Ride the Storm: Navigating Through Unstable Periods / Katerina Rudko (Belka G...
Statistica activitatilor din silvicultura in anul 2009
1. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
STATISTICA ACTIVITĂŢILOR DIN SILVICULTURĂ
ÎN ANUL 2009
2010
2.
3. CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5
I. PREZENTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE .......................................................................... 6
1. Fondul forestier naţional, în anul 2009 ..................................................................................... 6
2. Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2009 ................................................................................... 9
3. Produsele forestiere realizate, în anul 2009 ........................................................................... 14
4. Regenerarea pădurilor, în anul 2009 …….............................................................................. 17
II. TABELE GENERALE ................................................................................................................ 21
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă, specii, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 21
Tabelul 2. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe specii, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 22
Tabelul 3. Vânzările de masă lemnoasă, puieţi forestieri şi seminţe forestiere,
pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009.......................................................................... 23
Tabelul 4. Suprafaţa lucrărilor de regenerare a pădurilor, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 24
III. NOTE METODOLOGICE .......................................................................................................... 25
4.
5. INTRODUCERE
Definită în mod succint, silvicultura este ramura economiei naţionale legată de activităţile de
creare, întreţinere şi protecţie a pădurilor, atât timp cât procesul biologic continuă până în faza de
exploatare.
Pădurea furnizează lemnul, cea mai importantă materie primă regenerabilă care se utilizează
în majoritatea activităţilor economice. În afara lemnului, există o serie de produse oferite de pădure
care întregesc zestrea acesteia. Printre acestea amintim: puieţii forestieri şi ornamentali din
pepinierele silvice, arborii şi arbuştii ornamentali, pomii de Crăciun, răchita, seminţele forestiere,
fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice,
sucurile răcoritoare, răşina, produsele vânătoreşti, piscicole şi apicole.
Produsele lemnoase au ponderea cea mai mare în economia forestieră. Volumul de masă
lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pentru a se
păstra un echilibru între masa lemnoasă care se obţine în mod natural într-un an şi cea care se
recoltează.
Produsele nelemnoase, deşi au o pondere mai mică în economia forestieră, sunt importante
prin valoarea lor alimentară şi farmaceutică.
Necesitatea de a acţiona pentru asigurarea şi garantarea gestionării durabile a pădurilor în
conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, creează cerinţe speciale de date statistice.
Statisticile privind silvicultura sunt utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi:
• asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurilor;
• extinderea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri;
• utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile;
• fundamentarea politicilor forestiere;
• promovarea tipului natural fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a
pădurii;
• armonizarea relaţiilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;
• sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii acestora;
• prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor
de mediu destabilizatori.
Cadrul legal al producerii statisticilor privind silvicultura este asigurat de: Legea nr. 46/2008
privind adoptarea Codului Silvic, Rezoluţia Consiliului din 15/12/1998 privind Strategia forestierǎ a
Uniunii Europene şi Ordinul Preşedintelui INS nr. 270 din 07.02.2006 privind aprobarea
Metodologiei cercetărilor statistice din silvicultură.
Publicaţia prezintă date statistice referitoare la suprafaţa şi structura fondului forestier, volumul
de masă lemnoasă recoltată pe principalele specii şi destinaţii, suprafaţa parcursă cu tăieri,
structura vânzărilor de produse forestiere şi suprafeţele de păduri regenerate pe specii şi categorii
de terenuri.
5
6. I. PREZENTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE
1. Fondul forestier naţional, în anul 2009
Fondul forestier naţional ocupa la sfârşitul anului 2009, o suprafaţă de aproximativ 6495 mii
hectare, care reprezenta 27,2% din suprafaţa ţării.
Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2009, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2008, a
înregistrat o creştere de 0,4% datorată în principal includerii suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din
afara fondului forestier în fondul forestier naţional, în condiţiile Legii nr. 46/2008 privind adoptarea
codului silvic.
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă,
în perioada 2005 – 2009
- mii hectare -
Categorii de folosinţă 2005 2006 2007 2008 2009
Fondul forestier - total 6391 6427 6485 6470 6495
Suprafaţa pădurilor 6233 6272 6315 6309 6334
- Răşinoase 1873 1893 1920 1938 1935
- Foioase 4360 4379 4395 4371 4399
Alte terenuri din fondul forestier 158 155 170 161 161
Fondul forestier în România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării, sub nivelul
mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36%.
Tabelul 2. Suprafaţa fondului forestier estimată pentru anul 2010, în România şi în unele
State Membre ale Uniunii Europene
- mii hectare - - mii hectare -
Fondul % din Fondul % din
Ţara forestier suprafaţa Ţara forestier suprafaţa
ţării ţării
România 6573 27,6 Luxemburg 87 33,6
Austria 3887 46,4 Letonia 3354 51,9
Belgia 678 22,2 Lituania 2160 33,1
Bulgaria 3927 35,4 Olanda 365 8,8
Republica Cehă 2657 33,7 Polonia 9337 29,9
Danemarca 544 12,6 Portugalia 3456 37,5
Estonia 2217 49,0 Slovacia 1933 39,4
Finlanda 22157 65,5 Slovenia 1253 61,8
Franţa 15954 28,9 Spania 18173 36,0
Germania 11076 31,0 Suedia 28203 62,6
Grecia 3903 29,6 Regatul Unit 2881 11,8
Irlanda 739 10,5 Ungaria 2029 21,8
Italia 9149 30,4
Sursa datelor: FAO, FRA 2010, Raport de ţară
6
7. În anul 2009 suprafaţa pădurilor a fost de aproximativ 6334 mii hectare, speciile de răşinoase
acoperind 1935 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4399 mii hectare (respectiv
69,5%).
Tabelul 3. Suprafaţa pădurilor, pe principalele specii,
în perioada 2005 – 2009
- mii hectare -
Principalele specii 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţa pădurilor - total 6233 6272 6315 6309 6334
Răşinoase 1873 1893 1920 1938 1935
- molid 1429 1449 1479 1511 1478
- brad 304 302 300 285 307
- alte răşinoase (inclusiv duglas, larice,
pin) 140 142 141 142 150
Foioase 4360 4379 4395 4371 4399
- fag 2023 2028 2041 2052 2037
- stejar 1084 1084 1077 1058 1077
- diverse specii tari 941 954 963 954 961
- diverse specii moi 312 313 314 307 324
În anul 2009, proprietatea publică reprezenta 67,7% din suprafaţa totală a fondului forestier
naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, iar
proprietatea privată reprezenta 32,3%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile
silvice private.
Suprafaţa fondului forestier în proprietate privată are o tendinţă crescătoare, în defavoarea
suprafeţei în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor.
Tabelul 4. Suprafaţa fondului forestier, pe forme de proprietate,
în perioada 2005 – 2009
- mii hectare -
Forme de proprietate 2005 2006 2007 2008 2009
Fondul forestier - total 6391 6427 6485 6470 6495
Proprietate publică 5090 4847 4694 4493 4398
- a statului 4234 3916 3669 3517 3396
- a unităţilor administrativ-teritoriale 853 925 1022 976 1002
Proprietate privată 1301 1580 1791 1977 2097
- a persoanelor fizice şi juridice 1301 1580 1791 1867 2020
- a unităţilor administrativ-teritoriale ... ... ... 110 77
7
8. Figura 1. Structura fondului forestier, pe forme de proprietate,
în anul 2009
31,1% 1,2%
52,3%
15,4%
Proprietate publică a statului
Proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
Proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
Proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
Repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă,
funcţie de formele de relief, climǎ şi dezvoltarea economico-socialǎ a zonei.
În anul 2009, fondul forestier este concentrat într-o proporţie însemnată în regiunile de
dezvoltare Centru (19,4% din totalul fondului forestier) şi Nord–Est (18,3%), urmate de regiunile de
dezvoltare Vest (15,8%), Nord–Vest (15,1%), Sud–Vest–Oltenia (12,4%), Sud–Muntenia (10,1%),
Sud–Est (8,5%) şi Bucureşti–Ilfov (0,4%).
Suprafeţe mai mari de fond forestier se înregistrau în anul 2009, în judeţele: Suceava (435 mii
hectare), Caraş–Severin (403 mii hectare), Hunedoara (312 mii hectare), Argeş (277 mii hectare),
Vâlcea (270 mii hectare), Bacău (269 mii hectare), Harghita (264 mii hectare), Maramureş (260 mii
hectare), Neamţ (259 mii hectare).
Figura 2. Suprafaţa fondului forestier, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
8
9. 2. Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2009
În anul 2009, s-au recoltat 16520 mii metri cubi (volum brut) de lemn, cu 185 mii metri cubi mai
puţin faţă de anul 2008.
Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 40,2% din volumul total de masă lemnoasă
recoltată, fagul 33,2%, stejarul 8,5%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc, etc,) 11,2% şi
diverse specii moi (tei, salcie, plop, etc,) 6,9%.
Tabelul 5. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele specii,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi - volum brut
Principalele specii 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
Răşinoase 6061 5765 7491 6766 6635
Fag 4794 4997 5182 5208 5489
Stejar 1586 1632 1485 1653 1403
Diverse specii tari 1852 1915 1668 1760 1845
Diverse specii moi 1378 1375 1412 1318 1148
Figura 3. Evoluţia recoltării de masă lemnoasă,
în perioada 2005-2009
- mii metri cubi -
17500
17000
16500
16000
15500
15000
14500
2005 2006 2007 2008 2009
9
10. Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 96,9% pentru persoane juridice atestate în
activitatea de exploatare forestieră şi de 3,1% pentru persoanele fizice care pot exploata lemn din
pădurile pe care le au în proprietate.
Tabelul 6. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele destinaţii,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Principalele destinaţii 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- pentru persoanele juridice atestate 11783 11739 15181 15635 16008
- pentru aprovizionarea populaţiei *) 3888 3945 2057 1070 512
*) pentru persoanele fizice proprietari de păduri (din anul 2009)
Scǎderea ponderii lemnului pentru aprovizionarea populaţiei se explicǎ prin intrarea în vigoare
a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, în care se specifică la art. 62 că exploatarea masei lemnoase se
face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
prin excepţie persoanele fizice pot exploata în regie proprie un volum de maxim 20 mc/an din
pădurile pe care le au în proprietate.
În anul 2009, s-au recoltat 9303 mii metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică a
statului reprezentând 56,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din
pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (16,5%), din pădurile proprietate
privată (25,0%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (2,2%) .
Tabelul 7. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe forme de proprietate,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Forme de proprietate 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă
recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- din păduri proprietate publică a statului 10373 10371 10261 9639 9303
- din păduri proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale 1825 2082 2902 3761 2733
- din păduri proprietate privată 3125 2866 3657 2900 4125
- din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din
afara fondului forestier 348 365 418 405 359
Volumul de lemn recoltat în anul 2009, din pǎdurile proprietate privatǎ, a crescut faţǎ de anul
2008 cu 42,2%, în vreme ce din pădurile proprietate publicǎ a scǎzut cu 10,2%.
10
11. Figura 4. Structura volumului de masă lemnoasă recoltată, pe forme de proprietate,
în anul 2009
2,2%
25,0%
16,5% 56,3%
din pădurile proprietate publică a statului
din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
din pădurile proprietate privată
din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
În anul 2009, produsele lemnoase principale au reprezentat 67,9% din volumul total de masă
lemnoasă recoltat, produsele lemnoase secundare 20,4% şi produsele lemnoase de igienă 11,7%.
Figura 5. Ponderea produselor lemnoase, în volumul total de masă lemnoasă recoltată,
în perioada 2005 – 2009
-%-
Produse principale Produse secundare Produse de igienă
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009
11
12. Tabelul 8. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe categorii de produse lemnoase,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Categorii de produse lemnoase 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- produse principale*) 11365 11564 13250 11852 11215
- produse secundare*) 3191 2934 2964 3043 3375
- produse de igienă**) 1115 1186 1024 1810 1930
*)include şi produse accidentale
**)include şi masa lemnoasă din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 29,9% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din
regiunea Nord–Est, 25,3% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Nord–Vest, 11,8% din
regiunea Vest, 7,5% din regiunea Sud–Muntenia, 6,8% din regiunea Sud–Est 5,7% din regiunea
Sud–Vest–Oltenia, şi 0,5% din regiunea Bucureşti–Ilfov.
Figura 6. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe specii şi regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
- mii metri cubi -
Răşinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest- Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-Ilfov
Oltenia
12
13. Acţiunile de recoltare a arborilor în vederea valorificării şi pentru asigurarea condiţiilor
favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat în pădure prin executarea de tăieri.
În anul 2009, s-au efectuat tăieri de regenerare în codru pe 74,1% din suprafaţa totală
parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în crâng pe 4,0%, tăieri de substituiri–refacere a arboretelor
slab productive şi degradate pe 1,3% şi tăieri de conservare pe 20,6%.
Tabelul 9. Suprafaţa parcursǎ cu tăieri, pe tipuri de tăieri,
în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Tipuri de tăieri 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţa parcursă cu tăieri – total 83564 86167 84276 85740 92377
Tăieri de regenerare în codru 68718 70581 69557 69409 68455
- Tăieri succesive 7119 6736 5691 4527 4472
- Tăieri progresive 48721 52202 53269 54774 53660
- Tăieri grădinărite 7568 6163 6139 5794 6507
- Tăieri rase 5310 5480 4458 4314 3816
Tăieri de regenerare în crâng 3608 4111 3393 3762 3665
Tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab
productive şi degradate 1771 1335 1038 1101 1175
Tăieri de conservare 9467 10140 10288 11468 19082
În anul 2009, s-au mai efectuat tǎieri de igienă şi curăţire a pădurilor pe 696511 hectare,
tăieri de produse accidentale pe 412570 hectare, tăieri de îngrijire în pădurile tinere (degajări,
curăţiri, rărituri) pe 129939 hectare şi tăieri de transformare a păşunilor împădurite pe 4212
hectare. Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tǎieri rase (4,1% din
suprafaţa totală parcursǎ cu tǎieri de regenerare), urmând ca suprafeţele respective sǎ fie
reîmpǎdurite sau utilizate în alte scopuri silvice.
Figura 7. Structura executării tăierilor de regenerare în codru,
în anul 2009
78,4% Tăieri rase Tăieri progresive
Tăieri grădinărite Tăieri succesive
9,5%
6,5%
5,6%
13
14. 3. Produsele forestiere realizate, în anul 2009
Cantităţile vândute la principalele produse forestiere au înregistrat faţă de anul 2008,
scăderi la masa lemnoasă (-7,6%) şi la puieţi forestieri ornamentali din pepinierele silvice (-9,0%)
şi creşteri la ciuperci comestibile din flora spontană (+111,3%), seminţe forestiere (+1,9%) şi fructe
de pădure (+5,2%).
Tabelul 10. Vânzările de produse forestiere, servicii prestate şi alte venituri
în anii 2008 şi 2009
2008 2009
U.M.
Valoare Valoare
Cantitate Cantitate
- mii lei - - mii lei -
3
Masa lemnoasă (în volum brut) - total mii m 12943,4 1200874,6 11964,2 1057579,9
3
- masa lemnoasă pe picior mii m 8180,8 643136,4 7833,1 580510,1
3
- masa lemnoasă fasonată mii m 4622,1 516685,6 4042,6 444482,7
3
- cherestele şi alte semifabricate mii m 140,5 41052,6 88,5 32587,1
Puieţi forestieri şi ornamentali
din pepiniere silvice mii buc 31265,1 14515,9 28441,2 16008,4
Alte produse lemnoase - total mii lei ~ 3687,6 ~ 4432,7
Seminţe forestiere vândute tone 53,0 390,4 54,0 440,7
Fructe de pădure tone 4586,7 15036,7 4825,0 14285,9
Ciuperci comestibile din flora spontană tone 313,0 565,0 661,3 1617,3
Alte produse nelemnoase - total mii lei ~ 2723,8 ~ 2070,3
Produse vânătoreşti - total mii lei ~ 15512,3 ~ 8089,4
- carne de vânat tone ... ... 295,6 2078,5
Produse piscicole mii lei ~ 9035,2 ~ 9149,9
Miere de albine tone 20,7 168,8 4,4 41,3
Alte valorificări mii lei ~ 76733,4 ~ 26882,8
Prestări servicii silvice - total mii lei ~ 137122,7 ~ 134535,2
- paza mii lei ~ 46798,1 ~ 59594,9
- alte servicii mii lei ~ 90324,6 ~ 74940,3
Despăgubiri, autorizaţii, tarife mii lei ~ 9699,0 ~ 40613,6
14
15. Figura 8. Evoluţia vânzărilor de masă lemnoasă,
în perioada 2005 – 2009
3
- mii m -
14500
14000
13500
13000
12500
12000
11500
11000
10500
2005 2006 2007 2008 2009
Preţul mediu de vânzare al masei lemnoase a crescut de la 69,6 lei/m3 în anul 2005, la 88,4
lei/m3 în anul 2009.
Figura 9. Evoluţia preţului mediu al masei lemnoase,
în perioada 2005 – 2009
3
- lei / m -
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009
Din volumul de masă lemnoasă vândută, 65,5% reprezenta masă lemnoasă pe picior, 33,8%
masă lemnoasă fasonată şi doar 0,7% cherestele şi alte semifabricate.
15
16. Figura 10. Structura masei lemnoase vândute (în volum brut),
în anul 2009
0,7%
33,8%
65,5%
Masa lemnoasă pe picior Masa lemnoasă fasonată Cherestele şi alte semifabricate
Distribuţia vânzărilor de masă lemnoasă (în volum brut) în anul 2009, pe regiuni de dezvoltare
indică o concentrare într-o proporţie însemnată în regiunile Nord–Est (31,0% din totalul vânzărilor
de lemn în volum brut) şi Centru (20,8%), urmate de regiunile Vest (13,5 %), Nord–Vest (13,0%),
Sud–Muntenia (8,8%), Sud–Vest–Oltenia (7,1%), Sud–Est (5,2%) şi Bucureşti–Ilfov (0,6%).
Figura 11. Cantitatea de masă lemnoasă vândută, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
16
17. 4. Regenerarea pădurilor, în anul 2009
În anul 2009, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 22853 hectare, cu 331 hectare
mai puţin faţă de anul 2008.
Din totalul suprafeţelor din fondul forestier supuse procesului de regenerare, 52,0% (11891
hectare) au fost regenerări naturale, cu 49 hectare mai puţin faţă de anul 2008, iar 48,0% (10962
hectare) le-au reprezentat împăduririle (regenerări artificiale), cu 282 hectare mai puţin decât în
anul precedent.
Tabelul 11. Suprafeţele din fondul forestier supuse procesului de regenerare,
pe categorii de terenuri, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Categorii de terenuri 2005 2006 2007 2008 2009
REGENERĂRI – TOTAL 27058 27554 22742 23184 22853
Regenerări naturale 12669 12021 12026 11940 11891
- în fond forestier 12663 12020 12013 11934 11890
- în alte terenuri din afara fondului forestier 6 1 13 6 1
Regenerări artificiale (împăduriri) 14389 15533 10716 11244 10962
- în fond forestier 14348 14084 10092 9188 10380
- în alte terenuri din afara fondului forestier 41 1449 624 2056 582
Figura 12. Ponderea suprafeţelor regenerate natural şi artificial,
în perioada 2005 – 2009
-%-
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009
Regenerări naturale Regenerări artificiale (Împăduriri)
17
18. În anul 2009, cea mai mare parte din împăduriri, respectiv 94,7% (10380 hectare) s-au efectuat
pe terenuri din fondul forestier şi numai 5,3% (582 hectare) pe terenuri din afara fondului forestier.
Tabelul 12. Suprafeţele împădurite, pe categorii de terenuri,
în perioada 2005– 2009
- hectare -
Categorii de terenuri 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI – TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
În fond forestier 14348 14084 10092 9188 10380
- pe suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare 7788 6999 6552 6833 7313
- substituiri şi refaceri de arborete slab productive 1656 1688 1307 1128 1548
- poieni şi goluri neregenerate 1487 1509 881 793 1252
- terenuri degradate din fondul forestier 3405 3879 1333 429 267
- perdele forestiere de protecţie 12 9 19 5 ...
În alte terenuri din afara fondului forestier 41 1449 624 2056 582
- perdele de protecţie a câmpului 1 3 10 ... 17
- împăduriri antierozionale 40 1446 614 2056 565
Faţă de anul 2008, suprafaţa împădurită în anul 2009 cu specii de foioase a fost mai mică cu
605 hectare, în timp ce suprafaţa împădurită cu specii de răşinoase a fost mai mare cu 323
hectare.
Tabelul 13. Suprafeţele împădurite, pe specii,
în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Specii 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI - TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
Cu specii de foioase 8971 10563 6233 6870 6265
Cu specii de răşinoase 5418 4970 4483 4374 4697
18
19. Cea mai mare suprafaţă împădurită, 98,9% s-a realizat prin plantaţii, din care cu puieţi din
specii de foioase pe 6173 hectare şi cu puieţi din specii de răşinoase pe 4667 hectare.
Tabelul 14. Suprafeţele împădurite, pe tipuri de împăduriri,
în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Tipuri de împăduriri 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI – TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
Plantaţii 14196 15476 10680 11205 10840
- din specii de foioase 8814 10506 6205 6840 6173
- din specii de răşinoase 5382 4970 4475 4365 4667
Semănături directe cu seminţe forestiere 193 57 36 39 122
- din specii de foioase 157 57 28 30 92
- din specii de răşinoase 36 ... 8 9 30
În anul 2009, s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului şi a solului pe o suprafaţă de 3462
hectare, cu 2932 hectare mai puţin faţă de anul 2008.
Totodată, s-au efectuat lucrări de îngrijire a culturilor tinere pe 75236 hectare, cu 5484 hectare
mai puţin, comparativ cu anul 2008.
Tabelul 15. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere şi
ajutorarea regenerării naturale, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Denumirea lucrărilor 2005 2006 2007 2008 2009
Pregătirea integrală a terenului şi a solului 6139 7493 4747 6394 3462
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere 81052 75583 85396 80720 75236
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - total 13292 14079 13978 13399 10741
din care:
- lucrări pentru instalarea seminţişului natural 4228 3998 4655 4264 3167
- semănături şi plantaţii sub masiv 245 381 166 279 153
- lucrări de întreţinere 8183 9082 8731 8665 7421
19
20. La nivelul regiunilor de dezvoltare, 21,3% din suprafaţa totală împădurită în anul 2009 s-a
realizat în regiunea Nord–Est, 20,9% în regiunea Centru, 14,4% în regiunea Sud–Est, 12,6% în
regiunea Sud–Muntenia, 11,9% în regiunea Nord–Vest, 9,5% în regiunea Sud–Vest–Oltenia, 9,2%
în regiunea Vest, şi 0,2% în regiunea Bucureşti–Ilfov.
Cele mai mari suprafeţe împădurite s-au înregistrat în judeţele: Suceava (1178 hectare),
Harghita (740 hectare), Tulcea (567 hectare), Brăila (456 hectare), Sibiu (426 hectare), Dolj (382
hectare), Bistriţa-Năsăud (369 hectare) şi Maramureş (358 hectare).
Figura 13. Ponderea suprafeţelor împădurite, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
20
25. III. NOTE METODOLOGICE
1. Sursa datelor
Cercetările statistice: Fondul forestier naţional (Silv. 1); Cifra de afaceri a unităţilor silvice
(Silv. 2); Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri (Silv. 3); Lucrări de regenerare a
pădurilor (Silv. 4). Aceste cercetǎri sunt exhaustive şi se adreseazǎ tuturor structurilor silvice care
administreazǎ terenuri din cadrul fondului forestier naţional şi/sau asigură servicii silvice.
2. Definiţii
Fondul forestier – reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare silvică, a iazurilor, a
albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi suprafaţa terenurilor
neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie
forestieră, constând din arbori şi arbuşti, reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un mediu
specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a fondului forestier,
având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 hectare.
Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, stejar,
gorun, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie, plop, etc.).
Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează frunzele în timpul iernii
(molid, brad, duglas, pin, etc.).
Amenajamentul silvic – reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut
tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic.
Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de lemn pe picior, recoltat în anul în care
se desfăşoară cercetarea, destinat agenţilor economici şi aprovizionării populaţiei; volumul maxim
de lemn care poate fi recoltat anual este aprobat prin Ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor.
Produse principale – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma
tăierilor de regenerare, potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor.
Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma
lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, în conformitate cu prevederile normelor
tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor.
Produse accidentale – reprezintă produse lemnoase rezultate în urma acţiunii factorilor biotici
şi abiotici sau din defrişări legale.
Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă din procesul
normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte).
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri
de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o
generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale
naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăieri rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere,
regenerarea pădurii realizându-se prin împăduriri.
Seminţe forestiere reprezintă materialul forestier reproductiv care este produs în culturile
forestiere.
Puieţi forestieri reprezintă materialul forestier de reproducere care este produs în pepinierele
silvice, prin semănarea seminţelor forestiere şi folosindu-se tehnologia specifică fiecărei specii în
parte.
25
26. Alte valorificări – cuprind veniturile provenite din: comercializarea mangalului de bocşă,
confiscări de material lemnos la valoarea încasată, exclusiv „premii/stimulente” potrivit legislaţiei în
vigoare, încasări din activitatea hipică, produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari,
hrană granulată.
Regenerări – reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri şi
care se poate realiza prin:
- Regenerări naturale – procesul de trecere la o nouă generaţie de arbori, care se
realizează natural din lăstari sau prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural pe sol;
- Regenerări artificiale (împăduriri) – reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează
sau se însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri
forestiere exploatate, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Terenuri degradate din fond forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului forestier,
care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial sau total capacitatea de a produce masă
lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a
fi împădurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă valorificabilă.
Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită
distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor
unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a
terenurilor.
Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie care au rolul de
a proteja suprafeţele de culturi agricole şi silvice împotriva factorilor climatici (vânturi puternice,
viscol etc.).
Împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe
coaste, formarea torenţilor şi alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de
comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte.
Pregătirea integrală a terenului şi a solului – ansamblul de lucrări prin care se realizează
condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de cîmpie, stepă şi silvostepă.
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – lucrări care se realizează în plantaţiile şi regenerările
naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile necesare creşterii şi
dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp cât mai scurt.
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – lucrări care se realizează în arboreturi cuprinse
în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile necesare instalării
pe cale naturală a regenerării.
Semănături şi plantaţii sub masiv – lucrări clasice de regenerare, dar care se realizează pe
suprafeţe de pe care nu s-a îndepărtat arboretul matern.
Lucrări de întreţinere – lucrări clasice de întreţinere a regenerărilor (mobilizarea solului,
îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, degajări), dar care se realizează înainte de îndepărtarea
arboretului matern.
3. Simbolurile folosite
... lipsă date
~ date neînsumabile
*) date mai mici decât 1
**) date mai mici decât 0,1
26
