eontolo#ia presupune respectarea obli#atorie a dreptului de confiden ialitate a pacientului B
ț

+4. Selecta i afirma ia corectă despre principiul 0 dublului efect0 din următoarele: CS
ț ț
a) 3rincipiul 0dublului efect0 este unul din principiile fundamentale ale bioeticii medicale
b)3rincipiul 0 dublului efect0 presupune că medicul trebuie să aibă o inten ie bună în ac iunile sale i
ț ț ș
să nu fie cople it de re&ultatele a teptate
ș ș
c) 3rincipiul 0 dublului efect0 presupune că medicul trebuie să fie orientat în acti!ită ile sale pe
ț
principiul 8usti iei
ț
d)(rincipiul dublului efect presupune că ac iunea întreprinsă trebuie să garantee mai mult
ț
beneficiu dec5t risc sau daună
e) 3rincipiul 0 dublului efect0 presupune că medicul trebuie să fie orientat în acti!ită ile sale pe
ț
principiul fidelită ii
ț

+#. Selecta i afirma ia cea mai corectă i amplă pri!itor la principiul de binefacere: CS
ț ț ș
a) 3rincipiul de binefacere se re&umă la caritate i bunătate din partea medicului
ș
b) 3rincipiul de binefacerea presupune doar e!itarea daunei
c) (rincipiul binefacerii este o obliga ie i presupune tratarea pacientului într9o a a manieră nu
ț ș ș
numai respect5nd deciia lui dar i prote,5ndu9l de &ătămare depun5nd eforturi de a
ș
garanta bunăstarea lui
d) mplicarea copilului în cercetări tiin ifice este un act de binefacere, deoarece oferă posibilitatea
ș ț
tratării eficiente a multor copii în ba&a re&ultatelor cercetării
e) 3rincipiul binefacerii presupune că medicul trebuie să aibă inten ii po&iti!e fa ă de pacient
ț ț

+". =istă mai multe re#uli morale: a nu ucide, a nu cau&a durere, a nu duce în eroare, a i respecta
ș
promisiunile, a nu în ela, a se supune le#ii, a i face datoria $a$In ca&ul cnd medicul informea&ă
ș ș ș
cuplul despre o problemă #enetică se!eră eistentă în familie, spre eemplu, dia#nostic prenatal al
trisomiei 1*, este această o încălcare a re#ulii morale de a nu aduce durere, mhnireB Selecta i
ț
afirma iile pe care le considera i corecte pe mar#inea acestui studiu de ca&$
ț ț CM
a) 'ici nu a fost încălcată regula morală de a nu pricinui durere nu este ne&oie de ,ustificare
b)2ici a fost încălcată re#ula morală de a nu pricinui durere, medicul poate fi tras la răspundere i
ș
obli#at să facă 8ustificările necesare
c) In elarea, cu inten ie de a e!ita durerea 8ustificată
ș ț
d)In elarea, cu inten ie de a e!ita durerea nu este 8ustificată, ulterior aceasta !a aduce la decep ie, nu
ș ț ț
!a putea fi e!itată îndurerarea B
e) ' spune ade&ărul este o obliga ie a medicului este însă foarte importantă maniera de
ț
informare a &e tilor proaste.
ș

++. Ce afirma ii considera i ca fiind ar#umentate pri!itor la teoria principiismuluiB
ț ț Selecta i
ț
afirma iile corecte$ CM
ț
a)(rupul celor patru principii fundamentale ale bioeticii medicale nu constituie o teorie morală
#enerală
b)Arupul celor patru principii fundamentale ale bioeticii medicale se baeaă pe o teorie
morală generală bine delimitată
c) 3rincipiismul delimitea&ă clar ce este cerin ă re#ulă morală i ce este o încura8are morală BBB
ț ș
d)%espectul autonomiei, conform teoriei principiismului, nu face distinc ie clară între 0a spune
ț
ade!ărul0  re#ulă morală i 0 a a8uta în luarea unei deci&ii, cnd e ti ru#at0  ideal moral
ș ș
e) %ele patru principii fundamentale ale bioeticii medicale nu se contraic între ele
+-. Care este con inutul principiului de 8usti ieHdreptateB Selecta i afirma iile corecte CM
ț ț ț ț
a) 7iecărei persoane parte egală
b) 7iecărei persoane după necesitate
c) Fiecărei persoane după efortHcontribu ie
ț
d) Fiecărei persoane după #rad de bunastare
e) Fiecărei persoane după merit
+. Ce re#uli morale cuprinde principiul de nedăunareB Selecta i afirma iile corecte$ CM
ț ț
a) ' nu ucide
b) ' nu pro&oca incapacitate
c) ' nu pro&oca durere i suferin ă
ș ț
d) 2 lipsi pe cine!a de bunurile !ie ii$
ț
e) 2 cau&a ofensă
-0. Care din următoarele acti!ită i i caracteristici includ respect fa ă de autonomia pacientului
ț ș ț
competentB CM
a) Sinceritatea
b) 6espectul la intimitate 8
c) %onfiden ialitatea
ț

d) Ob inerea consim ăm5ntului informat
ț ț
e) Fidelitatea
-1. Selecta i care din următoarele acti!ită i i enun uri includ respect fa ă de autonomia pacientului
ț ț ș ț ț
competentB CM
a) Sinceritatea
b) Confiden ialitatea B
ț
c) Ob inerea consim ăm5ntului informat
ț ț
d) %espectul fa ă de autonomia pacientului este acela i att pentru pacientul cu capacitate de
ț ș
eerci iu, ct i pentru pacientul lipsit de această capacitate fără discernămnt$
ț ș
e) Fidelitatea B

-2. Selecta i afirma iile corecte pri!itor 0realită ile0 despre respectarea confiden ialită ii: CM
ț ț ț ț ț
a) Confiden ialitatea este o no iune în!echită, deoarece nici medicul, nici pacientul nu mai in cont de
ț ț ț
semnifica ia tradi ională a acestui cu!nt
ț ț
b) %onfiden ialitatea este compromisă sistematic în acti&ită ile de rutină
ț ț
c) Fi a electronică #arantea&ă respectarea confiden ialită ii B
ș ț ț
d) Nerespectarea confiden ialită ii de eemplu informarea partenerului de &ia ă a pacientului
ț ț ț
infectat cu D=@S>' este o binefacere deoarece poate prote,a alte persoane de a se
îmbolnă&i
e) %espectarea confiden ialită ii neinformarea rudelor despre descoperirea unei afec iuni #enetice în
ț ț ț
familie poate fi tratată ca dăunare, deoarece în ca&ul informării ar fi posibilă întreprinderea
măsurilor de pre!enire a bolii la al i membri ai familiei$ B
ț

-!. Selecta i afirma iile corecte pri!itor respectarea confiden ialită ii: CM
ț ț ț ț
a)Conform multor (hiduri medicul nu numai că are permisiunea, dar chiar este obli#at de a di!ul#a
starea pacientului, ar#umentul fiind 0medicul este dator să întreprindă măsuri de reducere a riscului
de îmbolnă!ire i moarte0, att a persoanelor ter e, ct i a persoanelor din comunitate
ș ț ș
b)>i&ulgarea stării pacientului dacă este necesară este de preferin ă a fi realiată prin
ț
cooperarea cu pacientul
c) )u eistă diferen ă între abordarea teoretică a re#ulii de 0confiden ialitate0 i a reali&ării ei în
ț ț ș
practică
d)Medicul este obli#at de a respecta confiden ialitatea în toate ca&urile în care ea fiind respectată ar
ț
a!ea consecin e ne#ati!e att asupra pacientului, ct asupra persoanelor ter e$ BBB
ț ț
e) Medicul poate di&ulga date confiden iale la cererea oficială a organelor legale
ț
-4. Selecta i afirma iile corecte pri!itor la principiul nedăunării: CM
ț ț
a) Nedăunarea impune obliga ia de a nu dăuna cui&a
ț
b) )edăunarea presupune 0cel pu in, a nu dăuna0
ț
c) Nedăunare presupune în primul r5nd a nu dăuna
d) Eurăm5ntul lui Dippocrate eprimă clar obliga iunea medicului de a nu dăuna i cea de
ț ș
binefacere
e) )edăunarea presupune binefacere, ace ti termeni fiind sinonime
ș

-#. Care este distinc ia dintre principiul 0a nu dăuna0 i cel de 0binefacere0B
ț ș Selecta i afirma iile
ț ț
corecte$ CM
a) ?nii autori combină aceste 2 principii
b) >nii autori separă aceste - principii, dar eplică care caracteristici se atribuie 0nedăunării0 i care
ș
 0benefacerii0
c) %aracteriarea binefacerii prinC pre&enirea răului sau daunei eliminarea răului sau daunei
facerea sau a promo&area binelui
d) <otodată obliga ia de a nu dăuna i cea de a face bine sunt obliga ii distincte
ț ș ț
e) 4bli#a ia de a nu dăuna este una mai strin#entă, comparati! cu obli#a ia de a face bine$
ț ț

-". Ce presupune enun ul atribuit lui2ristotel 0a trata e#al pe e#ali i a trata diferit pe diferi i0 în
ț ș ț
cadrul principiului de dreptateH8usti ieB
ț CM
a) =ste un principiu de 0echitate formală0 deoarece nu eistă criterii certe de e!aluare a e#alită ii
ț
diferitor persoane BBB
b) 7iecare cetă ean are drepturi politice egale acces egal la ser&icii publice tratament egal
ț
conform legii 9 acesta este principiul de ,usti ie care trebuie obligatoriu i categoric respectat
ț ș
c) Se presupune că fiecare cetățean are drepturi politice e#ale, acces e#al la ser!icii publice, tratament
e#al conform le#ii, dar aceste drepturinu pot fi etinse la infinit
d) =ste un eemplu de inechitateHin8usti ie atitudinea diferită fa ă de o persoana asi#urată medical i o
ț ț ș
persoană neasi#urată medical fără poli ă
ț
e) =ste un eemplu de 8usti ie accesul liber la ser!icii pentru toate persoanelor din aceia i 0clasă0: de
ț ș
eemplu, pentru persoanele cu di&abilită i, pentru persoanele în !rstă$ BBB
ț

-+. Ce presupune re#ula 0pri!ile#iului terapeutic0B CM
a) Medicul are totdeauna dreptul le#al de i#nora acordul consim ămntul informat sau de&acordul
ț
pacientului, deci&ia medicului este la discre ia sa
ț
b) (ri&ilegiul terapeutic presupune dreptul său ma,or de lua deciii pentru pacient
c) (ri&ilegiul terapeuticeste o ecep ie legală de la consim ăm5ntul informat de a ac iona fără
ț ț ț
consim ăm5nt în ca de urgen e ma,ore medicale pacient incompetent sau pacientul
ț ț
carederogă 3se deice de a fi implicatîn consim ăm5nt informat).
ț
d) (ri&ilegiul terapeutic nu &ine în contradic ie cu consim ăm5ntul informat deoarece este
ț ț
aplicat doar la persoanele care nu pot oferi consim ăm5ntul informat la moment.
ț
e) 3ri!ile#iul terapeutic0 !ine în contradic ie cu 0consim ămntul informat0, deoarece în ca&ul
ț ț
imposibilită ii ob inerii consim ămntul informat este necesară ob inerea unei deci&ii 0suro#at0$
ț ț ț ț

--. Cine este persoana care dero#ă de la consim ămntul informatB
ț Selecta i afirma iile corecte$
ț ț
CM
a) :ste persoana care renun ă &oluntar a fi informată despre inter&en iile planificate i nu
ț ț ș
solicită a fi implicată în luarea unor deciii
b) 3ersoana lipsită de capacitatea de eerci iu BB
ț
c) 3ersoana minoră
d) (ersoana care delegă@transmite dreptul de deciie medicului sau autorită ilor
ț
e) =ste persoana fără discernămnt

-. Care este deosebirea dintre confiden ialitate i intimitateB
ț ș Selecta i afirma iile corecte$ CM
ț ț
a) Confiden ialitatea i intimitatea sunt păr i ale aceleia i 0monede
ț ș ț ș
b) >reptul la intimitate presupune a nu fi p5ngărită intimitatea 8
c) >reptul la intimitate presupune e&itarea intruiunii în &ia a personală
ț
d) @reptul la intimitate presupune a fi pre&entat în culori false în fa a opiniei publice
ț
e) >reptul de a prote,a fa ă de public toate e&enimentele din &ia a personală
ț ț
0. 3e ce se ba&ea&ă doctrina confiden ialită iiB Selecta i afirma iile corecte$ CM
ț ț ț ț
a) 2r#umentul utilită ii
ț
b) 6espectul autonomiei
c) Confiden ialitatea nu este prote8ată prin le#e
ț
d) Fn ma,oritatea ărilor nerespectarea confiden ialită ii pacientului este tratată ca lipsă de
ț ț ț
profesionalism
e) (enalitatea pentru nerespectarea confiden ialită ii este diferită în diferite ări 8
ț ț ț
1. Selecta"i afirma"iile corecte pri!ind deosebirea dintre bioetica medicală <i deontolo#ia
medicalăB CM
a) 'ceste două no iuni pot fi considerate ca sinonime
ț
b) (rofesia medicală se referea la deontologie /i la conştiinţa profesională a fiecăruia pentru a
rele&a toate problemele puse de această profesie p5nă nu demult a a se considera.
ș
c) 7iind aată preferenţial pe principiul responsabilităţii medicului deontologia medicală poate
fi acceptată doar ca o parte componentă a bioeticii medicale
d) Incercările de a înlocui 7bioetica medicală0 cu 7deontolo#ia medicală0 au fost aspru criticate
e) Fiind aată preferen"ial pe principiul responsabilită"ii medicului, bioetica medicala poate fi
acceptată doar ca o parte componentă a deontolo#iei medicale$
2. Care din cei listati mai 8os sunt minorii 7emancipa"i0B Selecta"i afirma"iile corecte$ CM
a) Nu locuiesc în familie
b) Sunt minoriiliceisti
c) Sunt părinţi
d) Sunt declara"i ca emancipa"i deparinti
e) Sunt căsătoriţi
!. Selecta i răspunsurile corecte în abordarea principiului de sinceritateB
ț CM
a) (acientul are dreptul la ade&ăr*
b) nformarea ade&ărului despre o afecţiune se&eră sau fatală trebuie să fie făcută
cu multă cibuinţă pentru a nu aduce un pre,udiciu stării pacientului*
c) (acientul nu trebuie lipsit de speranţă* 8
d) 3acientul nu trebuie să cunoască multă medicină;
e) (rincipiul „înşelare cu bună ştire" este soluţia perfectă în caul unui pacient cu cancer.
4. Care din tipurile de consim"imnt informat are o 7!aloare mai mare 8uridică0B Selecta"i
afirma"ia corectă$ CM

a) :plicit 9 consimţim5nt prin semnarea unui formular de consimţăm5nt*
b) Fiecare din tipurile de consim"imnt are rolul său în toate în#ri8irile medicale$
c) mplicit  dedus din comportamentul sau ac"iunile pacientului;
d) ?acit  dedus, deci&ie care nu este eprimat formal;
e) Mulţi cercetători consideră că consimţăm5ntul informat este un garant al realiării
autonomiei pacientului.
#. In practica medicului de familie care situa"ii din cele enumerate pot ser!i ecep"ii în
cadrul respectării principiului de confiden"ialitateB Selecta"i afirma"iile corecte$ CM
a) (ersoana consiliată este ea înse/i în pericol
b) 2utorită"ile din sfera 8uridică solicită neoficial informa"ii despre persoanele consiliate implicate în
in!esti#a"ii 8uridice$
c) (ersoana consiliată cere ca informaţia să fie furniată /i terţilor.
d) 3ersoana consiliată nu pre&intă pericol pentru al"ii$
e) nforma"iile despre client, oferite în situa"iile men"ionate mai sus nu !or !i&a strict obiectul cererii$
". Care sunt factorii predicti!i ai di!or uluiB
ț Selecta i afirma ia
ț ț incorectă: CS
a) Maria8ul în timpul adolescen ei, sărăcia, ni!elul redus de educa ie, afiliere reli#ioasă diferită a
ț ț
partenerilor
b) 2bsen a copiilor în maria8ul curent, ca&uri de di!or în familia părintească
ț ț
c) 2ducerea în familia curentă a unui copil din maria8ul precedent
d) ?raiul în aria rurală
e) <raiul în aria urbană coabitarea premaritală
+. Care este impactul di!or ului asupra stării de bine a adultuluiB
ț ț incorectă. CS
a) ărba ii di!or a i sunt mai frec!ent dependen i de alcool
ț ț ț ț
b) 4 stare mai precară fi&ică i mentală la persoanele di!or ate, în compara ie cu cele care au trăit într
ș ț ț
un maria8 continuu
c) Gărba ii di&or a i suferă mult mai rar de probleme emo ionale idei suicidale
ț ț ț ț B
d) ărba ii di!or a i suferă mai des de depresie
ț ț ț
e) ărba ii di!or a i sunt mai frec!ent fumători
ț ț ț

-. @e ce di!or ul afectea&ă starea fi&ică i cea mintalăB Selecta i afirma ia
ț ș ț ț incorectă$ CS
a) @in cau&a stresului
b) Femeile suferă mult mai #ra! di!or ul, comparati! cu bărba ii, cu impacturi ne#ati!e asupra stării
ț ț
mentale i fi&ice
ș
c) Lipsa partenerului seual B
d) >in caua ni&elului redus de securitate oferit de maria, B
e) Lipsa suportului emo ional
ț

. Cum are loc adaptarea copilului la di!or B
ț ț incorectă. CS
a) Copiii care trăiesc după di!or cu un părinte denotă o de&!oltare mai redusă emo ională
ț ț
b) 2u un risc sporit ca maria8ul lor să se termine cu di!orț

c) =u au o starea fi&ică mai precară
d) %opiii care trăiesc după di&or cu mama i un tată &itreg nu se deosebesc de copiii din
ț ș
familiile func ionale ne di&or ate după gradul de autorespect i frec&en a depresiei
ț ț ș ț
e) Copiii din familiile di!or ate au o rată mai sporită de cancer în perioada de adult
ț
100. Ce factori facilitea&ă a8ustarea copilului după di!or B Selecta i afirma ia
ț ț ț incorectă. CS
a) Comunicarea cu părintele care trăie te separat
ș
b) Neimplicarea părintelui care trăie te separat în &ia a copilului
ș ț
c) Lipsa conflictelor în familie în ca&ul remaria8ului
d) )i!elul de !ia ă al copilului neafectat după di!or
ț ț
e) )i!el sporit de a8ustarea a mamei, implicarea ei calitati!ă în educa ia copilului$
ț

101. Cum influen ea&ă traiul comun cu bunica asupra ata amentului copilmamăB Selecta i
ț ș ț
afirma ia incorectă$ CS
ț
a) >e&oltarea unui ata ament securiat al copilului este corelat semnificati& cu gradul de
ș
securitate al mamei
b Coabitarea cu bunica influen ea&ă po&iti! ata amentul copilmamă
ț ș
c) In ca&ul coabitării mamei i bunicii cu copilul pot apărea tulburări sau re ineri de&!oltării
ș ț
ata amentului mamăcopil din cau&a diferen elor de în#ri8iri din partea mamei i din partea
ș ț ș
bunicii BBB
d) Coabitarea cu bunica influen ea&ă ne#ati! ata amentul copilmamă
ț ș
e) Coabitarea cu bunica creea&ă deseori tensiuni dintre mamă i bunică, aduce sen&a ia de
ș ț
incompeten ă parentală a mamei
ț

102. Cum influen ea&ă rela iile interfamiliale asupra internali&ării i eternali&ării
ț ț ș
comportamentale ale adolescentuluiB Selecta i afirma iile
ț ț corecte. CM
a) >epresia la adolescent cel mai frec&ent este corelată cu conflictul dintre adolescent i tată
ș
urmat de conflictul marital urmat de conflictul adolescent9mamă.
b) Cea mai importantă influen ă asupra comportamentului adolescentului îl are suportul paternal,
ț
urmat de cel al fra ilor, urmat de suportul matern$
ț
c) nternali&area problemelor adolescentului este cau&ată cel mai frec!ent de conflictul dintre fra i,
ț
urmat de cel dintre adolescent i tată$
ș
d) :emplu de internaliare a comportamentului dificil este comportamnetul agresi&
e) =emplu de eternali&are a comportamentului dificil este starea anioasa
10!. Selecta i afirma iile corecte pri!itor la 0ciclul !ie ii de familie0$
ț ț ț CM
a)>e&oltarea familiei este conceptualiată din perspecti&a ciclului &ie ii teorie care satisface pe
ț
deplin în elegerea tuturor sarcinilor i pro&ocărilor pe parcursul &ie ii familiei la momentul
ț ș ț
actual
b)?eoria 0ciclului !ie ii de familie0 nu ne oferă un model coerent focusat pe proces, ce apare i ce
ț ș
poate fi ne#ociat, fenomene continue i discontinue în timp, interac iuni dintre membrii familiei
ș ț
c) :istă alte modele care ne9ar a,uta mai bine să în elegem familia ca un sistem familia
ț
secolului HH abordarea sistemelor

d)@e&!oltarea umană nu este un proces de transformări succesi!e i sistemice a fiecărui indi!id în
ș
timp
e) 0 tiin a compleită ii0 folosită în alte discipline poate fi aplicată i în abordarea modernă a familiei
Ș ț ț ș
ca sistem$ BBBB

104. Selecta i afirma iile corecte despre 0familia tradi"ională0 <i 0familia contemporană0: CM
ț ț
a) )u eistă deosebiri semnificati!e dintre aceste două tipuri de familie
b) 2cestea sunt sinonime
c) 7amilia tradiţionalăeste susţinută îndeosebi de următoarele &aloriC ierarie conformism
represiune
d) Familia patriarhală, care se întlne te în Moldo!a în cca /.D ca&uri, este un eemplu de familie
ș
contemporană
e) 7amilia contemporană 9 autoritatea este substituită cu cooperarea* ea este susţinută de
a/a &alori ca egalitatea scimbarea comunicarea relaţiile familiale nu sunt dominate de
ierarie /i represiune.
10#. Ce presupune modelul de 0ser!icii centrate pe familie0B Selecta"i afirma"iile corecte$ CM
a) Modelul 0centrat pe familie0 presupune un model nonierarhic de interac"iune dintre speciali<ti <i
familie; B
b) Fn acest model speciali/tii de&in agenţi ai familiei care promo&eaă sănătatea familiei*
)ecesită"ile <i dolean"ele familiei nu stau la ba&a tuturor aspectelor de furni&are a ser!iciilor <i
asi#urare a resurselor;
d) 2ici membrii familiei nu colaborea&ă cu toti specialistii
e) 'ici membrii familie sunt /i membri ai ecipei si iau parte în luarea deciiilor
10". Ce presupune modelul de 0ser!icii centrate pe specialist0B Selecta"i afirma"iile corecte$ CM
a) Fn modelul centrat pe specialist specialistul este epert /i determină necesităţile
familiei.
b) 2cest model este un model non ierarhic
c) 'ici familia i pacientul are un rol deficient /i este incapabilă să9/i soluţionee problemele
ș
d) 2cest model este foarte eficient pentru solu ionarea problemelor
ț
e) Modelul 0centrat pe specialist0 are a!anta8e asupra modelului 0centrat pe pacient0
10+. Ce caracteristici fundamentale stau la ba&a clasificării echipelor: echipa
multidisciplinară, echipa interdisciplinară, echipa transdisciplinară B Selecta"i afirma"iile
corecte CM
a) Aradul de colaborare dintre speciali/tii ecipei
b) Aradul de colaborare dintre speciali/ti /i membrii familiei
c) In echipa interdisciplinară familia de!ine membru ade!ărat al echipei
d) In echipa multidisciplinară familia de!ine membru ade!ărat al echipei
e) Fn ecipa transdisciplinară familia de&ine membru ade&ărat al ecipei
10-. Selecta"i afirma"iile corecte ce caracteri&ea&ă echipa multidisciplinară$ CM

a) Fn modelul multidisciplinar membrii ecipei acti&eaă ca speciali/ti independenţi care oferă
consultaţii dar comunică minimal între ei.
b) 'ici eistă o oarecare coordonare în abordarea problemelor de către ecipă /i o oarecare
integrare a procesului de furniare a ser&iciilor.
c) 'cest model poate fi considerat drept un model optim de soluţionare a problemelor complee
d) Medicul de familie, de re#ulă acti!ea&ă întro echipă multidisciplinară$
e) 3erceperea beneficiarului este aceea că ser!iciile sunt bine or#ani&ate
10. Selecta"i afirma"iile corecte ce caracteri&ea&ă echipa interdisciplinară$ CM
a) ?n grad mai înalt de colaborare /i integrare în oferirea ser&iciilor
b) Modelul nu se caracteri&ea&ă printrun #rad mai înalt de comunicare, cooperare, coe&iune a
speciali<tilor în echipă$
c) Fn acest tip de organiare are loc sistematic comunicarea între speciali/ti cu transmiterea
informaţiei eperienţei discutarea scopurilor.
d) In acest model familia de!ine membru e#al al echipei$
e) 'cest model este centrat pe client dar aici lipse/te comunicarea suficientă de la egal la egal
cu familia persistă protecţionismul profesional
110. Selecta"i afirma"iile corecte ce caracteri&ea&ă echipa transdisciplinară$ CM
a) 'cti&itatea în colaborare a ecipei transdisciplinare este modalitatea optimă de oferire a
ser&iciilor integrate de calitate.
b) Fn acest model se respectă /i se susţine rolul familiei ca principal în îngri,ire.
c) 7amilia repreintă cea mai importantă sursă de suport /i de fortificare$
=istă o colaborare dintre pacientHpărinte <i specialist la primul ni!el
e) @eci&iile nu se iau împreună eciiile se iau unipersonal nu se discută.
b) In aceste familii domină tatăl, care poate fi despotic i !iolent$
ș
c) 7iecare a !9a familie din Moldo&a are caracteristici patriarale0
d) =ste un eemplu clasic de familie contemporană
e) =ste un tip de familie rar întlnit în Moldo!a$
112. Selecta"i afirma"iile corecte pri!itor la aspectul e!oluti!istoric în apari"ia familiei ca institu"ie
socială$ CM
a) 4ri#inea familiei este le#ata de începuturile omenirii, iar sub raport 8uridic, apari ia familie este
ț
le#ată de apari"ia @reptului$ 888
b) 7amilia ca instituţie socială a apărut e&oluti& pe parcursul de&oltării ci&iliaţiei.
c) Criteriul de ba&ă care separă formele de or#ani&are familială nu se referă la practicile seuale i
ș
maritale dominante;
d) Căsătoria în #rup nu repre&intă cea mai !eche formă de or#ani&are familială;

e) Fn perioada or5nduirii primiti&e gentilice domină familia înrudită prin s5nge i familia
ș
punalua 9 familie de grup în care tatăl unui copil răm5ne necunoscut* mama î i îngri,e te
ș ș
copiii dar fiii i fiicele le denume te pe to i copiii grupului.
ș ș ț >escenden a poate fi
ț
urmărită doar pe linia maternă.
11!. Care sunt caracteristicile principale ale modelul de 0consolidare colecti!ă0B Selecta i
ț
ț
a) Modelul de consolidare colecti&ă presupune că toţi participanţii /i familia /i speciali/tii î/i
consolideaă î/i fortifică capacităţile /i profesionalismul pentru a obţine cele mai bune
reultate dorite /i
b) :l obligă preenţa a trei elemente de consolidare colecti&ăC a) familia b) speciali/tii /i c)
mediul sau contetul în care acti&eaă speciali/tii /i familia.
c) 2ici puterea este monopoli&ată,
d) Ia baă se află parteneriatul care la fel are un rol consolidant$
e) i în acest model familia nu de"ine rolul central$
114. Care din următoarele caracteristici sunt proprii modelului de 0consolidare colecti!ă0B Selecta i
ț
ț
a) 'ccesul la resurse participarea scimbarea ecologiei comunităţii.
b) @eci&iile nu se iau de comun <iistă o subordonare sau ierarhie ri#idă în rela"iile părintespecialist;
c) Specialistul are rol de epert, dar nu de partener, facilitator, colaborator;
d) Ia baă stă dialogul 3nu con&ersaţia) actul de creaţie de scimbare a opiniilor.
e) 7amiliile sunt încura,ate să formee reţele de spri,in cu alte familii cu prieteni &ecini cu
furniori de ser&icii /i cu alte resurse din comunitate.
11#. Ce presupune no iunea de 0ecolo#ie a familiei0B Selecta i afirma iile corecte$ CM
ț ț ț
a) @in perspecti!a ecolo#ică, cel mai lo#ic model al familiei este 0familia ca sistem0
b) ?eoria sistemelor familiale presupune că familia este un sistem dinamic, unde comportamentul i
ș
eperien ele unui membru al familiei au influen e asupra celorlal i membri ai sistemului$
ț ț ț
c) Fn elegerea ecologiei familiei este un element crucial în planificarea i armoniarea unor
ț ș
acti&ită i rele&ante i eficiente ale ser&iciilor de abilitare ale copilului.
ț ș
d) <otodată rolul cel mai important i de influin ă directă asupra copilului îl are coala i
ș ț ș ș
societatea
e) 4 caracteristică ne#ati!ă a modelului ecolo#ic este că comunitatea nu are influen ă asupra familiei
ț
ca sistem
11". Selecta"i afirma"iile corecte, pri!ind eisten a deosebirilor esen"iale dintre
ț
0familia tradi"ională0 <i 0familia contemporană0B CM
a) )u eistă deosebiri;
b) 7amilia contemporană 9 autoritatea este substituită cu cooperarea*
c) 7amilie contemporană este susţinută de aşa &alori ca egalitatea scimbarea comunicarea*
d) 7amilia tradiţională 9 relaţiile familiale sunt dominate de ierarie şi represiune*
e) Sunt cu!inte sinonime$
11+. Care din enun"urile enumerate sunt !alabile pentru inter!iu medicalB CM

a) nter!iul medical presupune eamenului clinic i paraclinic;
ș
b) nter&iul medical este un scimb de informaţie rele&anta între pacient si medic*
c) %ondiţioneaă înţelegerea suferinţei pacientului pacientului stabilirea corectă a
diagnosticului /i tratamentului*
d) 7ormarea unei relaţii de încredere între medic /i pacient*
e) 7aciliteaă modul de transmitere a informaţiei necesare pentru pacient /i abilitatea
pacientului pentru a participa la luarea deciiilor$
11-. Calitatea consultului medical determină: CM
a) 7ormarea /i menţinerea relaţiei poiti&e între medic /i pacient*
b) @atoria medicului de a eamina pacientul;
c) 7aciliteaă potenţialul terapeutic /i influenţeaă calitatea informaţiei transmise de pacient*
d) )u facilitea&ă poten"ialul terapeutic dar influen"ea&ă calitatea informa"iei transmisă de pacient;
e) Facilitea&ă poten"ialul terapeutic, dar nu influen"ea&ă calitatea informa"iei transmise de pacient$
11. Sarcinile medicului în timpul consulta"iei după @$ 3endleton sunt: CM
a) >e a stabili moti&ul &iitei /i de a discuta alte posibile probleme de sănătate*
b) >e a selecta &ariantele corespunătoare pentru soluţionarea problemei /i stabili în
acord cu pacientul a celei mai bune metode de soluţionare a problemei*
c) >e a utilia corect timpul /i alte resurse*
d) >e a spri,ini o str5nsă colaborare pe &iitor /i relaţii bune cu pacientul*
e) @e a furni&a date #enerale despre pacient$
120. Modelul biomedical presupune concentrarea aten"iei asupra următorilor factori: CS
a) Suferin"elepacien"ilor;
b) Factori sociali;
c) Medicali /i biologici ai maladiei;
d) Culturali;
e) 3siholo#ici$
121. Modelul biopsihosocial în cadrul consultului centrat pe pacient presupune abordarea: CS
a) 2normalită"ilor structurale nor simptome;
e) %iscului imensiunile biologice*
b) Sentimentele pacientului, în special temerile lui referitor la problemele de sănătate;
c) deile pacientului despre ce este rău;
d) =fectul bolii asupra acti!ită"ii &ilnice;
e) 2<teptările pacientului de la medic$

12!. 3entru ca o consulta"ie să aibă succes este necesar ca:
CM a) Medicul sa fie autoritar;
b) Medicul /i pacientul trebuie să colaboree*
c) Sa facă scimb de informaţie asupra subiectului pus în discuţie*
d) Să accepte unilateral măsurile care trebuie luate;
e) Să comunice e&entualele consecinţe ale deciiei luate împreună.
124. In care situa ie se consideră pro#resul normal al inter!iului medicalB
ț CS
a) Medicul folose<te înti modelul bolii <i ulterior trece la problema pacientului;
b) Medicul trece la problema pacientului doar în ca&, că el nu a oferit informa"ie suficientă;
c) nter!iul trebuie să pro#rese&e de la modelul centrat pe pacient la modelul centrat pe doctor;
d) nter!iul nu trebuie să pro#rese&e de la modelul centrat pe pacient la modelul centrat pe doctor;
e) nter&iul medical nu trebuie să fie controlat.
12#. Care din afirma"iile de mai 8os sunt snt corecteB CS
a) (hidul Cal#arN Cambrid#e nu corespunde etapelor consultului medical;
b) (hidul Cal#arN Cambrid#e cuprinde eamenul fi&ic al pacientului;
c) Aidul %algarJ %ambridge constă din cinci elemente de baă a inter&iului centrat pe pacient
care corespund etapelor consultului medical*
d) (hidul Cal#arN Cambrid#e consta din colectarea <i formarea rela"iei;
e) (hidul Cal#arN Cambrid#e constă din eplicare <i planificare$
12". (ăsi"i elementele de ba&ă a inter!iului centrat pe pacient: CM
a) niţierea sesiunii*
b) %olectarea informaţiei /i formarea relaţiei*
c) n!entarierea tuturor bolilor pacientului;
d) :plicarea /i planificarea*
e) Fnceierea sesiunii$
12+. Care din cele enumerate fa!ori&ea&ă un consult reu<itB CM
a) 7leibilitatea desciderii sesiunii*
b) ncapacitatea medicului de a afla moti!ul principal al adresării pacientului la medic;
c) mplicarea pacientului în soluţionarea problemelor*
d) @ominarea medicului în timpul consulta"iei;
e) Medicul perfecţioneaă continuu capacităţile sale de comunicare$
12-. Consulta"iile pot e<ua din următoarele cau&e: CM
a) <impul insuficient;
b) 3erfec"ionarea permanentă a capacită"ilor de comunicare a medicului;
c) Fntreruperea consultaţiei de către o altă persoană*
d) %onsultaţia se efectueaă în orele serii;
e) >tili&area eficientă a timpului <i altor resurse$

12. Cheia rela"iei medic  pacient, pe lun#ă durată, este: CS
a) Schimbul de informa"ie medicală;
b) 2utoritatea medicului care conduce la identificarea <i discutarea corectă a problemei pacientului;
c) @orin"a pacientului de a men"ine rela"ii eficiente de încredere <i de lun#ă durată;
d) %omunicarea eficienta ce a,ută la identificarea /i discutarea corectă a problemei
pacientuluimenţinerea unei relaţii eficiente de încredere /i de lungă durată*
e) Schimbul de informa"ie !erbală i non!erbală, inten"ionată <i neinten"ionată$
ș

1!0. nter!iul centrat pe pacient presupune posedarea următoarelor competen"e de comunicare:
CM a) )umai întrebări închise;
b) 'bilitaţi de a pune întrebări*
c) nterogarea pacientului*
d) Formarea rela"iei medic pacient;
e) =ducarea pacientului$
1!1. Situa"iile cnd inter!iul medical nu poate fi controlat sau controlat cu dificultate pre&intă: CS
a) nter!iufunc"ional;
b) nter&iu disfuncţional*
c) nter!iu centrat pe pacient;
d) nter&iu autoritar*
e) nter&iu centrat pe doctor$
1/-$ %omunicarea &erbală transmiteC %S
a) 10; informaţie*
b) /5D informa"ie;
c) +D informa"ie;
d) /*D informa"ie;
e) 5. D informa"ie$
1!!. Selecta"i deprinderile de comunicare folosite în prima fa&ă a inter!iului medical,
care încura8ea&ă pacientul să !orbească: CM
a) <ăcerea*
b) %eflectarea;
c) Fncura,area non&erbală*
d) %ecapitularea;
e) 6ăspunsul neutral.
1!4. Selecta"i deprinderile de comunicare necesare pentru colectarea datelor <i în"ele#erea
problemei pacientului: CM
a) Fntrebări încise@descise*
b) ntero#areapacientului;
c) 7acilitarea*

d) %larificarea*
e) =erificarea.
1!#. Contactul !i&ual adec!at în timpul con!ersa"iei demonstrea&ă: CS
a) %eflectare;
b) nteresul faţă de pacient*
c) 3arteneriat;
d) Le#itimi&are;
e) Clarificare$
1!". %espectul pentru atitudinea pacientului fa"a de boală poate fi eprimată prin: CM
a) 'scultare atentă*
b) Le#itimi&are;
c) %ontact &iual*
d) 3arteneriat;
e) Semne non&erbale.
1!+. Care sunt func"iile inter!iului medicalB CM
a) %eali&area eamenului clinic;
b) %olectarea datelor pentru îmbunătăţirea înţelegerii problemelor pacientului*
c) 2lcătuirea planului de in!esti#a"ii paraclinice;
d) %rearea i men inerea relaţiei eficiente între pacient /i medic*
ș ț
e) Moti&aţia pentru modificarea comportamentului i educaţia pacientului.
ș
1!-. Care sunt influen"ele po&iti!e ale informa"iei ob"inute în timpul consultuluiB CM
a) (rocesul clinic*
b) >eciia de tratament*
c) Mesa,ul transmis pentru pacient*
d) 'bilitatea pacientului de a lua deciie*
e) 7ormarea /i menţinerea relaţiei poiti&e.
1!. Ce presupune abordarea modelul biopsihosocial în cadrul consultului: CS
a) Maladiei;
b) 3acientului;
c) >nui simptom;
d) Maladia în sine c5t /i a pacientului cu maladie*
e) >n <ir de simptome$
140. Selecta"i deprinderile de comunicare necesare pentru oferirea răspunsului la
emo"iile pacientului$ CM
a) 6eflectare
b) Suport
c) Clarificare,

d) (arteneriat
e) :primarea respectului.
141. Selecta"i factorii care influen"ea&ă ne#ati! comunicarea în cadrul consultului centrat pe
pacient$ CM
a) Subiectul comunicării;
b) Necunoa/terea limbii*
c) Increderea acordată;
d) <eme medicale complicate*
e) <eme dificile.
142. 2sisten"a centrată pe pacient include abilită"ile de: CM
a) 'bordare centrată pe pacient cu e&aluarea circumstanţelor acestuia*
b) Imbinare a necesită"ilor indi!iduale de sănătate ale pacien"ilor cu necesită"ile de sănătate
ale comunită"ii, racordate la resursele disponibile;
c) >e&oltare /i aplicare a consultului specific practicii generale pentru a obţine relaţii
efecti&e medic9pacient cu respectarea principiului de autonomie a pacientului*
d) %omunicare stabilire a priorităţilor /i acti&itate în parteneriat *
e) 'sigurare a continuităţii asistenţei medicale reie/ind din necesităţile pacientului /i reali5nd
o asistenţă continuă /i coordonată.
14!. Care este caracteristica medicinii de familie ca specialitate în rela"ia cu asisten"a centrată pe
pacientB CS
a) %e&ol!area simultană a problemelor de sănătate acute tili&area unui proces specific de luare a deci&iilor determinat de pre!alen"a <i inciden"a
maladiilor în comunitate;
c) 'sigurarea continuităţii asistenţei medicale determinată de necesităţile pacientului*
d)Conducerea maladiilor care se pre&intă în mod nediferen"iat în stadiile ini"iale de
e!olu"ie, care pot necesita inter!en"ii ur#ente;
e) 2bordarea problemelor de sănătate în dimensiunile lor fi&ice, psiholo#ice, sociale,
culturale <i eisten"iale$
144. 3entru a fi capabil să preste&e asisten"ă centrată pe persoană, medicul de familie are ne!oie
de următoarele competen"e: CM
a) 'bordare centrată pe persoană*
b) Consultare centrată pe persoană;
c) @eprinderi de ne#ociere;
d) 6ela ie de parteneriat*
ț
e) Fngri,irecontinuă.
14#. Condi iile de ba&ă pentru prestarea asisten"ei centrate pe persoană sunt: CM
ț
a) %ela"ia de prietenie;

b) 2titudine po&iti!ă necondi ionată;
ț O
c) Simpati&area persoanei;
d) In ele#ere empatică;
ț O
e) Con#ruen ă$
ț

14". Care sunt modelele consulta"iilor utili&ate în medicina de familieB CM
a) Model biomedical*
b) Model olistic*
c) Model social;
d) Model comple;
e) Model eclectic$
14+. Care dinte obiecti!ele consulta"iei medicale conform (hidului Cal#arNCambrid#e re!i&ia
-.. se reali&ea&ă pe tot parcursul consulta"ieiB CS
a) ni ierea sesiunii
ț
b) Colectarea informa iei
ț
c) %onstruirea relaţiei
d) =plica ie i planificare
ț ș
e) Inchiderea sesiunii
14-. Care sînt obiecti!ele abordării comprehensi!e al pacientuluiB CM
a) >tili&area modelului biopsichosocial luînd în considera"ie dimensiunile culturale <i eisten"iale;
b)%onduită simultană a mai multor stări /i patologii problemelor acute /i cronice preente
concomitent la acela/i pacient*
c) (romo&are a sănătăţii /i bunăstării prin aplicarea potri&ită a strategiilor de fortificare a
sănătăţii /i de pre&enire a maladiilor*
d)Imbinare a necesită"ilor indi!iduale de sănătate ale pacien"ilor cu necesită"ile de sănătate ale
comunită"ii, racordate la resursele disponibile;
e) %oordonare a acti&ităţilor de promo&are a sănătăţii profilaiei tratamentului îngri,irilor
asistenţei paliati&e /i de recuperare.
19$ (roblemele medicale curati&e includC %S
a) 3romo!area sănătă"ii
b) >iagnosticul /i tratamentul maladiilor acute /i cronice
c) 3re!en"ia primară
d) 3re!en"ia secundară
e) 3re!en"ia ter"iară
1#0. 3e lîn#ă tratamentul medicamentos, bolna!ul cronic are ne!oie de: CS
a) Consiliere 8uridică;
b) Sistem informa ional;
ț
c) Susţinere psiologică /i socială
d) 2ta<are la o or#ani&a"ie non#u!ernamentală;

e) 3ro#ramare la ospiciu$
1#1. Selecta"i postulatele ale modelului biopsihosocial: CM
a) Modelul biopsihosocial presupune mana#ementul simultan al promo!ării sănătă"ii, pre!enirii,
tratamentului, în#ri8irilor <i în#ri8irilor paliati!e <i reabilitării$
b) Ma,oritatea bolilor fie somatice sau psiiatrice sunt un fenomen biologic psiologic /i social.
c) =ariabilele biologice psiologice /i sociale influenţeaă predispoiţia debutul e&oluţia /i
reultatul a ma,orităţii bolilor.
d) Medicii care sunt capabili să se e&aluee relaţiile parametrilor biologici psiologici /i sociali
ale bolilor pacienţilor săi nu &or fi capabili să de&olte inter&enţii terapeutice mai efecti&e /i
de a atinge reultate mai bune pentru la pacienţi.
e) (entru a e&alua /i diri,a aspectele psiosociale ale problemelor pacienţilor adec&at medicii
trebuie să fie capabili să estimee /i menţină relaţiile terapeutice medic9pacient cu diferite
tipuri de pacienţi.
1#2. Mana#ementul ca&ului în ba&a modelului biopsihosocial presupune: CM
a) nter&enţie biologică*
b) nter&enţie psiologică*
c) nter!en"ie educa ională;
ț
d) nter!en"ie 8uridică;
e) nter&enţie socială.
1#!. Care sînt particularită"ile abordării holistice în rela"ia medicpacient în ca&ul afec iunilor
ț
croniceB CM
a) Golile cronice au în comun asistenţa medicală frec&entă /i pe termen îndelungat;
b) Golile cronice afecteaă îndea,uns de mult &iaţa pacienţilor*
c) Stabili"i o !i&ită ulterioară, la scurt timp după comunicarea dia#nosticului;
d) Managementul bolilor cronice presupune eistenţa unei relaţii medic9pacient de lungă
durată*
e) Medicul trebuie să poată crea un cadru de suport în care pacienţii se pot confrunta cu
pro&ocările aduse de boală.
1#4. Care este obiecti!ul abordării holistice al pacientuluiB CS
a) Conduită simultană a mai multor stări <i patolo#ii, problemelor acute <i cronice pre&ente
concomitent la acela<i pacient;
b) 3romo!are a sănătă"ii <i bunăstării prin aplicarea potri!ită a strate#iilor de fortificare a sănătă"ii <i
de pre!enire a maladiilor;
c) Coordonare a acti!ită"ilor de promo!are a sănătă"ii, profilaiei, tratamentului, în#ri8irilor, asisten"ei
paliati!e <i de recuperare;
d) ?tiliarea modelului bio9psico9social luînd în consideraţie dimensiunile culturale /i
eistenţiale*
e) Imbinare a necesită"ilor indi!iduale de sănătate ale pacien"ilor cu necesită"ile de sănătate ale
comunită"ii, racordate la resursele disponibile$

1##. dentifica i problemele bolna!ilor cronici care necesită asisten"ă psiholo#ică$ CM
ț
a) )i!elul de acti!itate profesională, 7casnică0 <i ale#erea acti!ită"ii de recuperare;
b) 3robleme le#ate de seualitate; B
c) 6eacţii emoţionale;
d) 3robleme le#ate de finan"e; B
e) 6elaţii sociale$
1#". =plica iile noncomplian ei pacien"ilor includB
ț ț CM
a) (robleme financiare;
b) nformare amplă asupra se!erită"ii bolii;
c) (rograme complee de medicaţie /i supraestimarea reultatelor tratamentului*
d) >isconfortul pro&ocat de tratamentul de lungă durată sau de reacţii ad&erse*
e) %redinţe culturale.
1#+. Care este moti!ul complian"ei mai bune a bolna!ilor croniciB CS
a) mplicarea familiei;
b) (reenţa sindromului de durere*
c) @urata bolii;
d) =ficacitatea tratamentului;
e) %ela"ii bune cu medical de familie$
1#-. Selecta"i di!ersitatea problemelor eistente la pacien"i:
CM a) (robleme medicale curati&e*
b) (robleme medicale pre&enti&e*
c) (robleme medicale speciale*
d) 3robleme medicale ur#ente;
e) 3robleme medicale contetuale$
1#. Selecta"i afirma"iile corecte pri!ind dificultatea problemelor eistente la pacien"i cu care se
confruntă medicul de familie: CM
a) Ara&itatea problemelor*
b) =!olu"ia simptomatică a unor boli;
c) >ebutul atipic al unor boli*
d) %ompleitatea fenomenelor*
e) =!olutia fireasca a bolilor$
1"0. Complian"a bolna!ilor cronici pre&intă: CM
a) 'cceptarea de către pacienţi a informaţiei oferite de medic*
b) 'cordul de a urma recomandările propuse*
c) >n fenomen ri#id;
d) 3rodusul final al dreptului la autonomie;
e) 2bordarea problemelor financiare$

1"1. Care din cele de mai 8os nu se încadrea&ă în eplica"iile lo#ice ale noncomplian"eiB CS
a) 3robleme financiare;
b) nformare suficientă asupra se&erităţii bolii*
c) 3ro#rame complee de medica"ie;
d) =fecte ad!erse ale medicamentelor;
e) Supraestimarea re&ultatelor tratamentului$
1"2. Selecta"i elementele componente ale defini"iei abordării holistice: CM
a) Ari,a pri&ind persoana în integritate*
b) Ari,a pri&ind persoana în contetul &alorilor personale /i credinţelor
familiale*
c) Ari,a pri&ind tipul familiei*
d) Ari,a fără e&aluarea situaţiei culturale /i socio9ecologice în comunitatea largă*
e) Ari,a pri&ind celtuielile financiare din sistemul de sănătate.
1"!. Care din cele enumerate mai 8os nu este obiecti! al abordării comprehensi!eB CS
a) Mana#ementul simultan al acu&elor <i patolo#iei multiple;
b) Mana#ementul promo!ării sănătă"ii, pre!enirii, tratamentului, în#ri8irilor <i în#ri8irilor paliati!e <i
reabilitării;
c) %oordonarea cu ser&iciile inalt specialiate.
d) 3romo!area bunăstării;
e) 3romo!area sănătă"ii;
1"4. ifa"i afirma"iile corecte pentru abordarea comprehensi!ă a pacien"ilor cu multiple probleme
de sănătate: CM
a) 'bordarea organismului uman ca un sistem integrat*
b) Maladiile trebuie identificate /i ierariate*
c) 2cordarea asisten"ei medicale episodice;
d) <erapia se iniţiaă pentru cel mai înalt risc &ital*
e) 2bordarea bolii <i nu a bolna!ului$
1"#. Selecta"i principiile de ba&ă ale în#ri8irilor centrate pe pacient: CM
a) 6elaţia interpersonală /i nu de pe poiţia puterii celui care cunoa/te*
b) Fncercarea de a înţelege contetul suferinţei*
c) 2bordarea patolo#iei;
d) 'cordarea importanţei aspectelor subiecti&e ale medicinii*
e) 2bordarea sindromală$
1"". Selectati raspunsul corect pri!itor la modelul medical în defini"ia sănătă"ii: CS
a) Se ia in considerare maladiile şi funcţionarea potri&ită*
b) Consideră totalmente <i inte#ral indi!idul, cuprin&nd sănătatea fi&ică, mintală <i socială;
c) Consideră stările mai bune dect normalul, precum <i sen&a"iile subiecti!e de sănătate;
d) Se ba&ea&ă pe interac"iunile optime ale indi!idului cu mediul ambiant;

e) nclude toate defini"iile neobi<nuite ale sănătă"ii$
1"+. 3e ce se ba&ea&ă modelul holistic în defini"ia sănătă"iiB CS
a) Se re&umă la considerarea maladiilor <i func"ionare potri!ită;
b) Se reumă la considerarea integrata a indi&idului incluând sănătatea fiică mintală şi
socială;
1"-. 3e ce se ba&ea&ă modelul de bunăstare în defini"ia sănătă"iiB CS
b) Ponsideră totalmente <i inte#ral indi!idul, cuprin&nd sănătatea fi&ică, mintală <i socială;
c) Se reumă la la stările mai bune decât normalul şi senaţiile subiecti&e de sănătate;
1". 3e ce se ba&ea&ă modelul de ambian"ă în defini"ia sănătă"iiB CS
b) Consideră totalmente <i inte#ral indi!idul, cuprin&nd sănătatea fi&ică, mintală <i socială;
d) (e interacţiunile optime ale indi&idului cu mediul ambiant*
1+0. @efini"ia sănătă"ii dată de 4MS afirmă că sănătatea este: CS
a) 4 stare de prosperitate completă fi&ică, <i mintală i de fericire;
ș
b) 4 stare de prosperitate completă fi&ică, mintală <i socială, ci nu doar lipsa bolii sau infirmită"ii;
c) Sănătatea este lipsa bolii sau infirmită"ii, precum i abilitatea de func ionare cotidiană potri!ită;
ș ț
d) O stare de ecilibru între corp minte /i mediu asigur5nd prosperitatea indi&idului*
e) Sănătatea este o stare de prosperitate completă fi&ică, ce face posibilă func ionarea adec!ată a
ț
indi!idului$
1+1. Selecta"i răspunsurile corecte, pri!ind factorii principali, care determină sănătatea$ CM
a) >omeniul biologiei umane*
b) Mediul ambiant;
c) Sistemul politic din "ară;
d) %omportamentul stilul de &iaţă*
e) Modul în care este organiat sistemul de asistenţă medicală.
1+2. Selectati afirmatiile corecte pri!ind domeniul biolo#iei umane: CM
a) nclude compleitatea proceselor din corpul uman ce condi ioneaă fenotipul*
ț
b) nclude influen"ele eterne corpului uman asupra cărora indi!idul are un control foarte limitat;

c) :ste reultatul deciiilor indi&iduale transformate în comportamente de rutină care
afecteaă sănătatea /i care pot fi modificate*
d) Se re&uma la cantitatea, calitatea, aran8amentul, natura <i rela"iile între oameni <i resurse în procesul
de acordare a asisten"ei medicale;
e) @etermină aproimati! /.D din potenţialul de sănătate a omului$
1+!. Selectati raspunsurile corecte pri!itor la domeniul mediului ambiant: CM
a) Se re&umă la compleitatea proceselor din corpul uman ce condi ionea&ă fenotipul;
ț
b)Se reumă la influenţele eterne corpului uman asupra cărora indi&idul are un control foarte
limitat*
c) =ste re&ultatul deci&iilor indi!iduale, transformate în comportamente de rutină care afectea&ă
sănătatea <i care pot fi modificate;
d)%uprinde cantitatea calitatea aran,amentul natura /i relaţiile între oameni /i resurse în
procesul de acordare a asistenţei medicale* 8
e) @etermină aproimati! /.D din poten"ialul de sănătate a omului. 8

1+4. Selectati raspunsurile corecte in abordraea stilului de !ia"ă: CM
ț
c) Se reumă la deciiile indi&iduale transformate în comportamente de rutină care afecteaă
sănătatea /i care pot fi modificate*
d) %uprinde cantitatea calitatea aran,amentul natura /i relaţiile între oameni /i resurse în
procesul de acordare a asistenţei medicale*
e) >etermină aproimati& !0; din potenţialul de sănătate a omului. 8

1+#. ifati raspunsurile corecte pri!itor or#ani&area asisten"ei medicale: CM
ț
c) =ste re&ultatul deci&iilor indi!iduale, transformate în comportamente de rutină care afectea&ă
sănătatea etermină 10 9 1#; din potenţialul de sănătate a omului.
1+". ndica"i factorii sociali, care determină sănătatea$ CM
a) 'partenen a la un anumit strat social*
ț
b) ntensitatea i calitatea stresului pe parcursul &ie ii*
ș ț
c) %ondiţiile de de&oltare în copilărie*
d) Suportul social i gradul de iolare socială*
ș
e) iolo#ia umană$
1++. 3entru ce are importan"ă dia#nosticul corect al stării de sănătateB CM
a) (lanificarea pre&en iei problemelor de sănătate ale indi&idului sănătos*
ț

b)(entru indi&idualiarea i a,ustarea inter&en iilor de promo&are a sănătăţii /i profilaie a
ș ț
maladiilor*
c) n ca de îmbolnă&ire pentru determinarea incapacităţii temporare de muncă*
d)(ăstrarea potenţialului de sănătate prin utiliarea resurselor din sistemul de sănătate /i din
comunitate*
e) =stimarea riscului pentru sănătate prin atribuirea pacientului la un strat social concret$
1+-. Ca din următoarele determinante ale sănătă"ii medicul de familie le influen"ea&ă in acti!itatea
sa cotidiană: CM
a) Incadrarea indi!i&ilor în cmpul muncii sau oma8ul;
ș
b) (rocesele interne ale organismului uman care îi determină fenotipul*
c) <otalitatea proceselor din mediul ambiant*
d) Stilul de &iaţă*
e) 3oliticile de sănătate$
1+. Care este rolul medicului de familie în domeniul sănătă"ii la ni!el comunitarB CM
a) Iider;
b) usinessman;
c) (ersoana de influenţă*
d) %omunicator*
e) 2dministrator$
1-0. Care este defini"ia corecta a no"iunii de promo!are a sănătă"iiB CS a)
2cti!ită i orientate spre combaterea unor factori noci!i;
ț
b) %rearea posibilităţilor pentru îmbunătăţirea sănătă ii /i fortificării controlul asupra ei*
ț
c) tiin"a n proces de or#ani&are a asisten"ei medicale pentru popula"ie;
e) 4 acti!itate de educa"ie sanitară a popula"iei$
1-1. Ce includ acti!ită"ile principale de promo!are a sănătă"iiB CS
a) nter&icerea comerciali&ării produselor care pot a!ea un impact ne#ati! asupra sănătă"ii;
b) %eali&area unor pro#rame de instruire i#ienică în <coli;
c) mplementarea acti&ită ilor sanogene asupra stilului de &iaţă alimentaţiei /i mediului
ț ;
d) @ia#nosticul <i tratamentul precoce al bolilor;
e) Sporirea accesului popula"iei la ser!iciile de asisten"ă medicală$
1-2. Care este obiecti!ul principal al promo!ării sănătă"iiB CS
a) Combaterea fumatului;
b) 3romo!area acti!ită"ii fi&ice;
c) Men inerea poten ialului sănătăţii /i prosperităţii populaţiei
ț ț ;
d) Combaterea stresului;
e) %educerea comportamentelor cu risc pentru sănătate$

1-!. Selecta"i răspunsurile corecte pri!ind acti!ită"ile de pre!en"ie primară: CS
a) @e&!oltarea sistemului de asisten"ă medicală de ur#en"ă;
b) 7ortificarea sării de bucătărie cu iod si fluor* 8
c) 7ortificarea produselor de panificare cu fier* B
d) @epistarea precoce <i i&olarea bolna!ilor cu diaree;
e) munoprofilaia epiodica a bolilor infecţioase.
1-4. Selecta"i acti!ită"ile de pre!en"ie secundară$ CS
a) :aminarea i tratamentul contac ilor cu un bolna& de o boală infecţioasă*
ș ț
b) =accinare antirabie persoanei accidentate de un c5ine cunoscut*
c) Folosirea mi8loacelor de protec"ie indi!iduală a or#anului auditi!;
d) mobiliarea /i transportarea corectă a unei persoane in stare de soc*
e) muni&area contra febrei #albene a unei persoane, care se !a deplasa întro re#iune endemică la
această maladie$
1-#. Selectati acti!ită"ile de pre!en"ie ter"iară: CM
a) Folosirea imuno#lobulinei antiru8eolice în focarul de ru8eolă;
b) In#ri8irea paliati!ă a pacientului la domiciliu;
c) <ratamentul pre&enti& a unui bolna& cu maladie cronică*
d) 6ecuperarea precoce a unui bolna& cu infarct miocardic*
e) 'limentaţia raţională a unei persoane cu o maladie cronică cardio9&asculară$
1-". (enera"ia a doua de obiecti!e a promo!ării sănătă"ii se ba&ea&ă pe: CM
a) (remisa teoretică;
b) 3rincipiul sănătă"ii pentru to"i;
c) (remisa sănătăţii publice*
d) (remisa practică;
e) 2chi&i ionarea i de&!oltarea deprinderilor personale$
ț ș

1-+. Selecta"i principiile promo!ării sănătă"ii: CM
a) Fmputernicirea indi&iduală*
b) mplicarea acti&ă a popula iei*
ț
c) Considerarea i adresarea la impactul unor determinante mai lar#i ale sănătă"ii;
ș
d) 6educerea inegalităţii sociale /i legale*
e) 'cţiuni separate în sectoarele economiei$
1--. Care din cele enumerate mai 8os eplică modelul de 7încredere în sănătate0B CS
a) In ce mod credin"ele, cuno<tin"ele <i atitudinile nu schimbă comportamentul indi!i&ilor;
b) %olul factorilor sociali în schimbarea comportamentului$
c) Care sunt stadiile procesului de schimbare a comportamentului;
d) Modul în care cuno/tinţele atitudinile /i credinţele scimbă comportamentul indi&iilor*
e) %olul ambian"ei în procesul de schimbare a comportamentului;

1-. Cnd o persoană se străduie să reducă #răsimile animaliere si sarea de bucatarie din alimente,
iar prietenul ei decide să consume bucate #rase în pre&en"a primului, aceasta pre&intă: CS
a) :lement de fortificare;
b) Contribu ia la ini ierea fa&ei de contemplare;
ț ț
c) Con<tienti&area beneficiului din partea prietenului;
d) Contribu ia la mentinerea modului de !iata nesanatos, fiind nesolidar;
ț
e) Sus inerea financiară$
ț
10. Conform modelului transteoretic, în stadiul de luare a deci&iei trebuie: CS
a) Să trecem ct mai rapid posibil la stadiul ulterior de planificare;
b) Să cntărim resursele <i obstacolele posibile;
c) Să considerăm repetat toate pierderile posibile*
d) Să trecem imediat la ac"iuni;
e) Să re!enim la contemplare, apoi la ac iuni$ B
ț

11. ?eoria ac"iunilor moti!ateHra"ionale afirmă că comportamentul de sănătate re&ultă din: CS
a) nten"iile noastre de a ac"iona;
b) 3ro#ramarea #enetică;
c) 'precierile indi&idului /i celor din ,ur referitor la un comportament anumit;
d) Con"inutul actelor normati!e în domeniul sănătă"ii;
e) Modalită"ile de comportament promo!ate de sistemul de sănătate$
12. Selectati raspunsul afirmati! pri!ind le#ăturile sociale ce au o influen"ă asupra
comportamentului de sănătate: CS
a) )eapărat po&iti!ă din moti!ul că apropia ii ne doresc doar bine;
ț
b) )eapărat ne#ati!ă;
c) nfluenţă este dependentă de &aloarea atribuită lor de către indi&id*
d) mpact financiar;
e) )u au nici o influen"ă esen"ială$
1!. Care este formula corecta prin intermediul careia se determină impactul pro#ramelor de
schimbare a comportamentului cu riscB CS
a) mpact O teoria pe care este ba&at pro#ramul  rata de participare a popula"iei la pro#ram$
b) mpact O timpul acordat inter!en"iei  numărul de medici implica"i;
c) mpact O numărul eistent de pro#rame accesibile de modificare a comportamentului  popula"ia cu
comportament riscant;
d) mpact K numărul de participanţi la program  eficienţă programului*
e) mpact O timpul acordat inter!en"iei  rata de participare a popula"iei la pro#ram$
14. Modelul transteoretic eplică modificarea comportamentului pentru sănătate prin trecerea
indi!idului prin următoarele stadii: CM
a) 'cţiune*

b) ndiferenţa. 8
c) (recontemplare*
d) %ontemplare*
e) Menţinere;
1#. In efectuarea schimbărilor comportamentale conform modelului transteoretic se presupune că:
CM
a) 4mul !a parcur#e toate stadiile de schimbare consecuti!;
b) 4mul !a parcur#e unele stadii în mod repetat;
c) ndi&idul &a repeta stadiile de acţiune /i menţinere*
d) 6ecidi&ele trebuie să fie tratate ca un fenomen firesc*
e) In ca&ul nereu<itei probabilitatea schimbării este aproape de &ero$
1". 3rin ce se deosebesc inter!en"iile de consiliere comportamentală de cele de screenin#B CM a)
?rebuie să cuprindă popula"iile între#ilor "ări;
b) 'bordeaa compleitatea comportamentului uman*
c) (ot a&ea un grad persistent de intensitate /i un conţinut stabil;
d) 3ot a!ea un #rad !ariabil de intensitate <i un con"inut modificabil;
e) Necesită repetare sistematică. 8
1+. Care sunt barierele care necesită a fi depă<ite pentru aplicarea inter!en"iilor de modificare a
comportamentului în practica institu"iilor medicaleB CM
a) %eticen a pacien"ilor la participare;
ț
b) 'area personalului medical asupra problemelor preponderent clinice*
c) <imp restr5ns i insuficient*
ș
d) 6esursele de suport sunt suficiente*
e) mpactul mic presupus al inter!en"iilor în cau&ă asupra sănătă"ii popula"iei$
1-. La care tip de profilaie se refera planificarea familieiB CS a)
3rofilaie primară;
b) 3rofilaie secundară;
c) 3rofilaie ter"iară;
d) 3rofilaie c!aternară$
e) 3rofilaie ter"iară <i c!aternară$
1. Care sunt criteriile de prioriti&are a problemelor de sănătate în comunitateB CM a)
)umărul de ca&uri noi a unei probleme de sănătate în teritoriul anumit;
b) )umărul de ca&uri noi i !echia unei probleme de sănătate în sector;
ș
c) 2dministra"ia publica locală con tienti&ea&ă importan a problemei de sănătate;
ș ț
d) )umărul ca&urilor de deces pe parcursul unui an cau&at de o anumită problemă de sănătate;
e) =isten a în comunitate a #rupelor de ini"iati!ă în combaterea problemei$
ț

200. ndica"i, din care măsuri enumerate face parte educa"ia pentru sănătate: CS a)
Măsurile de pre!en"ie primară;

b) Măsurile de pre!en"ie secundară;
c) Măsurile de pre!en"ie ter"iară;
d) Măsurile antiepidemice;
e) Măsurile de educa"ie #enerală$
201. 3entru selectarea metodei de screenin# al problemelor de sănătate este important ca metoda să
fie: CM
a) Ct mai accesibilă în sens economic$
b) Ct mai acceptată de popula"ia supusă screenin#ului;
c) Ct mai contemporană;
d) Ct mai specifică;
e) Ct mai simplă;
202. @in resurse necesare pentru acti!ită"ile de promo!are a sănătă"ii fac parte: CM a)
2dministra"ia incon tientă de problemă;
ș
b) ?impul re&er!at pro#ramului;
c) %esursele financiare;
d) =perien"a <i competen"a reali&atorilor;
e) 2ccesul la informa"ie$
20!. Selecta"i elementele ciclului acti!ită"ilor de promo!are a sănătă"ii: CM
a) =!aluarea procesului <i re&ultatelor;
b) 2nali&a si adicutarea comunită"ii;
c) =!aluarea specifică a problemelor;
d) 3lanificarea acti!ită"ilor de promo!are a sănătă"ii;
e) %aportarea re&ultatelor$
204. Selecta"i măsurile care fac parte din acti!ită"ile economice <iHsau de re#lementare în domeniul
promo!ării sănătă"ii$ CM
a) 'plicarea în practică a legislaţiei cu pri&ire la marcarea conţinutului de grăsimi glucide /i
conser&anţi în produsele alimentare*
b) <aarea sporită a produselor din tutun*
c) Susţinerea programelor educaţionale în domeniul sănătăţii*
d) mplicarea membrilor comunită ii în acreditarea instituţiilor medicale* 8
ț
e) Ealidarea ca&urilor de către inspectorii companiilor de asi#urări medicale$
20#. 3entru e!aluarea re&ultatelor pro#ramelor de promo!are a sănătă"ii sunt utile: CM a)
Quantificarea schimbărilor în comportamentul celor implica"i în pro#ram;
b) Contabili&area resurselor cheltuite pentru atin#erea scopului;
c) 'nalia gre/elilor comise pe parcursul implementării programului*
d) 'nalia cantitati&ă a gradului de atingere a scopurilor stabilite iniţial$
e) Ealidarea ca&urilor de către eper ii în audit medical$ B
ț

20". 3articularită"ile dia#nosticului în medicina de familie sunt caracteri&ate de următorii factori:

CM
a) (rimul contact*
b) 'sistenţa continuă*
c) 'sistenţa persoanei /i familiei*
d) >otarea tenică performanta;
e) )ecesitatea colaborării cu al"i speciali<ti$
20+. Selecta"i afirma"iile corecte pri!ind tipurile de dia#nostic cu care se întlne<te medicul de
familie mai frec!ent în practica sa !ersus medicii speciali<ti: CM
a) Mai des diagnostice clinice dec5t etiologice;
b) Mai frec!ent dia#nostice radiolo#ice dect e!oluti!e;
c) Mai des diagnostice precoce dec5t de laborator*
d) Mai des dia#nostice de boala dect de sanatate$
e) Mai frec&ent diagnostice diferenţiale dec5t morfopatologice*
20-. 3entru stabilirea dia#nosticului clinic sunt importante următoarele: CM
a) Fn medicina de familie eistă mi,loace clinice accesibile*
b) Sunt foarte importante obser&aţia anamnesticul eamenul fiic*
c) Cunostinte din domenii umane;
d) @ia#nosticul clinic nu trebuie confirmat;
e) Nu necesită dotări speciale.
20. Selecta"i succesiunea corectă a pa<ilor pentru sinte&a dia#nostică: CS
a) n!entarierea tuturor simptomelor  stabilirea le#ăturilor dintre simptome  #ruparea semnelor <i
simptomelor în sindroame  #ruparea sindroamelor în boli  stabilirea le#ăturilor între boli 
stabilirea le#ăturilor cu condi"iile de !ia"ă  dia#nosticul tuturor bolilor  elaborarea unui dia#nostic
inte#ral  ierarhi&area bolilor$
b) n!entarierea tuturor simptomelor  stabilirea le#ăturilor dintre simptome  #ruparea semnelor <i
stabilirea le#ăturilor cu condi"iile de !ia"ă  dia#nosticul tuturor bolilor  ierarhi&area bolilor 
elaborarea unui dia#nostic inte#ral$
c) n&entarierea tuturor simptomelor 9 stabilirea legăturilor dintre simptome 9 gruparea
semnelor /i simptomelor în sindroame 9 gruparea sindroamelor în boli 9 stabilirea legăturilor
între boli 9 diagnosticul tuturor bolilor 9 stabilirea legăturilor cu condiţiile de &iaţă 9
ierariarea bolilor 9 elaborarea unui diagnostic integral.
d) n!entarierea tuturor simptomelor  stabilirea le#ăturilor dintre simptome  #ruparea semnelor <i
stabilirea le#ăturilor cu condi"iile de !ia"ă  ierarhi&area bolilor  dia#nosticul tuturor bolilor 
elaborarea unui dia#nostic inte#ral$
e) n!entarierea tuturor simptomelor  stabilirea le#ăturilor dintre simptome  #ruparea semnelor <i
dia#nosticul tuturor bolilor  stabilirea le#ăturilor cu condi"iile de !ia"ă  elaborarea unui dia#nostic
inte#ral  ierarhi&area bolilor$

vdocumente.com_teste-rezolvate-medicina-de-familie.pdf

vdocumente.com_teste-rezolvate-medicina-de-familie.pdf

Recommended

Recommended

More Related Content

Featured

Featured (20)

vdocumente.com_teste-rezolvate-medicina-de-familie.pdf