Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa sprijine dezvoltarea culturala si socio-economica a Romaniei. Credem ca fiecare individ are un rol important in progresul societatii din care face parte. De aceea, promovarea cetateniei active prin crearea instrumentelor necesare pentru stimularea implicarii active a fiecaruia dintre noi in spatiul public reprezinta cea mai importanta valoare a noastra.

1. Raportarea RSC - impusa sau voluntara?
Pro si contra reglementarii.
4 aprilie 2013

2. Documente ale Comisiei Europene care fac referire la
raportarea responsabilitatii sociale
Fourth Company Law Directive on annual accounts
– companiilor li se solicita ca, in masura in care
este necesar pentru intelegerea nivelului de
dezvoltare, performanta sau a pozitiei lor pe piata,
raportarile anuale sa includa, pe langa informatii
financiare, si indicatori de performanta non-
financiari, inclusiv informatii referitoare la
problemele de mediu si angajati.

3. Documente ale Comisiei Europene care fac referire la
raportarea responsabilitatii sociale
A renewed EU strategy 2011-14 for Corporate
Social Responsibility - raportarea de informatii
referitoare la influenta companiei asupra mediului
poate facilita angajarea stekeholderilor si identificarea riscurilor de
sustenabilitate. De asemenea, este un element important pentru construirea
increderii publice.
Este incurajata realizarea unor astfel de raportari in special de catre companiile
cu peste 1000 de angajati, iar Comisia isi anunta intentia de a monitoriza acest
lucru.
In document este mentionat si faptul ca va exista o propunere legislativa a
Comisiei cu privire la raportarea informatiilor sociale si de mediu de catre
companii.

4. Strategia Guvernului de Promovare a Responsabilitatii
Sociale
Obiective referitoare la raportarea de CSR:
• Promovarea aplicarii corecte, la nivelul companiilor si altor organizatii, a
diverselor standarde, cu sau fara certificare, in scopul aplicarii unei
responsabilitati sociale sporite (Activitati de promovare a standardului ISO
26000 si a altor standarde in domeniul responsabilitatii sociale catre
companii si alte tipuri de organizatii);
• Promovarea transparentei privind consecintele
economice, sociale și de mediu ale activitatii
companiilor;

5. Ce este raportarea de CSR?
Definitia GRI:
Raportarea sustenabilitatii reprezinta masurarea si
asumarea responsabilitatii fata de stakeholderii
interni si externi pentru performanta
organizationala, in scopul dezvoltarii sustenabile.
Un raport de sustenabilitate ar trebui sa ofere o
imagine echilibrata, obiectiva a performantei
organizationale, care sa includa atat aspectele
pozitive, cat si negative.

6. Raportarea responsabilitatii
sociale corporative vizeaza toate
cele 3 dimensiuni ale modelului
Triple Bottom Line:
• Impact social
• Impact de mediu
• Impact economic
Ce este raportarea de CSR?

7. Cele mai importante ghiduri si principii de raportare a RS
recunoscute la nivel international
(Clasificarea Comisiei Europene)
· United Nations Global Compact
· Universal Declaration on Human Rights
· United Nations Guiding Principles on Business and
Human Rights
· OECD Guidelines for Multinational Enterprises (OECD
Guidelines)
· ISO 26000 Guidance Standard of Social Responsibility
(ISO 26000)
· ILO Core Conventions and the Declaration on
Fundamental Principles and Rights at Work
(Instruments of the ILO)
· ILO Tripartite Declaration of Principles concerning
Multinational Enterprises on Social Policy (ILO MNE
Declaration)
· Global Reporting Initiative (GRI)

8. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a
companiilor
1. Modelul integrat de raportare
Raportare a activitatii companiei bazata pe modelul
triple bottom line; face referire la toate aspectele
importante care reflecta responsabilitatea sociala a
companiei.
Cele mai utilizate modele de raportare:
• ISO 26000
• Global Reporting Initiative (GRI)

9. ISO 26000
Standardul ISO 26000 (intitulat Ghid cu privire la responsabilitatea sociala)
a fost elaborat de catre Organizatia Internationala de Standardizare in anul
2010 pentru a furniza recomandari privind responsabilitatea sociala a
organizatiilor de orice tip.
Standardul nu este un sistem de management asadar nu poate fi utilizat in
scopuri de certificare sau contractuale deoarece nu contine cerinte, ci
recomandari.
7 domenii principale:
• Drepturile omului;
• Practici de munca;
• Comert etic;
• Relatia cu consumatorii;
• Implicare in comunitate;
• Mediu;
• Guvernanta organizationala;

10. Global Reporting Initiative (GRI)
- Este cel mai utilizat model de raportare a responsabilitatii sociale (anual
6000 de companii fac raportari de RS si 95% dintre ele folosesc GRI);
- A fost realizat in colaborare cu reprezentanti ai mediului de afaceri, ai
societatii civile si ai altor categorii de stakeholderi, si este aplicabil la nivel
global, indiferent de tipul organizatiei;
• Indicatori de performanta economica;
• Indicatori de mediu (materialele
utilizate, consumul de energie si de
apa, biodiversitate, emisii de noxe,
managementul deseurilor, etc.);
• Indicatori ai performantei sociale
(practici de munca, drepturile omului,
relatia cu societatea, etc.);

11. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a
companiilor
2. Sistem personalizat de raportare
Unele companii aleg sa-si dezvolte propriul cadru de raportare a
responsabilitatii sociale. Astfel de sisteme personalizate ofera avantajul
faptului ca pot avea la baza indicatori specifici business-ului si industriei,
eliminandu-i pe cei irelevanti.
Desi ofera multe avantaje, in ultima vreme
din ce in ce mai multe companii prefera sa
utilizeze sisteme standardizate de raportare,
recunoscute la nivel international, pentru
credibilizarea demersului.

12. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a
companiilor
3. Raportarea axata pe produs
Are la baza etichetarea produselor si ofera garantia respectarii anumitor
criterii sociale si de mediul in procesul de productie.
Desi are un caracter foarte specific, ceea ce ofera incredere consumatorilor,
nu reda o imagine completa a responsabilitatii sociale a companiei.
4. Raportarea axata pe o anumita problema
Grupuri de companii au dezvoltat sisteme de raportare pentru monitorizarea
impactului pe care il au asupra unor probleme stringente care au legatura cu
domeniul lor de activitate (ex. Carbon Disclosure Project – cadru de
raportare cu privire la impactul de mediu utilizat de un grup de peste 3000 de
companii din 60 de tari.)

13. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a
companiilor
4. Raportarea specifica unui anume sector
In unele sectoare de activitate, grupuri de companii au dezvoltat standarde si
protocoale de raportare bazate pe probleme si indicatori specifici domeniului
respectiv.
Desi exista sectoare de activitate in care initial au fost utilizate astfel de
sisteme, companiile au preferat in multe cazuri sa le inlocuiasca cu
standarde recunoscute la nivel international, datorita nivelului crescut de
credibilitate.
GRI a dezvoltat suplimente sectoriale
complementare cadrului generic de raporatre.

14. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a
companiilor
5. Modele de raportare dezvoltate la nivel national
Pana in prezent nu a fost dezvoltat niciun sistem national integrat de
raportare, insa exista intentia de a crea astfel de cadre care sa tina cont de
contextul socio-economic si cultural national.
GRI realizeaza un proiect pilot in Brazilia in
cadrul caruia doreste sa testeze astfel de
indicatori specifici.

15. Raportarea RSC – intre initiativa voluntara si obligatie legala
Profiluri de tara – cateva exemple

16. • Reglementare – obligativitatea raportarii pentru companiile care depasesc
un anumit numar de angajati/ o anumita cifra de afaceri;
• Promovarea, la nivel guvernamental, a unui standard de raportare si
oferirea de stimulente financiare pentru adoptarea acestuia;
Modalitati de incurajare a raportarii responsabilitatii
sociale de catre companii
• Conditionarea accesului la anumite beneficii de
natura non-financiara in baza acestui criteriu
(raportarea RS);
• Transferul puterii de reglementare catre alte tipuri
de autoritati/institutii (ex. Bursa de valori poate
conditiona accesul companiilor pe baza unui
criteriu referitor la raportarea RS).

17. The Green Accounts Act – adoptat in 1995 de catre Parlamentul Danez, impune
obligativitatea raportarii de mediu pentru companiile care desfasoara activitati
ce pot polua mediul. Companiile provin din domenii precum: productie, procesare,
tratarea fierului, otelului, altor metale, lemnului si plasticului, extragerea și
procesarea titeiului, productia de produse chimice, productia de caldura si curent
electric.
In urma reglementarii, 1200 de companii realizeaza astfel de raportari.
De asemenea, Guvernul si-a asumat dezvoltarea unor standarde voluntare de
raportare.
Danemarca – obligativitatea raportarii
Efectele reglementarii: Un studiu realizat de
autoritatile daneze la 4 ani dupa introducerea
reglementarii a indicat faptul ca 40% dintre companii si-
au imbunatatit performantele de mediu in urma acestei
practici, iar nivelul de incredere al investitorilor in
companiile care realizeaza raportari a crescut.

18. In 2009, Parlamentul Danez a aprobat un amendament la Legea Raportarii
Financiare Daneze care prevede obligativitatea raportarii de CSR (Politicile de
CSR ale comaniei; Modalitatea de impementare a acestor politici; Rezultate
obtinute in implementare si previziuni) pentru urmatoarele tipuri de companii:
a)toate companiile mari din categoria “C” (>250 angajati, >39 milioane
EUR cifra afaceri). Peste 1.100 companii.
b)toate companiile din categoria “D”, indiferent de dimensiunea lor:
investitori institutionali, fonduri mutuale, institutii financiar-bancare listate,
companii detinute de stat.
In fiecare an Guvernul Danez face un studiu despre efectele legislatiei.
Studiul din 2011 arata rezultate spectaculoase: 87% dintre companii
raporteaza, numarul de rapoarte GRI e in crestere (de la 9% la 16%),
calitatea si completitudinea raportarii se imbunatateste.
Danemarca – obligativitatea raportarii

19. Raportarea de CSR in Danemarca, conform studiului realizat de Guvernul Danez

20. The Social Index – lansat in 2000 de Ministerul Danez pentru Afaceri;
Reprezinta un instrument de autoevaluare care masoara preocuparea
companiei pentru incluziune, ca parte a responsabilitatii sociale.
Analiza este realizata pe baza unor chestionare aplicate in randul angajatilor,
companiile primind un scor intre 0 si 100 de puncte. Cele care intrunesc peste
60 puncte au posibilitatea de a folosi eticheta Social Index pe produsele lor.
Danemarca – alte tipuri de raportari voluntare
CSR Scorecard – baza de date
administrata de catre Ministerul Economiei
si Afacerilor in cadrul careia companiile au
posibilitatea de a introduce informatii cu
privire la respectarea standardelor in
domeniul muncii.

21. Incepand cu 1999 companiile mari au fost obligate sa
includa in raportarile lor financiare anuale informatii
despre impactul asupra mediului, referitoare in special la
emisiile de noxe si poluarea apelor.
Reglementarea nu prevede informatii cu privire la sistemul
de raportare, facandu-se in conformitate cu o paleta larga
de standarde. Inspirate de masurile impuse de catre stat,
companiile suedeze realizeaza in multe cazuri raportari
integrate (de exemplu pe modelul GRI) pentru a-si
promova activitatea de CSR.
Suedia – obligativitatea raportarii

22. In 2001, Parlamentul a introdus articolul 116 al Nouvelles
Régulations Economiques care prevede faptul ca toate
companiile listate la bursa de valori au obligatia de a
include in raportarile anuale informatii privind impactul
asupra mediului si societatii.
Raportarea se realizeaza in baza a 40 indicatori de
performanta, aliniati cu indicatorii GRI G3.
Informatiile de mediu cuprinse in rapoarte includ:
• Consumul de apa, materie prima si energie;
• Masuri aplicate pentru a creste eficienta energetica
• Conditii de exploatare a solului, a aerului si a apei;
• Masuri pentru protectia faunei si a florei;
• Cheltuieli pentru prevenirea efectelor negative ale companiei asupra mediului;
• Existenta departamentelor interne ce se ocupa cu managementul problemelor
de mediu, instruirea si informarea salariatilor, metode de reducere a riscurilor
de mediu;
Franta – obligativitatea raportarii

23. Informatiile sociale cuprinse in raportare includ:
• Numarul total de angajati pe termen lung sau
scurt, analiza potentialelor riscuri ce pot aparea in
procesul de recrutare;
• Reducerea numarului de salariati, planuri pentru
protejarea locurilor de munca, actiuni de sustinere
a salariatilor in gasirea unor noi locuri de munca;
• Salarizare, costuri sociale, egalitate de sanse intre
femei si barbati;
• Sanatatea si securitatea muncii;
• Training;
• Angajarea si integrarea lucratorilor cu dizabilitati;
• Implicarea in comunitate;
• Colaborarea cu stakeholderii;
Informatiile raportate trebuie verificate de o terta parte, care trebuie sa
detina o acreditare oficiala.

24. The Companies Act (2006) – a introdus obligativitatea
realizarii de catre companii a unui raport anual care sa
includa, pe langa informatii cu privire la performanta
financiara, si o raportare pe baza unor indicatori sociali
si de mediu.
Marea Britanie – obligativitatea raportarii

25. Principiul “Comply or explain”: King Report III – stabileste principii de raportare a
responsabilitatii sociale, in acord cu GRI. O parte dintre principii sunt obligatorii
pentru companiile listate la bursa, iar altele au caracter voluntar. Principiul “comply or
explain” se refera la faptul ca toate companiile listate la bursa au obligatia de a
raportata cu privire la respectarea King Report, iar daca nu o fac trebuie sa explice
public acest lucru.
De asemenea, documentul prevede faptul ca:
“fiecare companie ar trebui sa raporteze, cel putin o data pe an, cu privire la politicile
si practicile sociale, de mediu si managemntul resurselor umane.”
Subiectele asupra carora companiile trebuie sa raporteze, conform King
Report, sunt urmatoarele:
- Sanatate si siguranta la locul de munca;
- Protectia mediului;
- Dezvoltarea capitalului uman si egalitate de sanse;
- Investitii in societate;
- Dezvoltarea si implementarea unor coduri interne de etica;
Africa de Sud – caracter cvasi-obligatoriu al raportarii

26. Belgia
Statul acorda subventii de 50% din costurile
externe (consultanta, raportare etc.) pentru
dezvoltarea politicilor de CSR
Suma acordata este de maxim 400 euro/zi, iar
valoarea totala a proiectului – maxim 10.000
euro.
Raportarea RSC ca initiativa voluntara – Masuri de incurajare
Italia
Subventie de pana la 50% oferita IMM-urilor care
doresc sa se certifice SA 8000.

27. Olanda
Pentru a oferi un exemplu mediului privat,
departamentele Guvernului Olandez publica rapoarte
anuale cu privire la performanta lor sociala.
Inititativa a apartinut initial Ministerului Olandez al
Afacerilor care a publicat primul raport cu privire la
performanta sociala inca din 2004. De atunci, si alte
organisme ale guvernului s-au alaturat initiativei si
publica anual astfel de rapoarte.
Raportarea RSC ca initiativa voluntara – Masuri de incurajare

28. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to
Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles
Raportul Comisiei Europene (martie 2013)
Raportul a fost elaborat ca urmare a intentiei Comisiei Europene de a monitoriza
raportarea responsabilitatii sociale de catre companiile cu peste 1000 angajati.
Obiectiv: identificarea masurii in care 200 de companii cu peste 1000 de
angajati (selectate aleatoriu din 10 tari europene) fac publice informatii cu
privire la responsabilitatea lor sociala, in acord cu ghidurile si principiile in
domeniul raportarii CSR recunoscute la nivel international.
Cele 10 state membre sunt: Cehia, Danemarca, Franta, Germania, Italia,
Olanda, Polonia, Spania, Suedia si Marea Britanie.

29. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to
Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles
Raportul Comisiei Europene (martie 2013)
Principiile si ghidurile de CSR avute in vedere in realizarea cercetarii:
· United Nations Global Compact
· Universal Declaration on Human Rights
· United Nations Guiding Principles on Business and Human Rights
· OECD Guidelines for Multinational Enterprises (OECD Guidelines)
· ISO 26000 Guidance Standard of Social Responsibility (ISO 26000)
· ILO Core Conventions and the Declaration on Fundamental Principles and
Rights at Work (Instruments of the ILO)
· ILO Tripartite Declaration of Principles concerning Multinational Enterprises on
Social Policy (ILO MNE Declaration)
· Global Reporting Initiative (GRI)
De asemenea, analiza a urmarit si daca respectivele
companii fac vreun fel de referire la responsabilitatea
sociala corporativa sau un alt termen echivalent,
indiferent de raportarea la un instrument anume.

30. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to
Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles
Raportul Comisiei Europene (martie 2013)
Rezultatele studiului:
• 68% dintre companiile din esantion fac referire la responsabilitatea sociala
corporativa si 40% se refera la cel putin un instrument recunoscut la nivel
international;
• 33% dintre companii indeplinesc cerinta Comisiei Europene de a se raporta la
cel putin unul dintre urmatoarele standarde: UN Global Compact, OECD
Guidelines for Multinational Enterprises sau ISO 26000.
• Global Compact si GRI (32%, respectiv 31%) sunt instrumentele la care
se face cel mai des referire, urmate de Declaratia Universala a Drepturilor
Omului si instrumentele ILO.
• In ceea ce priveste companiile foarte mari din esantion (cele cu peste 10000
de angajati), s-a constatat o tendinta de 3 ori mai mare de a face referire la
instrumente recunoscute la nivel international, decat in cazul celor cu
1.000 - 10.000 angajati.
• Companiile din Danemarca, Spania si Suedia incluse in esantion se refera
la standarde si instrumente de CSR recunoscute la nivel international
mai des decat media la nivel european (prin raportare la esantionul de tari
selectat);

31. Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and
Principles, 2013

32. Referirea la instrumente de CSR recunoscute la nivel international
Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and
Principles, 2013

33. Referirea la instrumente de CSR recunoscute la nivel international in functie de tara
Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and
Principles, 2013

34. Multumesc!
Rodica LUPU
Manager
“Actionam Responsabil! – Reteaua Sociala
RSC”
0762 248 170
rodica.lupu@actionamresponsabil.ro