powerpointjocul

1. Coordonator tiin ific
ș ț
Lector universitar dr. Alina Boja
Educatoare :Todor Gabriela Lacramioara
Scoala Gimnazială Viile Satu Mare
JOCURI DIDACTICE DE DEZVOLTARE A
VORBIRII ÎN ACTIVITĂ ILE DIN GRĂDINI Ă
Ț Ț
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD BAIA MARE
DEPARTAMETUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

2. Motto
„Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecin ă poate să ac ioneze. A ne întreba de ce se joacă
ț ț
copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsete şi jocurile sale.”
Obiectivul lucrării
Obiectivul principal al lucrării de faţă a fost de îmbogăţire a capacităţii
copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii,de a-şi
dezvolta limbajul şi gândirea prin folosirea unor metode şi procedee cât mai
complexe.
• Edouard Claparède

3. CUPRINS
Lucrarea este structurată în trei capitole importante, concluzii, bibliografie si anexe,
fiecare capitol cuprinzând diferite subcapitole în care este dezvoltată lucrarea.
• ARGUMENT
• CAPITOLUL I. CULTIVAREA LIMBAJULUI ŞI A GÂNDIRII - PREMISE
ALE DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI LA COPIII PREŞCOLARI
• CAPITOLUL II. JOCUL DIDACTIC – MIJLOC DE REALIZARE A
ACTIVITĂTILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI ÎN GRADINI Ă
Ț
• CAPITOLUL III. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA
IMAGINAŢIEI, CREATIVITĂŢII ŞI LIMBAJULUI - OBIECTIVELE I
Ș
METODICA CERCETĂRII

4. CAPITOLUL I. CULTIVAREA LIMBAJULUI ŞI A GÂNDIRII - PREMISE ALE
DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI LA COPIII PREŞCOLARI
În primul capitol am abordat limbajul din prisma particularită ilor acestuia la copilului preşcolar, a rolului limbajului în procesul de
ț
cunoaştere a realităţii şi în stimularea activităţii intelectuale, dezvoltarea limbajului sub aspect fonetic, lexical şi gramatical si creativitatea
limbajului la vârsta preşcolară.
Fiecare om îşi însuşeste treptat, din cea mai fragedă copilărie, limba poporului în mijlocul căruia trăieşte, limba pe care o folosesc
oamenii din jurul său şi o foloseşte el însuşi în relaţiile cu ceilalţi, respectând anumite reguli (fonetice, lexicale, morfologice şi sintactice)
proprii limbii respective.
Limbajul ca element esen ial al comunicării este luat în stăpânire de pre colarul mic în mod progresiv, i treptat propria identitate,
ț ș ș
con tiin ă de sine. Un alt mod de a- i îmbogă i vocabularul cu noi construc ii i cuvinte este repetarea ca un ecou a ceea ce spun adul ii
ș ț ș ț ț ș ț
Paralel cu imbogatirea vocabularului prescolarii isi insusesc practic si formele structurii gramaticale corecte a limbii romane.
Prescolarul nu invata reguli gramaticale, nu stie definitii, partile de vorbire sau de propozitie, dar respecta in vorbirea sa regulile imbinarii
cuvintelor in propozitie. Re baza acestui simt al limbii, copiii, sub influenta educativa a gradinitei, ajung sa foloseasca tot mai corect
formele gramaticale si chiar sa intervina atunci cand observa o greseala in vorbirea colegilor.
Limbajul devine şi un mijloc de dobândire de noi cunoştinte. Întrebările pe care copilul le adresează adultului, subliniază
prezenţa intereselor cognitiv primare, a elementelor gândirii cauzale, a dorinţei de cunoaştere şi de înţelegere a fenomenelor lumii
înconjurătoare. Prin procesul de învăţământ se îmbogăţesc cunoştinţele, copiilor începe să le placă lectura, să citească mai mult, se
stabilesc relaţii noi; iată deci, vocabularul se îmbogăţeşte şi copilul îşi manifestă dorinţa de a vorbi cât mai mult. Copiii, mândri de
vocabularul lor, încearcă să-l activeze, să-l folosească (spre marea uimire a părinţilor, mai ales a celor obişnuiţi cu o vorbire comună,
simplă). În acest caz părintele, învăţătorul, profesorul, au obligaţia de a-l ajuta pe copil în îmbogăţirea şi activarea vocabularului.

5. • Paralel cu imbogatirea vocabularului prescolarii isi insusesc practic si formele structurii gramaticale corecte a
limbii romane. Prescolarul nu invata reguli gramaticale, nu stie definitii, partile de vorbire sau de propozitie, dar
respecta in vorbirea sa regulile imbinarii cuvintelor in propozitie. Re baza acestui simt al limbii, copiii, sub
influenta educativa a gradinitei, ajung sa foloseasca tot mai corect formele gramaticale si chiar sa intervina atunci
cand observa o greseala in vorbirea colegilor.
• La început, preşcolarul are un vocabular format din până la 1. 000 de cuvinte, iar la sfârşitul acestei perioade,
preşcolarul mare are un vocabular format din până la 4. 000 de cuvinte. Limbajul este o activitate deosebit de
complexă, iar deprinderea sa este dificilă şi de lungă durată. De la un copil la altul se observă deosebiri importante
în ceea ce priveşte vârsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor şi bogăţia vocabularului.’’ Dezvoltarea
limbajului în perioada preşcolară se caracterizează prin evoluţia pronunţiei şi a structurilor gramaticale, trecerea de
la limbajul situativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clară.
• Limbajul copiilor preşcolari cunoaşte o anumită evoluţie, sistemul gramatical al limbii fiind stăpânit în mod
diferit în funcţie de vârstă. Pe la 5-6 ani se poate vorbi de însuşirea corectă a unor structuri gramaticale, de
posibilitatea construirii propoziţiilor şi chiar a frazelor nu prea lungi.
• Grădiniţa este instituţia căreia îi revine rolul decisiv în educarea şi instruirea copiilor preşcolari, iar entuziasmul şi
profesionalismul educatoarelor li se transmite şi copiilor.

6. CAPITOLUL II. JOCUL DIDACTIC – MIJLOC DE REALIZARE AACTIVITĂTILOR DE
EDUCARE A LIMBAJULUI ÎN GRADINI Ă
Ț
„Jocul constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe copii
să participe activ la procesul de învăţare.” (J. Bruner)
În al doilea capitol am dezvoltat teorii despre joc, am definit jocul, am clasificat jocurile prin prisma tipologiei acestora.
• Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul, o activitate izvorâtă din nevoia de acţiune, de
mişcare a copilului-o modalitate de a-şi consuma energia - sau de a se distra, un mod plăcut, de a utiliza timpul liber,şi nu
numai.
• Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică
a copilului. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică,
morală, fizică a copilului.
• Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând
participarea activă a copiilor, sporind interesul de cunoaştere fată de conţinutul lecţiei. Prin specificul său, jocul didactic
îmbină funcţii şi sarcini de învăţare cu forma plăcută şi atractivă a, jocului, cultivând interesul pentru studiu. Jocul didactic
contribuie la realizarea sarcinilor formative ale procesului de învăţământ, în cadrul jocului copilul fiind solicitat pe toate
planurile psihicului său: cognitiv, afectiv şi voliţional. Importanţa jocului didactic constă in faptul că el facilitează pregătirea
copiilor preşcolari pentru introducerea lor în activitatea de învăţare. In cadrul jocului didactic, copilul învaţă să observe, să
compare, să susţină un dialog ş.a.
•

7. „Omul nu este întreg decât atunci cand se joacă”, spunea Schiller, iar pentru un copil sănătos jocul este tot
atat de necesar dezvoltării lui multilaterale, ca şi lumina soarelui.
Pornind de la caracterizarea făcută de Edouard Claparede copilului, putem spune că acesta este „o fiinţă a
cărei principală trebuinţă este jocul (…). Această trebuinţă spre joc este ceva esenţial naturii sale.”
Jocul reprezintă activitatea dominantă a vârstei preşcolare, fiind în acelaşi timp metodă şi mijloc de
formare şi dezvoltare a personalităţii copilului preşcolar. Alături de învăţare, muncă şi creaţie, jocul reprezintă una
din modalităţile esenţiale prin care omul se raportează la realitatea înconjurătoare. Prin joc, copilul învaţă şi se
dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului, a realităţii; tot prin joc copilul reproduce , reconstruieşte
secvenţe din viaţă sau creează o nouă lume. Învăţarea prin joc este fundamentală la vârsta preşcolarităţii. Acum, pe
primul loc este jocul, învăţarea ocupand locul secund. Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a
scolilor care au dezbătut natura ludică, a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor, mai simple sau mai
complexe, după un criteriu sau după mai multe, având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal. Totu i, ,
ș
nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard, datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite
folosite pentru diferenţierea lor.

8. • Inspirându-se din lucrările lui K. Gross, E. Claparède împarte jocurile în două mari categorii : jocuri
ale funcţiilor generale şi jocuri ale funcţiilor speciale .
• În prima categorie a inclus ca subgrupe : jocurile senzoriale, motorii şi psihice
• Prin jocurile senzoriale, E. Claparède a grupat toate tipurile de joc care antrenează capacităţi
senzoriale. Copiilor le place, mai ales celor foarte mici, să aibe simple senzaţii. Îi amuză să guste
substanţele cele mai diverse „ca să guste ce gust au ”, să producă sunete folosindu-se de diverse
instrumente muzicale (fluier, tobă, muzicuţă etc.)
• Jocurile psihice se împart în jocuri intelectuale şi jocuri afective.
• Jocurile intelectuale se bazează pe comparaţie şi recunoaştere, pe asociaţia pe raţionament(şah, lego),
gândire sau inventivitate, pe imaginaţie creatoare (născocirea poveştilor). Jocurile afective fac o
deosebită plăcere copiilor prin emoţiile plăcute sau dezagreabile pe care le provoacă.
• Jocurile care exersează unele funcţii speciale se împart după E. Claparède în: jocuri de luptă; jocuri de
vânătoare; jocuri sociale; jocuri familiale; jocuri de imitaţie

9. Jean Piaget, grupează jocurile în trei categorii:
 jocuri exerciţii- domină la vârstele mici, însă apar şi mai târziu. Ele sunt asociate registrului
senzorio-motor, cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizarea lumii reale şi a registrului
mintal, o subcategorie de exerciţii vizând exersarea gândirii (jocuri de cuvinte, comunicări
verbale). Imaginaţia construieşte conţinutul iar exerciţiul forma
jocuri simbolice- sunt împărţite în funcţie de simbolistică - conştientă şi inconştientă. Imaginaţia
simbolică construieşte instrumentul sau forma jocului şi nu conţinutul său.
jocuri cu reguli-îi permite să-şi înscrie perspicacitatea în cadrul regulilor ce nu pot fi încălcate
ceea ce imprimă jocului un caracter complex şi crează terenul unor emulaţii colective, al căror
gest începe să-l simtă. Jocul cu reguli este absolut necesare instruirii. În funcţie de natura
obiectivelor educaţionale, jocurile cu reguli pot fi jocuri didactice şi jocuri distractive;

10. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copiilor preşcolari,
deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în
cadrul fiecărui joc, fără ca el să conştientizeze acest efort. Eficienţa jocurilor didactice faţă de
celelalte activităţi frontale, dirijate constă în faptul că la desfăşurarea lor participă toţi copiii din
grupă, depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare.
Esenţa şi specificul jocului didactic constă în întrepătrunderea şi interacţiunea acestor
componente (conţinutul jocului , sarcina didactică, elementele de joc şi regulile jocului), dar şi în
echilibrul dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc.
Din punct de vedere al proiectării didactice se va ţine seama de următoarele aspecte: sarcina
didactică, regula de joc, acţiunea de joc – forma distractivă pe care o păstrează permanent.
Jocul didactic este destinat mai cu seamă rezolvării unor sarcini ale educaţiei intelectuale,
respectiv ale cunoaşterii mediului înconjurător, dezvoltării vorbirii şi însuşirii număratului şi
socotitului.
Reuşita activităţilor depinde de modul în care educatoarea reuşeşte să aleagă, să combine şi
să organizeze ansamblul de metode, materiale şi mijloace, precum şi de măiestria cu care
conduce jocurile.

11. CAPITOLUL III.
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA IMAGINAŢIEI, CREATIVITĂŢII ŞI
LIMBAJULUI - OBIECTIVELE I METODICA CERCETĂRII
Ș
În cel de al treilea capitol am realizat cercetarea propriu zisa. Mi-am
formulat ipoteza de lucru, scopul si obiectivele, metodica cercetarii, am
delimitat esantionul de subiecti si am prezentat cele 3 etape ale cercetarii si
concluziile la care am ajuns in urma celor constatate.

12. Ipoteza de lucru
În cadrul experimentului, am pornit de la următoarea ipoteză:
„Dacă aptitudinea pentru scolaritate vizează dezvoltarea
gândirii, iar limbajul este instrumentul principal al gandiri, jocul didactic va
spori eficienţa „învăţării” limbii române, va fi stimulată originalitatea,
creativitatea şi eficienţa actului didactic la copii în plan verbal, ca atribut al
gândirii.”
Am lucrat individual, cu grupuri mici (3-4 copii) şi frontal cu grupuri
mai mari (până la 10 copii) şi uneori cu întreaga grupă

13. Obiectivele cercetării
• Obiectivul 1: Prin intermediul jocului didactic se stimulează volumul
vocabularului activ al copilului.
• Obiectivul 2: Jocul spontan şi jocul didactic utilizat în grădiniţă determină
creşterea flexibilităţii verbale a copiilor.
• Obiectivul 3: Jocul didactic contribuie la sporirea originalităţii exprimării şi
fluidizarea comunicării.

14. Metodica cercetării
Locul de desfă urare a cercetării
ș
Activitatea de cercetare am desfă urat-o la Grădini a cu Normal Tatareti , Satu Mare.
ș ț
Perioada de cercetare
Perioada în care am desfă urat activitatea de cercetare este anul colar 2020-2021.
ș ș
E antionul de subiec i
ș ț
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, am cuprins în
cercetarea mea un număr de 17 copii de 3-6 ani de la grupa combinată.
Metodologia cercetării
Am prezentat o serie de metode prin care am urmarit atingerea obiectivelor stabilite

15. Etapa constatativă
În etapa constatativă, pentru a cunoaşte stadiul dezvoltării limbajului şi
gândirii la preşcolarii implicaţi, am aplicat o serie de probe de evaluare.
În urma testărilor iniţiale am remarcat că un procent de 40 % din numărul
de copii aveau un vocabular destul de slab dezvoltat, că întâmpină serioase dificultăţi
în utilizarea corectă a structurilor gramaticale ale limbii române. Având în vedere cele
constatate mi-am propus să îmi stabilesc în desfăşurarea muncii la grupă obiective din
sfera limbajului prin realizarea cărora să îmbunătăţesc rezultatele iniţiale.

16. Etapa formativă
În etapa formativă preocuparea mea a fost orientată spre selectarea jocurilor didactice,
care să se elimine carenţele constatate şi să se dezvolte capacităţile respective precum şi sporirea
eficienţei acestora prin valorificarea jocurilor didactice. Activitatea experimentală am orientat-o în
direcţia formării şi dezvoltării la copii a unui limbaj corect, coerent şi expresiv sub aspect fonetic,
lexical şi gramatical prin utilizarea jocului didactic. Grupa la care am realizat activitatea
experimentala a cuprins un număr de 17 copii provenind din diferite medii sociale,precum si medii
defavorizate. Din cei 17 copii, 13 proveneau din familii unde se vorbea puţin sau deloc limba
română. Am verificat astfel, capacitatea de a pronunţa corect toate sunetele limbii române şi volumul
cuvintelor acumulate de către copii până la această vârstă, precum şi corectitudinea gramaticală a
vorbirii copiilor.

17. Cunoscând interesul deosebit al copiilor pentru joc, am încercat să-l utilizez ca metodă în tot
mai multe momente ale zilei.
Am planificat activitati si jocuri pentru a-i ajuta să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le
pronunţe corect, cu precădere copiii cu pronunţie defectuoasă dar nu numai.
Sub aspectul expresivităţii limbajului mi-am propus să-i ajut pe copii în direcţii precum:
utilizarea corectă, fluentă, coerentă şi expresivă în limba romînă literară; cultivarea limbajului şi
formarea deprinderilor de exprimare independentă a gândurilor, a opiniilor copilului în redarea unor
fapte şi întâmplări din experienţa proprie sau din literatură, filme, spectacole, etc., dezvoltarea
creativităţii verbale la copii, a fluenţei şi originalităţii în gândire şi vorbire, stimulând imaginaţia
acestora.

18. Etapa de control
În urma aplicării testelor finale constatăm o îmbunătă ire reală a rezultatelor obţinute de copii. Astfel, se
ț
constată sub aspectul stadiului de dezvoltare al limbajului la sfarsit de an şcolar căteva aspecte.
Copiii posedă:
 pronunţie corectă şi auz fonetic foarte bine dezvoltat ;
 exprimare frumoasă şi vocabular bogat;
 exprimare corectă în proporţie;
 în privinţa stadiului de dezvoltare a gândirii divergente si în ceea ce prive te creativitatea verbală, se
ș
remarcă de asemenea progrese remarcabile.
Comparând rezultatele obţinute la testele iniţiale cu cele obtinute la testele şi finale se observă un procentaj de
rezolvare a sarcinilor mai ridicat la testele finale ceea ce mă îndreptăţeşte să afirm că ipoteza a fost confirmată.

19. Concluzii
Fiecare educator trebuie să fie un educator al schimbării, iar activităţile didactice să constituie
adevărate procese creative, manifestate în proiectarea activităţilor didactice, în organizarea şi
desfăşurarea activităţilor, în procesul de evaluare, în întreaga activitate desfăşurată în grădiniţă şi în afara
ei.
• În urma aplicării experimentului am concluzionat că jocul didactic de dezvoltare a limbajului
se eficientizează prin metodologia activ participativă folosit in fiecare moment al zilei la gradinita.
Preşcolarul, prin natura sa este un creativ, manifestă tendinţe creative care se pot observa în diverse
domenii: plastic, constructii, modelaj, şi de creativitate verbală. Din această multitudine de aspecte am
avut în atenţie în primul rând pe cel al creativităţii verbale.
În toate activităţile de educare a limbajului, creativitatea verbală (de expresie, de produs,
inovativă) tinde să devină productivă. Însuşirea limbii (în mod conştient sau prin imitaţie) permite
copilului să comunice cu ceilalţi, să-şi exprime părerile, trăirile, dorinţele, nedumeririle, uimirile, să
ceară şi să transmită informaţii.

20. „Limba română este tezaurul cel mai de preţ pe care-l moştenesc copiii
de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să
fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc. Ea este cartea de nobleţe,
testamentul de naţionalitate al unui neam, sensul caracteristic prin care membrii
aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume.”
(Vasile Alecsandri)

21. Boca-Miron, Elena; Chichişan, Elvira - Documentar metodic pentru activităţile de
educarea limbajului la preşcolari V & Integral, Bucureşti, 2001
Bratu, Rodica - Preşcolarul şi literatura, Editura Didactică ŞI Pedagogică,
Bucureşti, 1972
Breban, Silvia, Gorgea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, - Metode interactive
de grup, Bucureşti,1996
C Cojocaru: - Creativitate si inovaţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
1975
Chateau, Jean, - Copilul şi jocul, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970.
Crenguţa–Lăcrămioara Oprea – Pedagogie. Alternative metodologice interactive,
Editura Editura Polirom, 2000
Cucoş, C-tin. - Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom, 2000
Culea Laurenţia, Sesovici, Angela, Grama, Filofteia, Pletea, Mioara, Ionescu ,
Daniela, Anghel, Nicoleta, - Activitatea integrată din grădiniţă, Ghid pentru cadrele
didacticeîn învăţământul preuniversitar, Didactica Publishing House, 2008
Damşa, Ioan; Tomşa-Damşa, Maria; Ivănuş Zoe - “Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa
de
Dumitrana, Magdalena - Didactică preşcolară, V&Integral, Bucureşti, 1998
Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.
Comunicarea orală, Compania, Bucureşti, 1999
Elena Rafailă -,,Educarea creativităţii la vârsta preşcolară” Editura Aramis, 2002
Ezechil, Liliana; Păişi Lăzărescu, Mihaela - Laborator preşcolar, V&Integral,
Bucureşti 2002
Filofteia Grama, Mioara Pletea – Activitatea integrată din grădiniţă – Ed. Didactica
Filofteia Grama, Mioara Pletea – Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul
preşcolar – Ed. Didactica Publishing, Vol. I 2008
Varzari, Elena; Taiban, Maria - Metodica cunoaşterii mediului
înconjurător, a dezvoltării şi corectării vorbirii copiilor
preşcolari, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
Voiculescu, Elisabeta - Pedagogie preşcolară, Aramis,
Bucureşti, 2001
*** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii - Bucureşti-2000
*** Programa activităţiilor instructive educative în grădiniţa
de copii - Editura&I Integral 2005
*** Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar –
Didactica Publishing 2008
“Revista Învăţământul preşcolar nr.1-2/2014”, Bucureşti, 2014
Biblografie