Prezentare literară motivaţională. "Nobila chemare" este un poem în mezostih. Mezostihul este o poezie înrudită cu acrostihul și telestihul în care literele din interiorul fiecărui vers citite în ordinea stabilită de autor și într-un anumit sens (vertical, oblic etc.) alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție.
Volumul de faţă adună poeme scrise în perioada 2012-2014, stihuri care au fost risipite în varii publicaţii, precum şi în mediul online. De regulă, versurile respectă prozodia clasică, deşi nu acest lucru l-am avut prioritar în vedere. Preocuparea mea majoră a fost aceea de a transmite nedistorsionat mesajul de fond, căutând să aduc în faţa ochilor cititorului imagini poetice izvorâte din abisul unei realităţi interioare mult mai sensibile, mai nobile şi mai demne decât realitatea cotidiană atât de prozaică şi coruptă.
Volumul de faţă adună poeme scrise în perioada 2012-2014, stihuri care au fost risipite în varii publicaţii, precum şi în mediul online. De regulă, versurile respectă prozodia clasică, deşi nu acest lucru l-am avut prioritar în vedere. Preocuparea mea majoră a fost aceea de a transmite nedistorsionat mesajul de fond, căutând să aduc în faţa ochilor cititorului imagini poetice izvorâte din abisul unei realităţi interioare mult mai sensibile, mai nobile şi mai demne decât realitatea cotidiană atât de prozaică şi coruptă.
Prezentare literară motivaţională. "Nobila chemare" este un poem în mezostih. Mezostihul este o poezie înrudită cu acrostihul și telestihul în care literele din interiorul fiecărui vers citite în ordinea stabilită de autor și într-un anumit sens (vertical, oblic etc.) alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție.
Volumul de faţă adună poeme scrise în perioada 2012-2014, stihuri care au fost risipite în varii publicaţii, precum şi în mediul online. De regulă, versurile respectă prozodia clasică, deşi nu acest lucru l-am avut prioritar în vedere. Preocuparea mea majoră a fost aceea de a transmite nedistorsionat mesajul de fond, căutând să aduc în faţa ochilor cititorului imagini poetice izvorâte din abisul unei realităţi interioare mult mai sensibile, mai nobile şi mai demne decât realitatea cotidiană atât de prozaică şi coruptă.
Volumul de faţă adună poeme scrise în perioada 2012-2014, stihuri care au fost risipite în varii publicaţii, precum şi în mediul online. De regulă, versurile respectă prozodia clasică, deşi nu acest lucru l-am avut prioritar în vedere. Preocuparea mea majoră a fost aceea de a transmite nedistorsionat mesajul de fond, căutând să aduc în faţa ochilor cititorului imagini poetice izvorâte din abisul unei realităţi interioare mult mai sensibile, mai nobile şi mai demne decât realitatea cotidiană atât de prozaică şi coruptă.
1. Românie, gândeşte pozitiv!
de Gavriil Stiharul
Românie, gândeşte pozitiv! Mi s-a diminuat salariul cu 25 la sută. Ce
fericire! Înseamnă că mai am serviciu. Bogdaproste. La ai mei le-a fost
impozitată pensia. Ce fericire! Înseamnă că am părinţi. Asta ar mai fi
lipsit: să fi fost copil al străzii. Bogdaproste. Hoţii mi-au furat pentru a
treia oară banii. Ce fericire! Înseamnă că mai am bani. Bogdaproste.
Asta ar mai fi lipsit: să fiu atât de sărac încât să n-aibă ce să-mi fure!
Nu cred ca îmi voi putea plăti ratele la bănci. Ce fericire! Înseamnă că
bunurile mele au fost în măsură să-mi garanteze creditul. Bogdaproste.
Mi-am petrecut revelionul acasă. Ce fericire! Înseamnă că nu am fost
evacuat încă din casă. Asta ar mai fi lipsit: să dorm la gura de metrou!
Bogdaproste. Am auzit că a anul acesta vom trăi mai prost. Ce
fericire! Înseamnă că nu mi-a slăbit auzul. Bogdaproste. Văd atâtea
abuzuri. Ce fericire! Înseamnă că nu mi-a slăbit vederea. Bogdaproste.
Asta ar mai fi lipsit: să am cataractă su glaucom! Aerul din oraşe e
atât de poluat, încât miroase a biogaz. Ce fericire! Înseamnă că simţul
meu olfactiv încă mai funcţionează. Bogdaproste. Asta ar mai fi lipsit:
să am anosmie! Pâinea are gust de cocleală. Ce fericire! Înseamnă că mă
bucur de un simţ gustativ bun. Asta ar mai fi lipsit: să am ageuzie!
Bogdaproste. Foamea m-a scos anul trecut în stradă, ca pe mulţi alţii
de altfel. Ce fericire! Înseamnă că mai am poftă de mâncare. Asta ar
mai fi lipsit: să am anorexie! Bogdaproste. Dorm atât de prost noaptea
încât adesea cad din pat. Ce fericire! Înseamnă că mai am un pat unde
să-mi pun capul. Bogdaproste. Ăştia vor să mă omoare. Ce fericire!
Înseamnă că sunt încă viu. Asta ar mai fi lipsit: să fi murit tocmai
acum când s-au scumpit serviciile funerare! Bogdaproste. Au mai
vrut să mă omoare şi altă dată. Ce fericire! Înseamnă că am intrat în
Rezistenţă. Bogdaproste. Ieri am căzut într-o gură de canal. Mi-am
fracturat mâna. Ce fericire! Înseamnă că am mâini şi pot să le
fracturez. Asta ar mai fi lipsit: să n-am ce să-mi fracturez.
Bogdaproste. Am căzut rău de tot, dar am avut impresia că zbor…
spre antipod. Ce fericire! Înseamnă că am aripi. Asta ar mai fi lipsit: să
n-am aripi! Bogdaproste. Românie, gândeşte pozitiv!