Etapa 1. Crearea site-ului
Etapa 2. Organizarea site-ului: crearea folderelor
Etapa 3. Organizarea site-ului: crearea fişierelor
Etapa 4. Crearea foilor de stiluri externe
Crearea unui Curriculum Vitae
(modelul comun european de CV) cu
ajutorul tabelelor
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
"Funcționarul public este obligat moral, la fel ca și alte persoane, de a spune adevărul, să își țină promisiunile de a respecta persoana și proprietatea altora, dar și cerințele legii" (Willbern).
Gândirea raţională are o stare civilă bine determinată: se cunoaşte data şi locul naşterii sale. în secolul al Vl-lea î. Chr. în cetăţile greceşti din Asia Mică, apare o nouă stare de reflectare, pe deplin pozitivă, asupra naturii. Burnet exprimă opinia cea mai răspândită atunci când afirmă referitor la acest subiect: „Filosofii ionieni au deschis calea pe care ştiinţa a urmat-o ulterior".
În viaţa economică, opiniile par să fie înca şi mai tranşante şi tonul mai ridicat, mai ales când se ajunge la stat sau români - străini. Când ceva nu merge, mentalitatea e de vină! Orice problemă, orice disfuncţie este justificată prin acest cuvânt universal. În stiinţele sociale - psihologie, sociologie, antropologie, etnopsihologie etc. - acest termen este puţin folosit ca atare, este chiar ocolit adesea, fiind considerat prea vag sau prea complex (în sensul că e alcătuit din prea multe componente, puţine dintre ele măsurabile), aşa că se studiază, mai degrabă, constituenţii săi. În Romania, managerii, angajaţii, specialiştii în resurse umane şi, mai ales, străinii, arăta cu degetul la ceea ce ei numesc sintetic "mentalitate" sau "mentalitate romanească". Nu spun valori, credinţe, concepţi, comportament, cultură sau imagine, ci spunem "mentalitate", şi asta de 15 ani, încontinuu.
Conceptul de muncă a suferit de-a lungul etapelor istorice parcurse de omenire – numeroase transformări în raport de condiţiile de viaţă, de normele moral-religioase dominante, de educaţia însuşită, de tradiţiile a căror origini se pierd în negura vremurilor. În mentalitatea anticilor străvechi munca era considerată ruşinoasă, mai ales cea fizică, ea fiind destinată celor de la periferia societăţii. Grecii şi romanii făceau însă distincţie între munca ignobilă a sclavilor şi plebeilor şi activităţile libere, nobile, practicate de privilegiaţii societăţii atunci când se dedicau politicii, ştiinţei sau artelor, inclusiv a artei războiului.
Formarea profesională este procedura prin care se asigură creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale, prin iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea realizării mobilităţii şi integrării acestora pe piaţa forţei de muncă.
,,Libertatea muncii este garantată prin Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit” . ,,Orice persoană are libertatea de a-şi alege locul de muncă dar şi profesia meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta”
Acest proiect doreste sa prezinte o caracterizare aprofundata a Raspunderii juridice in dreptul muncii. Sunt prezentate pe larg: raspunderea disciplinara, raspunderea patrimoniala, raspunderea contraventionala si nu in ultimul rand, raspunderea penala.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României şi se situează printre judeţele mari din ţara.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
More Related Content
More from Marketing Communication Health &Medicine
"Funcționarul public este obligat moral, la fel ca și alte persoane, de a spune adevărul, să își țină promisiunile de a respecta persoana și proprietatea altora, dar și cerințele legii" (Willbern).
Gândirea raţională are o stare civilă bine determinată: se cunoaşte data şi locul naşterii sale. în secolul al Vl-lea î. Chr. în cetăţile greceşti din Asia Mică, apare o nouă stare de reflectare, pe deplin pozitivă, asupra naturii. Burnet exprimă opinia cea mai răspândită atunci când afirmă referitor la acest subiect: „Filosofii ionieni au deschis calea pe care ştiinţa a urmat-o ulterior".
În viaţa economică, opiniile par să fie înca şi mai tranşante şi tonul mai ridicat, mai ales când se ajunge la stat sau români - străini. Când ceva nu merge, mentalitatea e de vină! Orice problemă, orice disfuncţie este justificată prin acest cuvânt universal. În stiinţele sociale - psihologie, sociologie, antropologie, etnopsihologie etc. - acest termen este puţin folosit ca atare, este chiar ocolit adesea, fiind considerat prea vag sau prea complex (în sensul că e alcătuit din prea multe componente, puţine dintre ele măsurabile), aşa că se studiază, mai degrabă, constituenţii săi. În Romania, managerii, angajaţii, specialiştii în resurse umane şi, mai ales, străinii, arăta cu degetul la ceea ce ei numesc sintetic "mentalitate" sau "mentalitate romanească". Nu spun valori, credinţe, concepţi, comportament, cultură sau imagine, ci spunem "mentalitate", şi asta de 15 ani, încontinuu.
Conceptul de muncă a suferit de-a lungul etapelor istorice parcurse de omenire – numeroase transformări în raport de condiţiile de viaţă, de normele moral-religioase dominante, de educaţia însuşită, de tradiţiile a căror origini se pierd în negura vremurilor. În mentalitatea anticilor străvechi munca era considerată ruşinoasă, mai ales cea fizică, ea fiind destinată celor de la periferia societăţii. Grecii şi romanii făceau însă distincţie între munca ignobilă a sclavilor şi plebeilor şi activităţile libere, nobile, practicate de privilegiaţii societăţii atunci când se dedicau politicii, ştiinţei sau artelor, inclusiv a artei războiului.
Formarea profesională este procedura prin care se asigură creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale, prin iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea realizării mobilităţii şi integrării acestora pe piaţa forţei de muncă.
,,Libertatea muncii este garantată prin Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit” . ,,Orice persoană are libertatea de a-şi alege locul de muncă dar şi profesia meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta”
Acest proiect doreste sa prezinte o caracterizare aprofundata a Raspunderii juridice in dreptul muncii. Sunt prezentate pe larg: raspunderea disciplinara, raspunderea patrimoniala, raspunderea contraventionala si nu in ultimul rand, raspunderea penala.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României şi se situează printre judeţele mari din ţara.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
More from Marketing Communication Health &Medicine (20)
Analiza statistica la nivelul judetului Satu Mare Patrascu Frincu Mihaela Han...
Crearea unui site in Adobe Dreamweaver CS Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
1. 01Crearea structurii site-ului
Etapa 1. Crearea site-ului
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI NOU SITE
Creaţi un site sub Dreamweaver cu acelaşi nume ca al dumneavoastră
(Ionescu Ion, de exemplu), în mod local cu metoda avansată
(Advanced).
MENIUL SITE, NEW SITE…
1. În meniul Site executaţi clic pe New Site….
Remarcă. Se afişează caseta de dialog Site Definition for....
2. În caseta de dialog Site Definition for... activaţi zona Advanced.
2. 2
3. În categoria Local Info, tastaţi numele site-ului „Ionescu
Ion”(opţiunea Site name) şi locaţia unde doriţi să creaţi site-ul:
„D:WorkIonescu Ion” sau „H:WorkIonescu Ion”
(opţiunea Local root folder).
4. În categoria Remote Info, în meniul derulant din caseta de dialog
Access, alegeţi None.
5. Executaţi clic pe butonul .
3. 3
Etapa 2. Organizarea site-ului: crearea folderelor
EXERCIŢIU
CREAREA FOLDERELOR
Creaţi folderele html, imagini şi stiluri.
PANOUL FILES, NEW FOLDER
1. În panoul Files, executaţi clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe
site-ul Ionescu Ion. În meniul contextual, executaţi clic pe New
Folder.
2. Înlocuiţi untitled cu „html”.
3. Repetaţi paşii 1 şi 2 pentru a crea folder-ul „imagini”.
4. Repetaţi paşii 1 şi 2 pentru a crea folder-ul „stiluri”.
4. 4
Etapa 3. Organizarea site-ului: crearea fişierelor
EXERCIŢIU
CREAREA FIŞIERELOR UTILIZATE ÎN CADRUL SITE-LUI
Creaţi în folder-ul html, următoarele fişiere:
index.html – pagina de index a site-ului;
cv_tabel.html – crearea unui Curriculum Vitae (modelul comun
european) cu ajutorul tabelelor.
NEW FILE
1. Executaţi clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe folder-ul html, iar
apoi executaţi clic pe New file.
5. 5
2. Tastaţi numele fişierului, „index.html”.
3. Repetaţi pasul 1 şi tastaţi numele fişierului „cv_tabel.html”.
Etapa 4. Crearea foilor de stiluri externe
EXERCIŢIU
CREAREA FOII DE STILURI EXTERNE STIL_CV.CSS
Creaţi foaia de stiluri externe stil_cv.css.
1. În meniul File executaţi clic pe New…, Blank Page, CSS.
2. Apăsaţi clic pe butonul .
3. Salvaţi foaia de stiluri cu numele „stil_cv.css” în folder-ul stiluri (File,
Save, Save in: stiluri, ).
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul .texttitlu de tip clasă, cu
următoarele proprietăţi:
6. 6
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 36px;
o Font-weight: bolder;
o Color: #FFFFFF.
Categoria Background:
o Background-color:#00F.
Categoria Block:
o Text-align: center.
MENIUL WINDOW, CSS STYLES, BUTONUL
1. Executaţi clic pe WindowCSS Styles.
Remarcă. În partea dreaptă a ecranului se afişează panoul CSS Styles.
2. Executaţi clic pe butonul (New CSS Rule).
7. 7
Remarcă. Se afişează caseta de dialog New CSS Style.
3. În caseta de dialog New CSS Rule efectuaţi următoarele operaţii:
3.1. În câmpul Selector Type: selectaţi Class.
3.2. În câmpul Selector Name introduceţi numele stilului: „.texttitlu”.
3.3. În zona Define in: selectaţi (This document only).
4. Executaţi clic pe butonul .
Remarcă. Se afişează caseta de dialog CSS Rule Definition for .texttitlu.
5. În caseta de dialog CSS Rule Definition for .texttitlu in stil_cv.css,
categoria Type, efectuaţi următoarele operaţii:
5.1. În câmpul Font selectaţi familia de fonturi Verdana, Geneva,
sans-serif.
5.2. În zona Font-size: selectaţi 36 px.
5.3. În zona Font-weight: selectaţi bolder.
5.4. În zona Color alegeţi culoarea albă (#FFF).
6. În categoria Background, în câmpul Background-color selectaţi
culoarea #00F.
8. 8
7. În categoria Block, în câmpul Text-align selectaţi center.
8. Executaţi clic pe butonul .
Remarcă. În panoul CSS Styles este afişat stilul definit, împreună cu proprietăţile
sale.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css, stilul de tip clasă
„.texttitlu2” cu următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 24px;
o Font-weight: bolder;
o Font-style: normal;
o Color: #FFF.
Categoria Background:
o Background-color:#00F.
Categoria Block:
o Text-align: right.
9. 9
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css, stilul de tip clasă
„.texttitlu3” cu următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 16px;
o Font-weight: bold;
o Font-style: normal;
o Color: #FFF.
Categoria Background:
o Background-color:#00F.
Categoria Border:
o Border-bottom-style: solid;
o Border-bottom-width: medium;
o Border-bottom-color: #FFF.
Atenţie: Deselectaţi opţiunea Same for all înainte de a completa
proprietăţile pentru Border.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul „.listas”. Stilul este
folosit pentru formatarea elementelor unei liste şi are următoarea
proprietate:
Categoria List:
o List-style-type: square.
10. 10
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.text1”, cu
următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 14px;
o Font-style: italic;
o Font-weight: bold;
o Color: #00F.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.text2”, cu
următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 12px;
o Font-style: italic;
o Color: #00F.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.th1”, cu
următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 14px;
o Font-style: italic;
o Font-weight: bold;
o Color: #00F.
11. 11
Categoria Border:
o Border-top-style: solid;
o Border-top-width: 2px;
o Border-top-color: #00F;
o Border-bottom-style: solid;
o Border-bottom-width: 2px;
o Border-bottom-color: #00F.
Atenţie: Deselectaţi opţiunea Same for all înainte de a completa
proprietăţile pentru Border.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.trow1”,
cu următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 12px;
o Font-style: italic;
o Color: #00F.
Categoria Border:
o Border-bottom-style: solid;
o Border-bottom-width: 1px;
o Border-bottom-color: #00F.
Atenţie: Deselectaţi opţiunea Same for all înainte de a completa
proprietăţile pentru Border.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.tsub1”, cu
următoarele proprietăţi:
Categoria Type:
o Font-family: Verdana, Geneva, sans-serif;
o Font-size: 12px;
o Font-style: italic;
12. 12
o Color: #00F.
Categoria Border:
o Border-bottom-style: solid;
o Border-bottom-width: 2px;
o Border-bottom-color: #00F.
Atenţie: Deselectaţi opţiunea Same for all înainte de a completa
proprietăţile pentru Border.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă
„.dimensiunetabel”, cu următoarele proprietăţi:
Categoria Box:
o Width: 100 %;
o Padding: 0 px;
o Margin: 0 px.
Atenţie: Selectaţi opţiunea Same for all înainte de a completa
proprietăţile pentru Padding şi Margin.
EXERCIŢIU
CREAREA UNUI STIL CSS
Creaţi în fişierul extern de stiluri stil_cv.css stilul de tip clasă „.celula”,
cu următoarele proprietăţi:
Categoria Background:
o Background-color:#00F.
Remarcă. În panoul CSS Styles sunt afişate stilurile definite, împreună cu
proprietăţile lor.
14. 14
02
Crearea unui Curriculum Vitae
(modelul comun european de CV) cu
ajutorul tabelelor
Noua pagină, pe care vă invităm să o creaţi în acest studiu de caz conţine un
Curriculum Vitae (CV), modelul european, a cărui structură a fost publicată
în Monitorul Oficial al României, din 13 iulie 2004.
16. 16
EXERCIŢIU
ATAŞAREA FIŞIERULUI EXTERN DE STILURI
Ataşaţi fişierul extern de stiluri cvstil.css din folder-ul stiluri.
PANOUL CSS STYLES, BUTONUL ATTACH STYLE
SHEET ( )
1. Ataşaţi fişierul extern de stiluri stil_cv.css din folder-ul stiluri, via
butonul Attach Style Sheet ( ).
Remarcă. Se afişează caseta de dialog Attach External Style Sheet.
2. Selectaţi fişierul de stiluri stil_cv.css, via butonul , iar în
zona Add as: selectaţi Link.
3. Acţionaţi butonul pentru validare.
17. 17
Etapa 3. Structurarea secţiunilor CV-ului într-un tabel
EXERCIŢIU
INSERAREA UNUI TABEL
Inseraţi un tabel cu următoarele proprietăţi: Rows: 7; Columns: 2; Cell
spacing: 0 în documentul cv_tabel.htm. Aplicaţi acestui tabel stilul
.dimensiunetabel.
MENIUL INSERT, TABLE
1. Selectaţi opţiunea Table, via meniul Insert.
Remarcă. Se afişează fereastra Table.
18. 18
2. În câmpul Rows introduceţi valoarea 7.
3. În câmpul Columns introduceţi valoarea 2.
4. În câmpul Cell spacing introduceţi valoarea 0.
5. Apăsaţi clic pe butonul .
6. Aplicaţi acestui tabel stilul .dimensiunetabel, via panoul Properties, în
zona Class.
Etapa 4. Crearea secţiunii de titlu a CV-ului
EXERCIŢIU
PARAMETRIZAREA ŞI INSERAREA UNUI TABEL
Fuzionaţi celulele din prima linie a tabelului de structură a CV-ului, iar
apoi inseraţi un tabel cu următoarele proprietăţi:
Rows: 2;
Columns: 3;
Cell-spacing: 0.
În tabelul inserat fuzionaţi celulele din coloanele 1 şi 3.
INSPECTORUL PROPERTIES; MENIUL INSERT, TABLE
1. Selectaţi prima linie a tabelului.
2. În panoul Properties, executaţi clic pe butonul (Merges selected
cells using span) pentru a transforma această linie într-o singură celulă.
19. 19
3. Executaţi clic în interiorul celulei.
4. Afişaţi caseta de dialog Table, via InsertTable.
5. Inseraţi un tabel cu 2 linii, 3 coloane, Cell-spacing: 0.
6. Executaţi clic pe butonul .
7. Aplicaţi acestui tabel stilul .dimensiunetabel.
8. Fuzionaţi celulele din coloana 1 utilizând butonul (Merges selected
cells using span) din panoul Properties.
9. Aplicaţi celului fuzionate stilul .celula.
10. Fuzionaţi celulele din coloana 3 utilizând butonul (Merges selected
cells using span) din panoul Properties.
11. Aplicaţi celului fuzionate stilul .celula.
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI PARAMETRIZAREA UNUI IMAGINI
Inseraţi în prima coloană a tabelului imagininea ue.jpg din folder-ul
imagini. Stabiliţi dimensiunile imaginii.
MENIUL INSERT; INSPECTORUL PROPERTIES
1. Inseraţi în prima coloană a tabelului imaginea ue.jpg, via meniul
InsertImage.
2. Selectaţi din folder-ul imagini, imaginea ue.jpg.
3. Parametrizaţi imagine utilizând panoul Properties, via câmpurile W şi H.
20. 20
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI PARAMETRIZAREA UNEI IMAGINI
Inseraţi în coloana a treia a tabelului din folder-ul imagini, imaginea
ionescu.gif. Stabiliţi dimensiunile imaginii.
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana 2, linia 1 textul Curriculum Vitae şi aplicaţi acestui
text stilul .texttitlu.
Introduceţi în coloana 2, linia 2 textul Ionescu Ion şi aplicaţi acestui text
stilul .texttilu2.
1. Introduceţi în coloana 2, linia 1, textul: Curriculum Vitae.
2. În panoul Properties, selectaţi butonul .
3. Selectaţi textul şi aplicaţi acestui text stilul .texttitlu, via panoul
PropertiesTargeted Rule.
4. Introduceţi în coloana 2, linia 2, textul: Ionescu Ion.
5. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu2, via panoul PropertiesTargeted
Rule.
6. Vizualizaţi pagina Web într-un browser.
21. 21
Etapa 5. Crearea secţiunii Informaţii Personale
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia a doua, textul: Informaţii
Personale. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3.
INSPECTORUL PROPERTIES
1. Executaţi clic în celula din stânga (linia a doua a tabelului).
2. Introduceţi textul: Informaţii Personale.
3. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3, via panoul PropertiesTargeted
Rule.
4. Vizualizaţi pagina Web într-un browser.
22. 22
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI FORMATAREA UNUI TABEL
Inseraţi în coloana din dreapta tabelului, a doua linie, următorul tabel:
MENIUL INSERT, TABLE; INSPECTORUL PROPERTIES
1. Inseraţi un tabel cu 7 linii şi 3 coloane.
2. Introduceţi titlurile categoriilor secţiunii în prima coloană şi informaţiile
corespunzătoare în cea de-a treia coloană.
23. 23
3. Aplicaţi stilurile de formatare: .text1 pentru prima coloană, respectiv
.text2 pentru ce-a de-a treia coloană.
4. Vizualizaţi pagina Web într-un browser.
Etapa 6. Crearea secţiunii Experienţă Profesională
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia trei, textul: Experienta
Profesionala.
24. 24
INSPECTORUL PROPERTIES
1. Executaţi clic în celula din stânga (linia a treia a tabelului).
2. Introduceţi textul: Experienta Profesionala.
3. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3, via panoul PropertiesTargeted
Rule.
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI FORMATAREA UNUI TABEL
Inseraţi în coloana din dreapta tabelului, linia trei, următorul tabel:
.
Aplicaţi stilurile: .th1 pentru celulele din linia de antet a tabelului, .tsub1
pentru celulele din ultima linie a tabelului şi .trow1 pentru celelalte linii
ale tabelului.
Etapa 7. Crearea secţiunii Educaţie şi Formare
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia patru, textul: Educaţie şi
Formare. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3.
25. 25
INSPECTORUL PROPERTIES
1. Executaţi clic în celula din stânga (linia patru a tabelului).
2. Introduceţi textul: Educaţie şi Formare.
3. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3, via panoul PropertiesTargeted
Rule.
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI FORMATAREA UNUI TABEL
Inseraţi în coloana din dreapta tabelului, linia patru, următorul tabel:
.
Aplicaţi stilurile: .th1 pentru celulele din linia de antet a tabelului, .tsub1
pentru celulele din ultima linie a tabelului şi .trow1 pentru celelalte linii
ale tabelului.
Etapa 8. Crearea secţiunii Aptitudini şi Competenţe
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia cinci, textul: Aptitudini şi
Competente. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3.
26. 26
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI FORMATAREA UNUI TABEL
Inseraţi în coloana din dreapta tabelului, linia cinci, următorul tabel:
Aplicaţi stilurile: .text1 pentru coloana din stânga, respectiv .text2 pentru
coloana din dreapta tabelului. Pentru elementele listei folosiţi stilul .listas.
INSPECTORUL PROPERTIES
1. Inseraţi un tabel cu 7 linii, 3 coloane, Cell-spacing: 0. Aplicaţi acestui
tabel stilul .dimensiunetabel.
2. Introduceţi textul din coloana din stânga. Aplicaţi acestui text stilul
.text1.
3. Introduceţi textul din coloana din dreapta. Aplicaţi acestui text stilul
.text2.
4. Pentru realizarea unei liste, parcurgeţi următoarele etape:
4.1. În panoul Properties, apăsaţi clic pe butonul .
4.2. Pentru a crea o listă ordonată, apăsaţi clic pe butonul .
4.3. Introduceţi elementele listei.
4.4. Pentru identarea elementelor listei, folosiţi butonul .
4.5. Pentru a crea o listă neordonată, apăsaţi clic pe butonul .
5. Aplicaţi listei neordonate stilul .listas.
27. 27
Etapa 9. Crearea secţiunii Informaţii Suplimentare
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia şase, textul: Informaţii
Suplimentare. Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3.
EXERCIŢIU
INSERAREA ŞI FORMATAREA UNUI TABEL
Inseraţi în coloana din dreapta tabelului, linia şase, următorul tabel:
Aplicaţi stilurile: .th1 pentru prima linie, .tsub1 pentru ultima linie,
respectiv .trow1 pentru celelalte linii ale tabelului.
Etapa 10. Crearea secţiunii Anexe
EXERCIŢIU
INTRODUCERE ŞI FORMATARE TEXT
Introduceţi în coloana din stânga tabelului, linia şapte, textul: Anexe.
Aplicaţi acestui text stilul .texttitlu3. Inseraţi în coloana din dreapta
tabelului textul:
Aplicaţi acestui text stilul .text1.
28. 28
Etapa 11. Vizualizarea paginii Web într-un browser
EXERCIŢIU
AFIŞAREA PAGINII WEB ÎNTR-UN BROWSER
Vizualizaţi pagina Web într-un browser.
TASTA F12
În figura de mai jos se prezintă pagina Web afişată în Mozilla Firefox.