https://neculaifantanaru.com Rabinovici Anghel Nibeleanu - Toleranta si ajustaje (vol.1)

1. I. RABINOVICI A. ANGHET
$T. NTBELEANU
TCILERAilTt
$r AJUSTAJE
Yslumul ,
z_
e,
CAEDITURA TEHNI

2. Lucrarea este o reeditare a ediliei din 1971, lmbunitifiti
substanjial. Sint prezentate noliunile generale despre toleranle
si ajustaje, toleranlele si ajustajele asamblSrilor cilindlice netede,
rulmenlilor, asambldrilor filetate, angrenajelor, asamblirilor cu
pani si cu caneluri. Sint analizate de asemenea problemele legate
de precizia suprafelelor pieselor (macrogeometria, ondulalia, rugo-
zitatea suprafelelor, precum qi influenla formei qi gradului de rugo-
zitate asupra deformirii ajustajelor).
Lucrarea cuprinde un capitol de ,,Lanluri de dimensiuni", ln
cadrul cirora sint expuse metoda interschimbabilitd]ii totale qi
metoda interschimbabilitllit parliale.
Lucrarea se lncheie cu un capitol referitor la metoda prescrierii
toleranlelor pe baza teoriei probabilitetrilor, problemi de o deose-
bitd actualitate.
Continutul lucririi este ln intregime pus in concordanli cu
standardele ln vigoare, care corespund cu sistemul ISO de tole-
ranfe ;i ajustaje.
Lucrarea se adreseazd muncitorilor, mai;trilor qi tehnicicnilor
din uzinele constructoare de masini, precum qi elevilor din gcolile
profesionale ;i din liceele industriale.
Redactor: ing. VICTORIA POPESCU
Tehnoredactor: VALERIU MORARESCU
Coperta: TEODOR BOGOI
Bun de ti.par: 17.1V.7980. CoIi, de tipar: 11 C.Z. 621 753.
Tiparul executat sub com. fir. 521,
Ia lntreprinderea Poligrafice,,Cri$ana",
Oradea, str. Moscovei, nr. 5,
1. GENBRATITITI
1. 1. ROLUL $I MPORTANTA INTERSCHIMBABTLIT.LTTI
1.1.1. PRINCIPIUL INTERSCHII{BABILITATII I]. .I
ln cazul fabriclrii in masl sau in serie, piesele trebuie
sd fie executate cu un grad de precizie suficient pentru ca o
piesd oarecare se poate fi inlocuitl cu alte piesi. asem[ni-
toare, fIr[ nici o prelucrare suplimentard, menlinind in
acela$i timp condiliile tehnice prescrise referitoare la func-
lionarea ansamblului din care face parbe piesa respectivi,
sau la funclionarea ma;inii in intregul ei. Piesele care inde-
piinesc aceasti condilie se numesc i n t e r s c hi m b a b iI e,
iar proprietatea pieselor de a fi interschimbabile se numegte
in t e r s c hi m b a b i Iit at e.
Principiul interschimbabilitetii este valabil nu numai
pentru piese finite, dar gi pentru materii prime, pentru semi-
fabricate gi chiar pentru subansambluri intregi de magini.
ln cazul ansamblurilor, acestea vor fi interschimbabile,
daci in cazul inlocuirii pe maginl a unuia din ansambluri
cu un altul, nu va fi nevoie de nici o prelucrare suplimentarS,
iar funcfionarea maginii, in urma acestei inlocuiri, nu va
suferi nici o modificare.
Interschimbabilitatea are o importan!I deosebiti in cazul
producliilor in serie ;i in masI, ea face posibil5 montarea
rna;inilor pe bandd rulant5, contribuie la reducerea costului
produselor gi u;ureazi inlocuirea pieselor zate.
Un alt avanta j al interschimbabilitllii este acela ce
permite cooperarea intre mai multe uzine, fiecare fabricind
numai anumite piese gi subansambluri, asamblarea produsului
finit flcindu-se in uzina conducdtoare. De exemplu, pentru
a fabrica automobile, unele uzine produc carburatoare, altele
magnetouri, rulmenli etc. care, datoriti interschimbabilitetii,
pot fi montate fIrI o ajustare prealabild in ansamblurile
respective.
Cind piesele rezultate din procesul de produclie indepli
nesc condifia de interschimbabilitate f[r[ a fi necesari o
3

3. selectare a Ior, deci atunci cind precizia de execulie este
5uficienti pentru a asigura calitzrtea asamblirii, i'n t e r -
s c hi m b a bilit at e a se nume;te c o m p I et d.
ln anumite cazuri insI, precizia necesar[ pentru reali-
zarea unei asambldri corecte in cadrul intersc[imbabilitdtii
complete poate fi oblinuti numai prin opera{ii tehnologice
foarte costisitoare.
Pentru a ieftini.fahricatia, piesele se prelucreazl prin
procedeele tehnologice curente, iar piesele ob{inute iint
sortate in grupe (2-3-4 sau mai multe), fiecare sruod
avind precizia necesarl pentru asamblare. Asamblaria se
face intre piesele care fac parLe din grupe identice _ de
exemplu o piesl din.grupa a doua tip arbore cu o piesd
din grupa a doua, tip alezaj. Piesele astfel fabricate vor
avea o int erschim b a b ilit at e limit at d9i nurnai
piesele din cadrul grupelor de acela;i ordin vor avea o inter_
schimbabilitate totall.
Interschimbabilitatea limitati este folositni de obicei la
asambli.rile care se fac numai in cadrul uzinei ;i nurnai in
cazuri rare este extinsl gi asupra pieselor cle schimb pentru
care interschimbabilitatea completd este de obicci o cc,nditie
indispensabild.
1.1.2. LEGATURA DINTRI' FORMA CONSTRUCTIVA A PIESELOR
$I INTERSCHIMBABILITATEA ACESTO}1A
Realizarea interschimbabiiitd{ii este mult u;uratd cle o
formd geometrici ralionald a pieselor, precum ;i de o const-
ruclie ralionalS a ansamblurilor.
Prin construcfie tehnologici ralionald se infclege const-
ruclia in care s-a realizat simplificarea formei pieselor ;iansamblurilor in vederea accelerlrii, u;ur[rii gi ieftinirii
procesulqi de prelucrare a pieseior, procesului de asamblare
a ansamblurilor, cit gi in vederea asigur[rii unei metode
usoare ;i rapide de control. O construclie tehnologic[ ralio-
nall asiguri o prelucrare mai economici, o producfie mai
ridicati ;i o mai ugoarl interschimbabilitate a pieselor. ln
general din punctul de vedere al interschimbabilitltii,
construclia anbamblurilor trebuie s[ fie cit mai simpll,
cu un numlr de dimensiuni de asamblare cit mai redus.
4
ln fig. 1.1 sint prezentate doud
aceluiagi ansamblu.
ln conf ormitate cu condifiile
trebuie sd fie realizati in limitele
variante constructive alo
tehnice, dimensiunea F
de 100-100,3 mm. Prin
Fig. 1.1. Exemplu de micqorare a numdrului de dimensiuni
asarnblate prin modificarea parliald a construcliei subansam-
schimbarea construcfiei indicati in fig. 1.1, a, intr-una cu
o forml geometricl mai simpl5 (fig. 1.1, D), nurnlrul dimen-
siunilor asamblate scade. Astfel, dup[ fig. 1.1, a, dimensiunea
de bazl F este determinatd de cinci dimensiuni componente
F:A-B-C+D+E, in timp ce, dupd fig. 1.1, b, aceea;i
dimensiune este determinatl numai de trei dimensiuni
componente, F:A-ts+C.
lntrucit dimensiunea de bazd trebuie sd rIminS, in
ambele cazuri, tot intre limitele 100,3 gi 100 mm, adicl dife-
renla maximi poate fi 0,3 mm gi cum aceasti diferenfd
se imparte intre dimensiunile componente, este evident cI
prelucrarea celor trei dimensiuni in ultimul caz (A, B ;i C)
se poate face cu toleranle mai mari, de exemplu de ordinul
de mdrime I :O,t mm, in Limp ce in cazul primei construcliio
aceastl toleran![ va fi de ordinul S:0,06 mm.
ln consecin!5, construcgia simpli?icati cu un nurrlr mai
mic de dimensiuni de asamblare va putea fi mai u;or prelu-
crati gi asamblatl, menfinindu-se aceea.si calitate de montaj
;i satisficindu-se condiliile unei interschimbabilitn{i comple te.

4. Solu!ionarea problemei interschimbabiliti!ii produselor
cere o colaborare strinsd intre proiectan!i gi tehnologi.
Cerinlele constructive tot mai ridicate, care se formuleaZi
fa![ de noile realizlri de ma;ini gi aparate in ce privegte
forma, propriet5file gi asamblarea mai precisi pe baza inter-
schimbabilitifii, merg paralel cu perfeclionarea proceselor
tehnologice.
1.2. DTMBNSIUNT $r aBATERI
1.2.1. ABATERI EFECTIVE
Dimensiunile pieselor sint determinate fie pe baza calcule-
lor de rezistenld, fie din date experimentale, fie din conside-
rente de ordin constructiv. Dimensiunile astfel adoptate la
proiectarea pieselor se numesc dimensiuni nominale ;i pe cit
posibil ele vor fi alese din girurile de numere normale sau de
dimensiuni normale reglementate prin STAS 2BS-74 ;i res-
pectiv STAS 75-72.
ln mod practic ins5, dimensiunile nominale prescrise
nu pot fi realizate exact, datoritl nepreciziei inerentt a pro-
cesului de fabricafie. In consecinfS, dimensiunile efeclive
care se vor obline la prelucrarea piesei vor fi diferite de dimen-
siunile nominale, avind abateri mai mari sau mai mici fald
de acestea.
. Abaterea efectiud A se nume;te diferenfa algebrici dintre
dimensiunea efectivd ,E (a cirei valoare se obliie prin mdsu-
rarea piesei) gi dimensiunea nominald N corespunzdtoare
(valoarea luatd ca bazb pentru caracterizarea dimensiunii),
adicl
- dimensiunile iniliale ale sculelor care prezintd abateri
faln de valoarea nominald ;i uzura lor in timpul ,luc-
ruiui. ,*dSrieir{E
Abaterile efective ale pieselor nu au aceeaqi importan![
pe tot parcursul procesului tehnologic, ca urmare a faptului
ci precizia operaf.iilor cregte pe mdsura ce, in succesiunea
diferitelor operalii, ne apropiem de forma 9i dirnensiunile
produsului finit.
[r.z.z. nUUTNSIUNI MAXIME SI MINIME. ToLERANTE
Datoritl imposibilitd{ii executirii dimensiunilor la va-
loarea lor nominalS, este necesar sI se stabileasc5, pentru
fiecare dimensiune, limitele intre care aceasta mai poate fi
socotitl corespunz[toare funcfional.
Vor fi deci:
- o dimensiune maximd; D-or; L-o" etc' ;i
- o dimensiune minimd: Dmni Lmtn etc. intre care
trebuie s[ se gdseascl dimensiunea efective (Q.
De exemplu, la un arbore cotit, diametrul manetonului,
ln locul lui de asamblare cu biela, trebuie sI se g5seascd
lntre limitele D-o,:J9,97 mm gi D*6:79,94 mm.
Condilia ca dimensiunea efectivi si fie cuprinsi intre
cele dou[ dimensiuni limit[ se poate exprima prin inega-
litatea
D*or2E2 D*rn.
Se numegte toleranli (?) diferenla dintre dimensiunea
maximl gi dimensiunea minimi exprimati printr-un num5r
fdri semn
T:Dmaa-Dmn.
Pentru exemplul anterior toleranla va fi:
(1.2)
T :79,97
-79,94:0,03 mm.
Cu cit toleranla dimensiunii este mai mare, cu atit prelucrarea
piesei va fi mai simpll gi mai ieftini. De aceea, proiectan-
iul trebuie ca, fhri a micgora calitatea piesei, si aleagl
toleranlele maxime deoatece, a$a cum se poate vedea din
.4.:E-N (1. 1)
Cauzele principale care determini abaterile dimensiunilor
reale fald dti cele nominale sint urmdtoarele:
- neprecizia maginilor folosite pentru prelucrare, dato-
ritl unor cauze multiple ca de exemplu: uzura ghidajelor,
ovalitatea fusurilor, excentricitatea rolilor, jocul intre fusuri
qi laglre sau intre piesele glisante ;i ghidaje etc.;
- centrarea imprecisd a pieselor, fixarea neuniformd
sau prea slabl a lor gi diferite deformafii ale piesei;
6

5. fig. 1.2, costul prelucrlrii cregte foarte mult in cazul tole-
ranlelor mici.
Zona cuprinsi intre cele doud linii reprezentind dimen-
siunile limitb se numeste cimp de toleran![ ;i este definit
irr funclie de accastd valoare norninalS prin ahateri limita:
:rbatere superioari ;i abatere inferioard (fig. 1.3).
Abaterea superioard - notatl cu A, pentru alezaje gi cu a"
pcntru arbori - este definiti ca diferenla algebrici dintre
<lirnensiunea maximd si dimensiunea nominald
A r:D-or-N, (1.3)
Abaterea inferioard - notatl cu A1 pentru alezaje gi cu
o1 pentru arbori - este definitd ca diferenla algebricd dintre
dimensiunea miniml si dimensiunea nominal5.
A;:D-in-N, (1.4)
Pentru manetonul arborelui cotit considerat mai inainte,
care are diametrul nominal 80 mm, se poate deci scrie:
a":79,97 -80: -0,03 mm;
ai:79,94-80: -0,06 mm.
Toleranla poate fi exprimatd 9i prin diferenla dinLre
:rbaterea superioar[ ;i abaterea inferioari, deoarece prin
sclderea, membru cu membru a rela-
(iilor (1.3) 9i (1.a) ;i linind seama
<le (1.2), va rezulta:
Abo/ere
Fig. 1.3. Dimensiuni limit[. Cimp de toleranld.
1.2.3. ABATEREA SUPERIOARA SI ABATET1EA INFITRIOARA
lntrucit, a;a cum s-a ardtat, o climensiune este caracteri-
zatl prin valoarea ei nominali, valorile limitl sint definite
8
t-
- ro
r:h<!..
*I.:
e0'
d
Fie. 1.2. Relalia dintre precizia
de execu{ie gi prelul de cost ai
prelucrdrii.
prin mirimea lui (tole-
ranfi) 9i prin pozilia lui
in raport cu dimensiu-
nea nominal5 (linia zero).
Dintre cele doul aba-
teri limitd (v. pct. 1.2.3),
cea aleasi convenlional
pentru definirea poziliei
cimpului de toleranli in
raport cu linia zero este
denumitl abatere funda-
mental:i.
Irig. 1.3 reprezintl
gralic termeriii defini[i
mai sus.
as
I g|,9a48 |
l*--1
(Is-Qi:D^or-D.ir:r. (1.5) l-lYgry
Pentru exemplul de mai inainte,
se poate scrier
T : a s
- aa: -0,03 - (
-0,06)
:
-0,03+0,06:0,03 mm;
D-or:N ]-a";
D-.*,:N *a;.
(1.6) Fig. 1.4. Indicarea pe
desen a abaterilor
(1.7) limits'
Limitele intre care trebuie sd se glseascl dimensiunea
r'lectivl se prescriu in desene indicind abaterile limitd, in
conformitate cu prevederile din STAS 6265-67.
ln fig. 1.4 se dau exemple de inscriere a abaterilor limitS.
0
Abo/ere n{br,ood
n0m/na/i
f,np ae

6. 1.3. CIDTPURT DE TOLERANTa
1.3.1. ALEZAJE $I ARBORI
ln imbinarea dintre doui piese, suprafelele care se imbini,
indiferent de forma lor - plan5, cilindricd, conic[, netede,
cu caneluri, dinlate etc. - se numesc convenfional: alezaie
dacd sint suprafele interioare unei piese gi cuprind piesa
coniugati gi arbori dacl sint suprafele exterioare unei piese
gi sint cuprinse de piesa conjugatS.
lnfig. 1.5 se aratd o asamblare dintre o pani gi o canelur5,
pana corespunzind arborelui, iar canelura alezajului.
Fig. 1.5. Asamblarea
unei pene.
Fig. 1.6. Reprezentarea cimpului de toleranti:
o - arbore (scula lntre ln cimpul de toleranlA prin li-
mita superioare); b - alezai (scula intre ln cimpul de
tolerante prin limita inferioare).
La prelucrarea pieselor, cotele prescrise pentru arbore
sint obfinute prin mic;orarea treptati a dimensiunilor arbo-
relui, iar cotele prescrise pentru alezaj sint obfinute prin
mlrirea treptatl a dimensiunilor aleza jului. De aceea la
r0
lllelucrarea unui arbore, scula intrl in cimpul de toleran![
prin limita superioari a cimpului de toleranlI (abaterea
superioari), fig. 1.6, c, iar la prelucrarea unui alezaj scula
inLrI in cimpul de toleran![ prin limita inferioarl a cimpului
<lc toleranlE (abaterea inferioard), fig. 1.6, D.
f)in aceast[ cauzd., limita superioard a cimpului de tole-
r:inid la arbore gi limita inferioar[ a cimpului de toleranli
la alezaj se mai numesc gi inceputul cimpului de toleranld.
[-a prelucrarea unui arbore, scula iese din cimpul de toleranld
prin limita inferioar5, iar la prelucrarea unui alezaj prin
limita superioarl a cimpului de toleran![. Din aceastl cauzd,
limita inferioari a cimpului de toleran!4 la arbore gi limita
superioarl a cimpului de toleran!i la alezaj se mai numesc
;i sfir;itul cirnpului de toleran!5.
Cind scula de finisare nu a ajuns la inceputul cimpului
de toleranli sau a trecut de sfirgitul cimpului de toleran!5,
piesa finit[ respectivl va fi rebutatl. Trebuie menfionat
cd in primul caz piesa mai poate fi remaniati (rebutul este
remediabil), pe cind in al doilea caz rebutul este definitiv.
Concluzia practicl este cd scula nu trebuie apropiatd
prea mult de sfir;itul cimpului de toleranld.
1.3.2. ELEMENTET E;CARE TNFLUENTEAZa. VARTATTAS
DIMENSIUNILOR
Piesele utilizate in construclia de magini pot fi executate
prin agchiere (strunjire, frezare, rectificare etc.), prin matri-
[are, prin turnare etc.
Elementele care influenleazi dimensiunile piesei prelu-
crate nu sint stabile in cursul procesului tehnologic ;i, ca
urmare, dirnensiunile pieselor oblinute nu sint identice.
ln cele ce urmeazl se vor analiza principalii factoriffi
influenleazI dimensiunile pieselor in procesul de prelucrare
prin agchiere.
Semifabrieatele. Un prim factor il constituie dimensiunile
variabile ale semifabricatelor in limitele toleranfelor admise
;lcntru ele. Din aceastl cauzl la o prindere automatl sau semi-
lrutomati a semifabricatelor pe ma;ina-unealtd este inevita-
lrilir o impingere inapoi a sculei gi deci dimensiunile obfinute
ll piese executate din semifabricate diferite vor fi diferite.
Lohmeo pene,
tons/ura
ll

7. Pentru a obline produse cu dimensiuni cit mai apropiate
trebuie ca, la primele operafii (turnare, forjare, degro;are),
dimensiunile pieselor si fie oblinute cit mai uniform, ceea
ce va utura foarte mult oblinerea preciziei in prelucrlrile
urmdtoare.
O anumit5. influen![ o are ;i neomogenitatea materialuiui
prelucrat, deoarece materialul mai moale, la o reglare identicl
a maginii-unelte, efectueazl o impingere mai slabl asupra
culitului ;i stratul desprins va fi mai gros.
Ma;ina.unealti gi disp ozifivele. Acestea nu au rigiditate
absolutd, in procesul prelucrdrii ele fiind supuse unor defor-
malii in funcfie de efortul gi de adincimea de a;chiere.
De asemenea temperatura ma;inii-unelte 9i dispozitivelor
de lucru, variind in timpul prelucririi, influen[eazl asupra
dimensiunilor maginii ;i asupra pczitiei semifabricatului fa[d
de cufit gi deci asupra grosimii a;chiei.
SeuleIe a;ehietoare. ln perioada dintre douii asculiri are loc
o uzurd inevitabild a sculelor;i, ca urmare, micsorarea adinci-
rnii de agchiere, ceea ce produce o rnodificare a dimensiunilor.
Cu ocazia inlocuirii sculei sint inevitabile necoincidenfe
de fixare gi abateri de forml ale sculei noi, ceea ce produce
de asemenea intr-o anumitl misurl varialia dimensiunilor
pieselor preiucrate pe aceeagi ma;ini-unealtd.
Se poate trage deci urmiioarea concluzie: precizia pre-
lucrlrii cregte cu cregterea rigiditdlii maginii-unelte, cu mic;o-
rarea eforturilor de agchiere, cu mlrirea rezistenlei la uzuri
a sculei a;chietoare, cu cre$terea omogenitilii materialului ;i
cu menfinerea, in limiLa posibilitSlilor, a condiliilor stabile
la prelucrare. Deci pentru a obline dimensiuni precise, semi-
fabricatele cu adaosuri de prelucrare mai mari sint supuse
la o serie de operafii, micgorindu-se in mod treptat avansul
de agchiere al sculei gi adincimea stratului desprins ;i asi-
gurindu-se astfel dimensiunile pieselor in limitele cimpului
de toleran![ prescris.
1.3.3. REPARTTZAREA DTMENSIUNTLOR lN CiMpUL DE l
TOLERANTA
Pentru a combate intr-o oarecare misurl efectul uzurii
sculelor agchietoare ;i pentru a prelungi intervalul de timp
dintre doud reasculili ale sculei, magina-unealtl se regleazl
t2
ln aga fel, incit, la primele piese prelucrate, virful sculei
sI ajung[ spre sfir;itui cimpului de t-olerau![. In felul acesta,
scula poate rimine in funcfiune pinl cind, prin uzurd, virful
ei ajunge la inceputul cimpului de toleranli.
qr
h
s
's
{
0 tinensiani/e Piese/or
Fis' L'7'
?i*?1li"e:"?"ru1t#?f;"t"'"""
in
lntrucit, dupl cum s-a arltat mai inainte, condifiile
de prelucrare a pieselor nu rlmin identice, rezultd o anurnitl
variafie a dimensiunilor lor efective, chiar dacd aceste dimen-
siuni se gdsesc in limitele cimpului de tolerarrfi.
Experienla aratd c5, in cazul unui proces tehnologic
corect, la mijlocul cimpului de toleranfl se va gesi un numdr
rnai mare de piese decit la extremitdfile cimpului de tole-
ran!5 (fig. 1.7), curba de varialie fiind cunoscutd sub denu-
mirea de curba lui Gauss.
ln unele cazuri, curba este deplasat[ spre inceputul
cimpului de toleran!5. Aceasta se explicl prin faptul ci
personalul tehnic, in dorin!a de a indeplrta prelucrarea
de la sfirgitul cimpului gi deci de a evita un rebut, a luat
mlsurd in aceastd direcfie.
ln alte cazuri, la arbori, curba este deplasatd spre sfirgi-
tul cimpului de tolerapt[, ceea ce se explicl prin aceea cl
ma;ina a fost reglatl cu ajutorul unor piese prelucrate care
se aflau la o temperaturl mai inaltd ;i cu ajutorul unor
instrumente de mlsurare aflate la o temperaturd mai joasl'
iliesele rlcindu-se dupi prelucrare, curba s-a deplasat.
ln general, la deplasarea curbei mai pot contribui gi
neglijentele in executarea mdsurlrilor sau alte fenomene
t3

8. care determinl o deplasarea sistematicl
spre deosebire de cauzele accidentale,
intr-un sens, cit 9i in celilalt.
ln principiu mesurarea pieselor trebuie si se facl la 20"C
- temperatura de referinll - temperaturi la care sI se
glseasci atit piesa de misurat cit ;i rnijlocul de mesurare'
Aceast[ temperaturl nu este intotdeauna realizabill
in practici (de ex. la mlsurarea pieselor in tirnpul prelu-
crlrii).
Eite necesar, in aceste caztrti, sd se ia in considerare atit
diferenla intrd temperatura la care se face m[surarea 9i
ternperitura de refeiintn (in cazul in care piesa -si mijlocul
tle mesurare sint din materiale cu coeficienli de dilatare
diferili), cit gi diferenla intre temperatura piesei 9i a.- mijlo-
cului'de misurare (chiar dacl piesa 9i mijlocul de mlsurare
sint din acelagi material).
Erorile produse din cauza varialiei de temperaturl -po.t
fi destul de'apreciabile ;i este neapirat necesar' pentru ob[i-
nerea unor reZultate juste qi pentru a nu rebuta piese corecte
sau a nu accepta piese necorespunzdtoare, s[ se facl corec-
liile necesare.
De asemenea, trebuie sI se aib5 in vedere 9i efectul pe
care il au solicitlrile mecanice, pe care le suport[ instru-
mentele de mIsurI in timpul m[surdrii, asupra rezultatului
acestor mlsurdri.
Dacd unele instrumente, ca micrometrele, sint prevdzute
cu mecanisme de limitare a aplslrilor, pentru altele, ca de
ex. calibrele, este necesar sI se respecte instrucliunile de
verificare (m[surare numai sub acliunea greut[lii proprii
sau sub o
'sarcini
suplimentar[ precis determinat[, depin-
zind atit de mijlocul de mlsurare, cit gi de duritatea mate-
rialului piesei mlsurate).
1.4. UNITATDA DE TOLERANTA
Mlrimea absoluti a toleranfei cu care se prelucreazd o
piesl nu ne dI nici o indicalie asupra gradului de precizie
a prelucrlrii. Prelucrarea cu o anumiti toleran!5 poate fi
considerat[ ca grosolan[ pentru o anumit[ dimensiune 9i
ca find pentru alti dimensiune. De exemplu, pre^luc^rarea
unui arb6re cu diametrul de 5 mm cu o toleran![ de 0,08 mm
se considerl ca o prelucrare grosolan[, in timp ce la un arbore
cu diametrul de 300 mm aceeagi toleran!1 caracterizeazi
o prelucrare fin[.
intr-un singur sens,
care actioneazl atit
>
sp
d
Frec renlo
abso/ali' frecvenlo abso/ulti
b
Fig. 1.8. Diagrame in cadrul procesului de prelucrare:
o - ln cazul uzurii uniforme a sculei aFchietoare; b - in cazul uzurii
neuniforme a sculei aFchietoare siO*.li:."""i. altor erori sistematice
Fig. 1.8, a reprezintl diagrama procesului unei prelucrlri
mecanice unde in afard de erorile intimplltoare mai intervine
gi uzura dimensional[ uniformd a sculei. Pe axa ordonatelor
sint indicate dimensiunile pieselor, iar pe axa absciselor
timpurile Tr, Tr,.. Tr cind au fost inregistrate dimensiu-
nile. Timpul necesar pentru executarea unui mic lot de
piese prezentat pe diagraml este atit de mic, incit nu influ-
enleaz6. forma curbei, insd dimensiunile cresc in timp pe
mdsura uzurii uniforme a sculei a;chietoare.
Din aceastd cauzd curba distribuliei dimensiunilor tutu-
ror pieselor executate in timpul unui singur reglaj, folosind
aceeagi scul5, pini la reascufire, devine aplatisatd la virf.
Atunci cind in cursul procesului de prelucrare mecanici
in afarl de erorile intimplltoare mai intervine gi o uzuri
dimensionald neuniformi a sculei, diagrarna va clpdta
forma din fig. 1.8, D.
11.3.4. INFLUENTA TEMPERATURTT $r EFORTURILOR DE,
ITASURqNE ASUPRA DIX{ENSIUNILOR
Pentru a stabili dacl dirnensiunile sint intre limitele
prescrise este necesar ca la m5surarea pieselor sd se lind
seama de un factor important - temperatura.
t4
.9r
'
s
15

9. Aceasta se explicl prin faptul cI procesul tehnologic
necesar pentru realizarea unei toleranfe depinde de dimen-
siunea piesei. Prelucrarea pieselor pe ma;ini-unelte deviue
din ce in ce mai complicatl ;i mai costisitoare pe mIsur5
ce dimensiunile pieselor cresc, iar toleranlele lor se mic;o-
reaz5.
De altfel ;i felul in care aceea;i toleranli influenfeazd
comportarea piesei in exploatare diferd dupi dimensiunile
piesei respective.
In nrma unor cercetlri ;i experimenllri sisl.ematice irr
domeniul prelucrdrilor mecanice de piese s-a stabilit cI
precizia de execulie gi in consecin!5 qi toleranla ? r'ariazl
in funclie de dimensiunea respectivI, conform relaliei
r:cIfD+c,o,
in care:
? este exprimat[ in pm ;i
D diametrul alezajului sau arborelui la care se referit
toleranfa, in mm;
r variazd in limitele 2,5-3,5 iar coeficientul C este de 4,5
pentru arbori rectificali. Termenul C1D repreziirtl erorile
de mlsurare provocate de deformafiile elastice ale materia-
lului pieselor gi calibrelor 9i de diferenfele de temperaturd
intre ele.
Aceast[ relalie perrnite exprimarea tolerantei in unit5fi
de toleranle notate cu i care sint funclie numai de dirnen-
siunea nominald qi servesc ca bazd de determinare a tole-
ran!elor fundamentale.
In funclie de unitate de toleranf5, toleranta se determinl
eu ajutorul rela{iei
T:o.i, (1.10)
in care c reprezint[ numlrul de unitili de toleranfI si caracte-
rizeazd, precizia de execulie.
ln cazul exemplului de la inceputul acestui paragraf,
nurnlrul de unitlti de toleranli se determini astfel:
- pentru arborele de 300 mm:
80
pentru arborele de 5 rnm:
80
.o,4bVt+o,oo1x5 0,45x1,7-f-o,oo1xb
: 8o
= 104 unitdti.
o,77
Din aceste relafii, rezultd cd precizia de prelucrare la
arborele de 300 mm este mult mai mare fa!5 de precizia de
llrelucrare la arborele de 5 mm, intrucit numirul de unitlti
<le toleranlI la arborele de 300 mm este mult mai mic decit
la arborele de 5 mm.
1.5. JOC. STRiNGERE. AJUSTAJ
La asamblarea diferitelor piese de magini trebuie si se
lind seama de modul de funcfionare a subansamblului res-
pectiv.
Astfel, la un motor cu ardere intern5, asamblarea clrnlgii
cilindrului cu corpul motorului trebuie sd asigure o legdturi
suficient de rezisbenti, care sI impiedice insd o anumitl
rleformare a cimdgii cilindrului gi a corpului in urma dilati-
rilor termice. De asemenea, asamblarea intre fusul unui ax
;i lagdrul respectiv trebuie s[ asigure in acela;i timp solidi-
latea asambldrii ;i o rotire ugoarS, fIrI jocuri prea mari.
Prin joc, se in(elege diferenla dintre dimensiunile dinainte
de asamblare ale alezajului ,si arborelui in cazul in care ace-
astl diferenf5 este pozitivl (fig. 1.9).
ryffi Fig. 1.10. Stringere.
a:
Fig. 1.9. Joc.
Cind diferenla dintre dirnensiunile dinainte de asamblare
:rle alezajului 9i arborelui este negativd, valoarea absoluti
rr acestei diferenle se nume;te stringere (fig. 1.10).
n-
-
0,45V300+0,0u1 x 3uo
80
s- 3Dl
3,315
0,45 x 6,70+ 0,001 x 300
u nit[[i;
r6 2 - Tolerante Si ajustaje, vo]. I. IT

10. Aga cum s-a arltat anterior o dimensiune nu poate fi
realizati la valoarea ei nominald datoritd impreciziei proce-
sului tehnologic. Ca urmare, la prelucrarea unei serii de
piese de tip arbore avind aceea;i dimensiune nominali vor
rezulta dimensiuni efective variind intre d^6 qi d*o*, iar
la prelucrarea unei serii de piese de tip alezaj vor rezulta
dimensiuni efective intre D^oo gi D*or.
lmbinind piesele din aceste serii, doui cite doud
- o piesl
de tip arbore cu o piesd de tip alezai - luate la intimplare,
vor rezulta jocuri sau stringeri diferite.
Relalia dintre alezaj -si arbore exprimat[ ca diferenla
dintre dimensiunile dinainte de asamblare ale celor doul
piese, se nume;te ajustaj.
1.6. CLASIFICAREA AJUSTAJBLOR
Se deosebesc trei tipuri de ajustaje: cu joc, cu stringere
qi intermediare (de trecere).
Ajustaje eu joe. Sint ajustaje care asigurl totdeauna
un ioc, cimpul de toleranli al alezajului fiind in intregime
deasupra cimpului de toleran![ al arborelui (fig. 1.11).
lntr-un a justaj cu joc diferenla dintre dimensiunea
maximl a alezaiului gi dimensiunea minim[ a arborelui se
nume$te joc maxim, iar diferenla dintre dimensiunea miniml
a alezajului gi dimensiunea maximl a arborelui se numegte
joc minim.
. Ajustajele cu joc se caracterizeazl deci prin prezenla,
intre suprafelele de contact, a unui joc minim prescris,
care asigur[ posibilitatea de deplasare relativi a pieselor.
l/eza1
Fig. 1.11. Ajustaj cu joc.
4/eza1
Fig. 1.12. Ajustaj cu stringere
Stringerea este maximi la asamblarea unui arbore avind
rliarnetrul maxim cu un alezaj avind diametrul minim, gi
rrriliml in cazul asamblSrii dintre un alezaj avind diametrul
rnaxirn gi un arbore avind diametrul minim.
Fig. 1.13. Ajustaje intermediare.
Ajustajele cu stringere se caracterizeazl. deci prin pre-
zenla, intre suprafelele de contact, a unei stringeri minirne
prescrise, care impiedicd deplasarea pieselor dup6 asamblare.
La acest fel de ajustaje, stringerea realizeazd o leg5tur5
fixl a pieselor, fir[ utilizarea elementelor de fixare, ca pene,
;uruburi etc. Legitura fixi se obline, in cazul acesta, datoritl
deformS.rii elastice a materialului, produsd in timpul asam-
blIrii pieselor.
Ajustaie intermediare (ile treeere). Sint ajustaje la care
;loate rezulta fie un joc, fie o stringere, intrucit cimpurile
de toleran{d. ale alezajului gi arborelui se suprapun parlial
sau total (fig. 1.13). DacS insd este necesar sI se oblini
o asamblare fixi in cazul acestor ajustaje, se vor utiliza
piese de fixare ajutitoare, ca pene sau gplinturi.
1.7. TOLERANTELE AJUSTAJBLOR
ln baza definifiilor date mai inainte, jocul gi stringerea
pot fi exprimate prin urmdtoarele relatii:
J:D -d;
s:d-D,
$.
b':
Ca
s
ri
s
Ajustaie eu stringere. Sint ajustaje care asigurltotdeauna
o stringere, cimpul de toleranf5 al alezajului fiind
^in
intre-
gime dJdesubtul cimpului de toleranfl al arborelui (fig' 1'12)'
18
(1.1 3)
(1.14)
ln care:
D este diametrul alezajului.
d - diametrul arborelui.
De aici rezult[ ci iocul poate fi considerat ca o stringere.
negativ5, adicd J: - S. Intrucit in cazul interschimbabilitltii
A/tzotr
19,

11. complete, piesele care urmeazd a fi asamblate sint luate la
intimplare, vor rezulta, in cadrul aceluiagi lot de fabrica!ie,
jocuri gi stringere de diferite valori.
Stringerile cele mai mari gi jocurile cele mai mici vor fi
obfirrute cind arborele cu dimensiunea maximi va fi asamblat
cu alezajul cu dimensiunea minimi.
Stringerile maxime se calculeazi, cu relatia:
S.or:drnor- D *1o, (1.15)
iar jocurile minime cu relalia:
J *to: D mrn- d .or. (1 .16)
Stringerile cele mai"mici gi jocurile cele mai mari vor fi
oblinute cind arborele cu dimensiunea minimS va fi asamblat
cu alezajul cu dimensiunea maxim5.
Stringerile minime se calculeazl cu relalia:
S qia:dryin- I) n,os,
iar jocurile maxime cu rela!ia:
J *o": D -o"- d *tr.
Stringerea ;i jocul, reprezenlind lungimi, se pot introduce
nofiunile de toleranld a stringerii gi toleranfd a jocului.
Toleranla stringerii ?" este diferenla dintre stringerea
maximi ;i stringerea minimd, iar toleranfa jocului 7, este
diferenla dintre jocul maxim gi jocul minim.
Se pot scrie deci:
T ,: S *or- S -in,
T 1:J *o"-J *6,
lnlocuind, in aceste doul relalii, valorile limitd ale strin-
gerilor gi jocurilor cu valorile lor din relaliile (1.15)...(1.18),
se ob[ine:
T,:(d*o"- D r,tn) -(d^ro- D
^o,):(d*or-d*n) *
*(Dno,-Dnn):Ta*Toi 0.21)
T t: (D ,no, - d*n) - (D *i,- d*o,):(D *or- D
^m)
I
Din ultimele doul relalii, rezultl cd toleranla stringerii
;i toleranla jocului sint egale cu suma toleranfelor alezajului
;i arborelui.
Toleranla ajustajului este diferenla dintre jocurile, res-
pectiv stringerile, maxime gi minime gi este egall cu suma
aritmeticl a toleranlelor celor doud elemente ale unui ajustaj.
Valorile limitd ale stringerilor ;i jocurilor pot fi exprimate
;i cu ajutorul dimensiunilor nominale gi abaterilor limitl
astfel:
D*nr:N *A,i
d*or:N !ar;
D *6n:N !Aa;
d-to:N *ai.
(1.23)
(r,24)
(t.17)
(1.18)
(i.ie)
(1.20)
Dimensiunea nominali N, fiind aceea;i atit pentru
arborii cit gi pentru alezajele unui acelagi ajustaj, stringerile
;i jocurile se calculeazI astfel:
5,,,,:(N*a")-(N+,4.r):(N-l{) !a,-Au:q,-Ai (1.25)
S-rn : (N * a')
- (l{ S A,) : (N
- l{) 1= (q t
- A,) - a I
- A,; (1.26
iar
,l * t, : (N +,4,) - (l{ j; a') : (N
- N) * (A t
- a') : A 1
- a
";
(7.27)
.I
^o,:
(N *A ") - (l{f a,) : (N
- l{) * (A,
- a,) : A, - ar (1.28)
Pet>aza acestor relafii, se pot
cnunla urmetoarele concluzii in
leg[tur[ cu stringerile gi jocuri-
le limitS;
- ajustajele cu stringere
maxim[ ;i cele cu joc minim se
oblin cind diametrele pieselorj in
conbact se afl6 la inceputul cimpu-
rilor de toleranfd;
- ajustajele cu stringere mi-
nimi;i cele cu joc maxim se obtin
cind diametrele pieselor in contact
se afld la sfirgitul cimpurilor de
t oleranfi.
In cele ce urmeazd se vor analiza
Exemplul I. Se considerd un lagir de
propriu-zis gi o bucal presati (fig. 1.14).
5ei a:rz0{$;319, i* diametrul alezajului
Fig. 1.14. Lagir de alu-
necare cu bucAd pre-
satd.
doui exemple de calcul.
alunecare format din corpul
Diametrul exterior al buc-
corpului propriu-zis este
20
*(d*o,-d,or):T olT o. (1.22)
2l

12. p:126+fl'o35 mm. Sd se calculeze tolerania ajustajului cu stringere
carc rczultd,
Toleranla stringerii se calculeazi din relalia (1.19):
T
": S.o,- S.,,:(120,059 - 120)
- (120,037
- 120,035):0,059 -
-0,002:0,057 mm, sau conform relatriei (1.21):
Fig. 1.15. Imbinarea capului bielei.
To:Ta*To-0,022+0,035:0,057 mm, ceea ce constitrde o veri-
ficare a relaliei (1.19).
Exernplul II. Se considerd lmbinarea dintre arborele cotit al unui
tractor 9i capul bielei (fig. 1.15). Diametrul arborelui cotit este d:
:zo:3:313 mm, iar diametrul alezajului capului bielei este 2:76+!'oa0 mm
Si se calculeze toleranta ajustajului cu joc care rezulti.
Calculul toleranlei jocului se face conform relaliei (1.20):
T 1:J sas- J a,":(70,030- 69,971)-(70- 69,990):(0,059- 0,010):
0,049 mm, sau conform relaliei (1.22):
T t: T o I T a-(70,030- 70) +(69,990- 69,971) : 0,030 * 0,019 :0,0-19 mm.
1.8. JOCIInILE 9I STRINGERTLE LA TEIIPERATUnA DE REGrlrr
Dimensiunile indicate pe desen pentru diferitele piese
sint considerate la temperatura 20oC, care este temperaturi
de referinfS.
De asemenea, diferenla dimensiunilor pieselor asamblate,
diferenli care caracterizeaze ajustajul respectiv, trebuie
considerate gi ea la temperatura de referinf5.
ln exploatare insI aceaste temperaturl nu poate fi
menlinutd pentru piesele in funclionare.
DacI ambele piese asamblate au aceea$i temperatur5,
iar coeficientul lor de dilatare este identic, atunci ajustajul
22
rlmine neschimbat. Cind insi cele doul piese asamblate
au coeficienli de dilatare diferili se deosebesc doul categdrii
cle jocuri qi stringeri:
- jocuri gi stringeri la temperatura de referintd, care
rnai sint numite gi jocuri gi stringeri ,,constructive" sau ,,reci";
- jocuri gi stringeri la temperatnra de funclionare a
pieselor, adicl la aga-numite temperaturl de regim.
-
Astfel, temperatura de regim la funclionarea unora dintre
piesele unui avion poate varia intre -60'C ;i *200"C ;i
ihiar mai mult, ultima temperatur[ fiind cea la care funclio-
neaz[ pistoanele 9i segmenlii motorului.
Din aceast[ cauzd este necesar ca, la stabilirea toleranlei
lor, s[ fie analizate ;i ajustajele corespunzltoare temperaturii
de regim, pentru a asigura comportarea corect5 a asambldrii
in timpul funcfionlrii.
Pentru a limuri aceste lucruri, in cele ce urmeaz[' se vor
analiza trei exemple.
Exemplul I. Se considerd un piston de motor' la care dimcnsiunea
nominal[ a canalului qi a segmentului de piston este de 20 mm, segmentul
fiind executat din fontd, care are coeficientul de dilatare a,r:10' 10-6'
iar pistonul din aluminiu care are coeficientul de dilatare qtt:25'lo-4.
Jocul de exploatare J, la temperatura de 300'C' trebuie sd varieze
lntre 0,25 mm 9i 0,33 mrn. Se cere sd se determine jocul constructiv (jocul
,,rece") Jr.
Rezoluare, Varialia jocului constructiv in timpul exploatirii este egali
cu diferenla dintre dilatarea canalului gi a segmentului, adici:
J s- J .: a^ t(1, - 20')N- or1(l?- 20')N'
unde l, este temperatura de exploatare (fr:300'C);
N - dimensiunea nominali a canalului 9i a segmentului.
RezultS:
J
":
J
"-
Nlcre1(
"-20') - a1(1,
- 20")l;
J
":
J
"-
(at r-cr7)(1,- 20')N'
lnlocuind valorile numerice ale mirimilor din relatia de mai lnainte'
se obiine;
J o: J, -20(25- 1 0) x 10-8(30 0
- 20) : J a- 300 x 280 x 10{ : J,
- 0'084 mm'
Deci, jocul constructiv va fi:
J -on:0,33 -O'084:0,246 mm;
J -6:O,25 -0'084:0,166 mm'
Exemplul II. Se considere asamblarea piston-cilindru din fig. 1'16.
Jocul de exploatare trebuie si asigure pistonului posibilitatea de a exe-
2X

13. cuta mi;carea alternativi la temperatura cea mai lnalte a pistonului
Pentru a,realiza o micgorare clt mai mare a frecdrii dintre piston 9i cilindm,jocul tlebuie si fie cit mai mare. lnsi un joc mirit provoacd un consum
de ulei exagerat, cum ;i bitaia qi uzura piitonului clin cauza deplasdrilor
transversale ale pistonului in punctele -i".t..
lirn'I emol
Fig. 1.16. Jocul dintre piston gi cilindru
in cazul deformaliilor termice.
ln practica construcJiei de motoare u$oare cu ardere internd, jocul
de exploatare maxim dintre ciiindru ;i piston se ia de obicei de 0,00i5 ;;pini la 0'002 mm pe un milimetru din diametrul nominal al asamblirii.
ln partea superioari a pistonului, _ln- -dreptul
segmenlilor, ;oc"f ri" expfon-
tare maxim trebuie sd fie de circa 0,002 mm plnd ta 0,003 mm, pe o.,'-iti-
metru din diametrul nominal al asambldrii,
Intr-un motor cu un cilindru avind diametrul de 150 mm, jocul de
exploatare rnaxim va fi, conform celor ardtate:
J"
^o.:(0,0015.
.. 0,002)y1b0:0,22. . . 0,30 mm,
iar jocul in partea superioari va fi:
J"
^o,:(0,O02.
.. 0,008)x1b0:0,8. . . 0,4b mm.
Se cere si se determine jocul constructiv rn cazul rn care montarea
se face la temperatura de 15"c, coeficientul de dilatare al materialulul
(ofel) din care este executat cilindrul este de 11 .10-0, iar coeficientul cle
dilatare aI materialului (aluminiu) din care este executat pistonul este
de 22- lO-8.
Rezoluare. Motorul fiind ricit cu apd, temperatura cilindrului poate
fi consideratl t;:110'C, iar temperatura pistonului l,:1g0.C.
Se aplicd aceea;i relalie ca gi in exemplul anterior:
ftt care:
1, este temperatura de regim a pistonului (180"C);
le - temperatura de regim a cilindrului (110"C);
N - dimensiunea nominald a asamblirii (150 mm).
Inlocuind se obline:
J
": J
"- N'[ao
"1t "
- tS1
- d. A L(tc- 75)):J?- 150(11 . 10-0 . 95
- 22 . 10-t .
.1651:J"-15. 11 . 10-5(95-2. 165):J"-15 . 11 . 10-5(_235):
:Jo*0,39 mm.
Jocul constructiv va fi:
J
^"":0,3o
*o,39 :0,69 mm;
J -;n:0,22 *0,39:0,61 mm.
In partea superioard, in dreptul segmenfilor, jocul constructiv va fi r
J'*n:O,45 +0,39 :0,84 mrn;
J *;o:0,30 1O,39:0,69 mm.
Exemplul III. Un arbore de olel avind diarnetrul 100 mm se roteste
lntr-un lagir executat din aliaj antifricfiune. Jocul de exploatare a taga-
r,lui variazi intre 0,1 mm qi 0,2 mm. Sd se determine j6cul construc:liv
al lagdrului qtiind ci temperatura de func{ionare poate siddea la _20.C.
N'lbntarea ansamblului s-a efectuat la 20"c. coeficiintul de dilatare a alia-
jttlui antifriclitne u^":24. 10-8, coeficientul de dilatare a ofclului aor::11 . 10-8.
Rezoluare. Dupi cum s-a ardtat rnai tnainte
J,: J
"-
aa7(t"-2O.)N - asy (fe- 20")ry
J,,:J"*Io0.(-20-20)(24. 10-6-11 . 10-0):Jc_18 . 10-r .(_40):
:J"+0,052 rnm.
Jocul constructiv va fi:
J.",:0,2 * 0,052 :0,252 mrn;
J-rn:0,1 *0,052 :0,152, mm.
I,{}. REPREZENTAREA GRAFICA A CiMP{JRILOR DE TOLENANT,{
SI AJUSTAJELOR
_La reprezentarea grafice a toleranf.elor 9i a ajustajelor
lrcbuie sd se lind seama de faptul cI toleran[ele, abaterile
lirnitS, jocurile gi stringerile sint cantitd{i cu o valoare mult
rnai micd decit valoarea dimensiunilor nominale. Din aceastl
('luzI reprezentarea pe aceeagi scheml a acestor dimensiuni
0ro,
dnlnap(lp-t)
24
J,* J
"
:ao"(7"*tS1N
-an"(1,- 1b)N,
25

14. cu ordine de mlrimi atit de diferite nu ar fi posibild decit
la o scari mare, ceea ce ar avea ca efect faptul cI dimensiunea
nominal5 ar depd;i cadrul unei foi de hirtie de mirime
obignuit[.
0
-Jfrt-
Se utilizeazd doul sisteme de ajustaje: sistemul alezaj
trrtitar gi sislemul arbore unitar.
Sistemul alezaj unitar se caracterizeazS. prin faptul cd
rlileritele jocuri gi stringeri sint obfinute asociind diver;i
,f is le n ul a L" z o1 unila r
Anso'nb/u/
lc2
,4nsomblu/
ilrJ
lArso,trut
| ilnl
a
60
50
20
!
E
a
I
b
.
E
+
I
T
th
s
s
-t0
-20
-e0
-1r0
-50
Fig. graficd a ajustajelor gi a cimpurilor
de tolerante.
De aceea, cind sint reprezentate grafic cimpurile de tole-
ran!5, dimensiunile nominale nu se figureazd la scar5. Se
traseazd linia zero, care este linia de referinld fald de care
se misoar[ abaterile, pozilia ei fiind determinatd de dimen-
siunea nominalS. De la aceasti linie sint insemnate la distan-
lele corespunzdtaare, abaterile limiti care formeazi cimpul
de toleran!5.
lntrucit ambele piese care se asambleazi (alezajul gi
arborele) au aceeagi dimensiune nominald, se vor insemna
la scar5, de Ia aceeagi linie zero, abaterile limitd pentru ambele
piese. Aceste doui cimpuri de toleranli reprezentate grafic
scot in eviden!5 elementele asambldrii, adicl jocurile sau
stringerile limitd, a9a cum se vede in fig. 1.17. Abaterile
pozitive ale dimensiunilor se traseazl deasupra liniei zero,
iar cele negative, dedesubt. Dupi cum se vede din figur5,
abaterile alezajului sint pozitive, iar cele ale arborelui nega-
tive, deci ajustajul este de tipul cu joc.
. 1.10. SISTEME I}E AJUSTAJE
Pentru a ugura munea de proiectare, execuf,ia, fabri-
carea gi aprovizionarea'cu mijloace de mdsurare (calibre) au
fost stabilite sistemelde toleranle gi de ajustaje.
26
6
.nox"-
+0p
Ja1o" " 101",
,,24,W
'24p60
" 25.04
" 25,0t
,25"060
diln.zdo,lo
Fis' 1'18' sistem u"
?i:tliir",l ili"?#?i:i:
(jocurile si stringe-
arbori cu un alezaj unic - piesd de bazd -. ln fig. 1.18
sint reprezentate grafic diferite ajustaje in sistemul alezai
rrnitar, raportate la trei ansambluri diferite ale unui dispozitiv,
in cazul unui diametru nominal identic gi al unor toleranle
identice ale pieselor care se asambleazd. Toleranla alezajului
in toate cele trei ajustaje este aceeagi;i este agezatl identic
l'a!5 de linia zero, iar ajustajele se oblin prin varialia dimen-
siunilor arborilor.
Sistemul arbore unitat se caracterizeaz1. prin faptul cd
diferitele jocuri gi stringeri sint oblinute asociind diverse
rrlezaje cu un arbore unic - piesd de bazd, - (fig. 1.19).
Pentru satisfacerea ngcesitililor curente ale produc!iei,
se prevede la fiecare dimensiune nominald - atit pentru
lriese izolate, cit gi pentru ajustaje - pe de o parte o gam5
rlc toleranfe, pe de altl parte o gamd de abateri limiti care
tlcfinesc pozifia acestor toleranle in raport cu linia zero.
4ius/o1 at
JOC
Qn '101t
Jr6a ' tOp
.
r'yus/o1.
nl2mp& ot,
Alusloj cu
s lPr ngefe
t*n. 'l?y
E-or'-60p
1.17. Reprezentarea
27

15. ln cele de mai sus, inceputul cimpului cle toleran!5
a piesei de bazl coincide cu linia zero, adici la alezaj abaterea
inferioarl este egall cu zero, iar la arbore abaterea superioari
losanl/a/
ilc,?
-t0
-?0
'30
- /r0
-50
'60
-70 lluslol cu
Joc
Jr,, ' l01t
Fig. 1.19. Sistem de ajustaje cu arbore unitar (jocurile gi strin-
gerile sint in micrometri).
sfiVqil
lW
Mirx;13';,tiii?"r':/ncepul
este egali cu zero (fig. 1.20). Astfel de sisteme sint denumite
sisteme asirnetrice. Spre deosebire de acestea, la sistemele
simetrice toleran!a piesei de bazd este agezatd simetric,
de o parte gi de alta a liniei zero. Sistemele asimetrice prezintl,
fatd de sistemele simetrice, avantajul de a simplifica calculele
jocurilor gi stringerilor gi de a ugura dotarea intreprinderii
executante cu calibrele necesare. De asemenea, gi oblinerea
28
irrterschimbabilitllii este mai dificild cind sistemul de ajustaj
csLe un sistem simetric. Din examinarea fig. 1.21 rezulti cI,
ltr sistemele asimetrice, abunci cind se impune ameliorarea
S6ierrul u;imetric Sistemul simetric
-Fm__u"@
Schema I Sclpnol| SchemaW SchemoE
Fig. 1.21. Comparalie intre-sislemul asimetric pi sistemul
calitltii ajustajului, arborele poate fi prelucrat cu o precizie
superioarl (toleran!5 mai micl) fdrd ca prin aceastir schimbare
sii se modifice caracterul a justa jului prescris a justa j
:rlunec[tor -, intrucit jocul minim va rimine neschimbat.
(scherna I gi 11). Daci se efectueazi insl aceea;i modificare
irrl"r-un sistem sirnetric (schemele III qi 1V) caracter^ul a.irrs-
laiului se modificd devenind un ajustaj intermediar. In afarl
tlc acestea, modificarea arltatl in cazul unui sistem asimetric
I'ace necesarl inlocuirea numai a calibrului potcoavi ,,nu
l.rece", iar in cazul unui sistem simetric inlocuirea ambelor
t'alibre potcoavl ,,trece" ;i ,,nu trece".
2. TOI,ERANTE $I AJUSTAJE ALE ASAMBLARII,OR
CILINDRICE NETEDE
2.1. SISTETIUL DE TOLERANTB ISO
2.1.1. GENERAUr,lrr
Sistemul de toleranld adoptat in lara noastrl este sistemul
ISO de toleranle;i ajustaje, sistem aplicat in marea majoritate
rr !.irilor industriale ca urmare a acordului la care s-a ajuns
irr cadrul Organizaliei Internafionale de Standardizare ISO.
SMenu/ orborc unilan
(
40
JO
20
t0
ls
1t
a
a
s
,4nsamb/u/
thl
lrcont/u/
ln2
,4LaqlE cu
,9lnngene
'161..'/0y
,laor.'60p
0rot'24,90
0,7uo.2494
.njwhjnleilrredlot.
,9r7ax"'407t
Jpa,. /0p
29

16. Sistemul este folosit in prezent in f5rile membre C.A.E.R.
Prin aceasta se obline o unificare a diferitelor sisteme
nalionale de toleranle, ceea ce contribuie la u;urarea schim-
buiui internalional din domeniul construcliei de ma;ini.
Sistemul ISO stabilegte o gaml de toleranfe fundamentale
gi o gam[ de abateri limitl fundamentale pentru definirea
pozifiei acestor toleranle in raport cu linia zero. Atit valorile
toleranlelor fundamentale cit ;i valorile abaterilor limiti
fundamentale depind de dimensiunile nominale. Pentru
simplificarea calculelor, valorile toleran!elor fundamentale
gi abaterilor fundamentale se stabilesc pentru intervale de
dimensiuni (tabelul 2.1).
Sistemul ISO prevede 18 trepte de precizie simbolizate
cu numerele 01; 0; 7;2;3; 4; 5; 6;7; 8; 9; 10; 11; 12; 13; 14;
15 gi 16. [Pe m[sura cre;terii [numlrului cre;te gi mlrimea
toleranfei. Un numdr mic inseamnl o toleranlI micl gi deci
o precizie de fabricafie ridicatS, iar un numlr mare inseamnl
o toleranli mare gi deci o precizie de fabricalie micd.
Toleranlele fundamentale se simbolizeaz1, prin literele IT
qi numlrul treptei de precizie: IT01; IT0; IT1...IT16.
ln tabelul 2.1 sint date valorile toleranlelor fundamentale
pentru dimensiunile de la 1 mm pini la 500 mm pentru
toate cele 18 trepte de precizie.
Valorile toleranlelor fundamentale pentru treptele de
precizie 5-16 se calculeazi pe baza relafiei indicatl in capi-
tolul 1:
T:ai
in care, pentru sistemul ISO unitatea de toleran![ i, in pLm,
se calculeaz[ cu relalia t:0,+5{ n +0,001 D in func[ie
de media geometrici (D), exprimatl in mm, a limitelor
intervalului de dimensiuni nominale, iar numdrul unitdfilor
de toleranld a este cel prevlzut in tabelul 2.2 in funcfie de
treapta de precizie.
De exemplu pentru intervalul de dimensiuni nomi-
nale 30-50 mm: D: VSNEd:38,73 mm 9i deci i:
:O,asflssJ3a0,001 x 36,73:1,56 Frm. Din tabelul 2.2,,
valoarea lui IT9 este 40 i deci 40 x 1,56:62,4 pm. In sistemul
ISO valoarea a fost rotunjitl la 62 pLm (tabelul 2.1).
30
ci
B
H Io
ct
nrO
nc.l
6
vl
Io
t-
EIEIEIRIFIRI
oO
O
<{
nN
'cg
o.c
h
>cB
tr
I
'6i
2
:lsl:[:
o
o
'6
o
re'd-
a
g
Fr
O
n
oloOIO
cl@
-l-
N
6i
U
ti
6
cl
@
N
d
d
d
a
Fl
F
d
a
d
d
F
OIOIO
olNl@
Nlmlm
,'l""l=l*
.0
Fi
a
d
o
Fi
n-
c
-lnl- *l*
n
CI
an
€-
O
:l:l^lsl* -l* 'l-1"
vlvl
A
@
o
vl
co
c
@
vt
c
vl
O
.A
@
o
c
ol
@
m
n6l
O
oo
Io
,/
$lBlR
'oloolol:l:lglElN
:lFlRlfili€ls slslt
l^ll--l*lNlc.i

17. lncepind cu IT6, pentru a se obline toleranfa preciziei
cu 5 trepte mai grosolane, toleranla fundamentali se multi-
plicl cu 10.
Aceastl regulS se aplic6, in caz de necesitate, ;i
pentru toleranle fundamentale mai mari decit IT16 (de ex.
I'll7 :l600 i). Face exceplie IT6 in intervalul peste 3
pinl la 6 mm, in care toleranla fundamentali este rotunjiti
de la 7,5 pm la 8 p*.
Valorile toleranlelor pentru preciziile 01; 0 ;i 1 sint
calculate conform tabelului 2.3.
Tabelul 3.3
Relaliile de calcul pentru toleranle iunilamentalc IT01; IT0 qi ITf
Valorile toleranlelor fundamentale IT2, IT3, ;i IT4 sint
egalonate aproximativ in progresie geornetricl intre valorile
toleranlclor fundamentale IT1 gi IT5.
ln fig. 2.1 sint reprezentate grafic toleranfele fundamen-
tale pentru dimensiuni intre 30 mm gi 50 mrn.
Treptele de precizie 01-4 se folosesc in mecanica de
precizie gi pentru calibre, treptele de precizie 5-11 se folosesc
la dimensiunile care formeazl ajustaje a;a cum se va exempli-
fica in acest capitol, iar treptele de precizie 12-16 se folosesc
peiitru dimensiuni care nu formeazl ajustaje.
Valorile toleranlelor din fiecare treaptl de precizie au
fost stabilite astfel incit corespund unui acela;i efort tehnolo-
gic de prelucrare. De exemplu dacd o dimensiune de 3 mm
se obline printr-un anumit procedeu tehnologic in limitele
unei toleranle de 10 pm ceea ce corespunde treptei de pre-
cizie 7 atunci prin acelagi procedeu tehnologic o dimensiune
de 40 mm se va obline in limitele unei toleranfe de 25 pm -deci tot in treapta de precizie 7.
Pozilia cimpului de toleranf5 in raport cu linia zero este
frinclie de dimensiunea nominall ;i se simbclizeazl printr-o
32
literl (in unele cazuri doul literc), majuscull pentru alezaje
trtlc Ia A la Z) Si rninuscul5 pentru arbori (dc la ala z).
Itt vederea elinrinirii unor eYentuale confuzii nu se folosesc
literele I, L, O, Q, W ;i i, 1. o, c1, rv.
Literele FI 9i h corespund cimpurilor cle toleran!d cit aba-
terea fundamentali zero respectiv cimpuriior de toleranfd
rrle pieselor de bazl: H in sistemul alezaj unitar gi h in sistemul
,rlbore unitar. Cimpurile cle toleranfd simbolizate cu litere
, B, C, D, E, tr, G 9i respectiv a, b, c, d, e, f. g dau ajustaje
cu joc intrucit cimpul de toleranfi al alezajului este in intre-
s'ime deasupra cimpului de toleran![ al arborelui (Iig. 2.2).
l'e misura ce litera respectivi se indepirteazd' in allabet
:J - Toleranle Si aiustaje, vol. I. 33
Fig. 2.1. Toleranle fundamen-
taie, in pm, pentru dimen-
siuni de 30-60 mm.
/ /5 2,5 , 7 !-AJ
Valori in prn,
pentru D, in mm 0,3+0,008 D 0,8+0,020 D

18. de la H (h) spre A (a) diametrul alezajului cregte, iar diametrul
arborelui descreqte. Pentru o dimensiune nominal5, datl
cimpul de toleran{5 cu litera A (a) va fi cel mai indepirtat
de la linia zero.
nn
Abaterile fundamentale ale cimpurilor de toleran![ cu
acela;i simboi (de exemplu D gi d, E ;i e etc.) sint identice
pentru alezaj ;i arbore insi de sens contrar.
Abaterile fundamentale ale cimpurilor de toleraufi va-
riazd nu numai cu simbolurile (literele) acestora dar;i cu di-
mensiunile nominale. ralorile abaterilor fundamentalc cu
acela;i simbol (literl) cresc concomitent cu cre.sterea di-
rnensiunilor nominale. Fig. 2.3, 1 reprezintl varialia funcla-
mentald la un cimp de toleranld B in funclie de dimensiunile
nominale, iar fig. 2.3, II reprezintivarialiaabaterilorfunda-
mentale la un cimp de toleranlI e, tot in funclie de dimen-
siunile nominale.
Cimpurile de toleran!5 simbolizate cu literele K M N P I1
ST U VX Y ZZAZBZC ;i respectiv kmnp ls tuvxyz
za zb zc dau ajustaje intermediare gi ajustaje cu stringere.
Cimpul de toleran![ al alezajului este in intregime sub linia
34
zero, iar cimpul de toleranf5 al arborelui este in intregime
rleasupra liniei zero. Pe misurd ce litera respect,ivi se inde-
lrdrteazl in alfabet de la K (k) spre Zc (zc), diametrul ale-
zajului se micgoreazS' iar diametrul arborelui creqte (fig. 2.4).
0/nensiuni
noninole (nn)
3.-
6
6...
t0
10...
t8 30
30..
40
+0...
50 05
55...
80
du...
/00
/00.-
/rne
Abaleri
it,ferioone A; +/40 t/40 + 150 +160 +170 + 180 +/90 200 2tl ,240
pt1
200
150
100
r S ) i
N N .
.'
I]
Fig. 2.3. Variatia abaterii fundamentale la un cimp de tole-
ranli in functie de dimensiunile nominale:
f - cimpul de tolerante Bi Il - clmpul de tolerante €'
Abaterile fundarnentale nu depind de valoarea toleranlei
lunrlamentale. Pentru exemplificare, in fig' 2.5, sint ardtate
.i cirnpuri de toleran!5, care au aceea;i abatere fundamen-
lali (avind aceiagi literl C) dar au mirimi diferite in funclie de
lleapta deprecizie(abaterea fundamentald IT8; IT9 9i IT11)'
20
40
60
BO
lrn
-7?1/ / /,;1
'ri/r"
'/t'/l 77
"//
///,
///, ///.
0/nens'unt
nnntnn/p I mm)
3...
6
5.
/c
/c..
td
'18...
,10
30...
40
40...
50
50...
65
65...
80
80..
/00
Abolert
o^ -/4 -20 -25 -32 -40 -50 -60
35

19. Cimpul de toleran!5 .IS(js) se caracterizeazl. prin faptul
cd abaterile limitl sint egale .u + + IT pentru precizia res-
pectir,5. Valorile abaterilor funCamlntale se calculeazi pe
cs[e o", iar pentru cimpurile de boleran{[ j-zc
l:rlLI abatere limitl se deduce cu a jutorul
relalii algebrice:
al:0s - IT
0s:0i* IT
At: - au)
As:-ar
sau
este or. Cea-
urmbtoarelor
(2.1)
(2.2)
ljN",
^,
tn,ozer4c
.I-.------
'NilNN&*' r
Abaterile alezajelor in sistemul ISO se definesc in f unclie
rlc abaterile respective ale arborilor de aceeagi literS, asigu-
lindu-sc prin aceasta o leglturd ralionall ;i precisl lntre
loleranlele arborilor gi alezajelor in vederea formlrii ajusta-
jclor. Astfel, abaterea inferioard A1 pentru toleranfele A
la FI gi abaterea superioard .4., pentru toleranfele J la ZC
se deduc din abaterile fundamentale a, sau rzs ale arborilor,
rrvind ca simbol aceea;i liter5, dupd urmatoarele reguli:
a) Regul[ generali:
- pentru alezajele A
- pentru alezajele J
T)IuNfiNNNNN(,,inlprmedtorp I I I:fcuh
""'i 'tff
I Aius/gv-gu yltngePe
-*l
'r- t, /,
L-
--
la FI,
la ZC,
lnU
V,,lilli;i;n]
'h"dnVauvrytlUu?*-rwlr-;o- _
J. II
/.s
Fig. 2.4. Ajustaje intermediare si ajustaje cu stringere:
I - alezaje (sistemui arbore unitar); It - arborl (sj.stemul aiezaj
unitar) .
baza unor formule empirice, rezultate din practici. Formulele
sint indicate in STAS 8101-68, tabelul 2.4. Pentru arbori,
abaterea fundamental[ pentru cimpurile de toleranll a-h
36
Fig. 2.5. Pozi{ia reciproci a cimpurilor de toleranti
cu abaterea fundamentald C.
Aceast[ regul[ este valabil5 pentru toate abaterile funda-
rnentale ale alezajelor cu exceplia urmdtoarelor cazuri:
- alezajele pentru care este valabili regula speciall de
rrrai jos (D);
37

20. - alezajele N, preciziile 9 . . . 16, la dimensiuni peste
3 mm, pentru care abaterea fundamental[ este A':0.
b) RegulI special[:
sl
3
- pentru alezajele J, K, M ;i
alezajele P ...2C, precizile 01; 0;
mm
Ar: -'i*A,
in care A:IT,-ITr-1 este diferenla
mentall a preciziei considerate gi
a preciziei urmltoare mai fine.
Regula generall este in a;a fel stabiliti, incit dimensiunea
limiti corespunzltoare abaterii fundamentale a unui alezaj
s[ fie exact simetric[, fa!5 de linia zero, cu dimensiunea
limit5 corespunzltoare abaterii fundamentale a arborelui
avind ca simbol aceeasi literS.
Regula special5 este astfel stabilitl
omoloage din sistemul alezaj unitar
N, preciziile 01; 0; 1...8
1...7 la dimensiuni peste
(2.3)
dintre toleranla funda-
toleranla fundamentalI
incit, la doui ajustaje
;i din sistemul arbore
unitar, f ormate prin
asocicrea unui alezai
de precizie datd cu un
arbore de precizia ur-
mitoare mai finl (de
ex. H7lpti 9i P7lh6) sI
rezul[e exact aceleagi
jocuri ;i stringeri
(fig. 2.6).
Cealaitl abarere li-
mitl a alezaiului se de-
duce din abaterea fun-
damentali 9i din tole-
ranla fundamental5,
cu ajutorul urmitoare-
lor ecualii algebrice:
ir":,rll rc.e.4)
sau
At:A,-r',|. (2.5)
Valorile abaterilor
fundamentale sint da-
te in tabelele 2.4,2.5,
2.6, ;i .2.7.
liaslci in sislemal
'olez'a1 ualor
Alusloj in uslenut
orbore unilon
Fig. 2.6. Regula special5
a ajustajelor omologe din
zaj unitar 9i din sisiemul
38
de alcdtuire
sistemul ale-
arbore unitar.
= lAsl+ lrn
lol-lTn.lAsl-lln-r
a
F<
oc
I
@(O
I
co
ct
I
@
I
(l
@
I
r)
c.l
I
c.q
I
n
I
I
rO
I
c
I
r
I
I
n
@
I
II
n6l
I
o
o
a
I
d
rlr
lol$
lT
olololo
jlTlTl?
t;
rlrl+l+l++l+ltl+lilsl+nl+lrlr
rol
I
aa
c
rcd
I
l
r63
A
o
d
)cd
A
LO
Io
o
O
A
rO
'6
e
g
,C!
€(
o
Io
N
rcB
!
n
a.l
c.l
o
a
6l
c{
d
rqi
g
O
c
o
@
,cd
A
i
a
<d
)cd
a
O
o
.$
>c6
A
O
6l
o
AI
d
'6
O
o
o
cg
)a!
@
o
o
00
xd
Io
o
o
o.
n
'6
g
o
o
o
d
,cd
3
o
ca
rcd
A
€
q)
o
@
cd
rd
'cd
c
rcd
g
o
og
)d
g
o
R
C!
tcd
A
TlI I

21. Sirnbolizart'a unui cimp de loleran!I cuplinde o literi
(suu in uneie cazuri doul Iiicre) prin care se pt'ecizeazd
rrbatelea Iunclarnentalir ;i o cifrl care indicii mirimea tole-
lrrrrtei (toleran{a fulrdamentall).
I)imensiurrca loleratir este defilili prin valoal-ea sa nomi-
rurlir, urmatir de sirnboiul cirnpului de toieranfS. f)e exemplu:
,llt 97. Un ajustaj este indicat priu dimensiunea nominal5,
t'olnunl celor doul piese care se asamblcazS, ulma15 de o
llacfie in care la numiritor este indicat simbo]ul cimpului
rlc toleranfi al alezajului, iar la nurnilol simbohri cimpului
tle toleranIii al arborelui.
(.1)l'ezinte un ajustaj cu
De eremplrr 45 ll8/g7 sau 45 !I
g/
joc din sistemul alezaj unitar, lar
H
s!r3.
$
care alezajul este prelucrat in clasa a 8-a, iar arborele in
clasa a 7-a.
ln fig. 2.7 qi 2.8 se exemplific[ notarea pe desen a cimp.u-
rilor de toleran!5 pentru piese separate ;i piese asamblate '
Fig. 2.7. Nota-
rea cimPurilor
de toleranfd 9i
a ajustajelor in
sistemul alezaj
unitar.
Fig. 2.8. Nota-
rea cimpurilor
de tolerantS si
a ajustajelor in
sistemul arbore
unitar.
43

22. Cind pentru piesele asamblate toleranlele dimensiunilor
se indicl prin valorile numerice ale abaterilor limitS, folo-
sindu-se o singurd linie de ot5' dimensiunea nominali ;i
Fig. 2.9. lnscrierea Pe desen a
dimensiunilor nominale 9i
abaterilor limitd 1a Piesele
asamblate.
Fiecare sistem de ajustaj are caracteristicile sale in ceea
tt' privegte construclia ;i tehnologia sculelor gi instrumentelor
rlc misuiare. Cind se folose;te sistemul alezaj unitar rezultl
,r uniformitate mai mare a alezajelor pe cind in cazul in
('ure se folosegte sistemul arbore unitar, rezultd o uniformitate
rnai mare a arborilor. Pentru alezaje de dimensiuni mici
si mijlocii se cere pentru fiecare dimensiune cite o sculi
:rpecial5 (burghiu, adincitor, alezor, brogd), in timp ce pentru
rrlbori nu este nevoie de scule speciale de diferite dimensiuni.
ln consecin![, inventarul de scule este mult mai simplu
irr cazul sistemului alezaj unitar, in comparafie cu sistemul
;rlbore unitar. De asemenea, calibrele limitative pentru arbori
sirrt mai sirnple ;i mai ieftine decit calibrele pentru alezaje.
lfezultd din cele arltate mai inainte cI, din punctul de
r cdere al investiliilor, este mai economicd utilizareasistemului
'rlczaj unitar. Din punctul de vedere al exploatlrii insd,
,'rrlibrele tampon sint mai durabile gi mai u;or de minuit
rlccit calibrele potcoavl aga incit, din acest punct de vedere,
sistemul arbore unitar este mai avantajos.
ln industria constructoare de magini-unelte, automobile,
llacLoare etc. se uLilizeazia irr special sistemul alezaj unitar.
ln anumite cazuri insl sistemul arbore unitar prezintd
;rvaniaje mari gi devine chiar necesar, de exemplu in cazul
;rrborilor lungi tragi, fdri prelucrare prin a;chiere. ln acest
trrz, diferitele ajustaje pot. fi realizate numai prin utilizarea
rrnor alezaje cu toleranle diferite, adicl prin sistemul arbore
rr nitar.
Sistemul arbore unitar este de preferat gi in cazul in care,
llentru mai multe piese montate cu diferite ajustaje, locul
rle montaj nu este stabilit de la inceput in mod precis (de
cxemplu la arborele de transmisie). ln astfel de cazuri,
rrn arbore neted este mai avantajos decit un arbore in trepte
;i deci trebuie sd fie preferat sistemul arbore unitar.
De asemenea, sistemul arbore unitar este de preferat gi
pcntru asamblarea bollului in alezajul pistonului gi bielei,
ll motoarele cu ardere internd. Ajustajul bolfului in bieli
l lcbuie sd fie cu joc, iar in piston - cu stringere.
Dac1 aceste piese s-ar asambla dup[ sistemul alezaj unitar
rrLunci fusul ar trebui s[ fie prelucrat in form[ de trepte,
ilr asamblarea lui ar fi devenit mult mai grea (fig.2.10).
47
abaterile lirnitl ale alezajuluilsau ale suprafelei interioare
se vor scrie deasupra liniei de iot5, iar dimensiunea nominali
gi abaterile limitn ale arborelui sau ale suprafefei exterioare
i" vor scrie sub Iinia de cot[ (fig. 2.9)'
2.1.2. ALEGEREA SISTEMULUI DE AJUSTAJ
In sistemul alezaj unitar, ca ;i in sistemul arbore unitar
figureazd toate claseie de precizie ;i aproape toate ajustajele
sistemului ISO de toleran{e.
ln vederea folosirii mai economice a sculelor a;chietoare
gi instrumentelor de misurare, este avantajos sd se utilizeze
in aceeagi uzind un singur sistem de ajustaj (alezaj unitar
sau arbore unitar). Uneori insd nu se poate renunla din
diferite motive la al doilea sistem de ajustaj.
46

23. ln sfirgit, la montarea rulmenfilor
sisteme de ajustaj: alezaj unitar pentru
gi arbore unitar pentru suprafafa iui
sint utilizate ambele
alezajul rulrnentului
ex terioarl.
Fig. 2.10. Asamblarea bollului in alezajr-rl
pistonului gi bielei.
ln concluzie se poate sprine cI, in general, in industria
consLructoare de mapini, sistemul de bazi in ce privegte
ajustajul este alezajul unitar, sistemul arbore unitar fiind
utilizat numai atunci cincl prezint.I avantaie deosebite.
Exemplu de calcul. SI sc stabileasci dimensiunile limiti in sisternul
arbore unitar pentru ajustajul dirr sistemul alezaj unitar reprezentat in
fig. 1.18 subansarnblul 3, cu condilia ca toleranlele de preluclare gi carac-
terul ajustajului sd rdmini aceleagi in arnbele sisteme de toleranle.
Grafic (ca in fig. 1.19) 9i analitic se stabilesc pentlu sistemul alezaj
unitar:
T a: d,,o'- d
^i,:25'060 - 25,030 : 0,030 mm;
T n: D *o.- D n n:25,020 -25,000
: 0,020 mm;
S oro": d
^o,-
D o,n:25,O60 - 25,000 : 0,060 mm;
S *6rr: d
^1,r-
D *or:25,030 - 25,020 : 0,01 0 mm,
Pentru sistemul arbore unitar, pozifia cimpului de toleranlri fiind
crrnoscutfr (oo:0) rezultl
d^or:25'000 rnm;
d
^t,:
d
^or-
?a:25,000- 0,030 :24,970 mm.
Valorile diametrelor limiti ale alezajului se stabilesc, pe baza condi-
Iiilor impuse, cu rela{iile:
D -o": d mtn- S.n:24'970 -0,010
:24,960 mm;
D *,,- d,o.,- S.""-2ir,000- 0,060 :24,940 mrn.
Fig. 2.11. Analiza comparativi privind necesarul de scule qi instru-
mente de misurare pentru fiecare din ajustajele reprezentate in
fig. 1.18 Ei fig. 1.19.
Iir fig. 2.11 este ardtat comparativ necesarul de.scule a;-
rhietoare gi instrumente de mlsurare pentru fiecare din ajus-
l:rjele reprezentate in fig.1.18 gi 1.19.
2.1.3. ALEGEREA TREPTEI DI] PRECIZIE
Treapta de precizie a ajustajului trebuie s[ corespundi
condi[iilor func!ionale impuse asamblSrilor.
Variafia jocurilor (respectiv a stringerilor) este cu atit
rnai mice ;i deci caracterul ajustajului este cu atit mai uni-
form, cu cit treapta de precizie aleasl este mai fin5.
Sts/s,7tu/ o/ezt/ u,tit" S,ste,'ttul orbltp
1,.-, .1.;ru' .t r':/ ! ; ( An.;orin / l ts:: n,:.2 A'::.^:i -?
r-1 L-:r lf
'= 'r j:--l
------t
-
---[,'t/il lc tlrun!/
Jtlt/ de
slrttq obta
-
F:
: :r:
A/ezor
E-
r:
0@
Ca/hre
-----r,-t,.l
I @g
Co/ibre
@@
Corbre
ne/
o@
Co/rbte
f,ohbru
/on2on
I
{
tat
ir4,bru lampt
glJK
I
L'o/tbtu 1tu/ctt
/(
'vi
X
48 4 -'Ioieranle Fi ajustaje, vol, I, 49

24. lntrucit, in lipsa unor prescriplii speciale, abaterile de
formd sint limitate de toleranlele la dimensiuni (v. 9i cap. 8)'
rezulti cI forma geometricl va fi cu atit mai apropiatd
de cea teoretici cu cit se vor prescrie toleranle mai strinse.
Caracterul cit mai uniform al ajustajului (diferenle mici
intre jocul minim gi maxim, respectiv stringerea miniml 9i
maxim[) gi precizia formelor geometrice contribuie la reali-
zarea unei asamblSri de o calitate mai ridicatl in exploatare.
Deoarece, aga cum s-a arltat in cap. 1, cost ulprelucririi
cre;te foarte mult odatl cu mlrirea preciziei, trebuie sd se
prescrie acea precizie care este economic necesard, deci cea
mai largl toleran!5 compatibild cu funclionarea corectl
a ansamblului respectiv.
Treptele de precizie 01 gi 0 sint utilizate numai in mecanica
de precizie; treptele de precizie 1,2,3 9i 4 sint folosite in
fabricalia de calibre; treptele de precizie 5,6,7,8, 9, 10' 11
sint folosite in fabricalia pieselor care formeazl ajustaje.
Totu;i, preciziile 5, 6 9i 7 pot fi folosite $r^ pentru calibre
destinate pieselor cu toleranle mai mari. In fine treptele
de precizie 12,13,14, 15 9i 16 sint utilizate in cazul procedeelor
de lucru mai pufin precise (laminare, presare etc') ;i in cazul
dimensiunilor libere.
Treapta de precizie 5 este utilizat[ numai atunci cind in
exploatare sint impuse condifii speciale cu privire la precizia
de lucru a subansamblului.
De exemplu, in construclia motoarelor, treapta de pre-
cizie 5 este utilizatd la ajustajul piston-bol! 9i uneori la ajus-
tajele rulmenfilor.
lrr alte cazuri, destul de importante, este utilizatd treapta
de precizie 7, de exemplu la ajustajele dintre: piston ;i clma;a
cilindrului, arborele cotit qi lagire, ventilul de admisie gi
ghidaje, axul principal gi lag[re la pompele de ulei, bucgele
capului bielei etc.
Treptele de precizie 8 ;i 9 sint utilizate la asambllri
analoge cu cele precedente, insl in cazul ajustajelor mai pulin
importante, unde gradul de limitare a ajustajului nu joacl
un rol atit de important, de exemplu ldlimea canalelor pentru
segmenfii de etan;are ;i l[limea segmenlilor respectivi, por-
liunea strunjitl in capul bielei etc.
Treptele de precizie 10, 11, 12 9i 13 sint utilizate la sub-
ansamblurile maginilor agricole, locomotivelor ;i vagoanelor,
50
lrr ajustajeie pieselor matrifate gi, in general, la acele construc-
(ii unde nu existl motive de a impune condifii pretenfioase
;r.justajelor gi precizia de asamblare nu prezinti o importanld
tlt,osebit5. Aga sint asambllrile cu bolfuri, giurile tare ur-
rucilzi a mai fi alezate ulterior, montajele la care urmeazd
lr se executa o opera{ie de sudare etc.
In acest ultim caz se poate utiliza gi treapta de precizie 13.
Treapta de precizie 13 este utitizatd gi la distanlele dintre
r xe.
Astfel la distanla dintre axele capetelor bielelor este
rrlilizatd treapta de precizie 13, iar la distanfa dintre axul
lrrsului principal gi cel al bielei', treapta de precizie 14.
'lreapta de precizie 1.4 este mult utilizatl la piesele matri-
llte peutru dimensiunile exterioare iibere, adicl pentru acele
tlimensiuni care nu formeazl ajustaje, pentru gaurile destinate
rril.uirilor, bol{urilor etc.
'I'reptele de precizie 14, 75 gi 16 nu sint utilizate la ajus-
luje. Ele servesc pentru dimensiunile libere, limitind volumul
1i greutatea pieselor ;i pentru operalii prealabile,lbrute.
2.1,4. ALEGEREA AJUSTAJULUI
Sistemul ISO de toleranle qi ajustaje adoptat in lar5 gi re-
glcmentat prin 11 standarde (STAS 8100-68 . . . STAS 8110-68)
lrcrmite alegerea unei mari varietlli de cimpuri de toleranl5
si combinarea lor intr-un numlr gi mai rnare de ajustaje.
organizarea gtiinlificd ;i ralionalizarea fabricaliei, aprovi-
zionlrii gi exploatirii sculelor, dispozitivelor gi in special
rr verificatoarelor fixe (calibrelor) impune insi o ingiddire
:r cimpurilor de toleranle.
Aceastl ingrldire este realizatl prin selec{ia de cimpuri
rk:
-toleran{d
gi ajustaje preferen{iale pentru dimensiuni pina
ll 500 mm reglementate prin STAS 8104-G8 pentru sistemul
:rlczaj unitar, respectiv prin STAS 8105-08 pentru sistemul
;rlbore unitar.
In aceste standarde se indicd valorile ajustajului probabil,
:rrlicl- jocul sau stringerea rezultatl la asamblarea pieselor
:rvind dimensiunile efective corespunzdtoare frecvenlei celei
rrrai mari in curba de distribulie a dimensiunilor. Astfel,
:r.justajul probabil depinde de distribu!ia dimensiunilor la
cr,lc doud piese, care, Ia rindul ei, depinde de felul cum este
5l

25. reglat procesul de produclie. ln cazul producfiei in
-se.rie
micd sau al celei individuale, lucrltorul va tinde si oblini
piese cu dimensiuni apropiate de maximul de material' adicl
de inceputul cimpului de toleranfl, clci piesele care depSgesc
aceastl lirnitii, sint remaniabile' Prin acest reglaj, distribulia
este deplasatl asimetric. ln standarde se consideri c5' di-
rncnsiunea de frecvenfi maximl se afii fa!5 de sfir;itul
toleranlei la o distanld egal5 cu aproximativ doul treimi
<lin vaioarea toleranlei dimensiunii respective (fig' 2.12).
Ajustajul probabil va fi gi el deplasat la doul treimi din
toleranJa ajustajului. Dacir fabrica[ia nu corespuncle acestei
ipoteze, ajustajul probabil se va calcula pe baza ipotezei
admise pentru cazul resPectiv.
Sisbemul alezaj unitar se aplicl in toate cazurile, cu
excepfia acclora in care funcf.ional sau tehnologic esLe ra-
IionalI f olosirca sisl.emtrlui arbore unitar.
STAS 8104-68 stabilegtc doul ;iruri preferenliale 1 9i 2
.de cimpuri de tolcran[I pentru alezaje ;i doul giruri preferen-
i ale 1
-qi
2 de cirnpuri de toleran!5 pentru arbori. Cimpurile
I)acl nici cimpulilc de loleran!d din;irul 2 nu sint satis-
l;rt'ritoare, se vor alege cimpuri de toleranfI de uz general,
rlintr-e cele cuprinse in STAS 8102-68 si in STAS 8103-68,
r;rl in cazuri cu totul excepfionale, se va recurge la cimpurile
rlt' toieranf5 carc nu sint cuprinse in STAS 8102-68
.i STAS 8103-68 ;i ale ciror valori se calculeazl conform
lrlt'scipfiilor din STAS 8101-68 sau se aleg in funclie de ne-
,,'sit.[!i.
S'fAS 8105-08 trateazi aceeagi problemd in cadrul sis-
lr,rnului arbore unitar.
-justajele recomandate a fi folosite in practica industriall
, rut'rlti sint indicate in tabelul 2.8 si tabelul 2.9. Cimpuriie
rlr'tolerantl flcind parte din;irul 1 sint incadrate in chenar,
:rlrrstajele respective avind folosire preferentialir. in caz de
rrctcsitate se pot folosi;i ajustaje f<lrmate prin alte combiuatii
,rlt, t'i rnpurilor de toleran!i cuprinse in tabelul 2.8 ;i tabelul 2.g.
'legerea grupei de ajusta'i (cu ioc, interrnediar, cu strin-
'ir.r't') pentru diferitele cazuri de constructii nu prezintd de
.lricei dificult[[i. Astfel, de exemplu, ajustajele fixe, Ia care
lrozitia relativl a celor doud piese trebuie s[ fie destul de
pn'cisd, sint realizate prin ajustaje cu stringer.e sau prin
:rjrrsta.le intermediare; primele sint folosite de prelerin![
l:r asambldri nedemontabile, iar celelalte, cind se prevld
posibililSfi de demontare. Asambl5rile cu joc pot fi rcalizate
rrrrru:ri utilizind grupa ajustajelor cu joc.
Alegerea ajustajelor in cadrul unei grupe este insl' mai
rliticilir, clci este necesar si se lin5 seama de caract.eristicile
lrcclmi ajustaj, de condiliile asambl6rii, de conclif iile de
crploatare ;i de reparafii.
in cele ce urmeazl se vor da exemple de ajustaje utiiizate
l;r asarnblarea diferitelor piese! in scopul de a avea o orientare
l:r alegerea ajustajelor in cazuri sirnilare. La folosirea acestor
,'rcrnple trebuie insl sI se finl seama;i de faptul ca condi!iile
,
'rncrete in care lucreazd aiustajele asemdnitoare sint diferite
.i in consecin!5 sint necesare corecfii pentru fiecare caz in
p:r I lr.
(lirnpurile de toleran!I 9i ajustajele preferen!iale din
l:rlrclcle 2.8 gi 2.9 se referl la construclia generall de ma;ini,
pcntru dimensiuni pin[ la 500 mm.
Arbcre
incepulul cinpu/ui
de lo/eron/e
.Sfirstlul cinpu/ut
de la/eranle
P) esp
Slrinqere min,no
NI N fuusto1
-Ll -;"'b"b,/
Slringere nox,tro
!nrepulu/ cinPu/ut
de fo/eronle
Fis. 2.12. Distributia ut-"H"titfo;J3oir'.*n"t de toleranld ei ajus-
de toleranll se vor alege de preferinf5 din ;irul 1' ln cazul
in care cimpurile de toleranli din girul 1 nu permit rezolvarea
pr:oblemei respective, se vor alege cimpurile de toleran![
cuprinse in girul 2.
52
Altzol
53

26. Pentru industria de mecanicl fini, cimpurile de toleran!6
recomandate sint cele din STAS 8106-68 9i STAS 8107-68
care prevdd pentru dimensiuni pin5- la 18 mm o serie de
cimpuri (cA, iO, ef, EF, fg, FG) specifice necesitdJilor acestei
ramuri.
Pentru dimensiuni depdgind 500 mm (pini la 3 150 mrn),
regulile ;i formulele de calcul pentru preciziile*6 '::16- 9i
poTiqiit" cimpurilor de toleranfd d-u, respectiv D-U sint
date in STAS 8108-68.
Preciziile 1' '.5 9i poziliile cimpurilor care dau jocuri
sau stringeri mari nu sint previzute pentru aceste dimensiuni
din cauza dificult5[ilor tehnologice -si metrologice'
Formulele de calcul pentru toleranfe pot fi aplicale ;i
pentru dimensiuni peste 3 150 mm, pinS la 10 000 mm'
$i pentru acest domeniu de dimensiuni valorile calcu-
late' ale abaterilor limiti pentru cimpurile de tolei'anIi
de uz curent sint prevlzute in STAS 8109-68 ;i respectiv
STAS 8110-68.
2.1.5, AJUSTAJI] CU STRINGERE
Ajustajele cu stringere sint utilizate in cazurile in care
trebuie sI se impiedice deplasarea relativl a celor doud piese
asamblate, fIrI utilizar"u ,r.tot elemente de fixare. In a jus-
tajele cu stringere se creazi o stare de compresiune pe supr1,
feiele in contact; cu cil stringerea va fi mai mare, cu atit
va cre;te gi compresiunea, celelalte condilii riminind identice'
1 omentele de rlsucire ;i forfele care tind sd deplaseze cele
dou[ piese asamblate in timpul funcfionlrii intimpin6 rezis-
tenla forlelor de frecare, care iau na;tere intre piesele as€m-
blaie gi care sint proporfionale cu forfele de compresiune
exercitate pe suprafala pieselor asamblate.
Datoritl def ormirii suprafe!elor pieselor ca Llrmare a
forfelor cle compresiune, alustajele cu stringere se aleg de
obicei atunci cind nu se prevede necesitatea de demolrtale
la intervale scurte a pieselor asamblate.
Din cauza aplatisirii prin stringere a virfului asperitl!ilor
rugoziti!ii, valoarea stringerii efective (S.r) e"ste mai.micl
aeiit stiingerea calculatl ca diferenld intre diametrele ar-
borelui ;i ilezajului, misurate inainte de asamblare (S'a")'
56
i , nllrimea stringerii efective se poate determina cu rela!.ia
S
"t: S-a"-2R",
irr care R, este indlfimea medie a rugozitdfii, care dupl
;rsrirnblare se considerl, 50o/o din indlfimea ei inilialI.
Se apreciazl c[ stringerea efectir'5 diferd de stringerea
rrrctlie calculatl cu circa 8-10 pm la treptele de precizie
i'lsi 8, cu circa 30 pm la treptele de precizie 9 gi 10.
- l,uind in considerare caracteristicile constructive ale
:;rrbansarnblului ;i condiliile sale de exploatare, asamblarea
pit'selor se poate realiza prin mai multe procedee: mecanic -irrrllingind arborele in alezaj; termic - prin incllzirea alc-
z:r jului la o anumitl temperaturl, evitind formarea zgurii
1rc snprafe[ele asamblate; dupl rlcirea aleza jului trebuie
:,:r se asigure stringelea necesarli prin rlcirea arborelui
r rr I r-ur.r mediu cu temperatura joasd (in aer lichid pini
l:r 180"C). Ultima metodl este indicat[ in cazurile in care
incirlzirea bucgei este nerecomandabilS sau in cazul diame-
lrtlor mici, cind se poate produce indoirea sau strimbarea
;rlborilor. Desenele de construclie sau fi;ele tehnologice
lnrbuie sd confin5 indica!.ii precise in leg[tur5 cu metoda
rlt' asamblare.
Calitatea unei asarnbliri cu stringere este influentatd de
rrrrri mulfi factori, dintre care cei mai importanli sint: mlri-
rrrca stringerii, Iungimea alezajului (suprafefei de asamblare),
r1'osimea perelilor alezajului, microgeometria 9i macrogeo-
rrrt'tria suprafe[elor prelucrate, calitatea materialului etc.
Olupa ajustajelor cu stringcre prin presare se compune
rlin urmitoarele ajustaje:
n7i r-6, luz7"o l, trzTyo, lutl't l, us7'2, rl8/y7 ;i H8lz7.
- aJusiustaje cu stringeri cu caracter special FI6/v5, H6/x5,u
- ajustaje cu stringeri extrem de mari FI6/u5, I ffZTuO I
I I8/u7;
- ajustaje
- ajustaje
cu
cu
- ajustaje cu stringeri mijlocii FI6/r5, I ffZTrO l9i H8/r7
stringeri foarte mari
stringeri mari H6/s5,
tr7lt6;
;i I-I8/s7;
--t-tct'l din urm[ numai pentru cazul D>100
57

27. - ajustaje cu stringeri mici H6/p5, I HZTpO l;
- ajustaje cu stringeri foarte mici H6/n5, dar numai
pentru D<3 mm.
Aceste ajustaje difer[ intre ele prin stringerea medie
relativS, care este raportul dintre stringerea medie S."a
;i diametrul mediu d*"a al arborelui grupei din care face
parte dimensiunea consideratS. Stringerea medie relativi
la aceste ajustaje poate fi:
t*" :o,oo1; o,ooo5; o,ooo25.
dm'a
DacI stringerea este exprimatl in micrometri, iar diame-
trul in milimetri, atunci valorile stringerii medii relative
pot fi exprimate astfel:
s'''a
-1 ; 0,5; 0,25 r- .
dm"a mm
Cum rezulti din cele arital"e mai inainte, ajustajele cu
stringere prin presare sint previzute numai pentru tleptele
de precizie 5, 6, 7 9i 8.
Cind la o construc[ie noul se alege un ajustaj cu stringere
prin presare, trebuie si se verifice in prealabil prin calcul
sau pe cale experimentalS, dacl ajustajul ales poate transmite
momentul maxim de risucire ;i dacd materialele pol.
sI suporte bensiunile care iau nagtere in piesele asam-
blate. Aceasti verificare se face finind seama de condiliile
concrete de funclionare a subansamblului, luindu-se in
considerare stringerea maximl la calculul tensiunilor ;i strin-
gerea miniml la calculul momentului care poate fi transmis.
ln acelagi lot de piese asamblate stringerile diferi mult,
atit fa![ de valoarea lor medie, cit gi una fa[5 de cealaltir.
Aceste diferenfe sint cu atit mai mari, cu cit toleran{ele
sint mai mari, respectiv prelucrarea este mai pulin precisi.
ln consecinlS, pe suprafelele unora din asambldri rezultl
presiuni exagerate, iar pe suprafelele altora presiuni prea
mici. ln primul caz, existl pericolul de a nu rezista materialul,
iar in al doilea caz existd pericolul de a nu putea fi transmis
momentul de rlsucire. De aceea, in cazul asambl5rilor de
mare irnportan!5, realizate cu un ajustaj presat, s-a adoptat
procedeul de implrfire prealabili a arborilor gi alezajelor
58
irr dou5, trei grupe gi montarea lor selectivd (prin sortare),
:rrlicl arborii mari cu alezajele mari qi arborii mici cu alezajeie
rrrici. Prin utilizarea acestui procedeu, stringerile devin mult
rrrai uniforme.
Ajustajele cu stringere cu caracter special, ajustajele cu
:;lringeri extrem de mari, ajustajele cu stringeri foarte mari
r.i ajustajele cu stringeri mari sint folosite in cazul transmiterii
unor momente mari de risucire gi in cazul unor inclrclri
rlinamice mari. Aceste ajustaje necesitl materiale rezistente,
rrrai ales penbru piese cu alezaj unde iau nagtere eforturi
rlt' intindere.
ln general, asamblarea cu a justajele menfionate mai
irrainte se realizeazl la cald, adicl incllzind piesa cu alezaj
;i llsind arborele rece. Acest mod de asamblare este avantajos
clriar in cazul ajustajelor presate ugor, intrucit rugoziti{ile
snprafelelor nu se netezesc ;i stringerea efectivl nu se mic-
:,oleazI.
Aceastl concluzie rezultl din faptul, demonstrat pe cale
r,xperimental5, c[ prin presarea la cald se poate obline o
rtzistcn![ chiar de trei ori mai mare la deplasarea relativl
;r pieselor, fa![ de presarea la rece.
Asamblarea la cald necesitl muncitori experimentali gi
,, atenfie deosebiti in timpul executdrii asambllrii.
irrcdlzirea pieselor cu aleza j trebuie sI se f acI asl.tel,
irrcit microstructura materialului sd nu fie schimbatl. De
:rceea temperatura de incd lzire a olelului nu trebuie s[ depd-
s.ascd 600.c, iar procesul de incdlzire trebuie si fie condus
rrniform, de la periferia piesei spre centru.
f)eseori, mlrimea stringerii permite sd se inlocuiascl
;rsarnblarea Ia cald prin rdcirea arborelui in bioxid de carbon
:'olid sau in aer lichid. Aceasti operalie este mai simpll
:;i mai sigurd decit incllzirea.
'lemperatura de incllzire sau rlcire poate fi calculati
rrsor, dacd este cunoscut coeficientul de dilatare al materia-
lrrlui. in acest caz, punctul cle plecare este stringerea maximd
;r ajustajului, linindu-se seamd de faptul cI, in timpul asam-
lrllrii, mai este nevoie gi de un anumit joc pentru ca asambla-
rr,a si fie executatl in condilii mai bune;i mai sigure.
Pe lingl asamblarea la cald sau la rece se utilizeazd. in
rrrrre misurl ;i presarea mecanici a arborelui in alezaj cu
59

28. ajutorul preselor. ln cazul acesta se recomandd a se tes
capltul arborelui, in vederea introducerii mai ugoare ;i a
unei concluceri mai bune in timpul presirii. In cazul asambli-
rilor importante, pentru ca presarea si fie executatl in con-
difii bune, se controleazYa, cu ajutoru] unu
dinamometru, solicitarea produsd in piese
datoritd preslrii in timpul asambldrii. Aceas-
ti netodl este recomandatd la plesarca bau-
dajelor pe rofile de locomotivi sau de va-
goane.
Ca exemplu de utilizare a ajustajelor cu
stringere extrem de nare se indicl urmli-
l.oarele:
- Asarnblarea semicuplajelor
de clisc pe capetele unui arbore (fig.
- Asamblarea ineleior de
doni coroane dinlate pe discuri
stringere a
Fig. 2.13. ssmi- mate din doul buclfi (fig.2.1a)
,' l,' U trebuie sI fie bazatd pe experien{a utilizlrii unors6
,,,rrslrucfii analoge sau pe calculul tensiunilor in piesele
,r:.;rrnblate. Exernple de utilizare a acestor-- a justa je sin t:
-tI
ilsl
_i in formi
2.13) ir7.'u6 I,'ig. 2.16. A*sambla-
lca bollului de ma-
rriveld cu discul de
maniveld.
Fig. 2.17. Fixarea inelelor de
contact pe maqinile electrice.
de ofel fo
FI7
-!n6
- Asamblarea bandajelor de olel pe dis-
H7
curile roliior de locomotiva ;i de vagoane :- .
u6
- Asamblarea scaunelor de supapi in cilindru (fig. 2.15)
Utilizarea ajustajelor cu stringeri cu caracter special
cu stringere extrem de mare, foarte mare $i chiar male
I
;
cu
".: asamblarea bol[ului cle maniveld cu discul respecl.iv
'. ri
(lrq. 2.16); Y ," rnontarea inelelor de contact pe
st)
llcr'(.i'ice, de dimensiuni mici ;i mijlocii (fig. 2.17),
l;r rnontarea cupla jelor gi inelelor
trlrlemontabile pe arborii diferitelor
rrlr s itti.
, iuslaiul f! ,. utilizeazi si la
s6
rrrorrlarea unor piese din aliaje u;oa-
r', tle exemplu la asamblarea dintre
r rlirrdru ;i blocul motor (fig. 2.18).
, irrstajul cu stringere mare $ este
sl)
rrlilizat destul de rar, in cazurile in
, ,rrc rr iustaiul i! nu esle satisllcit-
Stl
l,rr. (le exemplu atunci cind asamblarea trebuie sir aibl o
;,r,'t'izie mare, din cauza lungimii ei prea rr ali sau in cazul
ilr ( llre piesa trebuie si fie asamblati concomitent pe doui
cuplaj pe corp
de arbore, fdrd
pan5. maginile
. I]B
lar
-s7tI7
uG
Fig. 2.18. Asamblarea
dintre cilindru gi blocul
motor, in cazul aliaje-
lor u_soare.
Fig. 2.14. Inele de stringere Pe
rofi dintate.
60
Fig. 2.15. Scaun de supapa
in corpul cilindrului.
61

29. sau mai multe suprafele coaxiale, cum este cazul
bucgei rotorului cu arborele motorului electric (fig.
Aiustaiul iIJ este utilizat de exemplu pentru
rb
ajusta
2.1e) + ,
sb
l rnagind de glurit
trrclt:ate pe arbore
pneumaticd (fig.
(fig. 2.23) Sl.
2.22); tixarea unei roli
montarea
Fig. 2.19. Fixarea
H6
electric
;
qi
bucgei rotorului pe arborele motorului
montarea indusului pe bucga motorului
H7
electric ; :
ltig. 2.22. Fixarea unei rofi la
, rnagini de gdurit pneuma-
tic5.
buc;elor in loca;urile lor in cazul unor sarcini rnedii (fig' 2'20)
ln cazul in care piesele sint supuse unor sarcini dinamice
la utilizarea a justa jului presat mijlociu f 5r[ sortare este
necesar[ gi o fixare suplimentarl, cu pand disc sau prismaticd'
Exemple de acest fel sint: fixarea unui rotor de pomp
pe un arbore (fig' z'zi;"IIJ , fixarea unei roli pe arbore I
'rG
Fig. 2.23. Fixarea unei roti
dinlate pe arbore si a coroa-
nei dinlate pe corpul ro{ii.
Fig. 2.20. BucAd de alune-
care montati in aiezajul
unei carcase.
Fig. 2.2L Fixarea
unui rotor de pomPd
pe un arbore.
I
Fjg. 2.24. Ajustajele:
I - unui bot! ale manivel5 cu Oiscuf $ ;
z-
rI8
discului cu arbore -: ,
lJn exemplu de ajustaj cu sortare il consituie montarea
,,r,rrrrelor din{ate la rolile melcate (fig.2.%;Y,'rG
A irrsta jul cu stringere extrem de mare
!g poate li trlilizat
Lr/
rotorului pe
62
63

30. la ma;ini agricole, cit ;i la subansamblurile mijloacelor de
transport gi de ridicat: de exemplu fixarea unui bol[. de mani-
veld in disc ;i a discului de arbore Ia ma;ini agricole
Fig. 2,25. Ajustajele
bucgelor cilindrice in
corpul sertarelor de
locomotive.
(fig. 2.2t1, 1;i 2) sau introducerea buc;elor cilindrice in corpul
sertarelor la locomotive (fig. 2.25) +'u/
Atunci cind momentele de rdsucire ;i forfcle care pot
provoca deplasarea pieselor sint mici, cind o intoarccre
accidentali a piesei nu prezintl nici un pericol, sau cind
legltrira fixi a pieselor esLe asiguratl prin mijloace speciale
se utilizeazl ajustajul cu sLringere mijlocie I{ ,"n ajustajul
r5
cu siringcrc mici l!, care csl.e prelerabil.
ptr
Ajustajele cu stringere mijlocie T Si cu stringere m
ro
II7
care trebuie s[ transmitl un moment de r[sucire,
p6
64
trebui
sI fie verificate dacl corespund scopului. In
rccomandabild asamblarea cu sortare, care
slringerii minirne a acestor ajustaje.
cazul acesta este
permite cregterea
Fig. 2.26. Ajustajele:
1_
- bucselor lntroduse in rolile dintate de Ia p[puSa fixa
lr7
-;
2 - lag5ru1ui ajustat in corpul pepusii fixe 1a un
p{i
II6
strung
-
; 3 - bucsei conice in lagdrul pepuqii fixe I
k;
unui strung pentru filetat V ; a - rotilor atintate carc se
i5
lnvirtcsc liber pc ,r6ori 11.
Fig. 2.27. Ajustajele inelelor de sprijin pe
arborii motoarelor electrice.
Aiustajul Il9 este utilizat foarte rar, gi anume cind for[ele
r5
care solicitl piesa sint mici;i sint echilibrate prin alte mijloace.
Ajustajul 1l respectiv
Rulment
.i --r1- este utilizat la
pb - pG rulment
montarea inelelor rulmen[ilor in anumite condifii de exploa-
I.
+
5 - Tolerante ;i ajustaje, VoI. I. bb

31. tare, cind inelele
bucgelc introduse
lor (fig. 2.26, /), la
rnontate cu stringere nu sint fixate arial, la
in rotile dinfate ale papugii fixe a sLrunguri-
inelele de iixarc pe arborii motoarelor elec*
-_ ajustajele intermediare cu stringere probabili mai mare:
ajustajele intermediare cu striugerc probabilI rnicl:
nu varieze Prea mult
ajustajele intermediare
H8
,- m7
H6
m5
ir6 Gz I rrs
l_1,-
lii ltrol li7
Ho lnzI HB
l_L
i5 l:ul i7
H7
-DO
l.rice (fig. 2.27), la rnontarea ro!ilor dinfate cu ajutorul unor'
penc, (fig. 2.28).
A justa jul cu stringcri f oarte mici ry , Y se f olosrs it'
urreori la asamblalea bol!.ului,rupirtJri"u firronuruuui nr,,.-
lul rlc tlactr-rr rfig. 2.1U) + .
ltJ
2.1.6. AJUSTAJE INlERX{EDIARE
Din categoria ajustajelor intermediare fac parte:
- ajustajele intermediare cu joc posibil extrem de redr,rs;
- ajustajeie intermcciiare cu joc probabil foal'tc mic satt
i'tr-un tn*ir redus de caznri - clt o siabl stri'gere P'o-
lrabil[:
Ajustajele intermecliare nu asigurii irnobilitaLea in tot
-l'impit de toleranfl al pieselor asamblat"' In cadrul acestor
rjLrstaje se pot realiza atit lccuri, cit 9i stringeri' Pen-tru ca
lr'nolititatea pieselor sI fie totu;i asigurate, se utilizeazl
ciemeute de fixare ca: pene, gtifturi, ;uruburi ;i altele'
Ajustajele intermcdiare sint utilizate in plimul .rind,la
aromtllril" care, de;i sint fixate destul de bine, trebuie de-
n.roiltate des in vederea examinirrii sau inlocuirii pieselor in
procesul cle exploatare a ma;inii' Demontarea la aceste ajus-
ir,ic se ,-.ealizeiza cu ajutorui unui ciocau sau al unor dispo-
politi.'" simple; cu citlntervalul de demontare;i de montare
cstc mai r"uit,
"'.
cit aceast.i operaiie este mai dificilir cu atit
va fi ales un ajustaj cu stringere rnai rnicl'
Ajustajele rnai strinse sint utilizate acolo unde se cere
o centtare mai buni a pieselor asamblate (de exempltt' rofi
dinfate de schimb).
Cu cit treapta cle precizie este mai ridicat[, adici stringe-
i'ile limiti 9i jocurile'limitl cliferl mai pulin de 9el3
medii'
cu atit asamblirile sint mai uniforme in tot lotul de ptese,
centrarea este mai bunI, iar montarea 9i demontarea sc face
in condifii mai bune.
Pentru ca jocrtrile qi strirrgerile sI
in limitele unui singur tip de ajustaj'
5t
Fig. 2.28. Fixarea rolilor din-
late imp:inate pe butuc.
Fig. 2.29. Fixarea
buc;eior de o{el in
roli dinlate din ma-
terial sinr,etic.
66
, II8
n1
67

32. sint realizate numai in cadrul treptelor de precizie 5, 6, 7 9i 8,
iar in cazuri deosebit de importante se folosqte qi asamblarea
cu sortare.
Se menlioneazd. c5, in cazul ajustajelor intermediare, la
aceea;i treapti de precizie, raportul dintre joc ;i stringere
Fig. 2.30. Montarea
pe arbore a unui ro-
tor de ventilator.
Fig. 2.31. Montarea unui cuplaj cu ghiare.
crette pe misuri ce litera simbolului respectiv se indepir-
teaz[ in alfabet de la n spre j.
ln continuare se indici principalele domenii de utilizare
a ajusta jului intermediar.
Ajustajele intermediare cu joc posibil extrem de redus,
previzute cu pene, sint indicate in urmitoarele cazuri:
- cind subansamblul este supus, in exploatare, unor
sarcini dinamice (lovituri, gocuri), in care caz jocurile sint
deosebit de ddunltoare;
- cind trebuie sI fie intdritd o asamblare asiguratl cu
elemente de fixare, prin crearea unor tensiuni suplimentare
in material pe suprafala de contact a pieselor.
Ajustajele intermediare cu joc posibil extrem de redus
fdri pene se prescriu in cazul unor bucge cu pereli subliri,
care nu permit utilizarea unor elemente de fixare.
Ca exemple de ajustaje intermediare cu joc posibil extrem
de redus pot servi urmltoarele ajustaje:
i! tu fixarea pe arbore a unui rotor de ventilator (fig.2.30)
nb
a cuplajului cu gheare (fig. 2.31), a bucgei ln cilindrul unei
68
Fig. 2.32. Aiustajele: bucSei in cilindrul unei pompe
- H?- .H8
] ; pistonului Pe tija PomPei
-'
Ajustajele intermediare cu stringere probabil[ mai mare
au stringeri mai mici decit ajustajele intermediare cu joc
posibil extrem de redus. Aceste ajustaje sint utilizate la
Fig. 2.33. Asamblarea pachetelor pe
arborele maginilor electrice'
pompe de
rrra;inilor
H8
la
n7
r:iclcan cu
mare presiune (fig.
electrice (fig. 2.33);
asamblarea buqei
aer comprimat sau
2.32), a pachetelor pe arborele
sertarului de distribulie la un
cu abur (fig. 2.3a).
lZ
nd
H7
;tr
H8-n-
69

33. inclrclri statice mari sau la sarcini dinamice mici, in cazurile
in care demontarea subansamblului nu este prevlzuti inainte
de reparalia capitalS, insi ea nu este cu totul exclusd.
La o lungime de asamblare mai
mare decit 1,5 d, ajustajul inter-
mediar cLl stringere probabild
mai mare poate inlocui pe cel cu
joc posibil extrem de redus.
Ca exemple de utilizare a
ajustajelor intermediare cu strin-
gere probabild mai mare se in-
dicd urmltoarele:
if , lT tu asamblarea bol-
m5 h5
lului de piston fixat in piston;
IY l" ura-blarea rolii in trep-
m6
t.e fixatl pe arborele unei ma;ini
de rectificat rotund (fig. 2.35
dreapba) sau la asamblarea rofii
dinlate conice fixati pe arbore-
Ie unui reductor (fig. 2.35 stin-
9a);
El l" fi*urea bolfurilor capu-
m7
lui de cruce in patina unui com-
presor (fig. 2.36) sau la guruburi-
le de pdsuire (fig. 2.37).
A justa jele intermediare cu
stringere probatrii5 mici dau
stringeri mijlocii cu valori apro-
piate de zero sau negative, ceea
ce uqureaz[ ;i simplifici proce-
sele de montare gi de demonta-
re ;i asiguri o centrare bun[ la
solicitlri mici ;i medii. Din
aceasti cauz6, aceste ajustaje
sint utilizate acolo unde monta-
rea gi demontarea ansamblului
trebuie sI fie executate in ca-
rlrul reparaliilor
Iii complicate.
curente sau medii, care nu necesitd opera-
Ajustajele intermediare
lrlosite in cazul montlrii
cu stringere ProbabilS mic[ sint
ro{-ilor cri dimensiuni mici, cupla-
H8
-n/
I
!r-t
i
Fig. 2.35. Ajustajul rofii dinfate conice pe. capStul.de
"tB"."l
i:tit":ui'rolii in tlepte pe arbore la o magini
de rectificat'
H8
;7
H8
fs
H7
M
Fig. 2.34. Ajustajele bucqei
sertarului de distribulie Ia
un ciocan cu aer sau abur
H8
=
; capacelor presetupe-
nl
lor la ciocanul cu
sau aer comprimat
tijei asamblatd in cutia
principal5 a presetupei
H8*:
i8
70
abur
H7.
k6
Fie. 2.3?. $urub de Pdsuire
gaura de trecere.
Fig. 2.36. Fixarea bol{urilor ca-
pului de cruce in Patina unut
+ compresor'
7l

34. jelor, volanelor
linigtit, pieselor
lagirelor.
mici, pirghiilor,
cu excenLric;i
rolilor din{ate cu mers
bucgelor demontabile ale
roti de mini (fig. 2.40); la fixarea capacelor presetupelor la
r:iocane cu abur sau cu aer comprimat (v. fig. 2.34); la fixa-
rea elementelor de cuplaj pe arbore (fig. 2.41).
Fig. 2.38. Ajustajul rotilor dinfate fixe pe arbore,
masini-unelte.
Fig. 2.40. Ajustajul unei roli
de mind pe arbore.
Fie, 2.42. Ajustajele:
I - boltului capulul de
cruce in urechile bie-
lei unui compresor;
2 - bielelor pe boltu-
rile capetelor de cruCe
la compresor,
Fig. 2.41. Ajustajul elemen-
telor de cuplaj pe arbore.
H7 H8
EK7
Fis' 2'3e'
"j""9;,t"#l'j%$ilf:i"rixe
(cuindrice qi
Ca exemple de ajustaje intermediare cu stringere pro-
babilS micl pot servi:
J19 1n n5s*blarea suprafelei cilindrice exterioare a unui
k5
laglr cu corpul plpugei fixe a unui strung (v. fig. 2.26, 2);
iEl t* asarnblarea rotilor dinfate fixe, cilindrice 9i conice,
lroI
19 tu fixarea boltului
k7
unui compresor (fig. 2.42)
(fig. 2.32).
capului
sau a
de cruce in urechile bielei
pistonului pe tija pompei
ale
72
Nl(a
- l
:--lf -
- --+ --
maginilor-unelte (fig. 2.38 9i fig. 2.39); la fixarea unei
73

35. Ajustajele intermediare cu joc probabil foarte mic sau,
intr-un numdr redus de cazuri - cu o slab[ stringere pro-
babil[ - sint caracterizate de obicei prin jocuri in loc de
stringeri. Aceste jocuri sint mici, ceea ce asigurd o centrare
mai bun5; totu;i nu se poate realiza o centrare precisd in
cazul unei lungimi mici de asamblare. Acest dezavantaj
este compensat, in parte, prin faptul cI asambldrile reali-
zate cu acest ajustaj pot fi demontate manual sau cu cio-
canul de lemn. ta asamblSrile cu lungimi mai mari' inso-
{ite in general de inevitabilele neprecizii de form5, ajusta-
jele intermediare cu joc probabil foarte mic sau, intr-un
numlr redus de cazuri, cu o slabl stringere, dau o centrare
relativ bund gi inlocuiesc ajustajele for!ate.
Ajustajele intermediare cu joc probabil foarte mic sau,
intr-un numir redus de cazuri, cu o slabi stringere sint
utilizate la subansamblurile care, in exploatare, sint supuse
deseori montlrii gi demontdrii, cum ar fi' de exemplu, cazul
r.olanelor de schimb, rolilor dinfate de schimb etc.
Acest a justaj inlocuiegte uneori a justa jul intermediar
cu stringere probabild mic5, pentru a evita def ormaliile
Fig. 2.43. Ajustajele rolilor dintate fixate cu pene Ia ma;1ni-
-H7H6Il7
unelte ; ; bucqelor pe arbore
;;
arborelui in lagdr;:
mari in timpul rnontdrii, ca de exemplu in unele cazuri la
fixarea coroanelor dinfate pe volan. Uneori aceste ajustaje
se folosesc ;i ca ajustaje deplasabile, fIrI oscilalii sensibile
74
ca de exemplu unele construclii ale virfului plpugii fixe a
stmngurilor de mare precizie, inlocuind a justa jul alune-
r:irtor.
Utilizarea ajustajelor intermediare cu joc probabil foarte
rnic sau, intr-un numlr redus de cazuri cu slabl stringere
probabill se recomandd in urmltoarele situalii:
$ l" uru*blarea bucgei conice in laglrul pdpu;ii fixe
j5
a unui strung pentru tliat filet (fig. 2.26, 3);
Ir7 1" 1i"".ea rolilor dinlate cilindrice gi conice cu pene
j6
(fig. 2.43).
2.1.7. AJLTSTAJE CU JOC
Aiustajele cu ioc sint utilizate in subansambluri la care
piesele se pot deplasa una falI de cealalti in timpul lucrului.
Deplasdrile pot fi variate: axiale sau de rotafie, de scurtl
sau de lungi durati gi cu viteze diferite. Raportul dintre
lungimea asamblSrii ;i diametrul suprafelelor in contact
poate de asemenea sI difere. In timpul rotirii. arborele
poate fi sprijinit in dou[ sau mai multe lagire. in sfirgib,
in timpul procesului de lucru, temperatura poate fi constantd
sau variabilS.
Aceste condilii determinl valoarea optima a jocului.
In acest sens, in cele ce urmeazd se dau citeva indicafii de
orientare pentru alegerea jocurilor. La aceeagi tura[ie, jocu-
lile trebuie sI fie mai mari in cazul unor deplasdri axiale
decit in cazul unor migcdri relative de rotafie, afarl de cazu-
rile speciale, cind se cere o direc[ie de mi;care foarte precisi.
ln cazul unei migclri de rotalie, jocul trebuie sI fie cu at,it
mai mare, cu cit turalia este mai mare ;i cu cit precizia de
prelucrare este mai mici. Jocul trebuie si fie mirit propor-
!ional cu cregterea viscozitilii uleiului de ungere. Daci arbo-
rele este sprijinit in mai multe lagire, atunci jocul trebuie
sI fie mlrit, avind in vedele deformiirile inerenlc ale albo-
relui gi coaxialitatea imperfectl a lagdrelor. Diferen!a de
temperaturl dint.re arbore gi alezaj de asemenea trebuie
sI se ia in considerare ia alegerea jocului.
't5

36. Pentru ajustaje cu joc, se previd gase tipuri de ajustaje:
- ajustaje cu joc minim egal cu zero:
Aceste ajustaje pot fi utilizate atit la asambldri fixe,
cil. gi la u.n*lte.i mobile. ln cazul diametrelor mici, piesele
se pot deplasa manual una fa!5: de alta atunci cind supra-
fefele sint pulin unse.'
Ajustajul cu joc minim egal cu zero este singurul
^ajustaj
.,are iace parte din toate treptele de precizie (1-16). Din
aceastl cauzd el inlocuiegte ajustajul intermediar in treptele
de precizie 9, 10, 11 9i 12 care lipsesc in ajustaj intermediar.
Ajustajul cu joc minim egal cu zero mai este utilizat in
cazul- centilrii arborilor in alezaje cu ajutorul penelor, cind
nu se impune o centrare mai precisS.
Aceasia are loc ;i la treptele de precizie ridicatS' atunci
<'iud piesele trebuie sI fie inlocuite des sau la asambllrile
dernontate des.
Ca exemple de utilizare a ajustajului cu joc minim egal
cu zero pentru asambldri fixe se pot indica urmitoarele:
iI t" asamblarea unei buc;e pe arbore la ma;ini-unelte
h5
(fig. 2.43);
l11 I ," asamblarea rogrlor dinlate de schimb pe arborii
lnul
iliferitel-or magini-unelte, a rolilor dintr-o singur[ bucati pen-
Fig. 2.44. Ajustajul rolilor Fig. 2.45. Ajustajul pie-
dintr-o singur5 buceitd pen- selor inelare pentru cen-
tru curele de trans.qrisie. trare.
tr:u curele de transmisie' (fig. 2.44), a pieselor proeminente
inelare pentru centrare (fig. 2.45)' a bielelor pe bollurile
capetelor de cruce la compresoare (v' tig. 2'42' 2);
l#l'
je cu
Ajustajele cu joc minim egal cu zero se realizeazl prin
asamblarea a doui piese la care cimpurile de toleranlI sint
cele ale pieselor de baz6. din sistemul alezaj unitar gi arbore
unitar. Jocul maxim la aceste ajustaje este deci egal cu suma
toleranfelor alezajului ;i arborelui, adicd cu toleranfa ajus-
tajului. La asamblarea pieselor care formeazd aceste ajus-
taje se realizeaz5 de reguli un joc foarte mic.
76
tEl
jocuri
H6
-th5
- ajusta
H8 H9 I'I1O H11 IjI2
|
-,h7 h9 h10 rrtT' 116 '
foarte mici:
- ajustaje cu jocuri
-- ajustaje cu jocuri m
a) avind valori mai m
H6
-te'j
b) avind valori rnai
H7
.d8
- ajustaje cu
- ajustaje cu
lusl He Hro lnrrl.
l*l' dlo'J1o'l.rl'
JOcUrl marr:
H7 H8 H11
;' ;' "11
jocuri foarte mari:
H6 H7
-,f6 f6
H8 lnrr l rr8
l-1.
,re k1_l be
77

37. l:f I ," asamblarea caputui bielei in locagul tijei
lnul
(fig.-za6);
H9
;; lo asamblarea pistoanelor in cilindru gi a tijei pisto-
nului cu pistonul la compresoare
(f.ig. 2.47), a rolilor dinlate fixe
pe arbore sau bucge (fig. 2.48)"
a bubucului paletelor unui ma-
laxor pe arbore (fig. 2.49), a bol-.
lurilor in capul bielei unui corn-
presor (fig. 2.50);
I
gf I ta asamblarea rorii
lh11l
melcaLe pe arborele unui dispo-
zit.iv dt: transport (fig. 2.51), a
rotii de lanI pe alborele uuui
mecanism de ridicat (fig. 2.52);
tt'2 ,rrp.ofefele de etanqare cu canal ;i pani al flanse*
ir12
lor (tig. 2.i3,1.
La asambl5rile mobile, ajustajul cu joc minim egal cu
zero este utilizat foarte rar ;i nttmai in cazul deplasirilor
axiale cu viteze foarte mici. Ca exemple de utilizare a acestui
ajustaj, din diferite trepte de precizie, la asarnbllrile mobile
menlionim:
II to asamblarea gtut.ului
h5
(fig. 2.5a);
unei pompe, a pistonului in cilindrul unei rnagini pneuma-
tice etc.;
E9 to asamblarea cuzinefilor de la biela unui compresor,
h9
intre proeminenfele arborilor (v. fig. 2.50);
78
H9
i,s
H9
hg
H9
hg
Fig. 2.46. Asamblarea caPu-
lui bielei in locagul tijei.
FiC. 2.47. Asambla-
rea:
I -
pistoanelor ln ci-
irindru: 2 - tijei Pisto-
nulur in piston la com-
presoare.
Fig. 2.19. Asamblarea butucu-
lui palerelor cu artrorele la un
malaxor.
in corpul Llnui robinet
Fig. 2.50. Ajustajele:
I - bolturilor in capul bielei l:1 un compresor:2 - crzinc'- - -tit-a"
la bieia unuir.ecompresor' intre proemineniele arbo-
Fig. 2.48. Asnrnb
rolilor dinlate lixa

38. articillfrei dintre cadrul unui vagon 9i dispozitivul de conso-
Fig. 2.51. Ajustajele:
1 - rotii melcate pe arborele unui dispo-
zitiv de transportat; 2 - rolilor dlntate cu
deplasare axiate; 3 - arborilor in lagarele
mecanismelor de precizie reduse.
Ht2
Fig. 2.52.
Montarea rolii
pentru lant pe
arborele unui me-
canism de ridicat.
Fig. 2.53. Ajustajul supra-
felelor de etanEare cu ca-
nai gi pand ale flan;eior.
Fie. 2.54. Asam-
blarea gtulului in
corpul unui robi-
net.
Fig. 2.55. Ajustajele: bucqei sertarului in
H8
cu abur -;; capacului presetupei in corp
corpul unei magini
FIli
--_ ; tijei in pre-
h11
H8
setupS
fg ; capacul cutiei sertarului in corp !9.
r8
r6
Fig. 2.56. Asamblarea articulaliei
dintre cadrul unui vagon 9i dis-
pozitivul de consolidare a longe-
ronului.
lidare a longeronului (fig. 2'56), a cremalierei p-e tija unui
mecanism de desclrcare a unui cirucior (fig. 2.57)' la asam-
blarea articulaliei dispozitivului de tdiere a paielor (fig' 2'58);
BO 6 - Toleranle Fi ajustaje, vol. I. 81