Documentul reprezintă amintiri și reflecții ale profesorului Stelian Niculescu despre contribuția profesorului Grigore C. Moisil la dezvoltarea informaticii în România. Moisil, cunoscut ca părintele științei calculatoarelor românești, a fost fundamental în înființarea primei secții de matematică aplicată la Universitatea din București și în construirea primelor calculatoare românești în anii 1950-1960. Niculescu își exprimă recunoștința față de Moisil ca mentor și influență majoră în cariera sa profesională.

1. COPILĂRIA INFORMATICII ROMÂNE TI A AȘ Ș
CUM AM TRĂIT-O EU.
AMINTIRI, DESCRIERI I EXEMPLEȘ
Prof.univ.dr.STELIAN NICULESCU,
Absolvent al Facultă ii de matematicá aț
Universită ii Bucure tiț ș
Sec ia ”Ma ini de calcul” - promo ia 1962ț ș ț
Web:www.stelianniculescu.ro
stelnic[at]yahoo.com, niculescus937[at]gmail.com

2. DIPLOMĂ (UNIV.) “MA INI DE CALCUL” 1962Ș –
SEC IE ÎNFIIN ATĂ DE ACAD. GR. C. MOISIL ÎN ANUL 1959Ț Ț

6. Este ora
18:22

7. Dragi colegi de-mprejurare,
Am o bucurie mare,
tiind că face iȘ ț programare,
Nu oricum, ci cu răbdare,
“Dirija i” de Proful care,ț
E tobă de programare.
E IT-ist cu faimă mare,
În ară, peste hotare.ț
El este Pătru Bogdan,ț
Remarcabil moldovean,
Vă spune unul Stelian
Tot IT-ist, însă oltean.
-acum pentru fiecare,Ș
Salutare cu răbdare !
De la IT-i tii olteniș
Pentru IT-i tii moldoveni.ș

8. E-po taș
ecologică
Programare cu
răbdare
CĂSUȚA POȘTALĂ

9. C U P R I N S - Programul Conferin eiț
1. Profesorul Gr. C. Moisil:
Părintele științei
calculatoarelor în România.
Interviu (Radio, clip )
Iată ce am găsit în căsuța
poștală !
2. Profesorul Gr. C. Moisil:
unde, cînd și cum l-am
cunoscut
3. Moisilisme 4. Teste tip problemă
5. CONCLUZII & Video
Moisil
6. DISCU II &Ț
Feedback

10. Bucuros
Onorat
Încântat
Emo ionatț
Recunoscător
Dragelor i/sau dragilor (ș viitori IT-i tiș )
aici de fa ă vă mărturisesc că sunt … ?ț
Un oltean
IT-ist
“ B O I E R ”
De ce nu,
Programator
Cu
Răbdare.

11. 1. PROFESORUL GR. C. MOISIL
Profesorul Gr. C. Moisil,
părintele tiin eiș ț
calculatoarelor în
România (fondatorul
informaticii
române tiș )

12. Grigore C. Moisil (10 ian. 1906 – 21 mai 1973)
M A T E M A T I C I A N
(din naștere, mărturisire proprie)
A C A D E M I C I A N
C E R C E T Ă T O R
P R O F E S O R
O M
(în cel mai pur, sincer, frumos și omenesc sens al cuvântului)
fondatorul Informaticii (Computer Sciences) în România
C
I
N
S
T
I
M
M
E
M
O
R
I
A
P
R
O
F
E
S
O
R
U
L
U
I
M
O
I
S
I
L
Inițiator de Școli Românești și
Părinte al Științei calculatoarelor în România.

13. IATĂ DOVADA CĂ MOISIL ESTE PĂRINTELE TIIN EIȘ Ț
CALCULATOARELOR ÎN ROMÂNIA, FIIND RECUNOSCUT, ÎN ANUL 1996
(POST MORTEM) I ÎN PLAN INTERNA IONALȘ Ț
COMPUTER PIONEER AWARD OF IEEE COMPUTER SOCIETY
IEEE,WWW.IEEE.ORG,
HTTPS://WWW.COMPUTER.ORG/PROFILES/GRIGORE-MOISIL
REF: HTTP://C3.ICVL.EU/2018/GR-C-MOISIL

15. Grigore C. Moisil
(10 ian. 1906 – 21 mai 1973)
INTERVIU
ACORDAT ÎN1968 PENTRU RADIO ROMÂNIA CULTURAL LA
Centrul de Calcul al Universită ii din Bucure tiț ș (CCUB),
în sala calculatorului IBM 360/30 (la care am fost si eu prezent).
Prezentat ca exponat până la sfâr itul anului 1968, urmând ca la sfâr itș ș
de an să fie cumpărat de Centrul de Calcul al Universită ii, în cazț
contrar va fi vândut altei institu ii bucure tene.ț ș
Sursa youtube (8,26 min., sunet mai slab):
https://www.youtube.com/watch?v=BJgv9WeqiTM

16. Interviul a constat în 13 intrebări.
Reporterul : Cum a i devenit matematician ?ț
Profesorul:
“Matematician? Matematician am fost întotdeauna.
Poate că vrei să mă întrebi CÂND, CUM i DE CEș
am început să mă ocup de ma inile de calcul?ș
Acum vro 37 de ani (n.a., adică în 1931=1968 – 37) am început să
învă matematica de la început. Începutul înseamnăț Logica
matematică.
De Logica matematică, am aflat acu’ vro 19 ani (n.a., adică
în 1949 = 1968 – 19, de la Ing. Leon Livovschi, devenit ulterior Profesor la
Facultatea de matematică a Universită ii Bucure tiț ș ), se aplica la automate
i automatele cele mai importante, cele care joacă un rolș
mai viu în lumea noastră de astăzi, sunt calculatoarele
electronice.
 Iată de ce m-ai găsit astăzi aici” (lângă calculatorul IBM 360/30).

17. Transcrierea celor 12 întrebări scurte ale reporterului,
cu răspunsurile și mai scurte, “marca” Moisil.
1. Care este idealul Dumneavoastră de fericire?
R: Să trăiesc între oameni care judecă corect.
2 Care este virtutea preferată?
R: A nu avea niciuna.
3. Pentru care greșeli aveți mai multă îngăduin ăț ?
R: Pentru ale mele.
4. Ce apreciați mai mult la prieteni?
R: Lipsa de dușmănie.
5. Ce vă indispune mai mult la prieteni?
R: Lipsa de umor.
6. Ce apreciati mai mult la Dumneavoastră?
R: Dragostea de paradox.

18. 7 Care este principala trăsătură de caracter a Dumneavoastră?
R: Speranța, speranța de mai bine.
8. Ce detestați mai mult decât orice?
R: Să ma obligi să spun cum vrei tu.
9. Care este deviza Dumneavoastră?
R: Să nu te îmbeți cu apă rece.
10. Care sunt personalitățile istorice pe care le apreciați cel mai
mult?
R: Oamenii de știin ăț .
11. Ce ați fi vrut să fiți?
R: Ce sunt.
12. Care este ocupația Dumneavoastră preferată?
R: Profesor.

19. Cu tot respectul mărturisesc,
Profesorul Moisil a fost o “floare rară”, Crescută-n “Câmpul Românesc”,
Cu dragoste de tiin ă, Om i ară.Ș ț ș Ț
A fost un OM de omenie,A fost un OM de omenie,
Cu zCu zââmbetmbet șși cu gi cu gâând curat,nd curat,
Ne “injecta” adevarata bucurie,Ne “injecta” adevarata bucurie,
IatIatăă un “bun” ce EL ni l-a lasatun “bun” ce EL ni l-a lasat.
AtAtâtâta timp ca timp câât «viet «viețțuim»,uim»,
Pe P R O F E S O R U L U N I CPe P R O F E S O R U L U N I C
Mereu sMereu să-ă-l pomenim,l pomenim,
MEMORIA sMEMORIA săă i-o cinstim.i-o cinstim.
Am avut in Facultate
Un Mentor strălucit,
De-al cărui sfat am avut parte
i care MOISIL s-a numit.Ș
Blând, modest i priceput,ș
În tot ce EL făcea, era corect.
i de noi to i EL era perceput,Ș ț
Ca OM ce tinde spre perfect.
La cursuri era foarte-atent,
Preda cu competen ă mare,ț
Ca să-l “trateze” pe student,
Pentru a-l “pune pe picioare”.
Profesor greu de egalat,
Pentru că EL u or “cupla”,ș
Chiar i cu cel neavizat,ș
în tema pe care-o trata.
O M A G I U
Profesorului Grigore C. Moisil

20. Părintele
TIIN EI CALCULATOARELOR ÎN ROMÂNIAȘ Ț
Gr. C. Moisil
(1906 – 1973)
Creator de coliȘ
Matematică
 Teoria algebrică a mecanismelor
automate (Computer pioneer Award of
IEEE, 1996)
 Logica matematică
 Lingvistică matematică
 Mecanică
Anul1957
SUA, URSS
ROMÂNIA
Alte ăriț

21. “Pentru noi, o carte de matematică modernă
va con ine întotdeauna i surâsul luiț ș Moisil.
Acel surâs de neuitat, a cărui absen ă e caț o
cicatrice a inteligen eiț . Una dintre acele
cicatrici de pe chipul încercat al inteligen eiț
care ne aduc aminte că există oameni pe care
iubindu-i, ne scutim de triste ea de a orbecăi laț
întâmplare. Dragostea pentru ei ne luminează
drumul.”
Octavian Paler
România literară, 15 mai 1981

22. 2. Profesorul Gr. C. Moisil: unde, cînd iș
cum l-am cunoscut

23. CONTEXTUL
ȘI
PERIOADELE DEZVOLTĂRII INFORMATICII
Totul are un început:
perioada 1950 -1960

24. Perioada 1957 – 1962
CIFA-1 primul calculator românesc, realizat la IFA (Institutul
de Fizică Atomică din Bucure ti), căruia i-au urmat CIFA – 2,ș
CIFA – 3, CIFA-101, CIFA-102,CET-500.
Au urmat alte calculatoare române tiș MARICA iș DACICC la
Institutul de Calcul Cluj, MECIPT la Institutul Politehnic Timi oaraș
i altele în ară i în Bucure ti.ș ț ș ș
Înfiin area sectiei “Ma ini de calcul’ț ș la Facultatea de
Matematică din Bucure ti (1960).ș
Înfiin area “Centrului de calcul al Facultă ii de Matematicăț ț
din Bucure ti”ș (1962), devenit ulterior CCUB.

25. Perioada 1962 – 1970
Au fost achizi ionate IBM 360/30ț la CCUB (1968) i IRIS-50ș
(1970, de la CII Fran a, intrat în dotare la Fabrica de calculatoareț
din Bucure ti).ș
Primele cursuri postuniversitare i postliceale organizateș
de CCUB (începând din 1965), director fiind acad. Gr. C. Moisil.
Calculatorul FELIX C-256, microcalculatoare PC-uri (HC-85,
TIMES) iș altele.

26. PROFESORUL MOISIL A FOST MENTORUL MEU
ÎN PERIOADA 1957-1973
Marea șansă a vieții mele profesionale a fost
aceea de a mă fi aflat, încă de pe băncile
facultății, în preajma Profesorului Gr. C. Moisil,
“un om ca nimeni altul”, părintele informaticii
teoretice românești.
 1957 - 1962 : STUDENȚIA - Facultatea de matematicaă Sec ia Ma ini de calcul,ț ș
prima promo ie.ț
 1962 – 1970: FACULTATE și CCUB - activitatea la Centrul de calcul al Universită iiț
Bucures i.ș
 1971 – 1973: transfer la ICI - ca efect al celor două specializări: coala de exper iȘ ț
IBM, în RFG, Sindelfingen, RFG, 1968 (cu bursă IBM), coala pentru exper i CII,Ș ț
Paris, 1970.
Pregatirea căpătată la cele două perfec ionări a condus laț transferarea mea la ICI, ca
ef al grupei de Experi instructori pentru IBM i CII.Ș ș În plus, pregătirea căpătată mi-
a permis să scriu primele două cări i men ionate în continuare, căr i pe care le-amț ț ț
publicat la propunerea i cu sprijinul Profesorului Gr. C. Moisil.ș
Stelian Niculescu, No iuni de informatică,ț
Manual pentru coli profesionale i de mai tri,ș ș ș
Editura Didactică i Pedagogică, 1971.ș
 Stelian Niculescu, Ini iere în FORTRAN, Edituraț
Tehnică, 1972 (manul utilizat în licee, facultăti,
la cursuri postliceale, cursuri postuniversitare),

27. EVENIMENTE - PERIOADA STUDEN IEI 1957-Ț
1962
 La începutul anului II (1958), am remarcat
un afi la avizierul din holul facultă iiș ț care
anun a reluarea Seminarului "ț Teoria
algebrica a mecanismelor automate",
coordonat de Profesorul Gr. C. Moisil.
 În cadrul Seminarului se dezbăteau teme
precum elemente logice ale calculatoarelor,
dispozitive de memorie, echipamente
periferice etc.
 La seminarii a fost prezentat Proiectul CIFA
(Calculator al Institutului de Fizică Atomică)
Ing. Victor Toma.
 Proiectul a fost prezentat de Profesor la
Congresul matematicienilor de la Dresda în
1957. A fost bine apreciat i în planș

28. ROMÂNIA A FOST PRIMA ȚARĂ DIN EUROPA DE
EST (DUPĂ FOSTA URSS)
 România a fost prima ară din Europa de estț
(după fosta URSS) i în primele 10 din lume,ș
care i-a construit cuș for e proprii unț
calculator electronic, primul calculator fiind
CIFA 1, în anul 1957 (anul acesta – 2019 se
aniversează 70 de ani -crearea IFA, la
Institutul de Fizica Atomică (IFA)– Măgurele,
Bucure ti).ș
 Contribu ii:ț Acad. Gr. C. Moisil i Ing.ș Victor
Toma

29. MOTIVAREA PARTICIPĂRII LA SEMINAR
 La seminar participau matematicieni, ingineri,
economiști, biologi, muzicieni, studenți iș
profesori, reuniți în diversitate, de o manieră
cum numai Profesorul putea s-o facă.
 După câteva participări pasive la seminarii, mi
s-au conturat cel puțin 3 motive care m-au
determinat să devin repede fan activ al grupului
creat de Gr. C. Moisil.
 Cele 3 motive:
1. personalitatea profesorului Gr. C. Moisil,
2. dezbaterile în diversitate, formă i con inut,ș ț
3. România pe locul 3 în lume în domeniul Teoriei
algebrice a mecanismelor automate (statistică
publicată - în 1956 de Profesorul rus M. A.
Gavrilov)

30. PARTICIPARE ACTIVĂ DIN ANUL 1959
 Din primavara anului 1959 am început să
particip activ la seminarii i să beneficiezș
din plin de îndemnul i ajutorul Profesoruluiș .
 Primeam diverse materiale bibliografice pe
care le studiam i le prezentam în rezumat laș
Seminar.
 Profesorul Gr. C. Moisil, dar i colegii cu maiș
multă experien ă,ț ne acordau nouă
studen ilor tot sprijinulț .
 La ini iativa Profesorului, în 1960ț s-a
înfiintat «Sec ia Ma ini de calcul»ț ș prima
sec ie de acest tip din ară, în cadrulț ț
Facultă ii de Matematicaăa Universită ii dinț ț
Bucure ti.ș

31. ACTIVITATEA LA CCUB (CENTRUL DE CALCUL AL
UNIVERSITĂ II DIN BUCUREȘTI)Ț : 1962-1970
 La absolvirea facultății (1962) am fost
repartizat la Catedra de Algebră a Facultatii
de matematică a Universității București (Șef
catedra Prof. Gr.C.Moisil), ca «aripa Mașini
de calcul», din absolven iiț
 Anca Alexandrescu-Bârsănescu,
 Stelian Niculescu,
 Constantina Lulea-Ioan,
 Alexandru Teodorescu.
OBSERVA IE.Ț
În acele vremuri erau întortocheate căile
financiare i acceptarea noului. Era nevoieș
de mult timp de lămurire i de trasee dinș
cele mai sofisticate pentru a putea «naviga

32. A URMAT CONSTITUIREA ECHIPEI DE START A
CCUB (ANUL 1962)
 Profesorului Moisil - ca Director CCUB, împreună cu
Conf. dr. Paul Constantinescu,
Anca Alexandrescu–Bârsanescu, Constantina Lulea-
Ioan,
Stelian Niculescu, Alexandru Teodorescu, cercetatori
matematicieni
 Maria Roceric-Lovin, inginer electronist,
 Ion Filotti, inginer electronist,
 Dorin Radulescu, tehnician electronist,
 Olga Vi u, efă cabinet,ț ș
 Ina Barac-Niculescu, operator calculator.

33. CCUB: MAȘINI DE CALCUL - PRIMA PROMOȚIE, 1962)
Absolventii sec iei Ma ini de calcul (ani IV-V)..ț ș
1 Anca Alexandrescu - Bârsănescu
2 Constantina Lulea - Ioan
3 Stelian Niculescu
4 Alexandru Teodorescu
Ingineri electroni tiș
5 Maria Roceric-Lovin
6 Ion Filotti
Tehnician electronist
7 Dorin Rădulescu
Operator calculator
8. ina Barac-Niculescu
efă cabinetȘ
9 Olga Vi u ț
Din fotografie lipsesc
Profesorul Gr.C.Moisil
Conf. Paul Constantinescu.
12 34 5
67
89
Foto in Str. Negustori nr. 9

34. DEBUTUL NOSTRU (1962) - AM ÎNCEPUT “LUPTA” CU
ATRAGEREA UTILIZATORILOR
 „ Mânați” de Profesor și de entuziasm, am început colaborarea în
diverse domenii de activitate (fizică, economie, muzică, biologie etc.).
Dintre primele aplica ii men ionț ț ez trei.
în Fizică (Facultatea de Fizică), în Biologie (dr.Grigore Ghika), în Muzică
(colaborând cu Aurel Stroe i Stefan Niculescu, Profesori iș ș
Compozitori de renume).
 Cea mai frumoasă și autentică descriere a muncii de pionierat la
CCUB rezultă din cateva extrase din prefața scrisă de Gr. Moisil,
la cartea publicata de mine Inițiere în FORTRAN, Ed. Tehnică,
1972,
“… Stelian Niculescu, unul dintre primii studenți ai Secției Mașini
de calcul,
la absolvire a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni
ai
Centrului de Calcul al Universității din București. Sunt zece ani de

35. CITATE DIN PREFA A SCRISĂ DE GR. C. MOISILȚ
 “Trebuia să descoperim o meserie nouă, să
aflăm ce înseamnă a programa la calculator.
Știam că vom avea un calculator; la IFA,
calculatorul CIFA 3 care se construia pentru
Centrul nostru de calcul și Maria Roceric,
casatorită Lovin, inginer, asista la construc iț e
pentru a ști să-l între iț nă și să-l repare.
Matematicienii Centrului trebuia să raspundă la
întrebarea: Ce trebuie să facă un matematician
la un Centru de calcul ? … Centrul de calcul a
căutat, încă din 1963, să învețe pe alții Știința
calculatoarelor.”
 “Stelian Niculescu a predat numeroase cursuri din
domenii ale Știintei Calculatoarelor, cel mai recent fiind
cel pe care, în primavara și vara 1972 l-a predat la ICI,
unde s-a transferat în 1970 (anul înfiin ăț rii ICI) …. E

36. APLICAȚIA DE FIZICĂ – REZOLVAREA DE SISTEME DE ECUA IIȚ
 Din puncul de vedere al informaticianului, era
vorba de rezolvarea unor sisteme de ecua iiț
algebrice liniare.
 Programul a fost scris în colaborare cu colega
mea Anca, utilizând metoda Gauss. Rularea
programului pe calculator, a fost un ghinion,
am avut parte de feste de tip fiabilitate.
 Cum termenul de predare era critic, pentru a
nu compromite colaborea, am rezolvat
sistemele manual, având grija să redactăm
programul i rezultatele a a cum le-ar fiș ș
furnizat calculatorul.
 Situa ia a fost salvată, beneficiarul fiindț
încântat (dar am cam fost «penali», că să nu

37. APLICAȚIA DE MUZICĂ – ALGORITM ÎN ALGOL ȘI EXECUTAT PE
CALCULATORUL POLONEZ ODRA
Despre piesa Laudae-2, compusă de Aurel Stroe.
Algoritmul a fost elaborat într-o restricție a limbajului ALGOL și
rulat pe un calculator polonez, ODRA (aflat în expoziție la Centrul
de calcul al Universitatii Bucuresti, prin anii 1966-1967).
Găsirea unei soluții (care, în fond însemna baza piesei muzicale,
imaginate de compozitor) a durat mult mai multe ore decât mi-aș fi
imaginat.
Au fost 2 motive.
1. Primul este acela ca nu am putut demonstra ca problema (cu
cerințele de fier ale compozitorului) este rezolvabilă (ceea ce m-a
condus la a găsi o cale de căutare a unei soluții, cale, am
constatat ulterior, care este de fapt, metoda Backtraking, de care
la acea vreme habar nu aveam, inventată în 1977 i apărută la noiș
după 1985).
2. Al doilea motiv pentru care timpul de răspuns a fost mare s-a
datorat vitezei de calcul mici din perspectiva actuală dar, totusi,
mari la acea vreme.

38. APLICAȚIA DE BIOLOGIE – ALGORITM DE CLASIFICARE A MICROBILOR
 Aplica ia privind biologia a însemanat colaborat cuț dr.
Grigore Ghika în probleme de clasificare a microbilor.
Preocuparile în domeniu taxonomiei erau o noutate în
acele vremuri (1963-65), iar colaborarea a condus iș
la publicarea unei lucrări în Anglia (Paul
Constantinescu, Gr. Ghika, Stelian Niculescu).
În acea vreme, prin viziunea Profesorului Gr. C. Moisil, pe
lângă Programarea calculatoarelor (Limbaj de
asamblare, FORTRAN, COBOL etc.) se predau și
 Notiuni de Algoritmi și metode de reprezentare,
 Teoria grafurilor,
 Analiza numerică,
 Programare liniară etc.

39. ROLUL ACAD. GR. C. MOISIL LA FONDAREA
INFORMATICII ROMÂNEȘTI
 Gr. C. Moisil a ajutat să se realizeze Conven iaț ce a
intervenit între România i Bulgaria în anul 1963. Aceastaș
prevedea ca Bulgaria să reproducă CIFA-3 (calculator
românesc) începând cu anul men ionat. Pentru reu itaț ș
colaborării partea română a acordat păr ii bulgare sprijinț
tehnic, documenta ie i pregătirea unor cadre.ț ș
 A organizat expozi iaț la Centrul de calcul al Universită ii dinț
Bucure ti (anul 1968) cuș calculatorul IBM 360/30. Pe acest
calculator s-au realizat multe aplica ii si s-au pregatit mul iț ț
speciali ti de diverse specializăriș
 A organizat cursuril postuniversitate (din 1965) la sediul CCUB iș
la sediile diferitelor institu ii (CSCAS, IPROMET, Ministerul Chimieiț
etc). Prin contractarea calculatorului IBM a oferit păr ii româneț 9
burse la una din colile IBM din Europa (Anglia i RFG). PentruȘ ș
aceste burse au fost înscri iș 24 de candidati. După o selec ie auț
ramas 12. A venit reprezentantul IBM (domnul Dauer). Prin teste tip
grilă reprezentantul IBM a selectat 4. Dintre cei patru au plecat în
RFG, cu o oarece întârziere, doar doi (Moraru Florian de la Institutul
Politehnic din Bucure ti, Catedra de calculatoare i, Eu de laș ș

40. BUCURIA ACHIZI IONĂRII SISTEMULUI DE CALCULȚ
IBM 360/30
 Bucuria a fost mare: când, exact în ultim zi a anului (1968, adică la limita epuizării
termenului de expunere, după care Sistemul de calcul IBM urma sa fie retras, dacă
nu se achizi iona), s-a reu it (ț ș gra ie insisten ei i efortului depuse de Profesorul Gr.ț ț ș
C. Moisil) ca IBM 360/30 să fie cumpărat i să rămână în dotarea Centrului deș
Calcul al Universită ii din Bucure ti.ț ș
 A fost utilizat cu eficientă mul i ani,ț pentru multe genera ii de utilizatori i pentruț ș
multe genera ii de studen iț ț de la Facultatea de Matematică (până în anul 1975,
când a venit FELI X C C 256). Trebuie să men ionez că, deoarece era sfâr it de anț ș
financiar, dacă nu se cumpăra calculatorul, se pierdeau ni te fonduri financiareș
considerabile,
 Iată de ce Profesorul a făcut eforturi deosebite pentru ca Sistemul IBM să treacă din
regim de expozi ie în regim de proprietate a Centrului de Calcul. S-au dus lupteț
grele, mai ales cu factorii financiari ai vremii. Împreună cu Profesorul G. C. Moisil
am avut bucuria nemăsurată a obtinerii documentelor de a rămâne proprietari ai
Sistemului IBM, chiar în ultima zi a anului 1968.
 FAN AL TESTELOR IBM: Achizi ionarea Sistemului de calcul IBM 360/30 a constituitț
pentru mine un prilej de bucurie în plus. De ce ? Pentru motivul că am fost
selec ionat, alături de Florian Moraru de la Institutul Politehnic din Bucure ti, prinț ș
teste tip IBM, pentru a urma cursurile de Instructori (Formatori de formatori) la

41. Grigore C. Moisil
Constantin P. Popovici, Matei Bogdan, Nicolae Popoviciu, Ing. Maria Roceric (Lovin),
Petre Preoteasa și Stelian Niculescu.

42. Gr. C. Moisil
Stelian Niculescu, Petre Preoteasa, Nicolae Popoviciu, Constantin P. Popovici,
Maria Lovin (Roceric), Matei Bogdan

43. Gr. C. Moisil
Nicolae Popoviciu, Stelian Niculescu, Conf. Constantin P. Popovici,
Petre Preoteasa, Maria Lovin (Roceric), Matei Bogdan
Imagine documentImagine document

44. Imagine documentImagine document

45. 01 Logica ne dă mijloace de a insufla altora convingeri pe care nu le
avem.
02 Minciuna presupune studii superioare adevărului.
03 Cel mai mult îmi place să mă întîlnesc cu şefii mei care au
ieşit deja la pensie.
04 Nicăieri nu este mai bine decât în altă parte.
05 Un idiot bogat este considerat, în primul rând, bogat, egal cu un
idiot sărac.
06 Politician e unul care strigă. Diplomat e unul care tace.
07 La egală distan ă între Polul Nord i Polul Sud se află interpolul.ț ș
3. MOISILisme

46. 08 Nimeni nu-i modest degeaba.
09 Cele mai mari moşteniri le primesc, de regulă, oamenii bogaţi.
10 Cine nu ştie să facă nimic e gata să facă orice.
11 Memorie prea bună nu lasă destul loc noutăţilor.
12 Vorbim despre sănătate mai ales când suntem bolnavi.
13 Prietenul la nevoie te cunoaşte.
14 Nici un profesor de logică nu a ajuns prim-ministru.
15 Un musafir care pleacă este întotdeauna binevenit.

47. 4. TESTE DE TIP PROBLEMĂ
 PROLOBLEMA 1
Se dau trei numere natural nenule (x, y, z), al
căror produs este 36 (xyz=36).
Nu vă dau suma, deoarece nu v-ar fi de
folos.
Numerele pot constitui laturile unui
triunghi,
if (le ghiciți)
then (vă premiez)
else (mai vorbim)
end
OBSERVAȚIE. Dacă sunteți prea mulți

48. PROBLEMĂ CONCURS
 PROLOBLEMA 2
Se dă un număr de 5 cifre diferite de zero
n = x x x x x
4 3 2 1 0
1. Selecta i cifrele de rangț 0,2,4.
2. Să se afi eze informa ia necesară pentru aș ț
deduce dacă mul imea cifrelor selectate esteț
egală sau nu cu mu imea {1,2,3}.ț
3. Să se folosească cel mai mic număr de
IF-uri, cu minimul dintre cei 6 operatori
rela ionali.ț

49. Concurs
Rapid cu premii … pe măsură !
01. Interpreta i denumirea Concursului (fărăț
programare cu rabdare).
02. Ce i se pare cel mai greu în clasa I-a?ț
03. Cum se cheamă liftul în Japonia?
04. Un ins dă mâna cu Stelian i zice: măș
cheamă Dan. Ce răspuns crede i că i-am dat ?ț
05. Între doi pomi A,B este o distan ă de 10 m. Oț
vrăbiu ă zboară de la A la B în 10 s. Dacă un pasț
al ei măsoară 2 cm i îl efectuează într-oș
secundă, în cât timp parcurge distan a întreț
pomi, fără a zbura deloc.
06. O intrebare de Istorie ?

50. VII
XXIII Nu
implică II
7
23 Nu implică 2.00
VII
XXIII
I I
7
22
3.14
07. Se consideră schema
realizată cu 13 be i oare.ț ș
Să se transforme într-una corectă folosind
acelea i 13 be i oare.ș ț ș
Corespondentul ei
numeric.
Iată solu ia:ț

51. CONCLUZII & DISCU IIȚ
 "Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor
pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor
abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale
societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi
împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă,
unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor."
(Grigore C. Moisil)"
 "Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin
a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată." (Gr. C.
Moisil, "Contemporanul", 1970)
 "Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un
domeniu de cercetare. A fost un mod de a vedea lumea, de
a-şi trăi viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire
matematică în orice fenomen pe care îl observa." (Solomon
Marcus)

52. RADIO ROMÂNIA REGIONAL IAȘI, 2015
 Grigore Moisil - vizionarul care a
introdus informatica în România |
EU aleg România (2015)
Evocarea lui Gr. C. Moisil https
://www.youtube.com/watch?v=ciG9PUjsSI

53. Să ave i o via ăț ț
“guvernată” de Axioma:
în orice
AZI
să ave i binele înț
ascenden ăț i răul înș
descenden ăț fa ă deț
IERI.
“Programare cu răbdare”,
Colegiul Na ional “Ferdinand I”ț
Amfitetrul “S.Marcus”
Bacau
6 aprilie 2019
telian
Niculescu

54. Este ora
18:22
MUL UMESCȚ
PENTRU ATEN IE!Ț