Plan de Dezvoltare Locala Alutus

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală
Autoritate de Management pentru PNDR

Plan de Dezvoltare Locală – „Alutus” 2011 - 2013

CUPRINS

I. Introducere ............................................................................................8
II. Dosarul de candidatură ........................................................................9
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ....................................................... 9
II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului .......................................................... 14
II.3. Planul de finanţare .............................................................................. 306
III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL ...............................311
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală) ............. 311
III.2. Modurile de asociere a diferiţilor parteneri ......................................... 316
III.3. Prezentarea parteneriatului decizional............................................... 328
III.4. Resurse umane – animare - comunicare ........................................... 341
III.5. Implementarea proiectelor în cadrul GAL .......................................... 379
III.6. Implicarea GAL în acţiunile de cooperare şi în RNDR ....................... 393
IV. Bibliografie ...................................................................................... 398
301H

I. Introducere ............................................................................................8
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ............................................................................14
II.2.2 Analiza Actorilor implicaţi.....................................................................................135
II.2.3 Tipul de strategie ales pe baza analizei SWOT...................................................157
II.2.4 Arborele problemelor ...........................................................................................157
II.2.5 Arborele obiectivelor............................................................................................170
II.2.6 Matricea Cadru Logic ..........................................................................................193
II.2.7 Analiza de risc .....................................................................................................198
II.2.8 Anexa 1 ...............................................................................................................203
II.2.9 Fişele tehnice ale măsurilor.................................................................................207
II.2.10 Consultări între toţi partenerii ............................................................................285
III.1.1 Consultări pe plan local ......................................................................................311
III.2.1 Căutarea leader -ului; .........................................................................................317
III.2.2 O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,
număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial
GAL; .............................................................................................................................317
III.2.3 Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora). Acestea se vor stabili
cu ajutorul autorităţilor din localităţile respective şi al DADR –urilor;............................317
III.2.4 Pregătirea materialelor de prezentare a programului LEADER şi gruparea lor în
vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader -ului în
prezenţa DADR -ului;....................................................................................................317
III.2.5 Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora
în diferite întâlniri. .........................................................................................................317
III.3.1 Descrierea partenerilor .......................................................................................328
III.3.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .....................................................................334
III.4.1 Resurse umane ..................................................................................................341
III.4.2 Resursele umane ale structurilor partenere .......................................................356
III.4.3 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) ..................361
III.4.4 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL .......................................................363
III.4.5 Dispozitivul de comunicare şi informare .............................................................368
III.5.1 Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...............379
III.6.1 Cooperare...........................................................................................................393
III.6.2 Crearea şi implementarea reţelei .......................................................................396
IV. Bibliografie ...................................................................................... 398 340H

I. Introducere ............................................................................................8
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic ........................14
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ............................................................................14
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine,…)
.................................................................................................................................................. 14
II.2.1.1.1 Amplasarea teritoriului..........................................................................................................14
II.2.1.1.2 Relief ....................................................................................................................................14
II.2.1.1.3 Principalele tipuri de sol predominante.................................................................................15
II.2.1.1.4 Resursele naturale ...............................................................................................................16
II.2.1.1.5 Vegetaţia ..............................................................................................................................18
II.2.1.1.6 Comentarii privind principalele caracteristici geografice .......................................................19
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului................................................................................ 20
II.2.1.3 Populaţie - demografie ................................................................................................. 22
II.2.1.3.1 Informaţii privind comunităţile prezente ................................................................................22
II.2.1.3.2 Tendinţele demografice ........................................................................................................24
II.2.1.3.3 Şomajul pe termen lung........................................................................................................29
II.2.1.3.4 Diversitate etnică ..................................................................................................................33
II.2.1.3.5 Comentarii privind populaţia - demografia ............................................................................33
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu .................................................................................................... 35
II.2.1.4.1 Relief ....................................................................................................................................35
II.2.1.4.2 Geologie ...............................................................................................................................35
II.2.1.4.3 Biodiversitate........................................................................................................................36
II.2.1.4.4 Ape .......................................................................................................................................39
II.2.1.4.5 Comentarii privind patrimoniul de mediu ..............................................................................43
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural ................................................................................. 45
II.2.1.5.1 biserici şi mănăstiri; ..............................................................................................................45
II.2.1.5.2 case memoriale; ...................................................................................................................49
II.2.1.5.3 monumente dispărute...........................................................................................................52
II.2.1.5.4 castre (roman, dacic etc.); ....................................................................................................52
II.2.1.5.5 cetăţi şi castele; ....................................................................................................................58
II.2.1.5.6 meşteşuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific etc.);...................................60
II.2.1.5.7 herghelii de cai relevante (specifice); ...................................................................................62
II.2.1.5.8 tipuri de turism practicate .....................................................................................................62
II.2.1.5.9 obiceiuri locale, etc. ..............................................................................................................63
II.2.1.5.10 Comentarii privind patrimoniul arhitectural şi cultural .........................................................63
II.2.1.6 Economia locală ........................................................................................................... 64
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active ..............................................................................................66
II.2.1.6.2 Agricultură ............................................................................................................................68
II.2.1.6.3 Comentarii privind economia locală......................................................................................78
II.2.1.6.4 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi....................................................................................80
II.2.1.6.5 Comentarii privind industria locală........................................................................................98
II.2.1.6.6 Comerţ şi sector de servicii ..................................................................................................99
II.2.1.6.7 Comentarii privind comerţul şi serviciile................................................................................99
II.2.1.6.8 Comentarii privind economia locală....................................................................................100
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale ...................................................................... 101
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate ...........................................................................105
II.2.1.7.2 Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale ............................................109
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale............................................................................... 110
II.2.1.8.1 Instituţii locale.....................................................................................................................110
II.2.1.8.2 Asociaţii de comune, de consilii..........................................................................................113
II.2.1.8.3 ONG-uri, asociaţii locale.....................................................................................................113
II.2.1.8.4 Comentarii privind activităţile sociale şi instituţii locale .......................................................116
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu ..................................................................... 117
II.2.1.9.1 Concluzii privind Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu ...................................................125
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului........................................ 126
II.2.1.10.1 Infrastructura rutieră .........................................................................................................126
II.2.1.10.2 Infrastructura de cale ferată..............................................................................................129

II.2.1.10.3 Infrastructura de comunicaţii ............................................................................................130
II.2.1.10.4 Infrastructura de utilităţi ....................................................................................................132

PARTEA a II-a: Analiza SWOT ............................................................135
II.2.2 Analiza Actorilor implicaţi.....................................................................................135
II.2.2.1 Evaluarea Actorilor implicaţi ....................................................................................... 139
II.2.2.2 Comentarii privind Evaluarea Actorilor implicaţi......................................................... 140
II.2.2.3 SWOT – TERITORIU ................................................................................................. 141
II.2.2.4 SWOT – POPULAŢIA ................................................................................................ 146
II.2.2.5 SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE........................................................................... 148
II.2.2.6 SWOT - ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ........................................ 151
II.2.2.7 SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară) .................................. 153
II.2.2.8 SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală............................................................... 155
II.2.3 Tipul de strategie ales pe baza analizei SWOT...................................................157
PARTEA a – III - a: priorităţi .................................................................157
II.2.4 Arborele problemelor ...........................................................................................157
II.2.4.1 Definirea cauzelor primare ale problemelor ............................................................... 158
II.2.4.1.1 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei I....................................................................159
II.2.4.1.2 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei II...................................................................161
II.2.4.1.3 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei III..................................................................163
II.2.4.2 Structura arborelui problemă...................................................................................... 165
II.2.4.2.1 Arborele problemelor pentru Axa I......................................................................................166
II.2.4.2.2 Arborele problemelor pentru Axa II.....................................................................................167
II.2.4.2.3 Arborele problemelor pentru Axa III....................................................................................168
II.2.4.2.4 Arborele problemelor pentru Axa IV ...................................................................................169
II.2.5 Arborele obiectivelor............................................................................................170
II.2.5.1 Structura Arborelui obiectivelor .................................................................................. 170
II.2.5.1.1 Arborele obiectivelor pentru Axa I ......................................................................................171
II.2.5.1.2 Analiza sensibilităţii pentru Axa II .......................................................................................172
II.2.5.1.3 Arborele obiectivelor pentru Axa II .....................................................................................177
II.2.5.1.4 Analiza sensibilităţii pentru Axa II .......................................................................................178
II.2.5.1.5 Arborele obiectivelor pentru Axa III ....................................................................................183
II.2.5.1.6 Analiza sensibilităţii pentru Axa III ......................................................................................184
II.2.5.1.7 Arborele obiectivelor pentru Axa IV ....................................................................................188
II.2.5.1.8 Analiza sensibilităţii pentru Axa IV......................................................................................189
II.2.6 Matricea Cadru Logic ..........................................................................................193
II.2.7 Analiza de risc .....................................................................................................198
II.2.7.1 Riscuri globale asociate cu Proiectul.......................................................................... 198
II.2.7.2 Riscuri locale asociate cu Scopul Proiectului............................................................. 199
II.2.7.3 Analiza de Risk cu Metoda Monte Carlo .................................................................... 201
II.2.7.3.1 Riscul de cost .....................................................................................................................201
II.2.7.3.2 Riscul de durată .................................................................................................................202
II.2.8 Anexa 1 ...............................................................................................................203
II.2.8.1 LEADER ..................................................................................................................... 203
II.2.8.2 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier............................................ 204
II.2.8.3 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.................................................................. 205
II.2.8.4 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale ............................. 206

PARTEA a – IV – a: Măsura.................................................................207
II.2.9 Fişele tehnice ale măsurilor.................................................................................207
II.2.9.1 Axa I Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier .................................. 207
II.2.9.1.1 Măsura: 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe.............207
II.2.9.1.2 Măsura: 112 Instalarea tinerilor fermieri .............................................................................212
II.2.9.1.3 Măsura: 113 Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli ...............................215
II.2.9.1.4 Măsura: 114 Utilizarea serviciilor de consiliere...................................................................217
II.2.9.1.5 Măsura: 121 Modernizarea exploataţiilor agricole ..............................................................219
II.2.9.1.6 Măsura: 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii .....................................................223
II.2.9.1.7 Măsura: 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.......................226
II.2.9.1.8 Măsura: 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
..........................................................................................................................................................231

II.2.9.1.9 Măsura: 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă ..........................................234
II.2.9.1.10 Măsura: 142 Înfiinţarea grupurilor de producători.............................................................238
II.2.9.2 Axa II Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural........................................................ 245
II.2.9.2.1 Măsura: 211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată ....................................................245
II.2.9.2.2 Măsura: 212 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană ......................248
II.2.9.2.3 Măsura: 213 Plăţi Natura 2000 pe teren agricol .................................................................250
II.2.9.2.4 Măsura: 214 Plăţi de Agro-mediu .......................................................................................252
II.2.9.2.5 Măsura: 221 Prima împădurire a terenurilor agricole .........................................................256
II.2.9.2.6 Măsura: 223 Prima împădurire a terenurilor non-agricole ..................................................259
II.2.9.2.7 Măsura: 224 Plăţi Natura 2000 pe teren forestier ...............................................................260
II.2.9.3 Axa III Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale .................. 261
II.2.9.3.1 Măsura: 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ..........................261
II.2.9.3.2 Măsura: 313 Încurajarea activităţilor turistice .....................................................................265
II.2.9.3.3 Măsura: 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale..............................................269
II.2.9.3.4 Măsura: 341 Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare
locală.................................................................................................................................................274
II.2.9.4 Axa IV LEADER.......................................................................................................... 276
II.2.9.4.1 Măsura: 411 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier................................276
II.2.9.4.2 Măsura: 412 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural......................................................277
II.2.9.4.3 Măsura: 413 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale..................278
II.2.9.4.4 Măsura: 421 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ţii
altor ...................................................................................................................................................280
II.2.9.4.5 Măsura: 431.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării
..........................................................................................................................................................283
II.2.10 Consultări între toţi partenerii ............................................................................285
II.2.10.1 Macheta chestionarului ............................................................................................ 285
II.2.10.2 Proiecte pe Localităţi ................................................................................................ 288
II.2.10.2.1 Chestionare completate....................................................................................................288
II.2.10.2.2 Idei de proiecte pe localităţi ..............................................................................................289
II.2.10.2.3 Tabel sintetic proiecte pe localităţi şi măsuri ....................................................................290
II.2.10.2.4 Tabel sintetic proiecte pe măsuri şi localităţi ....................................................................291
II.2.10.2.5 Pondere normalizată pe axe.............................................................................................293
II.2.10.2.6 Ponderea normalizată pe axe...........................................................................................293
II.2.10.2.7 Ponderea axelor pe localităţi ............................................................................................294
II.2.10.2.8 Ponderea măsurilor pe localităţi .......................................................................................294
II.2.10.2.9 Clase de măsuri ...............................................................................................................298
II.2.10.2.10 Idei de proiecte ...............................................................................................................300
II.2.10.2.11 Harta tematică cu idei de proiecte ..................................................................................305
PARTEA a – V – a: Parteneriatul .........................................................311
III.1.1 Consultări pe plan local ......................................................................................311
III.2.1 Căutarea leader -ului; .........................................................................................317
III.2.2 O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,
număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial
GAL; .............................................................................................................................317
III.2.3 Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora). Acestea se vor stabili
cu ajutorul autorităţilor din localităţile respective şi al DADR –urilor;............................317
III.2.4 Pregătirea materialelor de prezentare a programului LEADER şi gruparea lor în
vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader -ului în
prezenţa DADR -ului;....................................................................................................317
III.2.5 Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora
în diferite întâlniri. .........................................................................................................317
III.2.5.1 Temele grupurilor de lucru ........................................................................................ 317
III.2.5.2 Componenţa grupurilor de lucru................................................................................ 318

III.2.5.3 Prima întâlnire ........................................................................................................... 319
III.2.5.4 A doua întâlnire ......................................................................................................... 325
III.2.5.5 A treia întâlnire: ......................................................................................................... 326
III.3.1 Descrierea partenerilor .......................................................................................328
III.3.1.1 Membrii supleanţi ...................................................................................................... 330
III.3.1.2 Regula „dublului cvorum” .......................................................................................... 331
III.3.1.2.1 Prezenţă minimă obligatorie ..............................................................................................331
III.3.1.2.2 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 1.................................................................331
III.3.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .....................................................................334
III.3.2.1 Organele Asociaţiei ................................................................................................... 334
III.3.2.2 Adunarea generala .................................................................................................... 335
III.3.2.3 Consiliul director ........................................................................................................ 336
III.3.2.4 Cenzorul .................................................................................................................... 337
III.3.2.5 Comitetul de selectare a proiectelor.......................................................................... 338
III.3.2.6 Compartimentul administrativ.................................................................................... 339
PARTEA a – VI – a: Organizarea GAL-ului ..........................................341
III.4.1 Resurse umane ..................................................................................................341
III.4.1.1 Activităţi desfăşurate la nivelul GAL .......................................................................... 341
III.4.1.1.1 FIŞA POSTULUI - Responsabil administrativ – Director executiv al Asociaţiei .................342
III.4.1.1.2 FIŞA POSTULUI - Consultant extern financiar - contabil ..................................................347
III.4.1.1.3 FIŞA POSTULUI - Consultant extern Dezvoltare Rurală & Identitate Vizuală & Informare348
III.4.1.1.4 FIŞA POSTULUI - Activităţi de secretariat ........................................................................349
III.4.1.1.5 FIŞA POSTULUI - Animator ..............................................................................................351
III.4.1.1.6 FIŞA POSTULUI - Expert Tehnic ......................................................................................353
III.4.2 Resursele umane ale structurilor partenere .......................................................356
III.4.3 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) ..................361
III.4.3.1 Sediul central - Bodoc ............................................................................................... 361
III.4.3.2 Punct de lucru - Baraolt............................................................................................. 362
III.4.4 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL .......................................................363
III.4.4.1 Circuitul financiar pentru măsura 431 (sub-măsura 431.2)....................................... 366
III.4.5 Dispozitivul de comunicare şi informare .............................................................368
III.4.5.1 Metodologia ............................................................................................................... 369
III.4.5.2 Instrumentele necesare pentru informare şi comunicare .......................................... 370
III.4.5.2.1 întâlniri – conferinţe tematice.............................................................................................371
III.4.5.2.2 seminarii ad-hoc ................................................................................................................371
III.4.5.2.3 grupuri de lucru .................................................................................................................372
III.4.5.2.4 afişe, publicaţii...................................................................................................................375
III.4.5.2.5 acces la baze de date........................................................................................................375
III.4.5.2.6 elaborare şi diseminare de materiale.................................................................................376
III.4.5.2.7 mas-media.........................................................................................................................377
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare.............................379
III.5.1 Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...............379
III.5.1.1 Monitorizare............................................................................................................... 379
III.5.1.1.1 Logica de intervenţie şi indicatorii......................................................................................380
III.5.1.1.2 M1.1-E3.8 FISA DE VERIFICARE PE TEREN..................................................................381
III.5.1.2 Evaluare .................................................................................................................... 384
III.5.1.2.1 Evaluarea Ex - Ante...........................................................................................................384
III.5.1.2.2 Evaluarea intermediară .....................................................................................................385
III.5.1.2.3 Întrebări de evaluare..........................................................................................................385
III.5.1.2.4 Evaluarea Ex - Post...........................................................................................................389
III.5.1.2.5 Activităţile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...........389

III.5.1.2.6 Controlul ............................................................................................................................390
III.5.1.2.7 Sarcinile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL .............391
PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi implementarea reţelei.... 393
III.6.1 Cooperare...........................................................................................................393
III.6.1.1 Aspecte financiare ..................................................................................................... 393
III.6.2 Crearea şi implementarea reţelei .......................................................................396
III.6.2.1 modul în care GAL intenţionează să participe la crearea şi implementarea reţelei la
nivel naţional şi european....................................................................................................... 396
III.6.2.2 Resursele pe care GAL intenţionează să le aloce .................................................... 396
III.6.2.2.1 Resurse umane .................................................................................................................396
III.6.2.2.2 Contribuţie „în natură”........................................................................................................396
III.6.2.3 Iniţiativele GAL pe care le va avea pentru a-şi face cunoscute teritoriul .................. 396
III.6.2.4 Acţiunile GAL pe care le realizează pentru a-şi face cunoscute teritoriul ................. 397

IV. Bibliografie ...................................................................................... 398 57H

I. Introducere
Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul
pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală,
potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.
Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi
implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunităţile locale, având ca
punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen.
Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei
dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată
local şi administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaţiei
din teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi
implementate.
Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programată şi
coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta
responsabilitatea evoluţiei în timp.
Prezenta lucrare este rezultat ale eforturilor conjugate depuse de către partenerii instituţionali,
iniţiatori ai Asociaţiei „Alutus” pe de o parte, pe de altă parte a ajutorului pe care participanţii
la întâlnirile organizate pe parcursul derulării proiectului ni l-au oferit prin completarea
chestionarelor şi formularea unor opinii şi observaţii legate de conţinutul prezentei Strategii
de dezvoltare locală.
Nutrim speranţa că această comunitate va reuşi să fructifice oportunităţile pe care Politica
Agrară Comună prin pilonul Dezvoltării rurale ni l-a oferit.

János DEMETER István CSUTAK
Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Coordonator
Covasna

II. Dosarul de candidatură
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu
Anexa 3 - Lista localităţilor
Teritoriu
Suprafaţa
Codul Numele localităţii Nr. locuitori Densitate
totală
comunelor
Din Total
INSSE Comune Oraşe Sate km2 loc./km2
oraşe teritoriu
63777 AITA MARE 1,777 67.97 26
63786 AITA MARE 935

63795 AITA MEDIE 842
65113 ARCUŞ 1,305 33.53 39
64924 ARCUŞ 1,305
63802 BĂŢANI 4,521 280.00 16
63820 AITA SEACĂ 906

63811 BĂŢANII MARI 1,912

63839 BĂŢANII MICI 572

63848 HERCULIAN 1,075

63857 OZUNCA-BĂI 56
63866 BELIN 2,652 70.70 38
63875 BELIN 1,575

63884 BELIN-VALE 1,077
65121 BIXAD 1,789 60.57 30
64522 BIXAD 1,789

Suprafaţa
totală
comunelor
Din Total
oraşe teritoriu
63893 BODOC 2,503 81.65 31
63900 BODOC 1,299

63919 OLTENI 593

63928 ZĂLAN 611
64041 BRĂDUŢ 4,686 173.36 27
64050 BRĂDUŢ 1,036

64069 DOBOŞENI 1,472

64078 FILIA 1,371

64087 TĂLIŞOARA 807
64345 GHIDFALĂU 2,607 42.00 62
64363 ANGHELUŞ 695

64372 FOTOŞ 388

64354 GHIDFALĂU 1,136

64381 ZOLTAN 388
64504 MALNAŞ 1,211 37.30 32
64531 MALNAŞ 570

64540 MALNAŞ-BĂI 462

64559 VALEA ZĂLANULUI 179
65139 MICFALĂU 1,877 35.58 53
64513 MICFALĂU 1,877

Suprafaţa
totală
comunelor
Din Total
oraşe teritoriu
63447 ORAŞ BARAOLT 3,673 128.48 29
63456 BARAOLT 5,940

63465 BIBORŢENI 756

63474 BODOŞ 398

63483 CĂPENI 1,111

63492 MICLOŞOARA 496

63508 RACOŞUL DE SUS 913
64906 VALEA CRIŞULUI 2,152 27.85 77
64933 CALNIC 1,607

64915 VALEA CRIŞULUI 545
64997 VÂRGHIŞ 1,904 70.24 27
65002 VÂRGHIŞ 1,904
Total 5,940 32,657 1,109.23 29
%
locuitori
oraşe din
18 - - -
total
locuitori
(≤25%) - - -

Prin domeniul de intervenţie şi domeniul de activitate ONG reprezintă temele de interes
pentru locuitorii zonei. Desigur aceste organizaţii îşi desfăşoară activitate bazându-se pe
segmentul de cea mai mar mobilitate a locuitorilor. Acest segment – din fericire – nu poate fi
clasificat ca aparţinând unui segment de vârstă, de pregătire sau orice alt criteriu. Componenţa
membrilor activi este atât de diversificată, încât se poate afirma că este reprezentativă pentru
locuitorii zonei.
La cooptarea sectorului privat s-a avut în vedere atragerea unor organizaţii acoperind o cât
mai mare diversitate de activităţi relevante pentru zonă.
Totodată dispersia diferiţilor actori instituţionali ai GAL (NGO, privat, public) este destul de
uniformă în ceea ce priveşte acoperirea geografică. Astfel din 13 localităţi reşedinţă
cuprinzând în total 35 de localităţi componente, dispersia geografică arată în felul următor
Tip de actor În localităţi
ONG 15
Culte 4
IMM 13
public 11

Din totalul de 13 localităţi reşedinţă cuprinzând 35 localităţi componente 14 localităţi
componente nu sunt reprezentate de către nici un actor printre fondatorii GAL. Desigur
fiecare dintre cele 13 localităţi reşedinţă sunt reprezentate în GAL.
Tabelul de mai jos prezintă distribuţia tipurilor de actorilor GAL pe localităţi. Localităţile
componente care nu au actori sunt semnalate prin „!!!”.
Grand
SIRUTA apl cult imm ong Total
AITA MARE 63786 1 1 2
AITA MARE
AITA MEDIE 63795 1 1
ARCUŞ ARCUŞ 64924 1 2 1 3 7
AITA SEACĂ 63820 !!!
BĂŢANII MARI 63811 1 1 2
BĂŢANI BĂŢANII MICI 63839 1 1
HERCULIAN 63848 !!!
OZUNCA-BĂI 63857 !!!
BELIN 63875 1 1 1 3
BELIN
BELIN-VALE 63884 !!!
BIXAD BIXAD 64522 1 1 1 1 4
BODOC 63900 1 3 4
BODOC OLTENI 63919 !!!
ZĂLAN 63928 !!!
BRĂDUŢ 64050 1 1
DOBOŞENI 64069 !!!
BRĂDUŢ
FILIA 64078 1 1 2
TĂLIŞOARA 64087 1 1
ANGHELUŞ 64363 1 1
FOTOŞ 64372 1 1 2
GHIDFALĂU
GHIDFALĂU 64354 1 2 1 4
ZOLTAN 64381 !!!
MALNAŞ 64531 1 1
MALNAŞ MALNAŞ-BĂI 64540 !!!
VALEA ZĂLANULUI 64559 !!!
MICFALĂU MICFALĂU 64513 1 2 2 2 7
BARAOLT 63456 3 5 8
BIBORŢENI 63465 !!!
BODOŞ 63474 !!!
ORAŞ BARAOLT
CĂPENI 63483 1 1
MICLOŞOARA 63492 !!!
RACOŞUL DE SUS 63508 1 1
CALNIC 64933 1 1
VALEA CRIŞULUI
VALEA CRIŞULUI 64915 !!!
VÂRGHIŞ VÂRGHIŞ 65002 1 1 2
Grand Total 10 6 18 22

II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
(amplasament, relief, altitudine,…)
II.2.1.1.1 Amplasarea teritoriului
Referinţe cardinale
Din punct de vedere geografic judeţul Covasna se află aproape în centrul României (între
meridianele 43o04' şi 44 o05' longitudine estică şi paralela 45 o032' şi 46 o 018' latitudine
nordică), în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Vecinătăţile judeţului sunt: la est
judeţele Bacău, Vrancea si Buzău, la sud şi vest judeţul Braşov, iar la nord judeţul Harghita.
Centrul ariei geografice acoperite de către potenţialul GAL „Alutus” este la paralela 46o
latitudine nordică şi meridianul 25o5’ longitudine estică.
Intersecţia cu unele căi de comunicare
Zona acoperită de potenţialul GAL este străbătută de DN 12 respectiv calea ferată 400. Cel
mai apropiat centru urban important este Braşov la cca. 60 km distanţă de la cel mai
îndepărtat punct al zonei în discuţie.

De fapt aria geografică este formată din două microregiuni tradiţionale „Depresiunea Baraolt”
şi „Oltul superior”.
Aceste două microregiuni au limite naturale: depresiunea Baraolt şi partea superioară a
depresiunii văii Oltului, râul Olt fiind „firul de legătură” între cele două entităţi. De aici şi
numele potenţialului GAL: „Alutus”.
II.2.1.1.2 Relief
Suprafaţa totală a judeţului este de 3,705 km2 (dintre cele mai mici din ţară, depăşind din
acest punct de vedere doar judeţele Ilfov şi Giurgiu). Suprafaţa totală a potenţialului GAL este
de 915,60 km2, adică o suprafaţă relativ mică.
Relieful potenţialului GAL ”Alutus” aparţine unei singure unităţi de relief – Carpaţii
Orientali, cu următoarele subunităţi:
Munţii Harghita – situaţi în N-V GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m,
pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33,900 ha, au pe teritoriul GAL următoarea subdiviziune:
etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca – Bixad

Munţii Bodoc - situaţi în partea sudică a GAL cu altitudinea medie cuprinsă între 600 – 1,240
m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40,500 ha, sunt delimitaţi spre V, S si E de depresiuni
tectonice (Bixad si Braşov)
Munţii Baraolt - situaţi în partea de V a GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 490 – 1,019
m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44,000 ha, puternic afectaţi de o reţea de falii tectonice,
rezultând, prin urmare, o serie de subunităţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Şugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Băţani, Bodoş, Aita Seacă,
Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar Băţani –
Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor văi – Hetea si
Valea Zălanului.
Munţii Perşani ( denumiţi si Munţii Vârghişului)- situaţi în extremitatea vestică a GAL, cu
altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 – 50 %, suprafaţa de 7,180 ha, au
relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare si magmatite
mezozoice.
Clima predominantă
Poziţia geografică a potenţialului GAL, aproximativ în centrul ţării, unde se interferează
influenţele climatice estice cu cele vestice şi particularităţile suprafeţei subiacente creează
premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive,
caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o
circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1oC şi
7,6oC.
Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a
inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie
este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1,000 m
din jur.
Îngheţul este, de asemenea, un fenomen caracteristic depresiunii. Primul îngheţ apare de
regulă la sfârşitul lunii septembrie pe fundul depresiunii, şi în a doua jumătate a lunii
octombrie pe piemont. Primăvara, ultimul îngheţ se poate produce, în medie, la sfârşitul lunii
aprilie. În aceste condiţii, intervalul afectat de îngheţ depăşeşte 200 de zile anual. În condiţii
sinoptice speciale (invazii de aer polar), îngheţul poate să apară chiar de la începutul lunii
septembrie (Sfîntu Gheorghe, 15 septembrie 1960), iar primăvara se poate produce până în
luna iunie (Târgu Secuiesc, 8 iunie 1958, Sfîntu Gheorghe, 13 iunie 1950).
Cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie este scăzută. În medie cad anual 500-
580 mm pe fundul depresiunii şi 700-800 mm pe piemonturile înalte. Cele mai reduse cantităţi
de precipitaţii se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă şi peste 130 mm pe piemont,
minimul fiind în luna februarie (20 mm). În intervalul mai-august cad cele mai abundente
precipitaţii (peste 80-100 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie.
II.2.1.1.3 Principalele tipuri de sol predominante 1
Solurile brune si brune acide de pădure au o răspândire mai mare in munţii Baraolt, dar apar
insular şi în munţii Bodoc.
Aceste soluri s-au format in condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau
amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii
cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai
domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente.

1
http://www.apmcv.ro/veche/html/2007.html

Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste
soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai
munţilor Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde
acoperă in întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind
caracteristice etajului de pădure in care predomină stejarul, gorunul şi uneori in amestec cu
fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajisti
şi fâneţe naturale.
II.2.1.1.4 Resursele naturale
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. La contactul munţilor cu
depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie
carbogazoasă, clorosodică, calcică.
Din sol
Zăcăminte naturale - Resurse de cărbune
Bazinul carbonifer Baraolt - este situat pe partea de N.V. a judeţului Covasna şi în general
coincide cu Depresiunea Baraolt. În extindere spre S îi aparţine şi ulucul Oltului pe
aliniamentul Căpeni – Ariuşd.
Accesul în regiune se face pe calea ferată Bucureşti – Braşov – Teiuş (linia 300), gara cea mai
apropiată fiind Augustin la cca. 6 km de oraşul Baraolt, centrul industrial şi cultural al acestui
bazin. Căile de comunicaţie principale sunt: drumul nr. 131 Măieruş – Baraolt – Odorheiu
Secuiesc şi drumul nr. 131 B Baraolt – Malnaş Băi.
Depresiunea este străbătută în partea sudică de râul Olt precum şi de afluenţii săi: pârâul
Baraolt, Cormoş şi Vârghiş. Rama muntoasă ce înconjoară bazinul este formată din lanţul
Munţilor Baraolt la este, Harghita de Sud şi la N.E. şi N. Şi Munţii Perşani la V. Morfologic
depresiunea, are un aspect deluros, cu altitudini cuprinse între 500 şi 600 m.
Cu toate că acest bazin a fost cercetat de foarte multă vreme, nici în momentul de faţă nu
posedă o hartă geologică la scara potrivită care să reflecte rezumativ rezultatele cercetărilor
efectuate.
Prin lucrările de prospecţiune şi explorare prin sondaje s-a constatat în acest bazin prezenţa a
5 straturi de cărbune, numerotate de la I – V în ordinea depunerii.
Lignitul din bazinul Baraolt – Căpeni are culoarea şi urma brună închis şi aspect foarte
compact şi dur. Este format dintr-o masă de bază cărbunoasă în care se observă incluziuni de
benzi şi filamente fine de xylit şi metoxylit cu grosimi de la 0,1 – 2 mm, foarte rar ajungând la
4 mm. Metoxylitul este semilucios, iar vitritul are luciu puternic. Săpătura este
semiconcoidală, iar textura paralelă din cauza benzilor de xylit şi metaxylit, orientate paralel
cu stratificaţia. Cu ochiul liber se pot observa rare cuiburi de fuzit cu luciu mătăsos şi de
culoare neagră. Ca substanţe minerale s-au observat rare cuiburi de pirită cu dimensiuni până
la 0,5 mm şi pelicule formate din minerale argiloase. În masa de bază cărbunoasă se observă
macro şi microscopic cuticule şi incluziuni fine de răşină.
Calitatea zăcământului a fost stabilită pe cale de laborator în baza unor analize colectate atât
din lucrările de explorare, cât şi din cele de exploatare. Conţinutul de cenuşă medie pe bazin
oscilează între 22 – 26% (raportată la proba de laborator), iar umiditatea totală ajunge la 52%.
Puterea calorifică medie superioară este de 2400 kg cal/kg.
S-au conturat următoarele câmpuri miniere:
1. Câmpul minier Vârghiş Est
2. Câmpul minier Vârghiş Vest
3. Câmpul minier Vârghiş Sud
4. Câmpul minier Racoş

5. Câmpul minier Baraolt Nord
6. Câmpul minier Baraolt Sud
7. Câmpul minier Căpeni Nord
8. Câmpul minier Bodoş
9. Câmpul minier Aita Seacă
Primele exploatări sporadice plasate în zonele de afloriment datează încă din anul 1839.
În aceste câmpuri miniere în perioada 1951 – 1970 au fost executate cca. 90.000 ml foraje cu
un număr de peste 500 de sondaje. La aceasta se adaugă programul de cercetări efectuate
prin lucrări miniere geologice, foraje subterane şi lucrări de asecare.
În ultimii ani au fost închise majoritatea exploatărilor miniere şi ecologizate fostele mine:
Baraolt, Vârghiş, Căpeni, Racoş.
Din apă
Zăcăminte naturale - Rezerve hidrominerale
O caracteristică specifică zonei (situând-o pe unele din primele locuri din ţară) este abundenţa
şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului (Bixad, Malnaş–
Băi, Bodoc, Biborţeni, etc.).
Izvoarele de apă minerală şi emanaţiile uscate de gaze mofetice reprezintă principala bogăţie
naturală ale zonei. Acestea au fost folosite de localnici încă din timpurile străvechi în scopuri
curative, sub formă de băi reci şi/sau calde, sau pur şi simplu, consumate ca atare.
Această bogăţie naturală unică a constituit bazele unei activităţi balneare înfloritoare încă din
secolul al XVIII-lea, când s-a început crearea unei întregi reţele de mici staţiuni balneare.
Apele minerale exploatate şi îmbuteliate (Malnaş-Băi, Bodoc, Biborţeni, Belin, etc.) au
căpătat renume ca ape de consum şi ape medicinale.
Astăzi, majoritatea acestor mici staţiuni balneare şi balneoclimaterice sunt într-o stare de
degradare avansată. Reabilitarea şi revitalizarea acestora reprezintă probabil cea mai
stringentă prioritate pentru zonă, atât din considerente economice, cât şi sociale.
Multe fapte sugerează o afiliaţie genetică a apelor minerale cu procese magmatice profunde,
sunt:
- cantitatea mare de CO2, şi chimismul apei mineralizate de adâncime, ce apare strict pe
fracturi (Viorica Iancu şi A. Apostol, 1978);
- excesul de Na+;
- prezenţa acidului metasilicic;
- prezenţa unor elemente minore ca: Pb, Cu, Zn;
- prezenţa unor elemente ca: As, B (sub formă de HBO2);
- pH-ul ridicat, care după Rankama şi Sahama (1970) creşte la sursele cu apă de adâncime;
- depunerile de sulf, realgar, auripigment, şi aragonit din cimentul breciei ce însoţeşte falia
Covasna.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a aureolelor mofetice şi solfatariene, respectiv a
izvoarelor de ape minerale carbogazoase, acestea pot fi grupate pe aliniamente, dirijate în
general pe direcţii nord-sudice:
Aliniamentul central constituit din ivirile de pe pârâul Bradului, zona Ozunca, Micfalău,
Malnaş, Zălan şi Bodoc este situat de-a lungul Oltului şi pe versanţii acestuia, reprezentat la
est de Munţii Bodocului, iar la vest de Munţii Baraoltului. Pe acest aliniament, bioxidul de
carbon adus spre suprafaţă pe fracturi de cuvertură dirijate aproximativ V-E, impregnează
complexele acvifere din formaţiunile vulcanogen-sedimentare, din cele cretacice şi în sfârşit
pe cele din depozitele sedimentare ale luncii Oltului. Cele mai nordice iviri apar în masivul
Baraolt în bazinele pârâurilor Bradului şi Şarpelui unde apa minerală, dar mai ales puternicele
barbotări de CO2, au fost puse în legătură cu o linie de fractură orientată NNV-SSE, care se
continuă spre Băile Ozunca şi Malnaş. Apele minerale din acest aliniament sunt în general
bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, uneori clorurate şi sodice, cu depuneri de
hidroxizi de fier.
Aliniamentul vestic înglobează izvoarele naturale şi sondele din depresiunea Baraolt. Pe rama
estică a acestei depresiuni, la contactul cu flişul sau în interiorul acestuia, apar o serie de
izvoare naturale (Herculian, Băţani, Aita Seacă), iar în interiorul bazinului, prin puţuri şi
foraje se cunoaşte existenţa în formaţiuni pliocene şi cuaternare, a unor strate acvifere
mineralizate cu CO2 (Biborţeni şi Vârghiş). Apele minerale au caracter bicarbonatat, alcalin,
calcic-magnezian şi carbogazos.
Din aer
In cursul anului 2007 nu au fost identificate zone critice sub aspectul poluării atmosferice.
Luând în considerare rezultatele analizelor precum si a calculelor din declaraţia utilizatorilor
de combustibil precum şi a celorlalte substanţe generatoare de gaze evacuabile putem s-a
constatat că în judeţul Covasna (implicit în aria potenţialului GAL) aerul nu este contaminat.
Reţeaua hidrografică
Potenţialul GAL este amplasat în bazinul mijlociu al Oltului.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 - 0,70 km/km2 în depresiuni şi de
0,60 - 0,80 km/km2 în munţi.
Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/km2 (63-95 mm/an) în cea mai mare parte a
zonei, Munţii Baraolt şi Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) şi chiar mari, de
7-20 l/s/km2 (220-630 mm/an) – în munţi.
Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an - în Munţii
Baraolt şi valori foarte mici în restul munţilor. Aceste valori reflectă eroziunea actuală redusă
pe ansamblul terenurilor judeţului.
Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lungă durată), subtipului cu ape mari de
primăvară şi viituri de vară şi iarnă, alimentare pluvial.
II.2.1.1.5 Vegetaţia
Vegetaţia naturală este variată, prezentând o etajare altitudinală. Astfel, în regiunile mai
joase se întâlnesc păduri de foioase, iar la altitudini mari, păşuni subalpine şi alpine, etajele
intermediare fiind ocupate de pădurile de amestec de foioase şi conifere şi de pădurile de
conifere.
Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice
pentru vânat.
Relieful muntos care ocupă o parte însemnată a teritoriului, favorizează menţinerea vegetaţiei
naturale.

II.2.1.1.6 Comentarii privind principalele caracteristici geografice
Se constată deci, că din punct de vedere al circumstanţelor geografice şi de mediu
• relief (forme, pondere – suprafaţă etc.);
• clima predominantă (temperatură, umiditate etc.);
• principalele tipuri de sol predominante;
• resursele naturale (din sol, apă, aer etc.);
• vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc.).
potenţialul GAL este omogen şi unitar.

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Cea mai mare localitate: Oraş Baraolt, fără cale ferată. Localităţile de pa malul râului Olt
(Bixad, Micfalău, Malnaş, Bodoc, Ghidfalău) sun legate de DN12 (E578)

II.2.1.3 Populaţie - demografie
II.2.1.3.1 Informaţii privind comunităţile prezente
Soldul Soldul Populaţia
Soldul Soldul natural natural Sub 14 Peste activă
Evoluţie/
Populaţie 1999 2008 2009 migrării migrării (natalitatea- (natalitatea- ani 60 ani (persoanele
Regresie
1999 2008 mortalitate) mortalitate) 2008 2008 între 14 -60
1999 2008 de ani)
AITA MARE 1,735
1,750 1,790 40 1 -23 -5 283 425 1,042
ARCUŞ 1,372 1,300 -72 1 -1 212 224 936
BĂŢANI 4,314 4,580 4,509 -71 -1 -1 1 943 900 2,737
BELIN 2,508 2,746 2,652 -94 30 14 685 438 1,623
BIXAD 1,949 1,817 -132 295 432 1,222
BODOC 2,705 2,421 2,500 79 15 3 401 485 1,535
BRĂDUŢ 4,667 4,812 4,671 -141 33 41 1,032 887 2,893
GHIDFALĂU 2,615 2,684 2,537 -147 11 6 438 499 1,747
MALNAŞ 4,900 1,149 600 -549 -1 1 -43 3 182 253 714
MICFALĂU 1,875 1,871 -4 -15 227 469 1,179
ORAŞ BARAOLT 10,531 9,526 6,483 -3,043 -1 -1 -4 -11 1,431 1,768 6,327
VALEA CRIŞULUI 3,308 2,357 1,538 -819 1 -34 15 452 419 1,486
VÂRGHIŞ 1,964 1,826 1,904 78 1 1 -23 278 414 1,134
TOTAL 39,247 39,047 34,172 -4,875 -1 2 -15 28 6,859 7,613 24,575
Obs. 1. Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Covasna nu a putut furniza date defalcate referitoare la şomaj. Rata şomajului pe
judeţ la finele anului 2006 a fost de 7,1%. Din totalul populaţiei de 223,770 persoana 6,561 au fost şomeri înregistraţi, din care
4,453 ne-indemnizaţi.
Obs. 2. Comunele fără populaţie în 1999, s-au desprins ulterior.

Don graficul ponderilor populaţiei se constată, că Oraşul Baraolt reprezintă 19% din populaţie potenţialului GAL.

Populaţie

VÂRGHIŞ AITA MARE
VALEA CRIŞULUI 6% 5% ARCUŞ
5% 4%

BĂŢANI
13%
ORAŞ BARAOLT
19%

BELIN
8%

MICFALĂU BIXAD
5% 5%
MALNAŞ
2%
GHIDFALĂU BODOC
7% 7%
BRĂDUŢ
14%

II.2.1.3.2 Tendinţele demografice
Soldul Soldul
Evoluţie/
Soldul Soldul natural natural
Regresie
Populaţie 1999 2008 2009 migrării migrării (natalitatea- (natalitatea-
raportat
1999 2008 mortalitate) mortalitate)
la 2008
1999 2008
AITA MARE 1,735 1,750 1,790 2.29% 0.0571% -1.33% -0.29%
ARCUŞ 1,372 1,300 -5.25% 0.0729% -0.07%
BĂŢANI 4,314 4,580 4,509 -1.55% -0.0218% -0.02% 0.02%
BELIN 2,508 2,746 2,652 -3.42% 1.20% 0.51%
BIXAD 1,949 1,817 -6.77%
BODOC 2,705 2,421 2,500 3.26% 0.55% 0.12%
BRĂDUŢ 4,667 4,812 4,671 -2.93% 0.71% 0.85%
GHIDFALĂU 2,615 2,684 2,537 -5.48% 0.42% 0.22%
MALNAŞ 4,900 1,149 600 -47.78% -0.0204% 0.0870% -0.88% 0.26%
MICFALĂU 1,875 1,871 -0.21% -0.80%
ORAŞ BARAOLT 10,531 9,526 6,483 -31.94% -0.0095% -0.0105% -0.04% -0.12%
VALEA CRIŞULUI 3,308 2,357 1,538 -34.75% 0.0302% -1.03% 0.64%
VÂRGHIŞ 1,964 1,826 1,904 4.27% 0.0548% 0.05% -1.26%
MEDIA -12.48% -0.0025% 0.0051% -0.04% 0.07%

Populaţia
Sub 14 Peste activă
Populaţie 1999 2008 2009 ani 60 ani (persoanele
2008 2008 între 14 -60
de ani)
AITA MARE 1,735 1,750 1,790 16.17% 24.29% 59.54%
ARCUŞ 1,372 1,300 15.45% 16.33% 68.22%
BĂŢANI 4,314 4,580 4,509 20.59% 19.65% 59.76%
BELIN 2,508 2,746 2,652 24.95% 15.95% 59.10%
BIXAD 1,949 1,817 15.14% 22.17% 62.70%
BODOC 2,705 2,421 2,500 16.56% 20.03% 63.40%
BRĂDUŢ 4,667 4,812 4,671 21.45% 18.43% 60.12%
GHIDFALĂU 2,615 2,684 2,537 16.32% 18.59% 65.09%
MALNAŞ 4,900 1,149 600 15.84% 22.02% 62.14%
MICFALĂU 1,875 1,871 12.11% 25.01% 62.88%
ORAŞ BARAOLT 10,531 9,526 6,483 15.02% 18.56% 66.42%
VALEA CRIŞULUI 3,308 2,357 1,538 19.18% 17.78% 63.05%
VÂRGHIŞ 1,964 1,826 1,904 15.22% 22.67% 62.10%
MEDIA 17.57% 19.50% 62.94%

Soldul migrării 1999 Soldul migrării 2008
0.1000%

0.0800%
ARCUŞ

0.0600%

0.0400%
VALEA CRIŞULUI

0.0200%

0.0000%
AITA MARE VÂRGHIŞ MEDIA

ORAŞ BARAOLT
-0.0200%
BĂŢANI MALNAŞ

-0.0400%

Datele reprezentate nu întotdeauna sunt concludente, de exemplu în cazul comunei Malnaş, al cărei solduri în valori absolute sunt
egale. Datorită scindării comunei, pentru aceeaşi valoare absolută, în 2008 apare un procentaj mult mai mare decât în anul 1999.

Evoluţie/ Regresie raportat la 2008

10.00%

VÂRGHIŞ
BODOC
AITA MARE

0.00%
MICFALĂU
BĂŢANI
BELIN BRĂDUŢ
ARCUŞ GHIDFALĂU
BIXAD
-10.00%

MEDIA

-20.00%

-30.00%

ORAŞ BARAOLT
VALEA CRIŞULUI

-40.00%

-50.00% MALNAŞ

Din graficul de mai sus se constată că în medie populaţia potenţialului GAL a scăzut cu peste 10%.
Evoluţia/regresia a fost calculată pentru anii 2009 – 2008, ca să poată fi examinate şi localităţile scindate/nou apărute de la 1999.
Regresie semnificativă, mult peste media teritoriului înregistrează 3 localităţi.

Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2003):
Grupă de vârstă 2003 2013 2025
7 - 14 100.00% -15.00% -29.10%
15 - 24 100.00% -28.10% -38.93%
14 - 18 100.00% -35.70% -38.93%
Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal , în care se
încadrează elevii de liceu / şcoală de arte şi meserii.
100.00%

90.00%

7 - 14, 85.00%

80.00%

15 - 24, 71.90% 7 - 14, 70.90%

70.00%

14 - 18, 64.30%
15 - 24, 61.07%
14 - 18, 61.07%
60.00%

50.00%
2003 2013 2025

II.2.1.3.3 Şomajul pe termen lung 2
Incidenţa şomajului pe termen lung este deosebit de ridicată în judeţ – cu mult peste
media regională, naţională şi comunitară.
Incidenţa şomajului pe termen lung (%).

EU15* EU12* România* Regiunea Covasna*
* CENTRU *
**
Mai mult - - 69,9 66,7 71,0
de 6 luni
Mai mult 46,1 47,0 47,1 39,5 52,1
de 12 luni
*Sursă: CE, Unity, solidarity, diversity for Europe, its people and its territory. Second report on
Economic and Social Cohesion. Statistical annex, 2001.
**Sursa: Raportul asupra Dezvoltării Umane 2001-2002, PNUD.

Malnaş
La mijlocul sec. XVIII aceste izvoare şi băi erau enumerate în lucrările de specialitate.
Localitatea şi-a câştigat un bine meritat renume pentru izvoarele şi băile de apă minerală.
În ultimele două decenii întreaga infrastructură balneară şi turistică, precum şi piaţă de
muncă legată de serviciile aferente s-a distrus.
O semnificativă parte a forţei de muncă a fost nevoită să părăsească localitate, datorită
reducerea drastică a exploatării andezitului 3, cu toate că aceste valuri de migrare/emigrare
nu s-au înregistrat formal.
Conform strategiei de dezvoltare a localităţii: „Malnaş poate fi invocat ca un exemplu al
migraţiei forţei de munca spre Ungaria sau Israel – destinaţie populara în aceste sate,
datorita unei reţele informale bine organizate în acest sens – munca de îngrijitor pentru
oameni în vârsta sau bolnavi, care primesc ajutor de stat pentru a-şi plăti un îngrijitor.” 4

Valea Crişului
Conform strategiei de dezvoltare a localităţii 5 structura populaţiei se prezintă astfel:
Populaţia activă
Populaţia Populaţia
totală Total Ocupată Şomeri inactivă
100.00% 38.67% 20.51% 18.16% 61.33%
Evident majoritatea şomerilor şi a populaţiei inactive (cca. 60%) sunt femei. Se constată
cu jumătate din populaţia activă este în şomaj.

2
Strategia de dezvoltare pe termen mediu a judeţului Covasna, pag. 39
3
4
Strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei Malnaş, pag. 59
5
Structura primului draft, Comuna Valea Crişului – Strategia 2020, pag. 11

Localitatea situându-se în apropiere de reşedinţei de judeţ, iar populaţia majoritară fiind
rromă, s-a generat un adevărat val de migraţiune spre „oraş

Baraolt
Prima exploatare de lignit din Baraolt a fost deschisă la 1839. În ultimii ani au fost
închise majoritatea exploatărilor miniere şi ecologizate fostele mine : Baraolt, Vârghiş,
Căpeni, Racoş. 6 În Oraşul Baraolt funcţionează doar un liceu industrial, motiv pentru care
tinerii mai dotaţi sunt aproape constrânşi să părăsească de timpuriu zona.
Scădere a ponderii populaţiei urbane este cu totul contrară tendinţei internaţionale şi ne
atrage atenţia asupra gravelor probleme economice generate de restructurarea industrială.
Migraţia dinspre oraşe spre sate înseamnă de fapt acceptarea condiţiilor sociale şi de
locuit inferioare, în schimbul unei siguranţe de trai mai ridicate. 7

6
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU (2006 – 2013),
AGENDA 21 LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA, pag. 41
7

Soldul natural (natalitatea-mortalitate) 1999 Soldul natural (natalitatea-mortalitate) 2008
1.50%

1.00%

GHIDFALĂU
0.50%

ORAŞ BARAOLT
0.00%
BĂŢANI BELIN MEDIA
ARCUŞ BODOC BRĂDUŢ

-0.50%

MICFALĂU
MALNAŞ
-1.00%
VALEA CRIŞULUI

VÂRGHIŞ
AITA MARE
-1.50%

Sub 14 ani 2008 Peste 60 ani 2008 Populaţia activă (persoanele între 14 -60 de ani)
80.00%

70.00%

60.00%

50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
AITA MARE

ARCUŞ

MALNAŞ

VÂRGHIŞ

MEDIA
BELIN

BIXAD

BODOC

GHIDFALĂU
BRĂDUŢ

MICFALĂU
BĂŢANI

ORAŞ BARAOLT

VALEA CRIŞULUI

II.2.1.3.4 Diversitate etnică
La nivelul judeţului Covasna

Altele,
Rromi, 0.51% Romani,
4.19% 20.90%

Maghiari,
74.40%

Proporţia maghiarilor este peste 95% în localităţile Baraolt (95,9%), Bodoc (96,3%),
Ghidfalău (97,4%), Lemnia (98,5%), Malnaş (96,3%), Moacşa (98,0%), Poian (98,8%), Valea
Crişului (97,2%) şi Vârghiş (98,2%).
Localitatea unde românii sunt prezenţi în număr mai mare estet Belin (39,4%).
II.2.1.3.5 Comentarii privind populaţia - demografia
Există diversitate etnică care poate fi pusă în valoare datorită abordării LEADER.
Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii, scăderii
fertilităţii şi migraţiei. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor genera
efecte multiple în societate.
Se pot distinge două intervale distincte ca evoluţie, şi anume perioada 2003-2010, cu o
scădere moderată într-un ritm mediu de 0,2%/an şi 2010-2025, perioadă în care fenomenele
demografice intră în declin accentuat-scădere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va
influenţa acest fenomen este scăderea naturală.
La nivel naţional, judeţul Covasna va avea şi în anul 2025 ca şi în anul 2003, cel mai mic
număr de tineri, conform prognosticului complex.
Populaţia vârstnică a crescut continuu în ultimii 50 ani, atât numeric cât şi procentual.
Procesul de îmbătrânire demografică va continua.
Raportul de dependenţă arată că în 2003, la 1,000 persoane potenţial active (15-64 ani)
reveneau 437 persoane inactive (0-14 ani şi peste 65 ani). În 2025, la numărul persoanelor
inactive va creşte la 453.
Din punct de vedere a raportului tineri/bătrâni, în 2003, la nivel regional, la 1,000 de tineri
reveneau 719 bătrâni, iar în 2025, raportul se va modifica în favoarea bătrânilor (1,282 bătrâni
la 1,000 tineri) datorită procesului de îmbătrânire accelerată.
Declinul demografic va afecta judeţul Covasna, dar nu scăderea în sine a numărului populaţiei
este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare
continuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce
înseamnă, că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă înaintată vor
creşte.
Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei coroborat cu migraţia populaţiei tinere în afara
judeţului va cauza în termeni de zece ani diminuarea populaţiei în vârstă de muncă cu 10,000-
14,000 de persoane.

În viitorul apropiat pe piaţa forţei de muncă se va resimţi un deficit de forţă tânără de lucru,
grupa de vârstă între 15 şi 25 de ani se va reduce în mod evident. Pe piaţă vor lipsi tinerii
specializaţi în diverse profesii, datorită insuficienţei numărului de persoane. Profesiile cele
mai afectate vor fi cele din domeniul IT, medicină, automatizări, construcţii şi instalaţii, etc.
Reducerea numărului populaţiei tinere, care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei
anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvoltării. Se constată o
tendinţă contrară privind migraţia internă, aceasta manifestându-se dinspre rural spre urban.
Rata netă de migrare internaţională este, de asemenea, semnificativă şi este legată în principal
de categoria de vârstă mai tânără, din spaţiul rural.
Migrarea în străinătate se manifestă, dar nu creează probleme sociale. Nu se manifestă
separări ale membrilor familiilor, nu există copiii ce rămân în grija rudelor din ţară.
Cu toate acestea migrarea în exterior a populaţiei tinere, alături de îmbătrânirea populaţiei
rurale, conduce la un declin al forţei de muncă disponibile.
Investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită procesului de îmbătrânire a
populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări care nu au potenţial de
dezvoltare.

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu 8
II.2.1.4.1 Relief
Relieful potenţialului GAL ”Alutus” aparţine unei singure unităţi de relief – Carpaţii
Orientali, cu următoarele subunităţi:
Munţii Harghita – situaţi în N-V GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m,
pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33,900 ha, au pe teritoriul GAL următoarea
subdiviziune: etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca – Bixad
Munţii Bodoc - situaţi în partea sudică a GAL cu altitudinea medie cuprinsă între 600 –
1,240 m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40,500 ha, sunt delimitaţi spre V, S si E de
depresiuni tectonice (Bixad si Braşov)
Munţii Baraolt - situaţi în partea de V a GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 490 –
1,019 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44,000 ha, puternic afectaţi de o reţea de falii
tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subunităţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Şugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Băţani, Bodoş, Aita
Seacă, Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar
Băţani – Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor văi –
Hetea si Valea Zălanului.
Munţii Perşani ( denumiţi si Munţii Vârghişului)- situaţi în extremitatea vestică a GAL,
cu altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 – 50 %, suprafaţa de
7,180 ha, au relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare si
magmatite mezozoice.
II.2.1.4.2 Geologie
Din punct de vedere geologic, zona aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a cărei evoluţie
desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de
activitate vulcanică si eroziune, au determinat complexitatea structurală si petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului si paleogen –
neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene si extremitatea vestică a zonei
cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos).
În ansamblu, formaţiunile geologice de suprafaţă din sunt reprezentate de:
1. roci eruptive
2. roci sedimentare mezozoice
3. roci sedimentare paleogene
4. roci sedimentare cuaternare
Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii
Carpatice muntoase care în acest sector are 3 subunităţi:
a) subunitatea de flis (munţii din sudul Carpaţilor Orientali)
b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita)

8
http://www.apmcv.ro/veche/html/2007.html

II.2.1.4.3 Biodiversitate
Habitate naturale 9
Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 2 Habitate de ape dulci
1 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau 3150
Hydrocharition
2 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 3220
3 Tufărişuri dacice de cătină mică 3230

Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 3 Habitate de pajişti si tufărişuri
4 Pajişti alpine si boreale 4060
5 Tufărişuri sud-est carpatice de afin cu iarbă neagră 4030
6 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn cu smirdar 4070
7 Tufărişuri ponto panonice de migdal pitic 40A0*
Pajişti naturale
8 Pajişti boreale si alpine pe substrat silicios 6150
9 Pajişti calcifile alpine si subalpine 6170
10 Pajişti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufişuri pe 6210
substrat calcaros
11 Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi 6230
silicioase
12 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul câmpiilor la cel 6430
montan si alpin
13 Pajişti aluviale de Chidion dubii 6440
14 Pajişti de altitudine joasă 6510
15 Fâneţe montane 6520

Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 4 Habitate din turbării si mlaştini
16 Turbării active 7110
17 Mlaştini turboase de tranziţie si turbării oscilante 7140

9
OUG 57/2007 referitor la regimul ariilor protejate, anexa 2

Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 5 Habitate de stâncării si peşteri
18 Grohotişuri silicioase din etajul montan până la cel alpin 8110
19 Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor colinar si 8160
montan
20 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8210

21 Peşteri închise accesului public 8310

Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 6. Habitate de pădure
22 Păduri de fag tip Luzulo-Fagetum 9110
23 Păduri de fag tip Asperulo-Fagetum 9130
24 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9170
25 Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi , grohotişuri si 9180
ravene
26 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 9410
27 Turbării cu vegetaţie forestieră 91D0*
28 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior 91E0
29 Păduri dacice de fag 91V0
30 Păduri relictare de Pinus sylvestris 91Q0
31 Păduri dacice de stejar si carpen 91Y0

Flora şi fauna sălbatică
Din inventarul speciilor rezultă că există 5 specii de plante, 98 specii de păsări si 54
specii de animale de interes comunitar.
LISTA SPECIILOR CARE PREZINTĂ INTERES PE PLAN JUDEJEAN
Nr. crt. Denumirea stiin0ifică Denumirea populară
1 Adonis vernalis Rusculiţa primăvăratică
2 Aconitum moldavicum Omag
3 Aldrovanda vesiculosa -
4 Amygdalus nana Migdal pitic
5 Andromeda polifolia Ruginare
6 Asparagus officinalis Asparag
7 Bruckenthalia spiculifolia Coacăză
8 Caldesia parnassifoliaa Caldesia
9 Calla palustris Coada zmeului
10 Calluna vulgaris Iarbă neagră
11 Castanea sativa Castan comestibil
12 Comarum palustre Mapta degete
13 Crocus vernus Brânduşa de primăvară

Nr. crt. Denumirea stiin0ifică Denumirea populară
14 Cypripedium calceolus Papucul doamnei
15 Daphne cneorum Tulichină
16 Daphne mezereum Tulichină
17 Dianthus spiculifolius Garofiţă
18 Dictamnus albus Frăsinel
19 Drosera rotundifolia Roua cerului
20 Erythronium dens-canis Măseaua ciutei
21 Fritillaria meleagris Laleaua pestriţă
22 Gladiolus palustris Sabiuţă
23 Gynko biloba Gynko
24 Hepatica transsilvanica Crucea voinicului
25 Hepatica nobilis Crucea voinicului
26 Iris germanica Stânjenel
27 Lilium martagon Crin de pădure
28 Lysimachia thyrsiflora Găbăjoară
29 Narcissus angustifolius Narcisă
30 Nuphar luteum Nufăr galben
31 Nymphea alba Nufăr alb
32 Pedicularis palustris Darie
33 Pedicularis sceptrum carolinum Darie
34 Pulsatilla Montana Dediţei
35 Pulsatilla patens Dediţei
36 Salvia nutans Salvie
37 Spiraea salicifolia Cununiţă
38 Stellaria longifolia Rocoţea
39 Stipa joannis Colilie
40 Taxus baccata Tisă
41 Trientalis europaea Trientalis
42 Trollius europaeus Bulbuci de munte
43 Utricularia bremii Orăţel
44 Utricularia vulgaris Orăţel
45 Vaccinium oxycocos Răchiţele

Specii din flora si fauna sălbatică valorificate economic inclusiv ca resurse genetice
- specii de plante sălbatice valorificate economic în judeţ:
- plante medicinale (podbal, păpădie, tei, muguri de brad si pin, sunătoare, salcâm, salvie,
afin, crusân, cimbrişor)
- fructe de pădure (frăguţe, afin, zmeură, mure, măcieşe, mere si pere pădureţe, castan
porcesc, ghindă)
- ciuperci (hribi, gălbiori, ghebe, iuţari)

II.2.1.4.4 Ape
Râuri
Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Aria
este foarte bogată in izvoare de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai
multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia
nord-sud, dintre care prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la,
Bixad, Micfalău, Malnaş - Băi, Bodoc, Arcuş, toate având ape carbogazoase, cloruro-
sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.
Unele izvoare de ape minerale din zonă au fost cunoscute de oameni încă din antichitate.
Astfel, cu ocazia amenajării bazinului izvorului Lukaskő de la Doboşeni
(SIRUTA: 64069, Comuna: BRĂDUŢ) s-au găsit cioburi de ceramică romană.
Primele documente scrise despre localităţile, vestite pentru apele lor curative, datează din
secolul al XVI-lea. În aceste cronici ale evului mediu sunt amintite şi izvoarele curative
din Olteni (1591) (SIRUTA: 63919, Comuna: BODOC), Zălan (1593) (SIRUTA: 63928,
Comuna: BODOC).
Primele menţiuni scrise despre apele sulfuroase sunt cunoscute din secolul al XVII-lea.
La ora actuală doar o mică parte a acestei resurse importante este exploatată prin
îmbuteliere sau prin utilizare balneo-terapeutică.
Firmele de îmbuteliere a apelor minerale din judeţul Covasna.

Nr. Logo/denumire
Firma Localitatea
crt. produs
1. SC Bibco SA Biborţeni (SIRUTA: 63465, ORAŞ BARAOLT) Aqua viva,
Aqua magnesia,
Aqua leggera
2. SC Perla Covasnei Malnaş Băi (SIRUTA: 64540, Comuna: Perla Covasnei
SA MALNAŞ)
3. SC Favorit SA Bodoc (SIRUTA: 63900) Bodoc

Oltul este principala arteră hidrografică. Colectează apele majorităţii râurilor ce străbat
radiar teritoriul. Oltul, are un curs domol, meandrat, cu maluri joase, frecvent inundabile
la ploi abundente. Debitul mediu anual al Oltului este de 7,85 m3/s la intrarea în judeţ
(postul Micfalău) şi creşte la 27 m3/s la ieşire (postul Araci).
Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale si diversitatea conţinutului
lor in săruri fac ca teritoriul să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.
Resursele de apă
-B.H. OLT –sector: Bixad confl. cu R. Negru 358,3 mil. mc
-B.H. Cormos 222,1 mil. mc
-B.H. Aita 18,4 mil. mc
-B.H. Ozunca 12,6 mil. mc
-B.H. Baraolt 27,7 mil. mc
-B.H. Vîrghis 90,5 mil. mc

Clase de calitate /categorii de calitate
Potabilizare: P Tip monitoring: S, O, R, (R*, CBSD), IH, HS, CAPM, ZV, CI si IC
Tip Stare
Râul Secţiunea Indic
Monitoring Indic. de Încadr. chimică
Încadr. RTA RO NUTR SAL PTSON AICR de
calit finală Prioritate
calit
/pericul
Fe
Micfalău O(N), IH - - I II II I I I II B
total
R.Olt
O(N), IH,
Ilieni - - I II II I II I II P(Cu, Pb)
ZV, CAPM
Amonte
HS, R - - I II I I I* II II -
Filia
pr. CBO5,
Cormos Amonte coliformi
P, HS A2 - - - - - - - - -
captare totali si
fecali
pr. O(SO, N),
Baraolt - - I V III I II II IV-V B
Baraolt IH
Amonte
pr.
Băşanii R, IH - - I I I I I* I I -
Ozunca
Mari
Amonte
pr. Aita Aita R, IH - - I I I I I* I I -
Medie
* - s-a determinat un singur indicator de calitate – Fe total fiind considerat poluant natural
Din punct de vedere biologic, in secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă, calitatea apelor este încadrat in clasele I, II si III de
calitate.

Prescurtări folosite:
- pentru grupe de indicatori:
RTA – regim termic de acidifiere
RO – regim de oxigen
NUTR – regim de nutrien_i
SAL – grad de mineralizare
PTSON – poluan_i toxici specifici de origine naturală
AICR – indicatori chimici relevanţi (fenoli, detergenţi, AOX)
- pentru tipul de monitoring:
S – supraveghere:
O – operaţional
R, R* (râuri cu secare temporară)
CBSD – cea mai bună secţiune disponibilă – referinţă
IH – ihtiofaună
HS – habitate si specii
CAPM – corp de apă puternic modificat
ZV – zone vulnerabile
CI – convenţii internaţionale
IC – intercalibrare
Lacuri
Lacul Belin are suprafaţa de 3 ha, fiind sensibil la varia_iile termice si la cantitatea
precipitaţiilor. Alimentarea lacului este deficitară, mai ales in lunile de vară când este secetă.

Media Media Media O2 Media index Media index
CCOMn CBO5 dizolvat saprobic saprobic Clasa de
Lacul mgO2/l mgO2/l mgO2/l zooplancton fitobentos calitate
Belin 6.66 5.5 8.11 1.44 2 III
Lacul Belin - elemente biologice
index index
Luna saprobic zooplancton 1.55 saprobic fitobentos 2.17
Apr-07 1.6 2.12
1.65 1.74
Media 1.6 2.01
1.08 3.99
Jun-07 1.45 2.23
1.42 1.72
Media 1.316666667 2.646666667
1.77 1.26
Aug-07 1.43 1.52
1.03 1.32
Media 1.41 1.366666667

Lacul Belin (calitatea apei din punct de vedere chimic)
Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5
8,7 3,17 5,01 2,24
apr.07 8,16 3,72 6,3 2,9
8,17 3,49 5,63 2,28
Media 8,34 3,46 5,64 2,47
8,54 3,55 10,19 3,14
iun.07 8,11 5,22 6,41 5,46
8,07 5,06 5,97 2,45
Media 8,24 4,61 7,52 3,68
8,8 12,07 10,1 9,53
aug.07 8,8 11,75 9,93 9,17
8,94 11,91 13,5 12,35
Media 8,84 11,91 11,17 10,35
Arii naturale protejate
Lista ariilor protejate cu o suprafaţă de 33.273 ha, puse sub protecţie provizorie propuse de
Consiliul Judeţean Covasna 10
Numele zonei Suprafaţa în ha
Rezervaţia geologica Bodvai 216.00
Rezervaţia paleontologica Galat 3.1.00
Rezervaţia ornitologica Doboşeni 1.50
Rezervaţia botanica Kankoskert 3.00
Valea Vârghişului zona carstica Godra 2,970.00
Rezervaţia de la Micloşoara 5.00
Rezervaţia Kop 2.50
Rezervaţia geologica Vl. Crişului 2.00
Mlaştina Ozunca Băi 6.00
Rezervaţia Cheile Vârghişului cu zona tampon în judeţul Covasna prezintă numeroase
fenomene carstice. Cheile Vârghişului cu acces din localitatea Vîrghiş sunt deosebite si din
punct de vedere carstic prin cele 122 de peşteri cât si datorită peisajului creat de cursul
Vîrghişului în aceste calcare.
Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau
rezervaţi 11:
Caracteristici principale (clasificarea directivelor
Numele zonei Suprafaţa în ha
privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)
Herculian 12,846.00 pSCI OM 1964/2008
Cheile Vârghişului 830.00 pSCI 1964/2008
Munţii Bodoc Baraolt 58,021.00 SPA HG. 1284/2007

Aria acoperită de potenţialul GAL se situează într-o zonă de munte, sub-alpină, cu
temperatură medie relativ scăzută. Teritoriul este drenat de o reţea hidrografică bine
organizată, cu debite ridicate în tot cursul anului, cu un caracter convergent. Densitatea a
reţelei hidrografice este variază între 0,40-0,70 km/km2.

10
prin Hotărârea 75/2006 la nivel de judeţ
11
http://www.arpm7c.ro/Harta-arii-naturale-protejate-4111

Pe lângă izvoarele de apă minerală, aerul ozonat, puternic ionizat, în special în ioni negativi
conferă multor zone din judeţ caracteristici climaterice exploatabile în scopuri terapeutice.
Turismul balnear este probabil forma de turism cu cea mai mare tradiţie din zonă, începuturile
acestuia datându-se din secolul al XVIII-lea. Perioada de glorie a turismului balnear din judeţ
a fost începând cu secolul al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea.
Spiritualitatea spaţiului rural, mediul nealterat, gastronomia specifică atrag anual din ce în ce
mai mulţi turişti.
Aceste ultime două elemente sunt componentele cele mai pregnante ale unei identităţii locale
puternice.
II.2.1.4.5 Comentarii privind patrimoniul de mediu
Calitatea aerului: În judeţul Covasna, nu se efectuează determinări asupra nivelului poluării
de fond. 12 Studiul comparativ al poluanţilor cu concentraţiile maxime admisibile din
atmosfera liberă a oraşelor (unde se înregistrează cele mai semnificative poluări atmosferice)
judeţului Covasna a relevat faptul că atmosfera acestora este de bună şi de foarte bună
calitate, valorile medii anuale ale acestora fiind cu mult sub limitele maxime admise, şi chiar
şi depăşirile accidentale ale maximelor pe termen scurt sunt foarte rare. 13
Calitatea apelor de suprafaţă: În judeţul Covasna apele de suprafaţă au în general calitate
bună.
Apele râului Olt, pe sectorul Bixad (intrarea Oltului in judeţ) - Araci (ieşirea Oltului din
judeţ), sunt corespunzătoare din punct de vedere calitativ, nedepăşindu-se gradul II de calitate,
conform STAS 4706/88. 14
Poluările apelor de suprafaţă sunt, cu câteva excepţii, accidentale şi de scurtă durată.
Principalii poluanţi sunt suspensiile antrenate de apele meteorice, atât de pe platformele
industriale ale celor două municipii, cât şi de pe reţeaua stradală a localităţilor. Astfel, se
evacuează în râul Olt, cantităţi însemnate de hidrocarburi policiclice aromate (HPA), care au
un efect cancerigen. Suspensiile, asociate cu HPA, rezultă din bitumul acoperirilor asfaltice -
mai ales din cel proaspăt, utilizat în reparaţia străzilor, dar mai ales de pe platformele
industriale, care au porţiuni întinse din incintă acoperite cu uleiuri şi produse petroliere. 15
Calitatea apelor subterane: Raportul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Covasna
constată că, din totalul probelor de apă recoltate şi analizate numai 53,90% se încadrează în
limita de admisibilitate a nitraţilor (sub 45 mg-dm3).
Această situaţie se datorează în cea mai mare măsură nepăsării şi neglijenţei populaţiei, şi
anume:
• utilizării pe scară largă şi fără discernământ a îngrăşămintelor chimice;
• poluarea solului cu ape reziduale organice, care prin descompunere pun în libertate nitraţi
şi nitriţi;
• depozitarea reziduurilor menajere şi animale în apropierea surselor de apă.
Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Aita Mare şi
Belin.

12
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU (2006 – 2013), AGENDA 21
LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA, pag. 246
13
14
15

Din datele furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor, se poate observa că apele subterane
din judeţ sunt caracterizate de concentraţii mari în fier total, atingând în unele zone 7 mg/l.
Acest aspect este legat de condiţiile geologice din judeţ, deci are cauze naturale, nu
antropice. 16
Starea solurilor: Se constată o agresiune manifestată asupra solului provocată atât de factorii
naturali, cât şi prin intervenţia brutală a omului - poluări produse prin utilizarea
necorespunzătoare a substanţelor fitosanitare şi îngrăşămintelor chimice, precum şi erodare
datorită alunecărilor de teren şi viiturilor (cauzate de defrişări şi de întreţinerea
necorespunzătoare a digurilor de protecţie). 17

Elemente de identitate locală
Zona montană, izvoarele/băile de ape minerale, vânatul/pescuitul sportiv, mai nou echitaţia –
fac parte integrantă, uneori chiar hotărâtoare a identităţii locale. Aceste elemente sunt
percepute generic de locuitorii zonei ca şi „frumuseţi ale naturii”.
Rezervaţiile, ariile naturale protejate, siturile Natura 2000 nu reprezintă o prioritate conştient
asumată. Deşi majoritatea acestor arii sunt aproape intacte, acest fapt se datorează în primul
rând a fluxului redus de turişti (infrastructură de transport, balneară, de servicii turistice
precară) şi a reducerii activităţii agricole. Altminteri folosirea neraţională a fertilizanţilor
chimici şi a pesticidelor, acolo unde este acest lucru se întâmplă, afectează serios moştenirea
naturală.
Locuitorii zonei văd cel mai des ca breşă de scăpare din situaţia actuală, promovarea
turismului. Vizavi de această opinie destul de răspândită, GAL ia în consideraţie potenţialul
agro-turistic ca una dintre şansele de ieşire din actuala situaţie.
Susţinerea mediului este un şansa strategică a zonei. Diferitele forme de compensaţii atribuite
fermierilor şi/sau administratorilor corelate cu informarea intensă şi asistenţa prin consultanţă
pot duce la ameliorarea situaţiei actuale.

16
17

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
Aria geografică a potenţialului GAL „Alutus” are clasificate 49 biserici şi mănăstiri, 46 case –
gospodării tradiţionale, 119 situri arheologice, 21 cetăţi şi castele. Se înregistrează în mod
oficial 9 obiective de patrimoniu dispărute.
Patrimoniul arhitectural, împreună cu cel imaterial, conferă un profil specific acestei zone.
Acest patrimoniu reflectă o mixtură multiculturală a tradiţiilor a patru confesiuni: reformată,
romano-catolică, unitariană şi ortodxă,
Punerea în circuitul turistic internaţional al castelului Kálnoky de la Micloşoara este un
exemplu relevant de bună practică în exploatarea resurselor endogene.
Contabilizarea oficială a dispariţiei unor obiective de patrimoniu atrage atenţia asupra unui
risc ce poate fi diminuat cu instrumentele Politicilor de Dezvoltare Rurală.
Poate cel mai puternic element în menţinerea unei identităţi locale este patrimoniul construit.
Aceasta poate fi una din principalele resurse endogene ce merită a fi valorificate.
Punerea în valoare a acestor resurse ale moştenirii culturale, împreună cu mediul înconjurător,
mediu al cărui degradare definitivă poate fi stopată şi reconvertită spre o dezvoltare durabilă,
este – în percepţia localnicilor – una dintre căile de ameliorare a condiţiilor de viaţă.
Condiţiile climatice sunt severe – de munte.
Aria geografică acoperită de către potenţialul GAL se caracterizează prin dominanţa
activităţilor de subzistenţă. Competenţele specifice sunt pe cale de dispariţie, până în prezent
neputând fi surse de valoare adăugată.
Patrimoniul arhitectural şi cultural local la olaltă cu agricultura, zootehnia, industria de
prelucrarea a produselor zootehnice, exploatarea lemnului şi prelucrarea acestuia, industria
alimentară etc., pot sprijini dezvoltarea zonei prin diversificarea economiei rurale. Printr-o
abordare integrată, având ca scop generarea de valoare adăugată, se poate iniţia dezvoltarea
locală durabilă.
II.2.1.5.1 biserici şi mănăstiri; 18

biserici şi mănăstiri 49
AITA MARE 6
AITA MARE, SIRUTA:63786 3
AITA MEDIE, SIRUTA:63795 3
ARCUŞ 3
ARCUŞ, SIRUTA:64924 3
BĂŢANI 3
AITA SEACĂ, SIRUTA:63820 1
BĂŢANII MARI, SIRUTA:63811 2
BELIN 4
BELIN, SIRUTA:63875 4
BIXAD 1
BIXAD, SIRUTA:64522 1

18
http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/covasna.pdf

BODOC 6
BODOC, SIRUTA:63900 3
ZĂLAN, SIRUTA:63928 3
BRĂDUŢ 5
DOBOŞENI, SIRUTA:64069 1
FILIA, SIRUTA:64078 3
TĂLIŞOARA, SIRUTA:64087 1
GHIDFALĂU 4
GHIDFALĂU, SIRUTA:64354 3
ZOLTAN, SIRUTA:64381 1
ORAŞ BARAOLT 11
BARAOLT, SIRUTA:63456 4
BIBORŢENI, SIRUTA:63465 1
CĂPENI, SIRUTA:63483 3
RACOŞUL DE SUS, SIRUTA:63508 3
VALEA CRIŞULUI 3
VALEA CRIŞULUI, SIRUTA:64915 3
VÂRGHIŞ 3
VÂRGHIŞ, SIRUTA:65002 3

Cod LMI 2004
AITA MARE 6
1 Ansamblul bisericii unitariene sec. XIV-XIX CV-II-a-A-13117
2 Biserica unitariană sec. XIV, transf. sec. XV-XVI CV-II-m-A-13117.01
3 Biserica "Sf. Gheorghe” 1866 CV-II-m-B-13115

4 Ansamblul bisericii reformate sec. XVI-XVIII CV-II-a-B-13118
5 Biserica reformată sec. XVI, transf. 1777, 1795, 1882. CV-II-m-B-13118.01
6 Zid de incintă cu turn-clopotniţă 1794 CV-II-m-B-13118.02

ARCUŞ 3
7 Ansamblul bisericii unitariene fortificate sec. XVI-XIX CV-II-a-A-13127
8 Biserica unitariană 1568, ref., ext. 1830- 1844 CV-II-m-A-13127.01
9 Capelă sec. XIX CV-II-m-A-13128.02

BĂŢANI 3
AITA SEACĂ, SIRUTA:63820 1
10 Biserica reformată 1790, ref. şi turn 1804 CV-II-m-B-13119

11 Biserica reformată sec. XV, transf. 1679, 1798-1801 CV-II-m-A-13134
12 Biserica catolică CV-II-m-B-20287

Cod LMI 2004
BELIN 4
13 Ansamblul bisericii unitariene sec. XVI-XIX CV-II-a-A-13140
14 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1776 CV-II-m-A-13138
15 Biserica unitariană 1893-1895 CV-II-m-A-13140.01
16 Biserica reformată 1770 (biserica), 1911 (turn) CV-II-m-B-13141

BIXAD 1
Biserica "Sf. Gheorghe” 1712, ref. 1835 CV-II-m-A-13149

BODOC 6
18 Ansamblul bisericii reformate sec. XV-XIX CV-II-a-A-13150
19 Biserica reformată sec. XV, transf. 1651, sec. XVIII-XIX CV-II-m-A-13150.01
20 Zid de incintă cu turn-clopotniţă sec. XVIII CV-II-m-A-13150.02

21 Ansamblul bisericii reformate sec. XIV-XVII CV-II-a-A-13334
22 Biserica reformată 1319, transf. 1821-1825 CV-II-m-A-13334.01
23 Zid de incintă cu turn clopotniţă sec. XVII CV-II-m-A-13334.02

BRĂDUŢ 5
24 Biserica ortodoxă sec. XIX CV-II-m-B-13210

25 Ansamblul fostei biserici romano-catolice sec. XIII-XVII CV-II-a-A-13214
26 Biserică romano-catolică (ruine) sec. XIII-XVII CV-II-m-A-13214.01
27 Capelă sec. XVI CV-II-m-A-13214.02

Biserica veche românească CV-II-m-B-20306

GHIDFALĂU 4
29 Ansamblul bisericii reformate sec. XV-XVIII CV-II-a-A-13218
30 Biserica reformată sec. XIII-XVII, transf. 1787 CV-II-m-A-13218.01
31 Zid de incintă cu turn de poartă sec. XV CV-II-m-A-13218.02

Biserica reformată 1792 CV-II-m-B-13338

Cod LMI 2004
ORAŞ BARAOLT 11
33 Ansamblul bisericii romano-catolice ”Sf. Adalbert" sec. XVI-XIX CV-II-a-A-13132
34 Biserica romano-catolică " Sf. Adalbert" 1564, ref. 1691, 1760, 1821 CV-II-m-A-13132.01
35 Zid de incintă, cu turn-clopotniţă sec. XVIII CV-II-m-A-13132.02
36 Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică" 1755 CV-II-m-B-13130

37 Biserica reformată sec. XIII-XIV, transf sec. XVI, 1761, CV-II-m-A-13145

38 Ansamblul bisericii reformate sec. XIV-XIX CV-II-a-A-13160
39 Biserica reformată sec. XIV, transf. 1767, 1794, sec. XIX CV-II-m-A-13160.01
40 Zid de incintă, cu turn-clopotniţă 1802 (turn), 1818- 1819 (incintă) CV-II-m-A-13160.02

41 Ansamblul bisericii unitariene sec. XVIII CV-II-a-B-13257
42 Biserica unitariană sec. XVIII CV-II-m-B-13257.01
43 Zid de incintă cu turn-clopotniţă sec. XVIII CV-II-m-B-13257.02

VALEA CRIŞULUI 3
44 Ansamblul bisericii romano-catolice "Sf. Treime" sec. XIII-XIX CV-II-a-A-13303
45 Biserica romano-catolică "Sf. Treime" sec. XIII-XVI, transf. sec. XVII CV-II-m-A-13303.01
46 Ruinele capelei (Veresbaratok Tornya) sec. XV CV-II-m-B-13304

VÂRGHIŞ 3
47 Ansamblul bisericii de lemn "SF. ARHANGHELI" sec. XIX CV-II-a-B-13312
48 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” 1807 CV-II-m-B-13312.01
49 Clopotniţă de lemn sec. XIX CV-II-m-B-13312.02

II.2.1.5.2 case memoriale; 19
casă memorială 46
AITA MARE 4
BĂŢANI 2
BELIN 4
BODOC 2
BRĂDUŢ 1
ORAŞ BARAOLT 2
VALEA CRIŞULUI 2
VÂRGHIŞ 29

casă memorială 46
AITA MARE 4
1 Ansamblul conacului Dónáth sf. sec. XIX CV-II-a-B-13116
2 Conacul Dónáth sf. sec. XIX CV-II-m-B-13116.01
3 Grânar sf. sec. XIX CV-II-m-B-13116.02
4 Poartă sf. sec. XIX CV-II-m-B-13116.03

BĂŢANI 2
5 Casă cu arcade sec. XIX CV-II-m-B-13133
6 Şură sec. XIX CV-II-m-B-20288

BELIN 4
7 Casă sec. XIX CV-II-m-B-13139
8 Casă sec. XVIII CV-II-m-B-13142
9 Casă 1868 CV-II-m-B-13143
10 Casă 1885 CV-II-m-B-13144

BODOC 2
11 Poartă de lemn (poartă secuiască) 1934 CV-II-m-B-13151
12 Poartă secuiască 1940 CV-II-m-B-13152

19

casă memorială 46
BRĂDUŢ 1
13 Poartă sec. XIX CV-II-m-A-13215.02

ORAŞ BARAOLT 2
14 Casă sec. XIX CV-II-m-B-13131

15 Monumentul "1848” 1973 CV-III-m-B-13344

VALEA CRIŞULUI 2
16 Cavoul Familiei Kalnoky sec. XIX CV-II-m-A-13303.02
17 Zid de incintă sec. XVI-XVII CV-II-m-A-13303.03

VÂRGHIŞ 29
18 Gospodărie ţărănească sec. XVIII-XIX CV-II-a-A-13322
19 Gospodărie ţărănească CV-II-a-B-13315
20 Gospodărie ţărănească 1874 CV-II-a-B-13320
21 Gospodărie ţărănească 1820 CV-II-a-B-13323
22 Ansamblul conacului Imecs sec. XVII-XIX CV-II-a-B-13324
23 Casă 1773 CV-II-m-A-13322.01
24 Şură sec. XVIII-XIX CV-II-m-A-13322.02
25 Hambar sec. XVIII-XIX CV-II-m-A-13322.03
26 Fântână cu cumpănă sec. XVIII-XIX CV-II-m-A-13322.04
27 Poartă de lemn şi gard sec. XVIII-XIX CV-II-m-A-13322.05
28 Casă sec. XVIII CV-II-m-B-13313
29 Casă de zid CV-II-m-B-13314
30 Casă 1873 CV-II-m-B-13315.01
31 Şură 1873 CV-II-m-B-13315.02
32 Hambar 1873 CV-II-m-B-13315.03
33 Fântână cu cumpănă 1873 CV-II-m-B-13315.04
34 Poartă 1873 CV-II-m-B-13315.05
35 Casă 1868 CV-II-m-B-13317
36 Casă de lemn şi poartă 1879 (casa), 1910 (poarta) CV-II-m-B-13318
37 Casă şi şură înc. sec. XX CV-II-m-B-13319
38 Casă cu cerdac 1874 CV-II-m-B-13320.01
39 Gard şi poartă 1874 CV-II-m-B-13320.02
40 Casa de lemn Tóth Mihály 1844 CV-II-m-B-13321
41 Casă de lemn 1820 CV-II-m-B-13323.01
42 Poartă de lemn 820 CV-II-m-B-13323.02
43 Conacul Imecs, azi locuinţă 1779 CV-II-m-B-13324.01
44 Şură cu grajd 1843 CV-II-m-B-13324.02
45 Casă 1827 CV-II-m-B-20309
46 Casă 1920 CV-II-m-B-20310

În afară de obiectivele consacrate de patrimoniu, în zonă se găsesc case memoriale dedicate
unor personalităţi importante pentru cultura zonei:

Aita Mare
• Casa memorială "Kriza János"
• Casa parohială unitariană cu placa memorială "Kriza János"
• Casa memorială Moyses Márton
• Casa “Rabocskai” – cea mai veche casă din localitate
• Casa de cultură „Kriza János” – construită 1904 – 1908
• Conacul „Cserey” sec. XVIII. – construcţie specifică
• Casa „Darkó”
• Casa şi farmacia „- Dezső Miklós”
• Casa „- Polgári Léta”
• Casa „Gazdag” – frontispiciu clasicist
• Casa „Péterfi” – în curte grajd transformat în capelă romano-catolică
• Casa „- Kutlik”
• Casa „Ferenczy” – fosta maternitate, actualmente cabinet medical
• Casa „- Kisgyörgy Dávid” – găzduieşte o mică colecţie istorică realizată de
către Dr. Kisgyörgy Árpád şi Kisgyörgy Zoltán
• Bust „Kriza János” (Péter Jecza, 1991)
• Monument comemorativ al revoluţiei paşoptiste (Péter Jecza, 2000)
• Monument dedicat victimelor locale ale represiunilor de după revoluţia din Ungaria
din 1956, (Barta István. 2000)
Aita Medie
• Colecţie de mobilier ţărănesc pictat în şcoala generală „Benkő József”
• Bust „- Benkő József” (1993)
• Monument comemorativ al revoluţiei paşoptiste
Baraolt
• Muzeul Depresiunii Baraolt
Băţanii Mici
• Casa memorială „Benedek Elek”
• Casa de cultură reformată proiectată din Koós Károly
• Furnalul Bodvaly
Ghidfalău
• Casa memorială "Czetz János"

II.2.1.5.3 monumente dispărute 20

Cod
1992
BĂŢANI 9
1 Gard, sec. XIX 15B0049
2 Casă, înc. sec. XIX 15B0049
3 Casă, sec. XIX 15B0049
4 Casă, 1867 15B0051
5 Casă, 1863 15B0052
6 Gard cărămidă, sec. XIX 15B0053
7 Casă de lemn, 1800 15B0053
8 Casă de lemn, sec. XIX 15B0053
9 Anexe, sec. XIX 15B0053

BELIN 1
10 Casă, 1868 15B0062

BODOC 1
11 Conacul Sera, sec. XVII – XVIII 15B0284

ORAŞ BARAOLT 1
MICLOŞOARA, SIRUTA:63492 1
12 Ruinele bisericii vechi ortodoxe, sec. XVIII - XIX 15B0292

Total: 12

II.2.1.5.4 castre (roman, dacic etc.);21
În aria acoperită de GAL Alutus există 119 situri arheologice.

AITA MARE 5
ARCUŞ 8
BĂŢANI 3
BĂŢANII MICI, SIRUTA:63839 1
HERCULIAN, SIRUTA:63848 2
BELIN 3
BIXAD 3

20
http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/disparute.pdf
21
http://cimec.ro/scripts/ARH/RAN/sel.asp

BODOC 18
OLTENI, SIRUTA:63919 8
BRĂDUŢ 12
BRĂDUŢ, SIRUTA:64050 6
GHIDFALĂU 21
ANGHELUŞ, SIRUTA:64363 10
FOTOŞ, SIRUTA:64372 4
MALNAŞ 11
MALNAŞ, SIRUTA:64531 6
MALNAŞ-BĂI, SIRUTA:64540 5
MICFALĂU 1
MICFALĂU, SIRUTA:64513 1
ORAŞ BARAOLT 20
VALEA CRIŞULUI 7
CALNIC, SIRUTA:64933 4
VÂRGHIŞ 7
Total: 119

Cod
RAN
AITA MARE 5
1 Topor preistoric la Aita Mare 63786.01
Descoperirea Coţofeni de la Aita Medie - "Vârful Curat". la cca. 3,5 km NE de sat, pe malul stâng al pârâului
2 Aita 63795.01
3 Situl arheologic de la Aita Medie. in cuprinsul satului 63795.03
4 Valul de pământ de la Aita Mare - "Dealul Cetăţii". între Pârâul Cetăţii şi Păstrăvăria 63795.02
5 Aşezarea eneoltică de la Aita Medie - Tsza Berc 63795.04

ARCUŞ 8

6 Valul de pământ de la Arcuş - "Dealul Cetăţii". între pâraiele Egevsze şi Sugo 64924.04
7 Aşezarea eneolitică de la Arcuş 64924.08
8 Descoperirea izolată neolitică de la Arcuş - "punctul Lângă Sat" 64924.07
9 Două topoare de bronz eneolitice de la Arcuş - "După Cheie" 64924.02
Biserica romanică de la Arcuş - "Loc de pivniţă". la intrarea în sat, pe partea dreaptă a drumului ce duce la
10 Valea Crişului 64924.06
11 Depozitul de bronzuri de la Arcuş 64924.05
12 Situl neolitic de la Arcuş - "Vadea". la V de sat 64924.01
13 Aşezarea din epoca migraţiilor de la Arcuş - "Groapa Roşie" 64924.03

BĂŢANI 3
BĂŢANII MICI, SIRUTA:63839 1
14 Topor neolitic la Băţanii Mici 63839.01
HERCULIAN, SIRUTA:63848 2

15 Cuptoarele de redus minereul de la Herculian. la 2 km V de sat, pe malul stâng al râului Tölgyes 63848.01
16 Toporul Coţofeni de la Herculian - "Barnahágo" 63848.02

BELIN 3
17 Situl preistoric de la Belin - "Cetatea Ciorii" 63875.03
18 Mormântul medieval de la Belin - "Hotarul satului" 63875.02
19 Depozitul de bronzuri de la Belin - "Umbra Luncii". pădurea Umbra Luncii 63875.01

BIXAD 3

Fortificaţia medievală de la Bixad - Cetatea Şoimilor. pe dealul Piatra Şoimilor, la confluenţa pârâului Calului
20 cu Oltul 64522.02
Situl arheologic de la Bixad - Cetatea - Vápa de la Bixad. la 2,5 km SV de Bixad, lângă gară, sub muntele
21 Murgăul Mic, pe malul drept al Oltului, între Olt şi pârâul Răchitaş 64522.01
22 Aşezarea eneolitică de la Bixad 64522.03

Cod
RAN
BODOC 18
23 Aşezarea Ariuşd de la Bodoc - "Pădurea mestecenilor" 63900.02
Aşezarea hallstattiană de la Bodoc. la 20 m V de şoseaua Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc, în dreptul
24 indicatorului Bodoc 1 km 63900.06
25 Aşezarea Ariuşd de la Bodoc - "Cimitirul Catolic" 63900.03
26 Așezarea eneolitică de la Bodoc. în apropiere de Cetatea Comorii 63900.05
27 Situl arheologic de la Bodoc - "Sat". din cuprinsul satului 63900.04

28 Situl arheologic de la Bodoc - "Vârful cu comoară". în dreapta satului, la 7 km nord, pe malul stâng al Oltului 63900.01
29 Aşezarea Latene de la Olteni - "Drumul cu gropi" 63919.06

30 Situl arheologic de la Olteni - "Cetatea Fetei". la NE de sat, pe malul stâng al Oltului, la V de pârâul lui Suta 63919.01
31 Situl arheologic de la Olteni - "Castelul Miko" 63919.08

32 Situl arheologic de la Olteni-în grădina castelului Mikó. la N de sat, pe malul drept al Oltului 63919.02
33 Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Olteni - "În dosul Cetăţii". între şosea şi albia Oltului 63919.04
Aşezarea Ariuşd de la Olteni - "Marginea satului". la marginea de N a satului, la 2 km N de În Dosul Cetăţii,
34 pe malul drept al Oltului 63919.05

35 Situl arheologic de la Olteni - "Cariera de nisip". la marginea de S a satului, malul drept al Oltului 63919.03

36 Cetatea medievală de la Olteni - "Vârful Cetăţii". la N de sat, între Olteni şi Malnaş, pe malul stâng al Oltului 63919.07
37 Biserica reformată din Zălan 63928.04
38 Mormântul medieval de la Zălan. în hotarul satului 63928.03
39 Fortificaţia medievală de la Zălan - "Csutakostetö-Pincevár" 63928.02

40 Situl arheologic de la Zălan - "Biserică". pe malul drept al Oltului, la 500 m E de pârâul Zălan 63928.01

BRĂDUŢ 12
BRĂDUŢ, SIRUTA:64050 6
41 Descoperirile Coţofeni de la Brăduţ 64050.05
42 Aşezarea neolitică de la Brăduţ 64050.06
43 Descoperirile paleolitice de la Brăduţ - "Agriş". în albia pârâului Agriş 64050.02
44 Deascoperirile din epoca bronzului de la Brăduţ - "Văgăuna Hoţilor" 64050.04
45 Descoperirile paleolitice de la Brăduţ - "Cormoş". în albia pârâului Cormoş 64050.01
Situl arheologic de la Brăduţ - "Dealul Rotund". la 4 km E de Brăduţ şi 3,5 km N de Biborţeni, pe platoul
46 Dealului Rotund şi al Dealului cu Cioturi 64050.03
47 Capela romanică de la Doboşeni. în hotarul satului 64069.04
48 Situl arheologic de la Doboşeni. la extremitatea vestică a satului 64069.02
49 Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Doboşeni. coada dealului 64069.01
50 Mormântul geto-dacic de la Doboşeni - "Garatfarka" 64069.03

Ruinele bisericii parohiale a satului medieval Dobó de la Filia. sat Dobó - dispărut, la 4 km V de Filia, malul
51 drept al pârâului Cormoş 64078.01
52 Depozitul de bronzuri de la Tălişoara 64087.01

Cod
RAN
GHIDFALĂU 21

53 Aşezarea din epoca bronzului de la Ghidfalău. în extremitatea nordică a intravilanului 64354.01
54 Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ghidfalău - "Şanţul Adânc" 64354.02
Aşezarea geto-dacică de la Ghidfalău - "Bedehaza". la cca. 4 km SE de sat, la 60 m în amonte de podul de
55 cale ferată, la 2,5 km de gara Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Oltului 64354.03
ANGHELUŞ, SIRUTA:64363 10
56 Locuire neolitică la Angheluș - la casa lui Forro Zoltan 64363.09
57 Locuire neolitică la Angheluș - proprietatea C. Bojthe 64363.1

58 Situl arheologic de la Angheluş - Mestecănişul bisericii. la extremitatea nordică a intravilanului 64363.01
59 Aşezarea romană de la Angheluş - Vatra satului. în vatra satului 64363.02
Aşezarea Starcevo - Criş de la Angheluş - "Pârâul Fântânii". între Olt şi Râul Negru, pe o terasă înaltă,
60 până la valul Bobâlna 64363.03
61 Locuire neolitică la Angheluș - Kutpataka 64363.08
62 Aşezarea neolitică de la Angheluş - "punctul Valea" 64363.06
63 Situl arheologic de la Angheluş - "Telek". spre satul Beşeneu 64363.05
64 Necropola romană de la Angheluş - "Şanţul Bobâlnei" 64363.07
65 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Angheluş - "Grădina Secării" 64363.04
FOTOŞ, SIRUTA:64372 4
66 Descoperire izolate neolitice la Fotoș - Malul Spart 64372.03
67 Descoperire izolate neolitice la Fotoș - pe malul pârâului comunal 64372.04
68 Aşezarea Coțofeni de la Fotoş - "Sat". vatra satului 64372.02
69 Aşezarea geto-dacică de la Fotoş - "Grădina lui Barda" 64372.01

Situl arheologic de la Zoltan - "Nisipărie". la 100 m N de biserica reformată, peste drum de Şcoala Primară,
70 la 500 m E de râul Olt 64381.01

71 Situl arheologic de la Zoltan - "Dealul Bisericii". în spatele bisericii reformate, la E şi S de ea 64381.02
72 Aşezarea Coţofeni de la Zoltan - "Urcuş" 64381.04

73 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Zoltan - "Mestecăniş". lângă "Drumul cu Gropi" (Gödrösut) 64381.03

MALNAŞ 11
MALNAŞ, SIRUTA:64531 6
74 Locuire Cucuteni la Malnaș - Pasul strigoiului 64531.06
75 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - "Tăietură" 64531.05
76 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - "Pasul Stejarului" 64531.04
77 Fortificaţia medievală de la Malnaş. la capătul de sud al satului 64531.01

78 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - "Dealul nisipos". la cca. 800 m V de centrul localităţii 64531.02
79 Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - "Colţul Mesteacănului". între Olt şi şosea 64531.03
MALNAŞ-BĂI, SIRUTA:64540 5
80 Siturile preistorice de la Malnaş Băi - "Cariera Podeiu" 64540.04
81 Situl arheologic de la Malnaş Băi - "Cariera de bazalt" 64540.03
82 Depozitul de bronzuri de la Malnaş Băi - "Carieră" 64540.05

83 Situl arheologic de la Malnaş Băi - "Lunca". deasupra băilor, între râul Olt şi pârâul Şomoş 64540.01
84 Situl arheologic de la Malnaş Băi - "Platoul Nisipos". la confluenţa între Olt şi Şomoş 64540.02

Cod
RAN
MICFALĂU 1
MICFALĂU, SIRUTA:64513 1

85 Descoperirile Schneckenberg şi Precucuteni de la Micfalău. de pe teritoriul satului 64513.01

ORAŞ BARAOLT 20

Situl arheologic de la Baraolt - "Vecer". terasa Fecskefarka, pe dealul Vécer, între Baraolt şi Tălişoara, la
86 NE de încrucişarea de drumuri Augustin - Baraolt cu Chepeţ - Racoşul de Sus 63456.01

87 Situl arheologic de la Baraolt - "Pădurea Mare". Dealul Nagyerdõalja, pe malul drept al râului Baraolt 63456.02
Aşezările preistorice de la Baraolt - "Cariera de nisip". la 2 km de cetatea de la Biborţeni, pe malul stâng al
88 pârâului Baraolt 63456.05

89 Aşezarea Wietenberg de la Baraolt - "Dongó". în albia pârâului Baraolt, la confluenţa cu pârâul Dongó 63456.04
90 Aşezarea hallstattiană de la Baraolt - "Pârâul Hotarului" 63456.03
91 Descoperiri izolate din cuprinsul oraşului Baraolt 63456.07

92 Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Baraolt - "Cariera de Nisip II". pe malul stâng al Baraoltului 63456.06

93 Aşezarea Wietenberg de la Biborţeni. la 3 km de Baraolt, pe malul stâng al pârâului Dongó 63465.02
94 Obiecte romane de la Biborţeni. din cuprinsul satului 63465.06
95 Biserica de stil romanic de la Biborţeni - "Biserica Reformată" 63465.04
96 Situl arheologic de la Biborţeni - "Dealul Rotund". la 300 m E de Dealul Rotund 63465.03

97 Situl arheologic de la Biborţeni - "Cetatea Taborc". la s de sat, între pâraiele Baraolt şi Valea Cetăţii 63465.01
98 Mormintele medievale de la Căpeni - "Köksukk" 63483.01

99 Aşezarea geto-dacică de la Căpeni - "sat". în cuprinsul satului şi spre mina de cărbuni 63483.03
100 Situl arheologic de la Căpeni - "Mina de Cărbuni" 63483.02

Cetatea medievală de la Micloşoara - "Tortogó". la NE de sat, între Valea Cetăţii (Várpatak) şi Apa Vântului
101 (Szélviz) 63492.02

102 Aşezarea preistorică de la Micloşoara - "Székalja". pe malul stâng al pârâului care duce spre sat 63492.01
103 Castelul Kalnoki de la Micloşoara 63492.03

104 Descoperirile din epoca bronzului de la Racoşu de Sus - "Sat". din cuprinsul satului 63508.02
Complexul de fortificaţii medievale de la Racoşul de Sus - "Pădurea Rica". la 4,5 km VNV de sat, lanţul
nordic al munţilor Perşinari, dealul Hegyes, între pârâurile Rica şi Nadeş, afluenţi ai pârâului Cormoş care
105 se varsă în Olt la Augustin, jud. Braşov 63508.01

Cod
RAN
VALEA CRIŞULUI 7
106 Unelte eneolitice la Valea Crişului 64915.03
Situl arheologic fortificat de la Valea Crişului - "Vârful cu mesteceni". între Valea Mare şi Valea Csudor,
107 dealul Nyirteto 64915.01
108 Castelul Kálnoki de la Valea Crişului 64915.02
CALNIC, SIRUTA:64933 4
109 Aşezarea geto-dacică de la Câlnic - "Valea Mare" 64933.02
110 Biserica catolică din Câlnic 64933.03
Aşezarea Starčevo - Criş de la Câlnic - "Gaz Metan II". la 300 m V de DN Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc, la
450 m S de drumul Valea Crişului - Ghidfalău, la 200 m S de pârâul Valea Crişului, pe traseul conductei de
111 gaz metan 64933.05
Aşezarea Starčevo - Criş de la Câlnic - "Gaz Metan I". la 400 m V de DN Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc, la
150 m N de drumul Valea Crişului - Ghidfalău, la 300 m N de pârâul Valea Crişului, pe traseul conductei de
112 gaz metan 64933.04

VÂRGHIŞ 7
113 Tumulul din epoca bronzului de la Vârghiş - "Kövesbérec" 65002.07
114 Ruinele bisericii de stil romanic de la Vârghiş - "Casa de rugăciune reformată" 65002.04

115 Vasul de bronz cu trei picioare din epoca medievală de la Vârghiş - "Albia râului Vârghiş" 65002.03

116 Aşezarea Starčevo - Criş de la Cheile Vârghişului - "Peştera 1". pe malul stâng al râului 65002.05
117 Aşezarea în peşteră de la Cheile Vârghişului - "Peştera 9" 65002.06
118 Valul de pământ de la Vârghiş - "Muntele Rika". la V de sat 65002.02
119 Fortificaţia medievală de la Vârghiş. pe dealul Hegyes 65002.01

Total: 119

II.2.1.5.5 cetăţi şi castele; 22

cetăţi şi castele 21
AITA MARE 1
ARCUŞ 4
BELIN 1
BIXAD 2
BODOC 2

22 22

BRĂDUŢ 3
GHIDFALĂU 2
ORAŞ BARAOLT 3
VALEA CRIŞULUI 2
VÂRGHIŞ 1

AITA MARE 1
1 Incinta fortificată sec. XVI-XVII CV-II-m-A-13117.02

ARCUŞ 4
2 Ansamblul castelului Szentkereszty sec. XIX CV-II-a-A-13128
3 Incintă fortificată 1639-1640 CV-II-m-A-13127.02
4 Castelul Szentkereszty cca. 1860 CV-II-m-A-13128.01
5 Parc dendrologic sec. XIX CV-II-m-A-13128.03

BELIN 1
6 Incintă fortificată sec. XVI - XVII CV-II-m-A-13140.02

BIXAD 2
7 Fortificaţie sec. XIII - XIV Epoca medievală CV-I-m-A-13044.01
Fortificaţia medievală de la Bixad, punct "Cetatea
8 Şoimilor" sec. XIV - XV Epoca medievală CV-I-s-B-13045

BODOC 2
9 Fortificaţia cu incintă "Kincsástető” sec. XIII – XIV Epoca medievală CV-I-m-A-13046.01

10 Castelul Mikó 1827 CV-II-m-A-13242

BRĂDUŢ 3
11 Ansamblul conacului Ferenczy - Boda sec. XVIII-XIX CV-II-a-A-13215
12 Conacul Ferenczy - Boda 1713, modif. 1826 CV-II-m-A-13215.01

13 Castelul Daniel 1669, modif. 1884 CV-II-m-A-13271

GHIDFALĂU 2
14 Conacul Benkő - Zágoni, azi locuinţă 1832 CV-II-m-B-13335
15 Poarta barocă sec. XVIII CV-II-m-B-13336

ORAŞ BARAOLT 3
16 Fortificaţie sec XII - XIII Epoca medievală CV-I-m-A-13041.03

sec. XVI-XVII, transf. sec. XVIII, XIX,
17 Castelul Kálnoky XX CV-II-m-A-13241

18 Cetatea Rika de la Racoşul de Sus sec. XII Epoca medieval timpurie CV-I-s-A-13076

VALEA CRIŞULUI 2
sec. XVII-XVIII (transf. 1752), sec.
19 Castelul Kálnoki XIX CV-II-m-A-13305
sec. XII - XIII Epoca medieval
20 Fortificaţia medievală de la Valea Crişului timpurie CV-I-s-B-13082

VÂRGHIŞ 1
sec. XVI transf., ext. 1670, 1723,
21 Castelul Daniel, azi primărie 1850, 1930 CV-II-m-A-13316

II.2.1.5.6 meşteşuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific
etc.);
meşteşuguri specifice 1
BRĂDUŢ 1
1 Topitorie de fier sec. XIX CV-II-m-B-13216

Aita Mare
• Sculptură în lemn
• Brodat, cusut, ţesut

Aita Medie
• Cojocărit, tăbăcărit
• Împletit, ţesut
• Prelucrarea cânepii
• Brosare de mărgele
• Obiecte din pâslă
• Obiecte din gips
• Mobilă pictată
• Coşuri împletite
• Origami
• Înnodare
• Obiecte de decor
Micfalău
Creangă împodobită – Certificat OSIM 018611/2009.04.30
Este o prăjitură specifică localităţii. Începând cu anii 1830 se oferă drept cadou de nuntă. Este
un produs pentru care cererea este în creştere la târguri de meşteşuguri.

Meşteşugurile tradiţionale – odată cu ele competenţele specifice - sunt pe cale de dispariţie,
excepţie făcând într-o oarecare măsura acele meşteşuguri legate de prelucrare lemnului.

II.2.1.5.7 herghelii de cai relevante (specifice);
Localitate Denumire Efectiv Profil
Arcuş Herghelia Barabás 15 echitaţie de agrement, instrucţii
de echitaţie
Ghidfalău, comuna Herghelia Váncsa 35 atelaj, echitaţie de agrement,
Angheluş creşterea cailor de rasă
20 echitaţie de agrement, echitaţie
tradiţională: cavalerie de arcaşi şi
cavalerie uşoară, Asociaţia
„Csillagőrző” se ocupă de
păstrarea tradiţiei arcaşilor
călăreţi
Valea Crişului Herghelie Contelui 12 echitaţie de agrement, anduranţă,
Kálnoky excursii montane călare; Efectiv
http://www.transylva format din rasa Shagya Arab, care
niancastle.com/riding se pretează foarte bine echitaţiei
.html de agrement
Oraş Baraolt efectivul de cai a lui 5 instrucţii de echitaţie, agrement
Jozsef NAGY

II.2.1.5.8 tipuri de turism practicate
(turism de agrement şi odihnă, alpinism, turism cultural şi religios, turism piscicol, turism
ecvestru, cicloturism, agroturism etc.).
Datorită abundenţei izvoarelor de apă minerală precum şi a peisajului atrăgător şi relativ intact
precum şi obiectivele moştenirii culturale zona geografică are o tradiţie în
• turism balnear
• turism de agrement şi odihnă
• turism cultural
În ultimele două decenii infrastructura balneară s-a degradat total. În schimb, cu paşi timizi a
început să se dezvolte agroturismul.
Pentru turism de agrement şi odihnă nu există, deocamdată, infrastructură adecvată.
Multitudinea de obiective de patrimoniu arhitectural şi arheologic nu sunt valorificate pentru
animarea turismului cultural – religios.
Un remarcabil exemplu de bună practică este cel a descendenţilor familiei Kálnoky de la
Micloşoara. 23 După redobândirea proprietăţii, tinerii membrii ai familiei au părăsit Marea
Britanie în favoarea locurilor natale ale bunicilor. Prin forţe proprii au reabilitat vechiul castel
şi câteva gospodării din preajmă. Apoi au lansat un adevărat centru de turism rural. Aici, în
orice anotimp, turiştii, aproape în exclusivitate străini se bucură de posibilităţi specifice de
agrement şi de o ofertă gastronomică ce poartă amprenta locului.

23
http://www.transylvaniancastle.com/

II.2.1.5.9 obiceiuri locale, etc. 24
Racoşul de Jos, Aita Mare, Belin, Ilieni şi Ozun (ultimele două localităţi nu fac parte din
potenţialul GAL) au făcut parte din linia de fortificaţie menită să stăvilească
incursiunile turcilor şi ale tătarilor. Acest fapt se păstrează puternic în memoria
locuitorilor zonei.
Brăduţ - Satul Tălişoara - în secolul al XVI-lea domnitorul Ardealului Bethlen Gábor a adus
meşteri italieni în ţară care s-au stabilit în zonă. De aici provine si denumirea localităţii respectiv
satul italienilor.
Malnaş - În 1694 familia Kálnoky din Valea Crişului a construit aici o fabrică de sticlă, prima
fabrică de acest gen din Transilvania. În această fabrică s-a confecţionat sticla colorată
pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj si Biserica Neagră din Braşov. În 1860
fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a mai reconstruit.
Vârghiş - este remarcat pentru produsele sale de artă populară şi mai cu seamă pentru
mobilierul decorat cu picturi şi sculpturi realizate pe plan local.
II.2.1.5.10 Comentarii privind patrimoniul arhitectural şi cultural
Cea mai mare parte a localităţilor potenţialului GAL sunt menţionate în Registrul zecimal
Papal din 1332 – 1336.
Două localităţi (Baraolt - 1224, Aita Mare – 1211, Micloşoara - 1211) se regăsesc în
documentele secolului XIII.
O localitate (Malnaş – 1366) este menţionată în documente din secolul XIV, dar ceva mai
târziu decât perioada redactării documentului Papal.
O localitate (Bixad - 1876) a fost fondată în secolul XIX. Această localitate are o componenţă
etnică extrem de variată (maghiari, români, cehi, saşi, germani, italieni – fapt datorat
motivului întemeierii acestei localităţi. Conform documentelor, prima denumire a localităţii a
fost „Huta de Sticlă Bixad”).
Clasificarea naţională face referiri la 426 obiecte ale patrimoniului imaterial din judeţul
Covasna. Circa o treime dintre aceste obiecte provin din aria geografică a potenţialul GAL
„Alutus”.
Două localităţi Brăduţ 25 şi Baraolt şi împrejurimile 26 au pagini web. Aceste pagini precum şi
ce a muzeului Naţional Secuiesc 27 din reşedinţa de judeţ, Sfântu Gheorghe, conţin materiale
bine structurate referitoare la obiceiurile locale.
Fiind o zonă eminamente rurală, obiceiurile locului sunt în general legate de viaţa comunităţii
şi implicit de diferitele sărbători religioase.
O mică parte din aceste obiceiuri mai sunt practicate. Mai este încă în viaţă o generaţie care în
urmă cu 3-4 decenii practica o bună parte din aceste obiceiuri. Prin urmare aceste obiceiuri
încă mai pot fi recuperate în cadrul unor proiecte de dezvoltare rurală.

24
http://www.cimec.ro/scripts/PCN/Clasate/Clasate.asp
25
http://www.cosys.ro/bardoc/folapsz.html
26
http://www.erdovidek.ro/
27
http://www.sznm.ro/index_ro.php

II.2.1.6 Economia locală
În aria potenţialului GAL agricultura, zootehnia şi exploatarea lemnoasă sunt principalele
activităţi. Restul activităţilor se desfăşoară „pe lângă” preocuparea principală a
locuitorilor, preocupare care este subzistenţa.
Aita Mare
La nivel de comună există 9 unităţi comerciale care au între 1 şi 5 angajaţi fiecare, 6
magazine mixte şi alimentare, un magazin de materiale de construcţii şi un magazin de
piese auto şi agricole în Aita Mare şi 3 magazine mixte în satul Aita Medie. Din punct de
vedere al colectării laptelui, atât în Aita Mare cât şi în Aita Medie există câte o asociaţie
sau centru de colectare al acestui produs.
Arcuş
În comună funcţionează mai multe unităţi comerciale magazine mixte, baruri. Există şi
mai mulţi meşteşugari mai ales în prelucrarea lemnului (tâmplari, sculptori în lemn)
zidari, reparaţii auto.
Băţani
În comună funcţionează câte un oficiu poştal în fiecare localitate, o bancă, un atelier de
reparaţii auto, un salon de coafură-frizerie, patru centre de colectare a laptelui, patru
composesorate de pădure şi păşune, 11 magazine mixte, două restaurante, două baruri de
zi.
Bixad
În comună există o carieră cu profil de exploatare a pietrei, o fabrică de cărămidă, o
fabrică de producţie şi comercializare a hranei uscată pentru câini, unităţi de prelucrarea
lemnului, mai multe unităţi cu profil de cioplit piatră, diverşi meşteşugari cum ar fi
fierari, croitori, potcovari, cizmari şi dulgheri. De asemenea, comuna dispune de unităţi
comerciale: 9 magazine mixte, un magazin de produse industriale si 4 baruri.
Bodoc
În comună există o brutărie, o fabrică de îmbuteliat apa minerală., unităţi de transport
marfă, staţie de îmbuteliere a gazului, două cariere de nisip.
Ghidfalău
În comună există un centru de prelucrare a laptelui, în Zoltan se exploatează nisipul
aluvionar, în Angheluş şi în Ghidfalău funcţionează câte o tâmplărie. O parte a populaţiei
active lucrează în unităţile economice din municipiul Sfântu Gheorghe.
Micfalău
Pe raza localităţii funcţionează ateliere de tâmplărie, de prelucrare a pietrei. Totuşi, marea
majoritate a populaţiei se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor.
Valea Crişului
În ultimii ani, în locul carierei de lignit, se amenajează un lac de agrement.

Vârghiş
Localitatea a dispus odinioară de un însemnat potenţial economic datorat mineritului şi
unităţilor de îmbuteliere a apei minerale. Actualmente exploatarea minieră a devenit
nerentabilă iar apa minerală a secat, fapt care a dus la creşterea şomajului în rândurile
populaţiei. Locuitorii Vârghişului trăiesc din creşterea animalelor, din agricultură,
exploatarea şi prelucrarea lemnului, comerţ. Zona are un potenţial turistic ridicat care însă
nu este pus încă în valoare.
În aria potenţialului GAL
Majoritatea întreprinderilor sunt micro – întreprinderi. Dimensiunea întreprinderilor este
sub media naţională.
Îngrijorătoare este diminuarea continuă şi constantă a indicatorului număr de angajat pe
întreprindere, care coroborat cu scăderea continuă a numărului societăţilor active
determină scăderea continuă a populaţiei ocupate în sectorul productiv.
Deşi se raportează o creştere continuă a ratei de ocupare a populaţiei active şi scăderea
ratei de şomaj, acest fapt nu se datorează inserţiei forţei de muncă în sectorul productiv,
ci mai degrabă descreşterii numărului populaţiei active.
În zonă nu există mari investiţii nici de infrastructură nici de altă natură.
Se remarcă aportul foarte redus al turismului (sub 1% din cifra de afaceri a zonei,
jumătate din nivelul naţional), ţinând cont de potenţialul turistic ridicat al ariei acoperite
de către potenţialul GAL.
În mediul rural numărul societăţilor comerciale este extrem de mic. Circa 10% din
societăţile comerciale au profil agricol.
Majoritatea producătorilor din mediul rural sunt producători individuali, care în cel mai
bun caz au un certificat de persoană fizică autorizată sau lucrează prin asociaţie familială
şi producţia obţinută este valorificată în mod individual.
78,51% din cifra de afaceri la nivel judeţean este realizată în cele două municipii:
Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc – ambele fiind destul de departe de aria potenţialului GAL.
Statutul de „zonă defavorizată” acordată oraşului Baraolt, a generat o oarecare
îmbunătăţire a situaţiei economice. Dar odată cu retragere facilităţilor acordate
producătorilor de carne (societăţi comerciale în majoritate cu capital Braşovean) se
observă o scădere bruscă a cifrei de afaceri şi a ratei profitului curent. În cazul oraşului
Baraolt trebuie să ne aşteptăm ori la scăderea continuă a productivităţii muncii şi a ratei
profitului curent, ori la stagnarea acestora pe seama descreşterii numărului de societăţi şi
a forţei de muncă ocupate.
Se poate concluziona că performanţele economice, stabilitatea şi competitivitatea
firmelor covăsnene are trenduri asemănătoare mediei naţionale, dar sub valoarea acesteia.

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Sector
industrial Sector Sector
Populaţia Total Sector şi de de privind
activă economie agricol artizanat comerţ serviciile Altele
Alutus 24,575 11,083 3,226 3,525 1,522 1,093 1,717
100.00% 45.10% 13.13% 14.34% 6.19% 4.45% 6.99%
100.00% 29.11% 31.81% 13.73% 9.86% 15.49%

Structura populaţiei active

Şomeri Total economie
înregistraţi şi 45%
neînregistraţi
55%
Se constată o structură defavorabilă a populaţiei active, înregistrându-se o pondere
excesivă a şomajului în rândul populaţiei active.

Structura populaţiei ocupate/populaţie activă
Altele, 6.99%
Sector agricol,
Sector privind 13.13%
serviciile,
4.45%

Sector de Sector
comerţ, 6.19% industrial şi de
artizanat,
14.34%

Se constată o structură necompetitivă a populaţie ocupate, cu atât mai mult, cu cât în
sectorul „industrial şi de artizanat” ponderea covârşitoare o deţine sectorul industrial
necompetitiv. Aceeaşi structură se repetă, dacă calculele sunt făcute în raport cu numărul
total al persoanelor ocupate.

Structura populaţiei ocupate
Altele, 15.49%
Sector privind Sector agricol,
serviciile, 29.11%
9.86%

Sector de
comerţ, 13.73% Sector
industrial şi de
artizanat,
31.81%

Statisticile referitoare privind gradul de ocupare al forţei de muncă subestimează numărul
de persoane implicate în activităţi agricole.
Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde
productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute.
Investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită procesului de îmbătrânire
a populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări care nu au potenţial de
dezvoltare.

II.2.1.6.2 Agricultură
Structura domeniului:
din care:
Terenuri Terenuri
arabile (Ha) Viţă de Viţă de
arabile Păşuni
– pe zone Păşuni pe vie şi vie şi
(Ha) – pe pe zonă
de relief – zonă de livezi pe livezi pe
zone de de relief
montan - relief – zonă de zonă de
relief - –
% montan - relief – relief –
montan montan
(Ha)% montan - montan
- (Ha)
(Ha)% - (Ha)
Total 50.67% 22,522 47.89% 21,285 1.44% 641
AITA MARE 57.25% 1,413 41.00% 1,012 1.74% 43
ARCUŞ 55.32% 847 44.55% 682 0.13% 2
BĂŢANI 31.28% 2,718 68.45% 5,947 0.26% 23
BELIN 58.47% 1,677 40.13% 1,151 1.39% 40
BIXAD 45.40% 647 53.54% 763 1.05% 15
BODOC 56.84% 1,796 39.59% 1,251 3.58% 113
BRĂDUŢ 50.49% 3,275 48.45% 3,143 1.06% 69
GHIDFALĂU 81.26% 3,352 16.32% 673 2.42% 100
MALNAŞ 32.22% 435 67.70% 914 0.07% 1
MICFALĂU 34.41% 598 62.89% 1,093 2.70% 47
ORAŞ BARAOLT 59.86% 3,748 38.62% 2,418 1.52% 95
VALEA CRIŞULUI 48.23% 1,078 48.95% 1,094 2.82% 63
VÂRGHIŞ 44.41% 938 54.17% 1,144 1.42% 30
Obs.: Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna nu a putu furniza date pentru coloanele din
tabelul original, care nu au fost introduse.

FONDUL FUNCIAR, DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ, LA 31 DECEMBRIE 2006
din care: Vii şi Livezi şi
Suprafaţa Suprafaţa proprietate pepiniere pepiniere
totală agricolă privată Arabil Păşuni Fâneţe viticole pomicole
1 2 3 4 5 6 7 8
2+9+10+11 4+5+6+7+8
România 23,839,071 14,730,956 14,034,040 9,434,542 3,334,375 1,524,922 223,701 213,416
7. Centru 3,409,972 1,913,240 1,804,331 770,704 643,514 476,410 8,322 14,290
Covasna 370,980 186,289 177,161 83,428 60,941 40,906 0 1,014
Alutus 91,669 54,556 43,776 22,522 21,285 10,108 0 641

din care: Vii şi Livezi şi
Suprafaţa Suprafaţa proprietate pepinier pepiniere
totală agricolă privată Arabil Păşuni Fâneţe e viticole pomicole
1 2 3 4% 5% 6% 7% 8%
2+9+10+11 4+5+6+7+8

România 23,839,071 14,730,956 14,034,040 64.05% 22.64% 10.35% 1.52% 1.45%
7. Centru 3,409,972 1,913,240 1,804,331 40.28% 33.63% 24.90% 0.43% 0.75%
Covasna 370,980 186,289 177,161 44.78% 32.71% 21.96% 0.00% 0.54%
Alutus 91,669 54,556 43,776 41.28% 39.02% 18.53% 0.00% 1.17%
delta
Romania_Alutus -35.55% 72.33% 79.01% -100.00% -18.97%
delta
7. Centru_Alutu
s 2.49% 16.01% -25.59% -100.00% 56.66%

60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
-20.00%
-40.00%
-60.00%
-80.00%
-100.00%
Vii şi Livezi şi
Arabil Păşuni Fâneţe pepiniere pepiniere
viticole pomicole
România 64.05% 22.64% 10.35% 1.52% 1.45%
7. Centru 40.28% 33.63% 24.90% 0.43% 0.75%
Alutus 41.28% 39.02% 18.53% 0.00% 1.17%
delta Romania_Alutus -35.55% 72.33% 79.01% -100.00% -18.97%

Alutus
Livezi şi pepiniere
Vii şi pepiniere pomicole
viticole 1.17%
0.00%

Fâneţe
18.53%
Arabil
41.28%

Păşuni
39.02%

Se constată că după modul de folosinţă a fondului funciar domină categoriile „Păşuni” şi
„Fâneţe”.
Categoriile „Viţă de vie şi livezi” nu sunt semnificative pentru potenţialul GAL.
Prezentăm graficul ponderii pentru a ilustra şi în acest caz dezechilibrul din interiorul
teritoriului examinat.

Comparând ponderile diferitelor categorii putem examina deviaţia ponderii diferitelor
categorii din potenţialul GAL faţă de ponderea la nivel naţional.

60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
-20.00%
-40.00%
-60.00%
-80.00%
-100.00%
Vii şi Livezi şi
Arabil Păşuni Fâneţe pepiniere pepiniere
viticole pomicole
România 64.05% 22.64% 10.35% 1.52% 1.45%
7. Centru 40.28% 33.63% 24.90% 0.43% 0.75%
Alutus 44.78% 32.71% 21.96% 0.00% 0.55%
delta Romania_Alutus -30.09% 44.48% 112.17% -100.00% -62.40%

Formula de calcul a deviaţiei este:
delta România_Alutus = (%Arabil_Alutus - %Arabil_România)%Arabil_România
„Fâneţe” şi „Păşuni” au ponderi peste nivelul naţional, „Arabil” sub nivelul naţional,
„Livezi…” semnificativ sub nivelul naţional„Vii…” practic nu există.

Terenuri arabile (Ha) – pe zone de relief %

VÂRGHIŞ, 4.16% AITA MARE, 6.27%
VALEA CRIŞULUI, 4.79%
ARCUŞ, 3.76%

BĂŢANI, 12.07%
ORAŞ BARAOLT, 16.64%

BELIN, 7.45%
MICFALĂU, 2.66%

MALNAŞ, 1.93%
BIXAD, 2.87%

BODOC, 7.97%
GHIDFALĂU, 14.88%

BRĂDUŢ, 14.54%

Patru aşezări (Oraş Baraolt, Ghidfalău, Brăduţ, Băţani) deţin peste 58% din terenurile
arabile ale potenţialului GAL..
La polul opus, Malnaş dispune de sub 2% din terenurile arabile ale potenţialului GAL.

Păşuni pe zonă de relief - montan - (Ha)%

ARCUŞ, 3.20%


BĂŢANI, 27.94%

MICFALĂU, 5.14%

MALNAŞ, 4.29%

GHIDFALĂU, 3.16%

BELIN, 5.41%
BRĂDUŢ, 14.77%
BIXAD, 3.58%
BODOC, 5.88%

Trei localităţi (Băţani, Brăduţ, Oraş Baraolt) deţin 54% din păşuni.
La polul opus se află Arcuş, cu 3,20% din păşuni.
Categoriile „Viţă de vie şi livezi” nu sunt semnificative pentru potenţialul GAL.
Prezentăm graficul ponderii pentru a ilustra şi în acest caz dezechilibrul din interiorul
teritoriului examinat.

Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief - montan - (Ha)%

ARCUŞ, 3.20%


BĂŢANI, 27.94%

MICFALĂU, 5.14%

MALNAŞ, 4.29%

GHIDFALĂU, 3.16%

BELIN, 5.41%
BRĂDUŢ, 14.77% BIXAD, 3.58%
BODOC, 5.88%

SUPRAFAŢA CULTIVATĂ, CU PRINCIPALELE CULTURI, ÎN ANUL 2006, hectare

Alutus

Furaje verzi din
teren arabil,
22.02%
Pepeni verzi şi
galbeni, 0.00%

Legume, 2.28%
Plante textile, Cereale pentru
0.00% boabe, 47.75%
Plante uleioase,
0.09%

Tutun, 0.00%

Rădăcinoase
furajere, 1.11%
Cartofi - total, Leguminoase
24.22% pentru boabe,
Sfeclă de zahăr,
0.19%
3.32%
Se constată că pondere semnificativă au următoarele culturi: „Cereale pentru boabe”,
„Cartofi” şi „Furaje verzi din teren arabil”.
Examinăm deci componenţa principalelor culturi.
Cereale pentru boabe

Cereale pentru boabe

Porumb boabe,
15.23%

Ovăz, 4.69%

Grâu, 47.99%

Orz şi orzoaică,
30.13%

Secară, 1.17%

Se constată că „Grâul” şi „Orzul şi orzoaica” au ponderea cea mai mare.

Furaje verzi din teren arabil

Furaje verzi din teren arabil

Furaje verzi
anuale, 14.82%

Furaje perene,
85.18%
PRODUCŢIA MEDIE LA HECTAR, LA PRINCIPALELE CULTURI, ÎN ANUL 2006,
kg/ha
Examinăm producţia media la hectar la culturile cu cea mai mare pondere.
Grâu Orz şi orzoaică Porumb boabe
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar
Total privată Total privată Total privată
România 2,746 2,738 2,331 2,331 3,565 3,567
7. Centru 2,534 2,531 2,264 2,263 3,573 3,574
Alutus 801 802 634 634 1,007 1,007
Alutus/România 29.17% 29.30% 27.21% 27.18% 28.26% 28.24%

Cartofi - total Cartofi de toamnă
din care: din care:
proprietate proprietate
majoritar majoritar
Total privată Total privată
România 14,191 14,197 14,361 14,360
7. Centru 14,851 14,825 14,874 14,847
Alutus 3,721 3,714 3,728 3,721
Alutus/România 26.22% 26.16% 25.96% 25.91%

Furaje verzi anuale Furaje perene
din care: din care:
proprietate proprietate
majoritar majoritar
Total privată Total privată
România 13,023 13,042 17,224 17,519
7. Centru 14,171 14,213 17,507 17,581
Alutus 3,237 3,344 3,352 3,428
Alutus/România 24.85% 25.64% 19.46% 19.57%
Se constată, că în general media pe ha nu depăşeşte 25% din media naţională.

PRODUCŢIA MEDIE LA HECTAR Alutus/Naţional
29.17% 28.26% 27.21% 26.22% 25.96% 25.64% 25.64%
30.00%
29.00%
28.00%
27.00%
26.00%
25.00%
24.00%
23.00%
Grâu Porumb Orz şi Cartofi - Cartofi Furaje Furaje
boabe orzoaică total de verzi perene
toamnă anuale

SUPRAFAŢA CULTIVATĂ, CU PRINCIPALELE
CULTURI - hectare
4,851 4,851 4,790 4,589
5,000
4,000
2,881
3,000
1,456
2,000
1,000
20
0
Cartofi - Furaje Cartofi de Grâu Orz şi Porumb Furaje
total perene toamnă orzoaică boabe verzi
anuale

Se constată aproape o proporţie inversă între nivelul producţiei la hectar şi mărimea
suprafeţelor cultivate. Astfel productivitatea la cartofi şi furaje, în raport cu media
naţională, ocupă ultimele locuri, pe când după suprafaţa cultivată se află pe primele
locuri.
Cea mai ridicată productivitate, aproape 30% din nivelul mediu naţional, se înregistrează
la grâu, orz, porumb, care sunt cultivate pe cele mai mici suprafeţe.
Suprafeţele mari alocate cartofilor şi furajelor se datorează în mare măsură rigidităţii cu
care locuitorii zonei perseverează în „respectarea” tradiţiilor şi nu reuşesc să dea un
răspuns provocărilor de piaţă şi de competitivitate.

Comentarii privind economia locală
În judeţ sunt înregistrate în total 991 exploataţii agricole din care:
Exploataţii comerciale 281 – 28%
Exploataţii familiale 710 – 72%

CÂŞTIGUL SALARIAL NET LUNAR ÎN ANUL 2006
Total Bărbaţi Femei
România 866 922 803
7. Centru 777 832 719
Alutus 656 630 684
Alutus/România 76% 68% 85%
Se constată un nivel scăzut de trai al populaţiei şi lipsa de surse de venituri alternative.
Diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă care trebuie rezolvată.
ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI, LA 31 DECEMBRIE 2006

Numărul şomerilor Şomeri Rata
înregistraţi neindemnizaţi şomajului
România 460,495 293,662 5.2%
Femei 191,449 116,401 4.6%
7. Centru 66,988 39,969 6.1%
Femei 28,663 15,831 5.6%
Alutus 6,561 4,453 7.1%
Femei 2,661 1,715 6.0%

deviaţie Alutus_România 36.54%
deviaţie Femei Alutus_România 30.43%
Se constată că nivelul de şomaj este cu mult peste media naţională.
II.2.1.6.3 Comentarii privind economia locală
Principalele activităţi depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful şi de
tradiţiile zonei.
Agricultura rămâne o ramură în limitele tradiţionalului.
Terenurile practic se împart în mod egal între arabil şi păşuni, restul fiind nesemnificativ.
Se constată fragmentarea excesivă a terenurilor şi structura proprietăţii din acest sector,
precum şi nivelul tehnologic relativ redus. Pondere importantă au fermele de semi-
subzistenţă activităţi agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate
pe tradiţii specifice satului din România.
Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producţie foarte diversificată,
determinată de necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi
necorespunzătoare, ceea ce împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui surplus
de produse destinate vânzării
Structura, nefavorabilă în principal exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă, precum şi
cooperarea insuficientă a producătorilor agricoli, a determinat o slabă dezvoltare a
sectorului, înregistrând o producţie medie pe ha cu mult sub nivelul naţional.
95.00% din terenurile agricole sunt gospodării mici particulare, sub 2 ha, media judeţeană
fiind de media fiind de 2.43 ha. Proprietarii acestora lucrează cu tehnologie depăşită, cu
logistică nesatisfăcătoare şi pricepere limitată, marcată de un tradiţionalism ce refuză
orice inovaţie. În anul 2005 procentul agriculturii raportat la cifra de afaceri a judeţului a
fost de 2%.

Se constată că pondere semnificativă au următoarele culturi: „Cereale pentru boabe” –
47.75%, „Cartofi” – 24.22% şi „Furaje verzi din teren arabil” – 22.02%.
Se constată aproape o proporţie inversă între nivelul producţiei la hectar şi mărimea
suprafeţelor cultivate.
În 2008 din zonă a fost înregistrat un singur producător ecologic. Procesatori ecologici nu
au fost înregistraţi din zonă.
Economia rurală este slab diversificată şi încă dependentă de activităţile agricole, ceea ce
are drept consecinţă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural.
Date statistice comparative, referitoare la VAB, pentru economia rurală, nu sunt
disponibile.
La aceasta s-au adăugat reticenţa şi interesul scăzut al producătorilor agricoli faţă de
formele asociative, datorită:
• nivelului de conştientizare: lipsa de informaţii şi experienţă în astfel de activităţi,
conştientizarea redusă a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate dintr-o acţiune
comună;
• aspectelor economice şi legislative: insuficienţa surselor de finanţare pentru începerea
unei activităţi economice, lipsa de interes a unităţilor de prelucrare a produselor primare
din agricultură şi sectorul forestier pentru a încheia contracte comerciale, modificarea
continuă a legislaţiei în domeniu;
• aspectelor privind pregătirea, consilierea şi consultanţa: gradul diferit de pregătire al
persoanelor implicate în formele asociative, precum şi înţelegerea diferită a scopurilor şi
principiilor de funcţionare ale acestora, insuficienţa serviciilor de consiliere şi consultanţă
şi concentrarea acestora pe aspectul cantitativ şi nu pe cel calitativ şi economic.
Agricultura, industria alimentară şi silvicultura sunt de o importanţă primordială pentru
economia rurală a zonei, prezenţa activităţilor nonagricole, legate de sectorul primar, mai
ales exploatarea resurselor naturale şi procesarea, fiind nesemnificative în termeni
economici activităţile non-agricole sunt derulate cu precădere de către micro-întreprinderi
şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri).

II.2.1.6.4 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Micro-
întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
Total cu 1-10 cu 10 - 50 cu 50 - 250 cu peste 250
întreprinderi salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi
19 18 1
AITA MARE
3.04% 94.74% 5.26%
35 32 2 1
ARCUŞ
5.59% 91.43% 5.71% 2.86%
53 51 1 1
BĂŢANI
8.47% 96.23% 1.89% 1.89%
17 16 1
BELIN
2.72% 94.12% 5.88%
25 21 4
BIXAD
3.99% 84.00% 16.00%
37 29 7 1
BODOC
5.91% 78.38% 18.92% 2.70%
58 49 7 2
BRĂDUŢ
9.27% 84.48% 12.07% 3.45%
44 38 6
GHIDFALĂU
7.03% 86.36% 13.64%
18 17 1
MALNAŞ
2.88% 94.44% 5.56%
24 24
MICFALĂU
3.83% 100.00%
ORAŞ 233 207 20 6
BARAOLT 37.22% 88.84% 8.58% 2.58%
VALEA 41 35 6
CRIŞULUI 6.55% 85.37% 14.63%
22 17 4 1
VÂRGHIŞ
3.51% 77.27% 18.18% 4.55%
Total 626 554 60 12
100.00% 88.50% 9.58% 1.92%

Cele mai multe, respectiv cele mai puţine întreprinderi sunt înregistrate în comunele:
Micro-
Întreprinderi Întreprinderi cu
Total întreprinderi
cu 10 - 50 50 - 250
întreprinderi cu 1-10
salariaţi salariaţi
salariaţi

max BRĂDUŢ BĂŢANI BODOC BRĂDUŢ

min BELIN BELIN MICFALĂU AITA MARE

Obs. În acest tabel nu s-a luat în considerare Oraşul Baraolt.

Structura IMM

Întreprinderi Întreprinderi
cu 10 - 50 cu 50 - 250
salariaţi, salariaţi,
9.58% 1.92%

Micro-
întreprinderi
cu 1-10
salariaţi,
88.50%

Această distribuţie este valabilă, cu devieri nesemnificative, pentru toate localităţile din
teritoriul potenţialului GAL.

Distributia IMM pe localitati
AITA MARE,
VÂRGHIŞ, 3.51%
3.04%
VALEA
CRIŞULUI, 6.55% ARCUŞ, 5.59%
BĂŢANI, 8.47%
BELIN, 2.72%
BIXAD, 3.99%
ORAŞ BARAOLT, BODOC, 5.91%
37.22%
BRĂDUŢ, 9.27%

GHIDFALĂU,
7.03%
MICFALĂU,
3.83% MALNAŞ, 2.88%

Populatie% - IMM%

40.00%

35.00%

30.00%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
ORAŞ VALEA
AITA M ARE ARCUŞ BĂŢANI BELIN BIXAD BODOC BRĂDUŢ GHIDFALĂU M ALNAŞ M ICFALĂU VÂRGHIŞ
BARAOLT CRIŞULUI

populatie 5.27% 2.61% 13.36% 7.88% 3.65% 7.50% 16.40% 7.99% 2.56% 3.76% 21.07% 4.13% 3.82%
imm 3.04% 5.59% 8.47% 2.72% 3.99% 5.91% 9.27% 7.03% 2.88% 3.83% 37.22% 6.55% 3.51%

populatie imm

Coeficientul de corelare între numărul locuitorilor unei localităţi şi numărul IMM din aceeaşi localitate este de 0.8. Practic există o
corelare directă între cele două şiruri de valori. Prin urmare se poate afirma că intenţia de a demara sau avea o mică afacere este
distribuită uniform pe teritoriul potenţialului GAL.

BELIN
BIXAD
ARCUŞ
BĂŢANI

BODOC

MALNAŞ
BRĂDUŢ

VÂRGHIŞ

566
Total
MICFALĂU
AITA MARE

100.00%
GHIDFALĂU

ORAŞ BARAOLT
VALEA CRIŞULUI

4
1
1

1
1
Industrie extractivă

0.71%
5
4
5

9
7
6
1
6
7

45
12
12
14

133
Industrie prelucrătoare

23.50%
2
2
Energie electrică şi termică; gaze şi apă

0.35%
3
3

3
3
3
4
3

7
6
1
3
1

68
28
Construcţii

12.01%
Comerţ cu ridicata şi cu amânuntul, repararea şi întreţinerea

8
3
4
5

75
13
14
17
10
19

13
11
14

206
autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale casnice

36.40%
1
3

1
1
5
6
1

5
4
3

19

49
Hoteluri şi restaurante

8.66%
1

1
2
2

1
4
4
7
6
4

22

54
Transport, depozitare şi comunicaţii

9.54%
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în

2
1

1
4

8
principal întreprinderilor

1.41%
2
1
5
3
1
5
1

1
1

22

42
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

7.42%

Distributia IMM pe ramuri

Alte activităţi de servicii
colective, sociale şi
personale,
Tranzacţii imobiliare,
7.42%
închirieri şi activităţi de
servicii prestate în principal
întreprinderilor, Industrie extractivă,
1.41% 0.71%

Industrie prelucrătoare,
Transport, depozitare şi
comunicaţii, 23.50%
9.54%

Energie electrică şi
Hoteluri şi restaurante,
termică; gaze şi apă,
8.66%
0.35%

Construcţii, 12.01%

Comerţ cu ridicata şi cu
amânuntul, reparaea şi
întreţinerea autovehiculelor
şi motocicletelor şi a
bunurilor personale
casnice,
36.40%
Ponderea cea mai mare, ca număr, o reprezintă „Comerţul cu ridicata …”, „Industria
prelucrătoare”, „Construcţii”, „Transport …” şi doar pe locul cinci „Hoteluri şi
restaurante”.

2006 cifra de afaceri

Industrie extractivă,
1.18%
Alte activităţi de servicii
colective, sociale şi
personale, 20.44%
Industrie prelucrătoare,
Tranzacţii imobiliare,
închirieri şi activităţi de
21.70%
servicii prestate în
principal întreprinderilor,
termică; gaze şi apă,
0.11% 0.64%
Transport, depozitare şi
comunicaţii, 9.19% Construcţii, 13.94%

Hoteluri şi restaurante,
9.62% Comerţ cu ridicata şi cu
amânuntul, reparaea şi
întreţinerea autovehiculelor
şi motocicletelor şi a
bunurilor personale
casnice, 23.17%

Ponderea cea mai mare, la cifra de afaceri, o reprezintă „Comerţul cu ridicata …”,
„Industria prelucrătoare”, „Alte activităţi de servicii …”, „Construcţii”, şi doar pe locul
cinci „Hoteluri şi restaurante”.

Comparând ponderea numerică şi cea a cifrelor de afaceri, se observă că ponderea cifrelor de afaceri este mai echilibrată.

40.00%
36.40% Dacă numeric comerţul reprezintă
36%, la cifra de afaceri reprezintă
35.00% doar 23%. Vorbim de mici
comercianţi, comerţ cu
30.00%
amănuntul.
23.50%
25.00% 21.70% Domeniul „Alte servicii …” cu o
23.17%
pondere numerică de 7% aduce
20.00% 20% în cifra de afaceri. Se vede
20.44% clar rentabilitatea acestui
15.00% 13.94% 12.01% domeniu.
8.66%
9.54%
10.00%
0.71% 9.62%
1.18% 9.19% 7.42%
5.00% 0.35%
0.64% 0.11%
0.00% 1.41%

Industrie
Industrie Unitati
extractivă Energie
prelucrăto Construcţii
electrică şi Comerţ cu Cifra de afaceri
are Hoteluri şi
termică; ridicata şi Transport,
restaurant Tranzacţii
gaze şi cu depozitare Alte
e imobiliare,
apă amânuntul, şi activităţi de
închirieri şi
reparaea comunicaţii servicii
activităţi de
şi colective,
servicii
întreţinerea sociale şi
prestate în
autovehicu personale
principal
lelor şi
întreprinde
motociclete
rilor
lor şi a
bunurilor
personale

Reprezentarea analitică, pe ramuri de activitate.

Industrie prelucrătoare

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
Unitati locale active Personal Cifra de afaceri
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 99.63% 92.10% 9.89%
2006 97.88% 87.32% 10.27%

2004 2005 2006

Industrie extractivă

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 120.00% 23.00% 6.23%
2006 130.00% 46.14% 5.67%

2004 2005 2006

Energie electrică şi termică; gaze şi apă

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 66.67% 72.71% 10.34%
2006 40.00% 67.96% 8.17%

2004 2005 2006

Construcţii

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 112.50% 102.00% 9.85%
2006 128.63% 118.53% 14.31%

2004 2005 2006

Comerţ cu ridicata şi cu amânuntul, reparaea şi întreţinerea
autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale casnice

140.00%
120.00%
100.00%
80.00%

60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 102.22% 106.25% 11.56%
2006 105.64% 121.62% 13.45%

2004 2005 2006

Hoteluri şi restaurante

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 102.40% 104.52% 12.50%
2006 115.38% 103.52% 16.36%

2004 2005 2006

Transport, depozitare şi comunicaţii

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 114.58% 93.72% 10.14%
2006 127.08% 99.19% 12.00%

2004 2005 2006

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în
principal întreprinderilor

140.00%
120.00%

100.00%
80.00%

60.00%
40.00%

20.00%
0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 107.69% 102.91% 11.90%
2006 117.80% 115.18% 15.43%

2004 2005 2006

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2004 100.00% 100.00% 100.00%
2005 104.17% 112.98% 11.48%
2006 115.28% 97.54% 7.38%

2004 2005 2006

Domeniile acoperite de sectorul IMM din aria GAL:
IMM Domenii de
intervenţie
agro-zoo
comerţ
prelucrare lemn
prestări
producţie alimente
sănătate
servicii
silvicultura
transport
turism rural

Domenii de activitate acoperite de către IMM fondatoare a GAL:
IMM
Domeniu de
intervenţie Domeniu de activitate
agro-zoo
creşterea animalelor
creşterea bovinelor de lapte
societate agricola
comerţ
comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare
predominanta de produse nealimentare
comerţ cu ridicata a produselor chimice
prelucrare lemn tăierea si rindeluirea lemnului
prestări
construcţii de clădiri şi lucrări de geniu
Întreţinerea si repararea autovehiculelor
producţie
alimente
Panificaţie
Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape
minerale si alte ape îmbuteliate
sănătate sănătate
servicii
Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj
alte activităţi de servicii prestate in principal întreprinderilor
Restaurante si alte activităţi de servicii de alimentaţie
silvicultura Silvicultura si exploatare forestiera
transport transporturi rutiere de mărfuri
turism rural
Alte activităţi de cazare
Alte mijloace de cazare

Lista IMM fondatoare a GAL:
IMM
agro-zoo
creşterea animalelor
Micfalău SIRUTA: 64513 sc KICSI-FERMA-PROD srl

creşterea bovinelor de lapte
Ghidfalău SIRUTA: 64354 sc MILK PROD srl

societate agricola
SOCIETATEA AGRICOLA SILV-
Baraolt SIRUTA: 63456 ALIM

comerţ
comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse
nealimentare
Sfântu Gheorghe SIRUTA: 63401 sc IMMER srl

comerţ cu ridicata al produselor chimice
Ghidfalău SIRUTA: 64354 sc AGRO DEPO srl

prelucrare lemn
Tăierea şi rindeluirea lemnului sc KINCSES & MÜLLER srl
Bixad SIRUTA: 64522
Prestări
construcţii de clădiri şi lucrări de geniu
Sfântu Gheorghe SIRUTA: 63401 sc VERZOCON srl

Întreţinerea si repararea autovehiculelor
sc Producţie Prestări şi Comerţ
Arcuş SIRUTA: 64924 VANESSA srl

producţie alimente
Panificaţie
sc CUPTORUL DE AUR –
Bodoc SIRUTA: 63900 ARANYKEMENCE srl

Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de
ape minerale şi alte ape îmbuteliate
Bodoc SIRUTA: 63900 sc FAVORIT sa

sănătate
Cabinet Medical Medicina de
Căpeni SIRUTA: 63483 Familie - Agoston Stefan

IMM
Servicii
Activităţi de studiere a pieţei si de sondaj
Baraolt SIRUTA: 63456 sc SERVICII EX LIBRIS srl

alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
Fotoş SIRUTA: 64372 sc INCZENTER srl

Restaurante si alte activităţi de servicii de alimentaţie
Belin SIRUTA: 63875 sc VIKA IMPEX srl

silvicultura
Silvicultura si exploatare forestiera
Baraolt SIRUTA: 63456 sc EX-FOR srl

transport
transporturi rutiere de mărfuri
Angheluş SIRUTA: 64363 sc TWIN IMPEX srl
sc PRODUCŢIE şi COMERCIALĂ
Bodoc SIRUTA: 63900 TRIO IMPEX srl

Micfalău SIRUTA: 64513 sc ARPI-TRANS srl

turism rural
Alte activităţi de cazare
Filia SIRUTA: 64078 sc EUROPAN srl

Alte mijloace de cazare
Aita Medie SIRUTA: 63795 sc DISCOVER srl

Fluctuaţii în 2006
faţă de 2004 min MAX
unităţi -60.00% 30.00% Industrie extractivă
termică; gaze şi apă
Comerţ cu ridicata şi cu
amânuntul, repararea şi
întreţinerea
personal -53.86% Industrie extractivă 21.62% autovehiculelor şi
motocicletelor şi a
bunurilor personale
casnice
cifra de afaceri -94.33% Industrie extractivă -83.64% Hoteluri şi restaurante

Se constată că numărul unităţilor a scăzut cel mai drastic în domeniul „Energie electrică
şi termică; gaze şi apă” pe când reducerile de personal şi scăderea cifrei de afaceri cel mai
semnificativ s-au manifestat în „Industria extractivă”. În schimb cel mai mult a crescut
numărul unităţilor din „Industria extractivă”, a crescut numărul angajaţilor din domeniul
„Comerţ cu ridicata …” şi cel mai puţin a scăzut cifra de afaceri în domeniul „Hoteluri
…”.
Scăderea drastică a numărului de unităţi din domeniul „Energie electrică şi termică; gaze
şi apă” se explică prin restructurările masive operate de companiile multinaţionale.
Scăderea drastică a cifrei de afaceri şi a numărului persoanelor angajate în domeniul
„Industrie extractivă” se datorează restructurărilor dictate de piaţă. Pe de altă parte,
creşterea numărului de unităţi din acelaşi domeniu „Industrie extractivă” poate să denote
o lipsă a abilităţilor de reorientare, o inerţie ce poate deveni un factor important în
creşterea decalajului faţă de media naţională în general.

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe
activităţi ale economiei naţionale, miliarde lei preturi curente raportate la anul 2004
Energie Alte activităţi de
Transport,
servicii colective,
Hoteluri şi depozitare şi
electrică Comerţ
Industrie Construcţii sociale şi
Industrie şi termică; cu ridicata
extractivă restaurante comunicaţii personale
prelucrătoare gaze şi apă şi cu amânuntul,
100.00% reparaea şi Tranzacţii imobiliare,
întreţinerea închirieri şi activităţi de
90.00% autovehiculelor şi servicii prestate
motocicletelor şi a în principal
80.00% bunurilor personale întreprinderilor
casnice
70.00%

60.00%

50.00%

40.00%

14.31%

13.45%

16.36%

15.43%
30.00%

12.00%

11.90%
11.56%

11.48%
10.27%

10.34%

2.50%

10.14%
9.89%

9.85%
8.17%

20.00%

7.38%
6.23%
5.67%

10.00%

0.00%

2004 2005 2006

Cea mai spectaculoasă cădere s-a înregistrat la cifrele de afaceri. Aceste căderi au ceai mai puternică influenţă negativă asupra stării
socio-economice a zonei.

II.2.1.6.5 Comentarii privind industria locală
Prelucrare lemnului, şi a pietrei brute sunt singurele activităţi prezente în zonă.
Nu există servicii pentru agricultură, depozite.
Nu există reţele de desfacere a produselor agro-alimentare şi nici lanţuri de procesare.
Pe zonă, raportat la 2004, numărul unităţilor a crescut cu 8%, numărul persoanelor
angajate a scăzut cu 4%, cifra de afaceri a scăzut cu 88%.
Se constată că numărul unităţilor a scăzut cel mai drastic în domeniul „Energie electrică
şi termică; gaze şi apă” pe când reducerile de personal şi scăderea cifrei de afaceri cel mai
semnificativ s-au manifestat în „Industria extractivă”. În schimb cel mai mult a crescut
numărul unităţilor din „Industria extractivă”, a crescut numărul angajaţilor din domeniul
„Comerţ cu ridicata …” şi cel mai puţin a scăzut cifra de afaceri în domeniul „Hoteluri
…”.
Prin urmare este de înţeles faptul că legăturile industriei locale cu celelalte domenii
economice ale zonei sau cu zone externe sunt sporadice, ocazionale, fără a exercita o
influenţă continuă asupra vieţii locuitorilor din arealul potenţialului GAL.

II.2.1.6.6 Comerţ şi sector de servicii
Tipuri de comerţ % din
Număr numărul total
Comerţ cu ridicata şi cu amânuntul,
repararea şi întreţinerea autovehiculelor
1 206 100.00%
şi motocicletelor şi a bunurilor
personale casnice
Total 100.00%

% din numărul
Întreprinderi din sectorul terţiar (servicii) Număr total
1 Industrie prelucrătoare 133
Total 100.00%
II.2.1.6.7 Comentarii privind comerţul şi serviciile
Comerţul are o pondere semnificativ mai mică în realizarea cifrei de afaceri judeţene
decât la nivel naţional. Acest fapt se datorează, pe de o parte puterii de cumpărare destul
de reduse a pieţei covăsnene, pe de altă parte numărului insuficient de societăţi
comerciale cu profil de comerţ cu ridicata (depozite en-gros, centre comerciale etc.), ceea
ce facilitează şi exportul de capital covăsnean prin aprovizionarea în marile centre
comerciale din Braşov. 28
Comerţul şi serviciile sunt punctuale, fără a fi integrate în reţele, clustere sau bresle. De
fapt sunt mici afaceri, cu număr foarte redus de angajaţi care contribuie sau în cazuri mai
bune asigură o şansă de subzistenţă unor familii.
Prin urmare este de înţeles faptul că legăturile cu celelalte domenii economice ale zonei
sau cu zone externe sunt sporadice, ocazionale, fără a exercita o influenţă continuă asupra
vieţii locuitorilor din arealul potenţialului GAL.
Fără a avea o influenţă semnificativă asupra unor segmente ale comunităţilor locale, acest
domeniu asigură cca. 59% din locurile de muncă înregistrate ale potenţialul GAL.

28
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU (2006 – 2013),
AGENDA 21 LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA, pag. 103

II.2.1.6.8 Comentarii privind economia locală

Aria este caracterizată prin existenţa unui număr redus de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici, cu număr restrâns de angajaţi.

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale
Reţeaua sanitară 29

întreţinute de fundaţii-
Cab. Med. de Familie

Lab. Tehnica Dentara
Cab. Med. Specialist

Cab. Stomatologie

Spital orăşenesc
Cabi. nonprofit

culte religioase

Farmacie
SIRUTA
AITA MARE
Aita Mare 63786 1
ARCUŞ
Arcuş 64924 1
BĂŢANI
Băţanii Mari 63811 2 1 1
BELIN
Belin 63875 1
BIXAD
Bixad 64522 1 1
BODOC
Bodoc 63900 1
BRĂDUŢ
Brăduţ 64050 3
GHIDFALĂU
Ghidfalău 64354 1
MALNAŞ
Malnaş 64531 1
MICFALĂU
Micfalău 64513 1 1 1
ORAŞ BARAOLT
Baraolt 63456 4 4 3 2 2 1
Biborţeni 63465 1
Bodoş 63474 1
Căpeni 63483 1
VALEA CRIŞULUI
Valea Crişului 64915 1
VÂRGHIŞ
Vârghiş 65002 1
Grand Total 22 4 6 1 6 2 1

Localităţile Arcuş, Bodoş şi Valea Crişului nu au Cabinet de Medicină de Familie.
Comunele mai mari au farmacii. Medici specialişti au cabinete doar în Oraşul Baraolt.

29
http://www.dspcovasna.ro/index.php?content=reteaua

La Spitalul orăşenesc BARAOLT (82 paturi), 29% din necesarul de personal medical este
neacoperit.

superioare
personal
asistent
general

auxiliar
medic

studii
existent

existent

existent

existent
lipsă

lipsă

lipsă

lipsă
ambulatoriu/járóbeteg gondozó
Medică internă 1
Chirurgie -1
Obstetrică-ginecologie 1
Pediatrie 1
Neurologie 1 1
Oftalmologie -1
Chirurgie plastică 1
Laborator 2
Medicină şcolară -1 2
Kinetoterapie 1
spital
Chirurgie şi ortopedie
pediatrică -1
Chirurgie 3 5 5
Bloc operator 3 -1 1
Pediatrie 2 7 7 -1
Medicină internă 2 -1 6 6 -1
Ginecologie 2 -1 5 4
Neonatologie 3
Cameră de gardă 1 3
Laborator 1 3 2 2
Radiologie şi imagistică 1 1
Farmacie -1 1 1
15 -6 45 -2 26 -2 2
Posturi total 21 47 28 2
Personal lipsă -6 -2 -2
29% 4% 7%

Statistici raportate la nivel naţional şi regional(7 Centru)
Valori absolute
25.0

21.7 21.6

20.0

15.0

10.0

6.2
5.5
4.9 4.6
5.0 4.4

1.5 1.5

0.0
Naţional Regiunea Centru Alutus

Medici la 10,000 locuitori Stomatologi la 10,000 locuitori Farmacişti la 10,000 locuitori

Valori procentuale 30
40.00%

35.00% 34.09%
32.61%
28.70% 27.27% 28.57% 30.61%
30.00%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
Alutus/Regiunea Centru Alutus/Naţional

Medici la 10,000 locuitori Stomatologi la 10,000 locuitori Farmacişti la 10,000 locuitori

30
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap7.pdf

Se poate observa că, media personalului medico-sanitar pe 10,000 de locuitori raportat la
nivel regional şi la nivel naţional se poziţionează la cca. 30%, adică acest personal este în
număr de trei ori mai mic decât nivelurile de referinţă. Cu alte cuvinte numărul cadrelor
medico – sanitare este la o treime din media naţională.
Starea generală a sănătăţii populaţiei
Indicatori demografici: sporului natural negativ i se adaugă migraţia populaţiei tinere,
contribuitoare la fondul de asigurări sociale. Astfel ponderea
populaţiei beneficiare dar necontributoare (vârstnici) creşte
constant. Majoritatea acestor persoane suferă de boli cronice.
Starea de sănătate este caracterizată de valori peste nivelul mediu naţional la
• boli cardio-vasculare
• osteoporoză
• boli respiratorii şi sfera ORL în sezonul rece
• consum etanolic cronic de la vârstă tânără pe tot parcursul vieţii, cu
patologia aferentă (hepatică, psihiatrică)
• prevalenţa bolilor psihice
• tentative de suicid
• patologie neoplazică în anumite sfere (ginecologie, respiratorie,
digestivă)
• diabet zaharat
Valori sub nivelul mediu naţional prezintă incidenţa şi prevalenţa tuberculozei, cu o
tendinţă de creştere în ultimii ani. Acest trend se datorează fondurilor foarte reduse
alocate prevenţiei.
Profilaxia şi prevenţia în toate domeniile sunt subfinanţate. Drept urmare, patologia este
depistată într-un stadiu evolutiv relativ înaintat, ceea ce duce la costuri de tratament mai
ridicate.
Posibilităţile de diagnostic sunt din ce în ce mai reduse din cauza lipsei reabilitării
infrastructurii medicale şi din cauza lipsei echipamentelor performante. Echipamentele
existente sunt depăşite tehnic (reparaţii cu mare frecvenţă) şi din punct de vedere al
capacităţii. Aceste deficienţe sunt accentuate de numărul foarte redus al medicilor de
specialitate. Rezultă suprasolicitarea cadrelor medico - sanitare care lucrează în zonă şi
accesul îngreunat al populaţiei paupere, bolnave şi îmbătrânite la serviciile de sănătate în
general şi la cele de specialitate în mod deosebit.

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate
Conform tabelului de mai jos, se vor completa principalele servicii de sănătate, educaţie,
recreare etc., care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă
Servicii Categorii Observaţii*
Preşcolar 31
Grădiniţa cu Program Normal 30
Grădiniţa cu Program Prelungit 1
Primar 30
Şcoala Cl. I-IV 7
Şcoala CL. I-VIII 23
Secundar 1
Grup Scolar 1
Învăţământ Reşedinţa de judeţ are secţii ale
Universităţii Babeş - Bolyai,
Cel mai apropiat centru universitar este
Braşov la max. 75 km de la cel mai
Universitar
îndepărtat punct
Universitatea Sapientia din Miercurea
Ciuc la max. 90 km de la cel mai
îndepărtat punct
Altele... 2
Palatul Copiilor 1
Şcoala Speciala 1

Cabinet Medic de Familie 19
Cabinet Medic Specialist 4
Cabinet Stomatologie 6
Medicale Cabinete nonprofit întreţinute de fundaţii-culte religioase 1
Farmacie 6
Laborator Tehnica Dentara 2
Spital orăşenesc 1

Baze Sportive - Terenuri
sportive (de fotbal, handbal, 15
tenis...)
din care:
2 în construcţie,
Sala de Sport 8
2 în fază de documentaţie
Sportive depusă
Piscine
Altele...
Asociaţie Sportiva 6
Asociaţie Sportiva Şcolară 8
Club Sportiv 3
* - in cazul inexistenţei, precizaţi modul de asigurare a acestora (distanţe, locaţii...)

Reţeaua şcolară 31
Grădiniţa cu
SIRUTA

Program Şcoala Cl.
Grup Palatul I- I- Şcoala
Normal Prelungit
Scolar Copiilor IV VIII Speciala
AITA MARE
AITA MARE 63786 1 1
AITA MEDIE 63795 1 1
ARCUŞ
ARCUŞ 64924 1 1
BĂŢANI
AITA SEACĂ 63820 1 2
BĂŢANII MARI 63811 1 1
BĂŢANII MICI 63839 1 1
HERCULIAN 63848 1
BELIN
BELIN 63875 1 1
BIXAD
BIXAD 64522 1 1
BODOC
BODOC 63900 1 1
OLTENI 63919 1 1 1
BRĂDUŢ
BRĂDUŢ 64050 1 1
DOBOŞENI 64069 1 1
FILIA 64078 2 2
GHIDFALĂU
ANGHELUŞ 64363 1 1
GHIDFALĂU 64354 1 1
ZOLTAN 64381 1

31
http://isj.educv.ro/

Grădiniţa cu

SIRUTA
Program Şcoala Cl.
Grup Palatul I- I- Şcoala
Normal Prelungit
Scolar Copiilor IV VIII Speciala
MALNAŞ
MALNAŞ 64531 1 1
MALNAŞ-BĂI 64540 1 1
VALEA ZĂLANULUI 64559 1 1
MICFALĂU
MICFALĂU 64513 1 1
ORAŞ BARAOLT
BARAOLT 63456 1 1 1 1 1
BIBORŢENI 63465 1 1
CĂPENI 63483 1 1
MICLOŞOARA 63492 1 1
RACOŞUL DE SUS 63508 1 1
VALEA CRIŞULUI
CALNIC 64933 1
VALEA CRIŞULUI 64915 1 1
VÂRGHIŞ
VÂRGHIŞ 65002 1 1
Grand Total 30 1 1 1 7 23 1

Baze sportive – structuri sportive 32
Asociaţie
Asociaţie Sportivă Baza Club Sala
SIRUTA Sportiva Şcolară sportiva Sportiv sport
AITA MARE
AITA MARE 63786 1 1
ARCUŞ
ARCUŞ 64924 1
BĂŢANI
BĂŢANII MARI 63811 2
BELIN
BELIN 63875 1 1 1
BIXAD
BIXAD 64522 1
BODOC
BODOC 63900 1 2 1 1
BRĂDUŢ
BRĂDUŢ 64050 1 1
FILIA 64078 1
GHIDFALĂU
GHIDFALĂU 64354 2 1
ZOLTAN 64381 1
MALNAŞ
MALNAŞ 64531 1
MICFALĂU
MICFALĂU 64513 2 1 1
ORAŞ BARAOLT
BARAOLT 63456 1 2 2
BIBORŢENI 63465 1
CĂPENI 63483 1
VALEA CRIŞULUI
VALEA CRIŞULUI 64915 1 1 1 1
VÂRGHIŞ
VÂRGHIŞ 65002 1
Grand Total 6 8 15 3 8

32
http://dsjcovasna.nd.ro/nd.php?name=Showcat&kn=25

II.2.1.7.2 Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale
În zonă nu există transport public. Calea ferată deserveşte doar localităţile de pe valea Oltului.
În zona Oraşului Baraolt singura modalitate de transport este cea rutieră. Starea drumurilor
judeţene şi comunale este foarte precară, circulaţia, prin urmare şi accesul se serviciile
medico – sanitare spitaliceşti sau ale medicilor specialişti, fiind îngreunată de aceste condiţii.
Cea mai apropiată unitate de învăţământ secundar este sau în reşedinţa de judeţ, Sfântu
Gheorghe – cca. 35 km distanţă de la cel mai îndepărtat punct, sau în Miercurea Ciuc,
reşedinţa judeţului Harghita. Cel mai apropiat centru universitar este la Braşov – cca. 70 km.
Baze de agrement funcţionale– ştrand cu apă minerală, se găsesc la Tuşnad Băi, localitate
limitrofă cu Bixad. Bazin acoperit se găseşte la Sfântu Gheorghe, reşedinţa de judeţ.
Restul bazinelor cu apă minerală, folosite în principal pentru tratamente Ozunca, Malnaş -
Băi, Bodoc – sunt nefuncţionale.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
II.2.1.8.1 Instituţii locale
În zona potenţialului GAL funcţionează în 8 localităţi (din 13, adică în 60% din localităţi)
16 unităţi de servicii sociale din care:
• 14 de tip „Serviciu public de asistenţa”
• 2 de tip „Asociaţie”
Aceste servicii acoperă 5 domenii de mari de intervenţie:
1. Centru de tip rezidenţial
2. Informarea, îndrumarea, consilierea sociala si juridica, precum si gestiunea de
probleme pentru cei aflaţi in situaţie de risc social
3. Îngrijire si asistenţă socio-medicală la domiciliu pentru persoane vârstnice
4. Serviciu de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi pentru copii
defavorizaţi
5. Serviciu pentru integrarea si participarea la viata sociala a tinerilor defavorizaţi

Grupurile ţintă ale acestor domenii de Aceste activităţi se desfăşoară în 3 tipuri
intervenţie sunt: de locaţii:
1. Comunităţi 1. Centre de zi, publice sau private
2. Familie 2. La domiciliu
3. Copii 0 – 6 ani 3. Servicii publice specializate
4. Copii 7 – 16 ani Tipuri de situaţii în care se intervine
5. Tineri 18 – 26 1. Boală cronică
6. Persoane vârstnice 2. Handicap
3. Izolare socială
4. Situaţie de dificultate în familie
5. Sărăcie

Se poate conchide, că autorităţile locale manifestă sensibilitate socială şi în aceste
demersuri se bucură de susţinerea necondiţionată a locuitorilor zonei.

Lista furnizorilor autorizaţi de servicii sociale 33.
Tipuri de Tipuri de
Servicii Beneficiari situaţii Tipuri de servicii locaţii
Arcuş SIRUTA: 64924
Serviciu public de asistenta
Situaţie de
Informarea, îndrumarea,consilierea sociala si gestiunea de dificultate in Consiliere Sociala cu: lucrător Servicii publice
probleme pentru cei aflaţi in situaţie de risc social Comunităţi Familie social specializate
Boala cronica, Servicii de îngrijire social-
Îngrijire si asistenţă socio-medicala la domiciliu pentru persoane Persoane Handicap, medicala de natura sociala cu:
vârstnice vârstnice Izolare sociala infirmiera, asistent medical La domiciliu
Baraolt SIRUTA: 63456
Asociaţie
Handicap, Servicii de suport pentru
Copii 0-6 Situaţie de activităţile instrumentale ale Centre de zi,
Serviciu de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de ani , Copii dificultate in vieţii de zi cu zi cu: educator, publice sau
zi cu zi pentru copii defavorizaţi 7-16 ani Familie psiholog private
Situaţie de Centre de zi,
Serviciu pentru integrarea si participarea la viata sociala a dificultate in Educaţie sociala cu: educator publice sau
tinerilor defavorizaţi Tineri 18-26 Familie , psiholog private
Serviciu specializat la nivel local
Servicii de îngrijire social-
Persoane medicala de natura sociala cu: Servicii publice
Centru de tip rezidenţial vârstnice Izolare sociala asistent social, infirmiera specializate
Informarea, îndrumarea, consilierea sociala si juridica, precum Sărăcie, Situaţie Identificare si evaluare;
si gestiunea de probleme pentru cei aflaţi in situaţie de risc de dificultate in Consiliere Sociala cu: asistent Servicii publice
social Comunităţi Familie social, lucrător social specializate
Băţanii Mari SIRUTA: 63811
Situaţie de
dificultate in Consiliere Sociala cu: lucrător Servicii publice
Consiliere sociala, informare si gestionarea problemelor sociale Comunităţi Familie social specializate
Boala cronica, Servicii de îngrijire social-
Îngrijire si asistenta socio-medicala la domiciliu pentru persoane Persoane Handicap, medicala de natura sociala cu:

33
http://sas.mmssf.ro/servicii_furnizori.php?judet=covasna

Tipuri de Tipuri de
Servicii Beneficiari situaţii Tipuri de servicii locaţii
Belin SIRUTA: 63875
Consiliere Sociala cu: jurist, Servicii publice
Consiliere sociala Comunităţi Sărăcie lucrător social specializate
Bodoc SIRUTA: 63900
Situaţie de
Consiliere sociala, informare, stabilirea drepturilor sociale Comunităţi Familie social specializate
Boala cronica,
Serviciu medical si social de îngrijire la domiciliu pentru Persoane Handicap, Consiliere Sociala cu: lucrător
persoane vârstnice vârstnice Izolare sociala social La domiciliu
Brăduţ SIRUTA: 64050
Situaţie de
Consiliere sociala, informare si gestionarea problemelor sociale Comunităţi Familie social specializate
Serviciu medical si social de îngrijire la domiciliu pentru Persoane Boala cronica, medicala de natura sociala cu:
persoane vârstnice vârstnice Handicap infirmiera, asistent medical La domiciliu
Malnaş SIRUTA: 64531
Informare in domeniu;
Sărăcie, Situaţie Identificare si evaluare;
Comunităţi, de dificultate in Consiliere Sociala cu: lucrător Servicii publice
Consiliere sociala, informare, stabilirea drepturilor sociale Familie Familie social specializate
Valea Crişului SIRUTA: 64915
Consiliere Sociala cu: lucrător Servicii publice
Consiliere sociala, informare, stabilirea drepturilor sociale Comunităţi Sărăcie social specializate
Îngrijire si asistenta socio-medicala la domiciliu pentru persoane Persoane Boala cronica, medicala de natura sociala cu:

• Căminul de bătrâni Căpeni
oferă servicii de îngrijire, asistenţă medicală, consiliere psihosocială pentru 12 persoane
– Consiliul Local al oraşului Baraolt asigură funcţionarea acestei instituţii.
• Fundaţia Creştină Diakonia – filiala Sf. Gheorghe
Activează în Mun. Sf. Gheorghe, şi comunele: Arcuş, Aita Mare, (Brateş), Brăduţ,
(Belin), Bodoc, (Comandău, Reci), Valea Crişului, Vârghiş.
Nr. asistaţilor înregistraţi în luna ianuarie 2006: 256
Nr. asistaţi ocazional: 986
Nr. asistaţi dotaţi cu materiale: 92
Unitatea urmăreşte: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, beneficiare de
servicii sociale şi întărirea capacităţii acestor persoane de a utiliza resursele proprii.
Obiectivele principale ale serviciului vizează :
- organizarea şi asigurarea asistenţei socio-medicale la domiciliul persoanelor
imobilizate la pat ;
- creşterea gradului de integrare şi participare socială a persoanelor imobilizate la
pat/domiciliu ;
- scăderea gradului de solicitare pentru familiile care îngrijesc persoanele/rudele
imobilizate la pat etc.;
II.2.1.8.2 Asociaţii de comune, de consilii
În zonă nu există asociaţii de comune sau de consilii locale
II.2.1.8.3 ONG-uri, asociaţii locale
Cel mai important şi cel mai influent ONG, cu cea mai mare aderenţă este Asociaţia Regio
Alutus – organizaţia înfiinţată pentru reprezentarea GAL, având următoarea componenţă:
societate civilă 28 47%
sector privat 20 34%
sector public 11 19%
Total 59 100%
sector public, 11,
19%

societate civilă,
28, 47%

sector privat, 20,
34%

Societate civilă
22 organizaţii, 6 culte

ONG
Domeniu de intervenţie Domeniu de activitate
asistenta sociala tineri cu dizabilităţi severe
mediu mediu
moştenire culturala moştenire culturală
profesionala profesională
profesionala, media profesională - media
tineret cultural
tineret tineret

ONG Domenii de intervenţie
asistenta sociala 1
mediu 3
moştenire culturala 12
profesionala 3
profesionala, media 1
tineret 2

asistenta sociala
profesionala, tineret
9% 5%
media mediu
5% 13%

profesionala
14%

mostenire
culturala
54%
Peste jumătate din ONG se dedică moştenirii culturale – ceea ce dovedeşte existenţa unei
identităţi locale puternice precum şi intenţia cultivării acesteia.
Următoarea categorie sun organizaţiile profesionale şi apoi cele de mediu. Dacă existenţa
unor organizaţii profesionale este oarecum de aşteptat, un punct forte al zonei este interesul
manifestat pentru problemele de mediu.
La fel, este îmbucurătoare existenţa şi funcţionare unor organizaţii axate pe grupuri sociale
cum ar fi tineri sau cei cu nevoi de asistenţă socială.

Lista organizaţiilor non guvernamentale din zona GAL (toate sunt fondatoare ale GAL)

ong
asistenta sociala
tineri cu dizabilităţi severe
Arcuş SIRUTA: 64924 Fundaţia "KAPERNAUM"
mediu
Arcuş SIRUTA: 64924 Asociaţia "BIOKULTÚRA" Covasna
Asociaţia Speo-Turistica si de Protecţia Naturii „LUMEA
Baraolt SIRUTA: 63456 PIERDUTA”
Asociaţia Culturala de Tineret si de Protecţia Mediului "DR.
Calnic SIRUTA: 64933 BEDO ALBERT"
moştenire culturala
Aita Mare SIRUTA: 63786 Asociaţia "JURTA"
Arcuş SIRUTA: 64924 Asociaţia Social Culturala "DAHLSTRÖM KÁLMÁN"
Baraolt SIRUTA: 63456
Asociaţia "Dr. FÁBIÁN LÁSZLÓ"
Asociaţia Culturala "GAÁL MÓZES"
Comisia Comemorativa si Fundaţia „BARÓTI SZABÓ DÁVID"
Belin SIRUTA: 63875 Fundaţia "BÖLÖNI FARKAS SÁNDOR"
Filia SIRUTA: 64078 Asociaţia "KORMOS"
Fotoş SIRUTA: 64372 Asociaţia "CSILLAGŐRZŐ"
Ghidfalău SIRUTA: 64354 Asociaţia de tineret "KALÁRIS"
Micfalău SIRUTA: 64513
Asociaţia "FANFARA TROMBON 1995"
Asociaţia "FEJÉR ÁKOS"
Tălişoara SIRUTA: 64087 Asociaţia "MESSZELÁTÓ "
profesionala
Baraolt SIRUTA: 63456 Asociaţia Întreprinzătorilor "ERDŐVIDÉK"
Băţanii Mari SIRUTA: 63811 Composesoratul de Pădure si Păşune Băţanii Mari
Vârghiş SIRUTA: 65002 Asociaţia Crescătorilor de Animale din Comuna Vârghiş
profesionala, media
Racoşul de Sus SIRUTA:
63508 Asociaţia "INTERMEDIA ERDŐVIDÉK"
tineret
cultural
Băţanii Mici SIRUTA: 63839 Asociaţia "BODVAJ"
tineret
Bixad SIRUTA: 64522 Asociaţia de tineret din comuna Bixad

6 Culte
Arcuş SIRUTA: 64924
1 Parohia Reformată Arcuş
2 Parohia Unitariană Arcuş
Bixad SIRUTA: 64522
3 Parohia Romano - Catolică Bixad
Malnaş Sat SIRUTA: 64531
4 Parohia Reformata Malnaş Sat
Micfalău SIRUTA: 64513
5 Parohia Reformată Micfalău
6 Parohia Romano - Catolică Micfalău

II.2.1.8.4 Comentarii privind activităţile sociale şi instituţii locale
În zonă se manifestă o solidaritate socială atât în rândul populaţiei, respectiv printre
organizaţiile neguvernamentale, cât şi la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor publice,
cultelor religioase.
Cea mai mare problemă o reprezintă lipsa de fonduri şi starea precară a infrastructurii şi
echipamentelor. Desigur lucrătorii din domeniu duc lipsa unor pregătiri profesionale la
standarde comunitare.
Majoritatea ONG – urilor sunt dedicate moştenirii culturale – o componentă încă foarte vie şi
determinantă a identităţii locale.
Este îmbucurătoare existenţa şi funcţionare unor organizaţii axate pe grupuri sociale cum ar fi
tineri sau cei cu nevoi de asistenţă socială.

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
Conform Strategiei de dezvoltare a judeţului Covasna 204 – 2015 34, în perioada 2000 –
2004 judeţul a beneficiat de următoarele granturi:
Tabelul 43: Proiecte finanţate de U.E. în perioada
2000-2004.
€ Valoare totală € Grant
Phare din care 12,159,095 8,347,295
Phare infrastructură regională 9,980,000 6,660,000
Phare mică infrastructură 491,444 446,772
Phare servicii sociale 179,767 163,425
Phare resurse umane 298,032 212,916
Phare IMM 1,209,852 864,182
RICOP din care 1,614,286 1,310,786
RICOP servicii sociale 633,387 509,632
RICOP măsuri de ocupare 101,911 86,096
RICOP lucrări publice 878,988 715,058
ACCES 464,211 239,664
SAPARD 4,000,000 4,000,000
Altele 86,522 51,021
Total 18,324,114 13,948,766
Sursa amintită nu conţine detalii despre beneficiari sau localizarea proiectelor grantate,
nici date mai exacte referitoare la liniile de finanţare în cauză. Neavând date comparative
pentru nivelul regional şi/sau naţional este greu de apreciat eficacitatea judeţului în
atragerea de fonduri. Phare infrastructură regională se referă la proiectul de reabilitare al
DJ 131 în judeţele Braşov – Covasna – Harghita. Acest proiect a eşuat. Prin urmare suma
din tabel scade cu cca. 50%.

34

O imagine ceva mai precisă poate fi formată din datele fostului centru de informare
„infoeuropa.ro”:
Program Jd Finantare Program Jd Finantare
1 2002/000-586.03.02. 22 RO02000-586.05.02.C.
2 B700030. 23 RO03005-551.03.02.
3 B700700. 24 RO9707. CV 23,680
4 B702030. CV 29,419 25 RO9709.02.
5 B799300. CV 81,883 26 RO9711.
6 B799700. 27 RO9711.01.
7 ComPrg00Lif.01. 28 RO9807.01. CV 16,002
8 RO0004.02. 29 RO9809.02.
9 RO0004.02.02. 30 RO9809.02.01.
10 RO0006.02.01. 31 RO9904.02. CV 646,152
11 RO0007.02.01. CV 163,245 32 RO9904.04. CV 544,468
12 RO0007.02.02. CV 260,969 33 RO9904.05. CV 245,540
13 RO0007.02.03. 34 RO9905.
14 RO0008. CV 185,750 35 RO9905.02. CV 107,320
15 RO0011. 36 RO990502.
16 RO0101. 37 SAPARD01.01.
17 RO0104.03. CV 253,129 38 SAPARD01.02.
18 RO0108.03.02. 39 SAPARD0102.
19 RO0108.03.04. 40 ZZ9917.
20 RO02000-586.03.02. Total judet 2,657,713
21 RO02000-586.05.02.B. CV 100,156 Total national 363,758,302

Din 40 de Linii de finanţare doar cca. O treime (13 din 40) au fost accesibile în judeţul
Covasna, aplicanţii reuşind să 0.73% din totalul fondurilor disponibile la nivel naţional.
Comparând cifrele celor două tabele sumele atrase din Phare sun apropiate, deci putem
aprecia că pentru Phare suma este în jur de 2,700,000€.
Nici datele din „Strategie” nici cele de pe infoeuropa.ro nu conţin date referitoare la
locaţia proiectelor, deci nu putem aprecia granturile atrase în aria potenţialului GAL.
Date de o acurateţe mai mare pot fi găsite pe site -ul Ministerului Dezvoltării, dar şi
acestea referitoare doar la Phare.

GRANT CONTRACTS AWARDED DURING OCTOBER - NOVEMBER 2002
FINANCING SOURCE: Budget line RO0007.02.01
1. Grants awarded under Call for Proposal CP – 1/2001 published on June 2001

Phare RO0007.02.01 june

3.50%
2.98%
3.00%

2.50%

2.00%

1.50%

1.00%

0.50%
0.21%
0.03%
0.00%
Reg 7 Centru din National CV din National Alutus - Baraolt din National

Reg 7 Centru din
National National CV din National Alutus - Baraolt din National
88,474,444 2,640,661 188,800 27,134
100.00% 2.98% 0.21% 0.03%
CV din Reg 7 Alutus - Baraolt din Reg 7
Reg 7 Centru Centru Centru
100.00% 7.15% 1.03%
CV Alutus - Baraolt din jud. CV
100.00% 14.37%

GRANT CONTRACTS AWARDED DURING OCTOBER - NOVEMBER 2002
FINANCING SOURCE: Budget line RO0007.02.01
1. Grants awarded under Call for Proposal CP – 1/2001 published on 20 May 2001

RO0007.02.01 may
0.23%
0.25%

0.20%

0.15%

0.10%
0.03%
0.05%
0.01%
0.00%
Reg 7 Centru din CV din National Alutus - Baraolt -
National Bodoc din Nationa

Reg 7 Centru din Alutus - Baraolt - Bodoc din
National National CV din National Nationa
808,768,92
4 1,825,839 260,969 80,245
100.00% 0.23% 0.03% 0.01%
CV din Reg 7
Reg 7 Centru Centru Alutus - Baraolt din Reg 7 Centru
100.00% 14.29% 4.39%
100.00% 30.75%

GRANT CONTRACTS AWARDED DURING NOVEMBER 2003
FINANCING SOURCE: Budget line RO 0108.03.05
1. Grants awarded under Call for Proposal CP – 3/2002 published on 19 July 2002

RO 0108.03.05 3-2002
17.58%
20.00%

15.00%

10.00%

5.00%
1.24% 0.32%
0.00%
Reg 7 Centru din CV Alutus - Baraolt
National

36,021,529.2
0 6,333,702.10 446,772.00 116,966.00
100.00% 17.58% 1.24% 0.32%
CV din Reg 7
Reg 7 Centru Centru Alutus - Baraolt din Reg 7 Centru
100.00% 7.05% 1.85%
100.00% 26.18%

Phare/2004/016-772.04.01.04.01.02
CFP 3/2006 published on August 2, 2006
Project Preparation Grant Scheme for private sector in the field of waste management

016-772.04.01.04.01.02

25.00%
20.48%
20.00%

15.00%
7.84% 7.84%
10.00%

5.00%

0.00%
Reg 7 Centru din CV Alutus - Baraolt -
National Bradut

341,062.50 69,842.50 26,725.00 26,725.00
100.00% 20.48% 7.84% 7.84%
100.00% 38.26% 38.26%
100.00% 100.00%

"Proiect RO 2005/017-553.04.01.04.01 „Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” (Schema de granturi:
Investiţii publice în sectoarele de mediu)”

017-553.04.01.04.01
13.69%
16.00%
14.00%
12.00%
10.00%
8.00%
6.00%
2.93%
4.00%
1.26%
2.00%
0.00%
Reg 7 Centru din CV Alutus - Baraolt
National

51,124,987.9
5 7,000,880.61 1,497,265.79 645,184.27
100.00% 13.69% 2.93% 1.26%
100.00% 21.39% 9.22%
100.00% 43.09%

Total Phare
National Reg 7 Centru CV Alutus
Phare 017-553.04.01.04.01 51,124,987.95 7,000,880.61 1,497,265.79 645,184.27
Phare 016-772.04.01.04.01.02 341,062.50 69,842.50 26,725.00 26,725.00
Phare RO 0108.03.05 3-2002 36,021,529.20 6,333,702.10 446,772.00 116,966.00
Phare RO0007.02.01 may 808,768,924.00 1,825,839.00 260,969.00 80,245.00
Phare RO0007.02.01 june 88,474,443.66 2,640,661.00 188,800.00 27,134.00

984,730,947.31 17,870,925.21 2,420,531.79 896,254.27
National Reg 7 Centru din National CV din National Alutus din National
100.00% 1.81% 0.25% 0.09%
Reg 7 Centru CV din Reg 7 Centru Alutus din Reg 7 Centru
100.00% 13.54% 5.02%
CV Alutus din CV
100.00% 37.03%

Total Phare
1.81%
2.00%

1.50%

1.00%
0.25%
0.50%
0.09%
0.00%
Reg 7 Centru din CV din National Alutus din National
National

Total Pahre

16.00%
13.54%
14.00%
12.00%
10.00%
8.00%
5.02%
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
CV din Reg 7 Centru Alutus din Reg 7 Centru

Total Pahre
100.00%
100.00%

80.00%

60.00%
37.03%
40.00%

20.00%

0.00%
CV Alutus din CV

II.2.1.9.1 Concluzii privind Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
Procentul extrem de mic (sub 2%) faţă de totalul fondurilor Phare la nivel naţional atras de
către judeţul Covasna explică valoare absolută extrem de mică a acestor fonduri atrase în aria
potenţialului GAL.
Pentru restul fondurilor de pre-aderare nu am reuşit să găsim date detaliate.

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
II.2.1.10.1 Infrastructura rutieră
Drumul Naţional nr. 12 se ramifică din DN 11 în dreptul localităţii Chichiş şi traversează
judeţul, pe o lungime de 40 de km pe direcţia nord-sud. Trece prin Sfântu Gheorghe, reşedinţa
de judeţ, şi urmărind în valea Oltului asigură legătura spre Miercurea-Ciuc (judeţul Harghita).

din care
Cu
Drumuri îmbrăcăminţi
publice - uşoare
total Modernizate rutiere
România 79,952.00 21,549.00 20,964.00
Reg. 7 Centru 10,211.00 2,447.00 2,881.00
jud. Covasna 839.00 295.00 275.00
Alutus 68.73 6.27 32.92

Localitatea Indicativul Traseu Lungime
drumului în km
Baraolt DC 38 DJ 131 – Racoşul de Sus 4.05
DC 40 DJ 131 – Staţia de brichetare 1.30
DC 43 DJ 122 – Bodoş 2.55
Total BARAOLT 7.90
Arcuş DC 31 DJ 121B - Arcuş 1,45

Băţani DC 44 Băţanii Mari – Aita Seacă 11.45
DC 45 DJ 122 - Herculian 7.93
DC 47 DJ 122 – Ozunca Băi 3.35
Total BĂŢANI 22.73
Belin DC 37 DJ 103E – Belin Vale 2.70

Bodoc DC 29 DN 12 - Bodoc 1.39
DC 48 DN 12 - Zălan 2.50
Total BODOC 3.89
Brăduţ DC 41 DJ 131 – Doboşeni 2.46
DC 42 Tălişoara – Brăduţ – Filia 6.45
Total BRĂDUŢ 8.91
Ghidfalău DC 20A DJ 13E – Angheluş 2.50
DC 28 DN 12 – Zoltan – Ghidfalău 4.50
DC 39 DJ 121A (Ghidfalău) – Fotoş 2.60
Total GHIDFALĂU 9.60
Malnaş DC 44 Valea Zălanului –Malnaş Băi 7.00

Valea Crişului DC 30 Valea Crişului (DJ 121A) – Calnic 3.00

Vîrghiş DC 38 DJ 131 (Vîrghiş) – Racoşul de Sus 3.00
Total Alutus 68.73

Din total drumuri publice:
Densitatea
din care din care drumurilor
Drumuri Cu Drumuri Cu publice pe
2
naţionale îmbrăcăminţi judeţene îmbrăcăminţi 100 km
Modernizate uşoare rutiere şi comunale Modernizate uşoare rutiere teritoriu
15,983.00 14,501.00 1,176.00 63,969.00 7,048.00 19,788.00 33.5
2,237.00 2,106.00 87.00 7,974.00 341.00 2,794.00 29.9
269.00 243.00 2.00 570.00 52.00 273.00 22.6
68.73 6.27 32.92 6.2

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu
100.00%
100.00%
89.25%
90.00%
67.46%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
18.51%
20.00%
10.00%
0.00%
Romania Reg. 7 Centru jud. Covasna Alutus

Raportat la nivelul naţional, pe teritoriul potenţialului GAL densitatea drumurilor publica la
100 km2 este sub 20% din media naţională.

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu

120.00%
100.00%
100.00%

80.00%

60.00%
27.43%
40.00%

20.00%

0.00%
jud. Covasna Alutus

Raportat la nivelul judeţean, pe teritoriul potenţialului GAL densitatea drumurilor publica la
100 km2 este sub 30% din media judeţeană. Prin urmare, dacă indicatorul judeţean este mult
sub cel naţional, cel al potenţialului GAL este mult sub cel judeţean. Din totalul drumurilor
publice 8% se află pe teritoriul potenţialului GAL.
41% din rumuri sunt de categoria clas III (necorespunzătoare) şi 22% unt de clasa IV (rele).

II.2.1.10.2 Infrastructura de cale ferată
Artera feroviară principală (linia 400) urmăreşte valea
Oltului (pe o distanţă de cca. 40 km pe teritoriul
judeţului din care 30 km în aria potenţialului GAL –
linia roşie) şi asigură legătura cu Braşovul (spre sud),
respectiv cu principalele localităţi din nordul
Transilvaniei (spre nord).

din care: Densitatea
electrificate Linii cu ecartament normal liniilor pe
Cu o 1000 km2
Total Total cale Cu două căi teritoriu
România 10,789 3,965 10,731 7,722 3,009 45.3
Reg. 7
Centru 1,346 678 1,345 1,025 320 39.5
jud.
Covasna 116 44 116 116 31.3
Alutus 22 22 22 22 19.8

Raportat la media naţională, densitatea căilor ferate în aria potenţialului GAL este sub 50%
din media naţională.

Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu
100.00%
100.00%

80.00%
63.26%
60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
jud. Covasna Alutus

Raportat la media judeţeană, densitatea căilor ferate în aria potenţialului GAL este de 63% din
media judeţeană.
II.2.1.10.3 Infrastructura de comunicaţii
Activităţi telefonice raportate la populaţie (la 1,000 de locuitori)
Convorbiri telefonice (mii minute)

Interne
Acces
Abonamente special
telefonice Interurbane Locale Internaţionale Fix-Mobil Fix-Fix internet
România 157 32 213 6 32 6 53
Reg. 7 Centru 168 33 209 7 29 7 75
jud. Covasna 137 25 142 5 24 4 67

Activităţi telefonice raportate la populaţie (la 1,000 de locuitori)

160.00%

140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%
20.00%

0.00%
Abonamente Acces special
Interurbane Locale Internaţionale Fix-Mobil Fix-Fix
telefonice internet

România 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Reg. 7 Centru 107.24% 102.67% 97.91% 118.73% 92.51% 118.81% 139.96%
jud. Covasna 87.23% 76.99% 66.74% 92.73% 76.54% 72.08% 126.05%

Infrastructura de telecomunicaţii este sub nivelul mediu naţional şi evident sub cel regional.
Conform datelor statistice accesul special l internet este pete media naţională (şi evident sub
cea regională). Convorbirile internaţionale sunt la un nivel apropiat de media naţională, din
cauza celor plecaţi cu precădere în Ungaria.
Acoperire Orang

Acoperire Vodafone

Acoperirea GSM reală este sub calitatea medie.

II.2.1.10.4 Infrastructura de utilităţi
Alimentare cu apă şi canalizare
Oraşul Baraolt având cca. 7.000 de consumatori este aprovizionat dintr-o sursă de suprafaţă
(pârâul Cormoş), sursă care nu se încadrează în STAS 4706-87, categoria I. de folosinţă, iar
apa este poluată şi de gospodăriile localităţilor din amonte, până când ajunge la staţia de
tratare. 35
Debitul captat este de 1740 mc/zi. Populaţia este deservită într-o proporţie de 68%. Consumul
mediu de apă este de 187 l/om/zi. O parte din populaţie utilizează ca apă de băut apă minerală
din surse locale.
În urma evaluării rezultatelor analizelor de laborator efectuate în cursul anului 2001 rezultă că
apa distribuită consumatorilor nu corespunde STAS 1342 – 91 Apă potabilă la următorii
parametrii:
substanţe organice la 65,51% din probele recoltate ;
coliformi totali la 10,34% din probele recoltate ;
coli fecali la 6,98% din probele recoltate.

Această situaţie se datorează şi faptului că staţia de tratare a fost proiectată iniţial pentru
furnizare de apă industrială şi tehnologia existentă de tratare a apei este inadecvată pentru a
aduce la parametrii de potabilitate.
Situaţia în mediul rural
In mediul rural populaţia consumă apă din sistem centralizat în proporţie de numai 17%, iar
apa furnizată de acestea corespunde calitativ parametrilor de potabilitate. Restul populaţiei se
aprovizionează cu apă din fântâni individuale şi publice ce au o adâncime de 4 – 20 m, care
corespunde indicatorilor de potabilitate numai în proporţie de 48,6%, putându-se remarca o
deteriorare continuă a calităţii ape din următoarele motive :
- utilizarea pe scară largă şi fără discernământ a îngrăşămintelor chimice ;
- poluarea solului cu ape reziduale organice care prin descompunere pun în libertate nitraţi şi
nitriţi ;
- depozitarea reziduurilor menajere şi animale în apropierea surselor de apă.
Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Aita Mare,
Belin.
Locuinţe după dotarea cu instalaţii
Alimentare cu apă Canalizare din Încălzire prin
in locuinţă (din reţea publică termoficare sau
reţea publică sau sau sistem Instalaţie prin centrală
Total sistem propriu) propriu electrică termică
România 8,110,407 4,313,803 4,146,814 7,809,356 2,954,592
Reg. 7 Centru 953,129 624,540 593,171 882,826 365,265
Covasna 85,594 50,361 48,189 82,549 27,213
Alutus 10,906 5,984 5,519 9,691 3,117

35
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU (2006 – 2013), AGENDA 21
LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA

. Locuinţe după dotarea cu dependinţe

Bucătărie Baie
România 7,156,693 4,059,107
Reg. 7 Centru 857,647 570,441
Covasna 78,653 46,502
Alutus 9,008 5,326

Situaţia utilităţilor la locuinţe raportată la media naţională este mai slabă, în special la
categoriile „Instalaţie electrică”, şi „Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică”.
Aceeaşi situaţie raportată la media pe regiune în medie este cu 9 puncte procentuale sub
media regională.

Procente din Total locuinţe

100.00%
92.62% 96.44% 91.89%
96.29%
90.00% 89.98%
88.86%
80.00% 88.24% 82.60%

70.00% 65.53%
62.23%
58.84% 59.85%
60.00% 56.30%
54.87% 54.33%
53.19%
51.13% 50.05%
50.00% 50.61%
48.83%
38.32%
40.00%
36.43% 31.79%
30.00% 28.58%

20.00%

10.00%

0.00%
Alimentare cu apa Canalizare din retea Instalatie electrica Incalzire prin Bucatarie Baie
in locuinta (din publica sau sistem termoficare sau prin
retea publica sau propriu centrala termica
sistem propriu)

România Reg. 7 Centru Covasna Alutus

PARTEA a II-a: Analiza SWOT
II.2.2 Analiza Actorilor implicaţi
Relaţia cu alţi Efecte Posibile acţiuni orientate
Interesele şi Actori negative ale către interesele Actorilor
cum sunt Capacitatea şi (parteneriat, Obiectivele Efecte pozitive ale LEADER (aplanarea conflictelor,
Actori afectate de motivarea de a conflict, interese principale ale LEADER asupra asupra încurajarea
Implicaţi problemă(e) face schimbare complementare) Actorului Actorului Actorului parteneriatului)
Dezvoltare, Identificarea Tensiuni Suport pentru coordonare,
atragere de Creşterea oportunităţilor, schimb informare continuă în masă,
Cooperare cu între
Fermieri Lipsa resurselor fonduri, competitivităţii de informaţii, reţea pe înţelesul localnicilor,
ONG, APL fermieri,
posibilitatea şi a profitului, pentru producătorii plan de acţiune,
financiare Conflicte cu efecte
realizării unor rămânerea/intrar locali, schimbarea
„concurenţa” negative de implementarea planului de
produse ea pe piaţă mentalităţii,ocuparea acţiune, îmbunătăţire
mediu
competitive forţei de muncă schimbului de informaţii
Cooperare cu Dezvoltarea Coordonarea ofertelor,
Creşterea Susţinerea parteneriatelor,
fermieri locali, turismului local, identificarea
numărului Tensiuni Suport pentru coordonare,
Pensiuni, ONG introducerea oportunităţilor, reţea de
nopţilor de între Informare continuă în masă,
ofertanţi Lipsa resurselor cazare,
Conflicte cu serviciilor de parteneriate, schimbarea
competitori, pe înţelesul localnicilor,
de cazare financiare şi a diversificarea „concurenţa” şi calitate mai mentalităţii,crearea
efecte plan de acţiune,
informaţiilor APL bună, formarea locurilor de muncă în
atracţiilor negative de implementarea planului de
Potenţial scăzut identităţii zonă, crearea şi
turistice şi de mediu acţiune, îmbunătăţire
de iniţierea unei turistice locale dezvoltarea surselor de
agrement schimbului de informaţii
reţele sectoriale coerente venit alternative

Parteneriat cu
Identificarea Susţinerea parteneriatelor,
APL şi cu unele Tensiuni
IMM Eliminarea Creşterea oportunităţilor, schimb informare continuă în masă,
Greutăţi în întreprinderi; între
Întreprinză extinderea sau obstacolelor ce Conflicte cu
competitivităţii de informaţii, reţea
competitori,
pe înţelesul localnicilor,
tori îngreunează prin ameliorarea pentru întreprinzătorii plan de acţiune,
întemeierea populaţia, cu efecte
dezvoltarea infrastructurii locali, schimbarea implementarea planului de
unei afaceri activiştii de negative de
afacerilor specifice mentalităţii, noi locuri de acţiune, îmbunătăţire
mediu, cu mediu
muncă pentru localnici schimbului de informaţii
„concurenţa”;

Expertiză Poate
Lipsa Extinderea
specifică; deveni
parteneriatelor; Cooperare cu parteneriatului; Îmbunătăţirea schimbului de
Îmbunătăţirea dialogului publică lipsa
ONG Livrare de iniţiativă; dialog întreprinzători, Activitate in informaţii; Participarea la
social; Creşte spaţiul de de iniţiativă,
informaţii către social; populaţie, domeniul programe de formare;
manevră; Apar noi lipsa
ceilalţi Actori; autoidentificare celelalte ONG, specific; Iniţierea/extinderea
parteneriate capacităţii
Formarea a cu obiectivele APL Îmbunătăţirea dialogului social
de
adulţilor populaţiei calităţii vieţii
cooperare

Extinderea Tensiuni
Păstrarea surselor de între
Lipsă de Oportunităţi de
tradiţiilor; Parteneriate cu venit alternativ competitori, Susţinerea parteneriatelor,
Meşteşugari

notorietate, Parteneriate cu alţi
Promovarea şi ONG, Actorii prin Creşterea probleme Suport pentru coordonare,
Lipsă de meşteşugari, cu ONG, cu
desfacerea turismului rural notorietăţii şi legate de promovarea produselor
fonduri Actorii turismului rural
produselor Promovarea promovare
produselor şi desfacere

Eficientizarea
procesului de Conflicte cu
Formatori Neconcordanţă formare,
Parteneriate cu
Armonizarea
Conexiuni către celelalte
alţi Actori Susţinere pentru dialog
între cerere şi ONG şi instituţii sectoare, Parteneriate
Deţinerea unei cererii şi ofertei implicaţi în social
ofertă de învăţământ intersectoriale
expertize formare
specifice

Are iniţiativă;
Stabilirea de
are concepţie Parteneriat cu toţi Apariţia
parteneriate Cresc veniturile, dialog,
despre Actorii: unor
APL pentru scopuri echilibru între actorii
Lipsă de dezvoltare; este Interpretarea obligaţii în Susţinere pentru dialog
neimpuse de locali, inclusiv populaţia
fonduri conectat la surse greşită a afara celor social şi transparenţă
lege; consiliere; locală; încurajarea
de informaţii, propriului statut impuse de
Îmbunătăţirea parteneriatelor
are obligaţii de „competitor” lege
calităţii vieţii
impuse de lege

Apariţia
Relaţii generate
Parteneriate unor
Autorităţi Deţin doar Obligate prin de exercitarea Pune în lumină
pentru diferite obligaţii în Conectarea obiectivelor intr-
informaţii legislaţie, funcţiilor, oportunităţi noi pentru
iniţiative de afara celor un sistem coerent
parţiale iniţiativă Eventuale programe de dezvoltare
dezvoltare impuse de
conflicte
lege


Efect
Obligaţii
Alte multiplicator
impuse de Cooperare cu Stabilirea unor Nevoia
Asociaţii Limite în prin extinderea
legislaţia UE; comunităţi şi/sau parteneriate; planificarea acomodării Cooperare, parteneriat pe
şi GAL exerciţiul parteneriatelor;
condiţionalitate Asociaţii şi implementarea comună în parcursul planificării
Parteneriatelor Îmbunătăţirea
accesării învecinate a unor proiecte parteneriate
calităţii vieţii în
fondurilor
mediul rural

Nu sunt
interesate de
Instituţii Cadru legal
piaţa de Ameliorarea Semnalarea problemelor
de credit inadecvat, nu Slabă cooperare Nu se
creditare a condiţiilor de Nu se întrevăd către Actori influenţi la
pot fi cu Actorii rurali întrevăd
proiectelor de creditare nivel naţional cum ar fi AM
influenţate
dezvoltare
rurală

Constatările acestei analize constituie punct de plecare pentru analiza SWOT detaliată a zonei acoperite de potenţialul GAL.

II.2.2.1 Evaluarea Actorilor implicaţi

Metoda de calcul pentru valoare coeficientului de influenţă a unui actor:
CoefActori = CoefCorectiei * xi2 + y i2

coeficientul de corecţie ia valori funcţie de „Măsura în care Actorul susţine schimbarea” şi
„Capacitatea de influenţă asupra schimbării”:
Măsura în care Actorul susţine schimbarea
BLOCK NEUTRAL SUPPORT
MARE 0.25 1.00 1.50
Capacitatea de influenţă asupra schimbării MEDIE 0.50 1.00 1.25
MICĂ 0.75 1.00 1.10
n

∑ CoefActor i
CoefGLOBAL = 1

n
II.2.2.2 Comentarii privind Evaluarea Actorilor implicaţi
Poziţiile actorilor implicaţi sunt aproape rigide, foarte greu de schimbat.
Coeficientul GLOBAL pentru situaţia dată este de 0.72%. În cazul aplicării cu succes a unei
strategii minimale, adică schimbarea atitudinii „BLOCARE” în poziţia „NEUTRU” valoarea
Coeficientului GLOBAL creşte la 0,76%. Valoare maximă normalizată fiind de 100% ambele
valori sunt acceptabile, în apropiere de 0,75% - adică un risc acceptabil.
Din Analiza şi Evaluarea Actorilor implicaţi rezultă clar: riscurile asociate proiectului sunt mici,
cu siguranţă sub pragul de risc inacceptabil, cu excepţia posibilităţilor de credit, care sunt
necesare pentru co-finanţare. Acordarea pre-finanţării/avansului pare a fi singura soluţie viabilă.

II.2.2.3 SWOT – TERITORIU
În analiza SWOT s-a considerat ca entitate analizată, aria acoperită de potenţialul GAL,
restul actorilor (inclusiv nivelul judeţean) fiind consideraţi „externi”.
Punctele slabe haşurate constituie cauze generatoare de probleme sau efecte/probleme, şi
se regăsesc la baza Arborelui problemă.
Funcţie de eficacitatea cu care s-a reuşit formularea Punctelor Slabe, acestea se constituie
în:
• Cauze directe, la baza arborelui problemă sau
•Cauze compuse, care la rândul lor sunt reformulate din mai multe elemente pentru o mai
bună pliere pe Axele şi Măsurile existente în PNDR.
Eticheta cauzei de la baza arborelui problemă se regăseşte în colana din dreapta ataşată
matricei SWOT („Cauzat de”).
Punctele slabe care nu pot fi tratate prin prezenta strategie se constituie în Riscuri/Ipoteze
şi apar în coloana aferentă a Matricei Cadru Logic.
Riscurile haşurate constituie Ipoteze, şi se regăsesc în coloana a 4 –a a Matricei Cadru
Logic. Pentru a avea un text mai concis în Ipoteze am inserat sinteza unor riscuri ce
periclitează domenii similare.
Localizarea teritoriului, prezentarea geografică şi fizică (caracteristici geografice – izolare
– deservire – infrastructuri), patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural şi cultural
(centre de interes – patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

SWOT – TERITORIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Cauzat de
caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri
Calitatea şi gama serviciilor turistice
este scăzută:
* nu există o ofertă atractivă pentru
Zonă montană, intactă Cause_III_2.1.1
minivacanţa de iarnă
* există foarte puţine servicii de
agrement şi distracţie

SWOT – TERITORIU
OPORTUNITĂŢI RISCURI LogFrame
caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri
Zona nu este străbătută de căi
terestre de comunicare importante
- zona Baraolt este izolată

Scopul proiectului
Interes crescând – generat de criza Infrastructura de transport ce
economică - al turiştilor pentru deserveşte zona este în stare
locaţii cu servicii de calitate la cost precară, densitatea sub media
redus naţională - accesibilitatea zonelor
turistice este slabă
Deteriorarea şi mai accentuată a
infrastructurii de transport –
creşterea gradului de izolare fizică

SWOT – TERITORIU
patrimoniu de mediu
Depozitarea de deşeuri în arii
Din punct de vedere al Cause_II_2.1.1,
protejate în urma turismului şi
circumstanţelor geografice şi de Cause_II_3.3.1,
depozitarea de deşeuri menajere Cause_II_2.2.1
mediu potenţialul GAL este unitar
în arii protejate
Cause_II_2.1.1,
izvoare minerale cu o compoziţie Distrugerea sau furtul de panouri
Cause_II_3.3.1,
carbogazoasă, clorosodică, calcică indicatoare din rezervaţii Cause_II_2.2.1
Nivel ridicat al biodiversităţii
asociate terenurilor agricole,
Cause_II_2.1.1,
inclusiv suprafeţe largi de pajişti
Incendierea păşunilor Cause_II_3.3.1,
semi-naturale, ce pot fi clasificate Cause_II_2.2.1
ca teren agricol cu valoare naturală
înaltă
Existenţa pe suprafeţe largi de teren Cause_I_3.2.1,
Capacitate limitată a noilor Cause_I_3.2.2,
agricol a practicilor agricole
proprietari privaţi de pădure de a- Cause_I_2.3.1,
tradiţional extensive, fapt ce
şi gestiona pădurile într-un mod Cause_II_2.1.1,
demonstrează existenţa sistemelor Cause_II_3.3.1,
durabil
agricole cu valoare naturală înaltă Cause_II_2.2.1
Grad scăzut de conştientizare al
fermierilor privind importanţa Cause_II_2.1.1,
practicilor agricole durabile (care Cause_II_3.3.1,
protejează mediul şi favorizează Cause_II_2.2.1
conservarea solului)
Sectorul agricultură ecologică în
comparaţie cu media europeană
Cause_I_1.1.1
este slab dezvoltat, iar piaţa
internă este una tânără
Procesatorii interni la scară mică
folosesc utilaje învechite şi
ineficiente, fapt care conduce la o
Cause_I_2.2.1
calitate inconstantă a produselor
şi o slabă respectare a normelor
de protecţie a mediului
Lipsa instalaţiilor şi
echipamentelor necesare pentru Cause_II_2.1.1,
Tradiţie îndelungată în gospodărirea
managementul gunoiului de grajd Cause_II_3.3.1,
obştească din unele zone Cause_II_2.2.1
(în special pentru depozitarea
acestuia) în fermele zootehnice
Management foarte deficitar al
Resurse naturale neexploatate Cause_I_2.2.1
deşeurilor domestice şi de grajd
Nivel ridicat al biodiversităţii pe Activitate scăzută la nivelul Cause_II_3.1.1,
suprafeţele agricole pepinierelor silvice private Cause_II_3.2.1

SWOT – TERITORIU
patrimoniu de mediu
Risc de a pierde suprafeţe
importante de păşune, datorită
Creşterea gradului de conştientizare standardelor sanitar-veterinare Scopul
asupra conceptului de Înaltă Valoare recent impuse fermierilor, standarde proiectului
Naturală şi a importanţei acestuia ce pot afecta sistemele tradiţionale 412
de păşunat aflate în imposibilitatea
de a se adapta rapid
Potenţial de a sprijini sistemele
agricole cu înaltă valoare naturală
prin intermediul unui complex de
Destabilizarea microclimatelor, ca o Scopul
intervenţii strategice şi practice,
consecinţă a schimbărilor climatice proiectului
incluzând şi dezvoltarea de pieţe
pentru produsele agricole tradiţionale,
sprijinul pentru agroturism, etc.
Potenţial de stimulare a comunităţilor
Lipsa infrastructurii de canalizare şi
locale în vederea creşterii gradului de Scopul
de gospodărire a deşeurilor
conştientizare asupra nevoilor de proiectului
domestice în multe localităţi rurale
conservare a biodiversităţii
Exploatarea rolului multifuncţional al
Lipsa unor titluri de proprietate
pădurilor prin ecoturism, activităţi de Scopul
clare asupra suprafeţelor de pădure
recreere, recoltarea de produse proiectului
descurajează gospodărirea pădurilor
nelemnoase, plăţi pentru servicii de 412
într-o manieră durabilă
protecţie a mediului

SWOT – TERITORIU
patrimoniu arhitectural şi cultura
Lipsa de competenţă
Obiective clasificate de patrimoniu
managerială, profesională în
naţional în număr mare şi de mare Cause_I_1.1.1
păstrarea şi valorificarea
diversitate
patrimoniului
Un excelent exemplu de bună Accesul redus pe piaţă al Cause_I_3.1.1,
practică la castelul Kálnoky produselor meşteşugăreşti Cause_II_1.1.1
Calitate slabă a infrastructurii şi a
serviciilor turistice
În majoritatea cazurilor proprietatea Cause_III_2.1.1,
• nu există o ofertă atractivă Cause_III_2.1.3
sau administrarea este clarificată
pentru valorificarea patrimoniului
cultural, al tradiţiilor locale
În general sunt situate în afara
zonelor de risc natural cunoscute
Zona face parte dintr-o regiune
etnografică distinctă
Tradiţii culturale locale cu valoare
adăugată ce pot fi valorificate

SWOT – TERITORIU
patrimoniu arhitectural şi cultura
Rezultate
Starea de cele mai multe ori avansat
Existenţa abordării LEADER aşteptate
degradată a obiectivelor
313, 322

II.2.2.4 SWOT – POPULAŢIA
populaţie – demografie, repartizarea populaţiei active
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi
competenţe specifice teritoriului)
SWOT – POPULAŢIA
demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi
competenţe specifice teritoriului
Populaţia cunoaşte la ora actuală
un proces de regres accentuat
Există diversitate etnică care poate
datorat îmbătrânirii, scăderii Cause_I_2.1.1,
fi pusă în valoare datorită abordării
fertilităţii şi migraţiei. Procesul de Cause_I_2.1.2
LEADER
îmbătrânire demografică va
continua.
Se prognozează o scădere drastică
Creşterea numărului de absolvenţi
a numărului copiilor şi tinerilor de
ai facultăţilor de profil agricol
vârstă şcolară
Raportul de dependenţă la 1,000 Cause_I_2.1.1,
persoane potenţial active 45% Cause_I_2.1.2
Diminuarea populaţiei în vârstă Cause_I_2.1.1,
de muncă Cause_I_2.1.2
Pe piaţă vor lipsi tinerii
specializaţi în diverse profesii,
datorită insuficienţei numărului LogFrame –
de persoane. Profesiile cele mai Rezultate
afectate vor fi cele din domeniul aşteptate
IT, medicină, automatizări,
construcţii şi instalaţii, etc.
Incidenţa şomajului pe termen
Cause_I_2.1.1,
lung este deosebit de ridicată în
Cause_I_2.1.2,
judeţ – cu mult peste media Cause_III_1.1.1
regională, naţională şi comunitară
Se constată o structură
defavorabilă a populaţiei active, Cause_I_2.1.1,
înregistrându-se o pondere Cause_I_2.1.2,
excesivă a şomajului în rândul Cause_III_1.1.1
populaţiei active
Pondere importantă a SAU este
Cause_I_2.1.1,
lucrată de agricultori mai Cause_I_2.1.2
vârstnici, din exploataţii mai mici
Nivel scăzut de educaţie şi de
Cause_I_1.1.1
competenţă profesională
Prezenţa redusă a femeilor pe Cause_I_2.1.1,
piaţa muncii Cause_I_2.1.2

SWOT – POPULAŢIA
demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi
competenţe specifice teritoriului
Existenţa unor programe de asistenţă Accentuarea tendinţei tinerilor de a Scopul
socială şi programe de pensii părăsi zona proiectului
Scopul
Diversificarea activităţilor din zonele Majorarea costurilor salariale şi a
proiectului
rurale poate fi sprijinită fiscalităţii în general
411
Formarea profesională poate ajuta la Scopul
îmbunătăţirea competenţelor Lipsa investiţiilor proiectului
fermierilor 413
Reîntinerirea generaţiei de şefi de
exploataţii

II.2.2.5 SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE
industrie – IMM – micro-întreprinderi, comerţ şi sectorul de servicii (primar – secundar -
terţiar – servicii – turism), agricultura
SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE
industrie – IMM – micro-întreprinderi
Existenţa unor meserii tradiţionale Prelucrare lemnului, şi a pietrei
legate de prelucrarea lemnului şi brute sunt singurele activităţi
cioplitul pietrei prezente în zonă
Nu există reţele de desfacere a
produselor agro-alimentare şi nici Cause_I_3.1.1
lanţuri de procesare
Legăturile industriei locale cu
celelalte domenii economice ale
zonei sau cu zone externe sunt
sporadice, ocazionale, fără a Cause_III_1.1.1
exercita o influenţă continuă
asupra vieţii locuitorilor din
arealul potenţialului GAL
În 2008 din zonă a fost înregistrat
Cause_II_2.1.1,
un singur producător ecologic.
Cause_II_3.3.1,
Procesatori ecologici nu au fost Cause_II_2.2.1
înregistraţi din zonă.
Nivel scăzut de conformitate a Cause_I_1.1.2,
produselor cu normele UE Cause_I_1.1.3
Economia rurală este slab
diversificată şi încă dependentă
de activităţile agricole, ceea ce are
Cause_I_2.1.3
drept consecinţă venituri reduse
pentru întreprinzătorii din mediul
rural

industrie – IMM – micro-întreprinderi
Incapacitatea de a îmbunătăţi Scopul
Creşterea cererii pentru produse
calitatea materiilor prime conform proiectului
tradiţionale, de calitate, ecologice
standardelor UE 411
Gradul scăzut de predictibilitate a Scopul
Existenţa abordării LEADER
deciziilor administraţiei centrale proiectului

comerţ şi sectorul de servicii - turism
Baza restrânsă a activităţilor economice alternative Cause_III_1.1.1
Cultura antreprenorială slab dezvoltată Cause_III_1.1.1
Accesul redus pe piaţă al produselor meşteşugăreşti Cause_II_1.1.1
Comerţul şi serviciile sunt punctuale, fără a fi integrate în
Cause_II_1.1.1
reţele, clustere sau bresle
Potenţial geografic şi de mediu foarte bun pentru activităţi
Dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă Cause_II_1.1.1
sportive de agrement
Resurse naturale şi produse locale Prezenţa facilităţilor de Cause_III_2.1.1,
Calitate slabă a infrastructurii şi a serviciilor turistice
confort rural Cause_III_2.1.3
Pentru turism de agrement şi odihnă nu există, deocamdată, Cause_III_2.1.1,
Diversitatea tipurilor de turism şi a locurilor care pot fi vizitate
infrastructură adecvată Cause_III_2.1.3
Multitudinea de obiective de patrimoniu arhitectural şi
Cause_III_2.1.1,
Moştenirea meseriilor tradiţionale – ceramică, lemn, lână arheologic nu sunt valorificate pentru animarea turismului
Cause_III_3.1.1
rural cultural – religios
Există resurse pentru turism arhitectural, etnografic, ecoturism, Majoritatea bazinelor cu apă minerală, folosite în principal
Cause_III_2.1.3
artă culinară şi în mai mică măsură turism cultural pentru tratamente sunt nefuncţionale
Zona geografică are o tradiţie în
• turism balnear,
Baza restrânsă a activităţilor economice alternative Cause_III_1.1.1
• turism de agrement şi odihnă
• turism cultural
Turismul balnear este forma de turism cu cea mai mare tradiţie
Cultura antreprenorială slab dezvoltată Cause_III_1.1.1
din zonă
Spiritualitatea spaţiului rural, mediul nealterat, gastronomia
Accesul redus pe piaţă al produselor meşteşugăreşti Cause_II_1.1.1
specifică
Patrimoniul arhitectural, împreună cu cel imaterial, conferă un Comerţul şi serviciile sunt punctuale, fără a fi integrate în
Cause_II_1.1.1
profil specific acestei zone reţele, clustere sau bresle
A început să se dezvolte agroturismul Dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă Cause_II_1.1.1
Potenţial geografic şi de mediu foarte bun pentru activităţi
sportive de agrement


comerţ şi sectorul de servicii - turism
Timp îndelungat necesar pentru dezvoltarea Scopul
Sprijin pentru agroturism şi ecoturism proiectului
infrastructurii rurale
Dezvoltarea patrimoniului natural şi a produselor aferente Scopul
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei proiectului
turismului rural
Dezvoltarea produselor agroalimentare tradiţionale şi Impunerea noilor norme sanitare, care limitează accesul Scopul
ecologice produselor tradiţionale în agroturism proiectului 413
Dezvoltarea şi punerea în valoare a activităţilor
meşteşugăreşti
Dezvoltarea sectorului de servicii
Beneficii obţinute în urma aplicării programului LEADER

II.2.2.6 SWOT - ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ
servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale, activităţi sociale şi instituţii
locale, politicile de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

SWOT - ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ
infrastructuri medico-sociale
Peste jumătate din localităţi dispun
de servicii sociale comunitare. Starea de sănătate a populaţiei cel
Cause_I_2.1.1,
Aceste demersuri se bucură de puţin în cazul a 8 diagnostice Cause_I_2.1.2
susţinerea necondiţionată a majore peste media naţională
locuitorilor zonei.
Reţeaua sanitară: acoperire slabă.
Personal medico – sanitar cu mult
ONG acoperă o gamă largă de
sub media naţională raportată la
activităţi inclusiv grupuri sociale
10,000 locuitori - Suprasolicitarea
defavorizate
cadrelor medico - sanitare care
lucrează în zonă
Posibilităţile de diagnostic sunt
din ce în ce mai reduse din cauza
lipsei reabilitării infrastructurii
medicale şi din cauza lipsei
echipamentelor performante
Accesul îngreunat al populaţiei
paupere, bolnave şi îmbătrânite la
Cause_I_2.1.1,
serviciile de sănătate în general şi Cause_I_2.1.2
la cele de specialitate în mod
deosebit
Cea mai apropiată unitate de
învăţământ secundar este la cca. LogFrame -
35 km Rezultate
Cel mai apropiat centru aşteptate 111,
universitar este la cca. 70 km 341, 112, 113,
114, 143
Lipsa unor unităţi de calitate în
domeniul educaţiei
Lucrătorii din domeniul social
duc lipsa unor pregătiri
Cause_III_2.1.3
profesionale la standarde
comunitare.
Deteriorarea în continuare a stării Cause_I_2.1.1,
de sănătate a populaţiei Cause_I_2.1.2
Reducerea drastică a fondurilor
centrale alocate sănătăţii
Reducerea continuă a atractivităţii
zonei pentru personalul medico -
sanitar

II.2.2.7 SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară)
SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară)
Pondere importantă a SAU este utilizată de
exploataţii de subzistenţă şi semi- Cause_I_2.1.3
subzistenţă neperformante
Cause_II_2.1.1,
Nivel scăzut de conformitate cu normele
Cause_II_3.3.1,
UE Cause_II_2.2.1
Dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate în
Cause_I_2.2.1
exploataţiile mai mici
Nivel scăzut de utilizare a energiei din surse Cause_II_2.1.1,
Cause_II_3.3.1,
regenerabile Cause_II_2.2.1
Infrastructură agricolă inadecvată Cause_II_1.1.1
Nu există servicii pentru agricultură,
Cause_II_1.1.1
depozite
Fragmentarea excesivă a terenurilor şi
structura proprietăţii din acest sector, Cause_II_1.1.1
precum şi nivelul tehnologic relativ redus
Pondere importantă au fermele de semi-
subzistenţă activităţi agricole de cultivare a
Cause_II_1.1.1
plantelor şi de creştere a animalelor, bazate
pe tradiţii specifice satului din România
Structura, nefavorabilă în principal
exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă,
Cause_II_1.1.1
precum şi cooperarea insuficientă a
producătorilor agricoli
Se lucrează cu tehnologie depăşită, cu
logistică nesatisfăcătoare şi pricepere
Cause_II_1.1.1
limitată, marcată de un tradiţionalism ce
refuză orice inovaţie
Majoritatea producătorilor din mediul rural
sunt producători individuali, care în cel mai
bun caz au un certificat de persoană fizică
Cause_II_1.1.1
autorizată sau lucrează prin asociaţie
familială şi producţia obţinută este
valorificată în mod individual
Reticenţa şi interesul scăzut al
producătorilor agricoli faţă de formele Cause_II_1.1.1
asociative

SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară)

Incapacitatea de a rezolva problema
pieţelor-lipsă pentru exploataţiile Scopul
Posibilitate diversificării culturilor comerciale (piaţa funciară, credite, proiectului
servicii de consultanţă, servicii de 411
marketing)
Introducere dinamică a agriculturii
ecologice în România

II.2.2.8 SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală

SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală
Calitatea vieţii
Moştenire rurală bogată (tradiţii, Mod de viaţă nesănătos, din care
cadru natural, arhitectură activitatea sportivă periodică
tradiţională) lipseşte
Infrastructura rurală de bază slab
Identitate rurală – Identitate locală dezvoltată (drumuri, apă/tratarea Cause_III_2.1.3
apei reziduale, energie şi gaze)
Acces limitat la serviciile de bază
(facilităţi pentru copii, vârstnici;
Cause_III_2.1.3
activităţi recreative şi spaţii
recreaţionale)
Degradare accentuată a
aşezărilor/satelor cu valoare Cause_III_2.1.3
culturală
Incidenţa ridicată a sărăciei în
satele situate în zone mai puţin Cause_III_1.1.1
accesibile
Bilanţul politicilor întreprinse în
teritoriu: judeţul Covasna a atras
cca. 2% din totalul Fondurilor de LogFrame -
Pre-Aderare, prin urmare şi zona Rezultate
potenţialului GAL a avut o rată de aşteptate
absorbţie (şi efecte pe măsură) cu
mult sub media naţională.
Densitatea infrastructurii rutiere şi LogFrame -
de cale ferate este cu mult sub Scopul
media naţională. proiectului
Situaţia utilităţilor la locuinţe
raportată la media naţională este
LogFrame -
mai slabă, în special la categoriile
Scopul
„Instalaţie electrică”, şi „Încălzire proiectului 413
prin termoficare sau prin centrală
termică”.

Dezvoltare rurală
Incapacitatea de formare a unor
parteneriate locale puternice şi de
Cause_III_3.1.1
promovare a potenţialului
endogen al teritoriilor
Lipsa experienţei colaborării între
Înfiinţarea Asociaţiei Alutus Cause_III_3.1.1
actorii
Lipsa resurselor financiare LogFrame -
Existenţa unor structuri asociative
necesare investiţiilor şi Rezultate
profesionale, ONG, etc. aşteptate
cofinanţării proiectelor

Calitatea vieţii
Rezultate
Dispariţia patrimoniului şi a
Existenţa abordării LEADER aşteptate
tradiţiilor rurale
322
Rezultate
Depopularea zonelor rurale aşteptate
313, 312

Dezvoltare rurală
Posibilitatea Acreditării GAL Alutus
Incapacitatea de formare a unor
Valorificarea abordării LEADER
parteneriate externe puternice şi de Scopul
pentru întărirea capacităţilor de
promovare a potenţialului endogen proiectului
dezvoltarea rurală
al teritoriilor

II.2.3 Tipul de strategie ales pe baza analizei SWOT
Au fost analizate următoarele posibile scenarii:
• Trend (evoluţia situaţiei în lumina tendinţele actuale, fără intervenţii din exterior)
• Ţintă A (Dezvoltare iniţiată de către investitori externi, orientaţi în exclusivitate pe
profit.)
• Ţintă B (Dezvoltarea iniţiată de către investitori interni. Accentul se pune pe valorile
tradiţionale.)
• Ţintă C (Dezvoltare bazată pe cooperarea actorilor sociali şi economici /autorităţi
locale, întreprinzători, societatea civilă/. Pe lângă avantajele economice, se urmăreşte
dezvoltarea durabilă, îmbunătăţirea calităţii vieţii, protecţia valorilor naturale şi
culturale.)
Scenariul „Trend” duce inevitabil către „Worst Case Scenario” – prin urmare ar
trebui evitat.
Scenariul „Ţintă A” nu este realist, aria acoperită de GAL nefiind atractivă pentru
investitori externi (atât „externi” zonei, dar din ţară cât şi celor din afara ţării).
Scenariul „Ţintă B” nu este realist, deoarece una dintre marile deficienţe ale zonei
este chiar lipsa de capital. Este o problemă chiar şi asigurarea co-finanţării din partea
beneficiarilor. Cu atât mai puţine şanse sunt, ca unele proiecte să poată fi finanţate
integral de către actori locali.
Rămâne cel mai avantajos scenariu „Ţintă C”, care oferă şanse pentru întreg
teritoriul GAL.
Pornind de la faptul că:
• este de preferat un scenariu „Ţintă C” să se poată impune
• prezenta strategie şi bugetarea se face pentru o perioadă relativ scurtă (2011 – 2013)
• atât Punctele slabe cât şi RISCURIle întreţin o deteriorare lentă dar constantă a situaţiei
generale
considerăm că merită formularea unei strategi de tip „Max – Max” (S - O) – adică o
„Strategie ofensivă”, care se bazează pe PUNCTEle TARI pentru a exploata
OPORTUNITĂŢIle existente.
Strengths Weaknesses

Opportunities S-O strategies W-O strategies

Threats S-T strategies W-T strategies

PARTEA a – III - a: priorităţi
II.2.4 Arborele problemelor
RISCURIle din Analiza SWOT nu au fost introduse în Arborele problemelor din lipsă de
spaţiu. Aceste RISCURI nu pot fi influenţate de către potenţialul GAL. Se vor regăsi deci
în coloana a 4 –a, a Matricei Cadru Logic.

II.2.4.1 Definirea cauzelor primare ale problemelor
PUNCTEle SLABE din analiza SWOT fundamentează Cauzele primare pe baza cărora
am încercat construirea unui Arbore al problemelor. Luând în considerare că avem la
îndemână un set de măsuri organizate pe axe prioritare, în conformitate cu liniile
directoare pentru dezvoltare rurală, s-a procedat la „translatarea” problemelor/cauzelor
într-o formulare care să permită stabilirea „diagnozei” în aşa fel, încât problemele să
poată fi conectate la axele prioritare, respectiv la măsurile acestor axe.
În principiu deci Punctele slabe, dacă s-a reuşit o formulare fericită, de fapt sunt
Probleme. Altminteri mai multe puncte slabe prin sinergie generează o problemă de bază,
o cauză.
Problem Causes Weaknesses

Pe de altă parte această problemă de bază, astfel definită, este efectul unor cauze, care
deja sunt formulate în conformitate astfel, încât să fie compatibile cu măsurile existente
în PNDR.
Cause Problem

Astfel se pot defini cauzele problemelor existente.
Cause Problem Causes Weaknesses

II.2.4.1.1 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei I

II.2.4.1.2 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei II

II.2.4.1.3 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei III

II.2.4.2 Structura arborelui problemă

Cauză Efect

Măsură Obiectiv specific Obiectiv strategic Axă prioritară

Fiecare efect este suma cauzelor inferioare. Prin parametrii „weight” se modifică ponderea cu
care o cauză participă la generarea unui efect. Sub fiecare cauză/efect se reprezintă procentul cu
care respectivul element (cauză/efect) contribuie la efectul final.
Acest model este instrumentul prin care se stabileşte atât „diagnosticul”, cât şi tratamentul.
Aceleaşi relaţii de interdependenţă rămân valabile şi în cazul arborelui obiectivelor. În acest caz,
sub fiecare cauză/efect apare suma alocată (procentul din arborele problemelor) din totalul
alocat.

II.2.4.2.1 Arborele problemelor pentru Axa I

II.2.4.2.2 Arborele problemelor pentru Axa II

II.2.4.2.3 Arborele problemelor pentru Axa III

II.2.4.2.4 Arborele problemelor pentru Axa IV

II.2.5 Arborele obiectivelor
II.2.5.1 Structura Arborelui obiectivelor

Măsură Obiectiv specific Obiectiv strategic Axă prioritară

Instrument Rezultat

Măsurile – adică instrumentele cu care se poate interveni asupra cauzelor problemelor – sunt
date. Toate problemele care nu pot fi soluţionate cu ajutorul măsurilor, trec la RISCURI. Prin
urmare, în arborele problemelor, şi implicit în cel al obiectivelor, sunt prezentate problemele
tratabile prin măsurile existente.
În acelaşi timp, cu ajutorul modelului prezentat se poate efectua şi analiza sensibilităţii, adică se
pot localiza măsurile ale căror implementare defectuoasă afectează în cel mai mare grad
realizarea obiectivelor fixate.
Arborele obiectivelor se stabileşte pe baza arborelui problemelor.
Procentajele folosite la ponderarea arborilor problemă le reproduc pe cele din PNDR.
La ponderarea arborilor obiectivelor ponderile din arborii problemă suferă uşoare modificări,
deoarece acest instrument în acelaşi timp este folosit şi pentru planificarea financiară (stabilirea
costurilor). Arborii obiectivelor sunt deopotrivă folosiţi şi ca arbori decizionali. Astfel în cazul
unor măsuri ce nu sunt aplicabile sau nu se doresc a fi aplicate, ponderile sunt de 0%, alocările
aferente transferându-se spre alte măsuri.

II.2.5.1.1 Arborele obiectivelor pentru Axa I

II.2.5.1.2 Analiza sensibilităţii pentru Axa II
Această analiză s-a efectuat examinând efectul modificării cu -10% a cauzelor de la
diferite nivele:
• Obiective strategice -> Axă
• Obiective specifice -> (Obiective strategice) -> Axă
• Măsuri -> (Obiective specifice -> (Obiective strategice) -> Axă
Obiective strategice -> Axă
EfectCause_I_1 Effect Se poate observa, că o scădere cu -10% la
-10.1% -0.7% EffectCause_I_2 generează cea mai mare deviere (-
EfectCause_I_2 Effect 5.8%) la Obiectivul Axei.
-10.1% -5.8%
EfectCause_I_3 Effect
-9.9% -3.5%

Effect

EfectCause_I_1

Effect

EfectCause_I_2

Effect

EfectCause_I_3

-11.0 -10.0 -9.0% -8.0% -7.0% -6.0% -5.0% -4.0% -3.0% -2.0% -1.0% 0.0%
% %

Obiective specifice -> (Obiective strategice) -> Axă
EfectCause_I_1.1 EfectCause_I_1 Effect Cauza faţă de care Axa este cea mai
-10.0% -10.1% -0.7% sensibilă este I_3.1, continuare a efectului
EfectCause_I_2.1 EfectCause_I_2 Effect I_3.
-10.0% 0.0% 0.0%
EfectCause_I_2.2 EfectCause_I_2 Effect
-10.0% 0.0% 0.0%
-10.0% 0.0% 0.0%
-10.0% -7.0% -2.5%
-10.0% 0.0% 0.0%

Effect

EfectCause_I_1.1
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.1
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.2
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.3
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.1
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.2

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

Măsuri -> (Obiective specifice -> (Obiective strategice) -> Axă
Cause_I_1.1.1 EfectCause_I_1.1 EfectCause_I_1 Effect
-10% -1.5% -1.4% -0.1%
-10% -5.5% -4.3% -0.3%
-10% -3.0% -2.9% -0.2%
-10% -6.8% 0.0% 0.0%
-10% 0.0% 0.0% 0.0%
-10% -3.2% 0.0% 0.0%
-10% -10.0% 0.0% 0.0%
-10% -10.0% 0.0% 0.0%
-10% -4.0% -2.8% -1.0%
-10% -6.0% -4.2% -1.5%
-10% -6.0% -4.2% -1.5%
-10% -4.0% 0.0% 0.0%

Se poate observa că o deviere cu -10% la nivelul cauzelor generează cea mai mare
deviere la nivelul axei în cazul Cause_I_3.2.1, continuare a efectului I_3.1.
Cu alte cuvinte implementarea Axei I (Măsura 411 LEADER) este cea mai sensibilă la
implementarea măsurii 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.

Effect
EfectCause_I_1
EfectCause_I_1.1
Cause_I_1.1.1
Effect
EfectCause_I_1
EfectCause_I_1.1
Cause_I_1.1.2
Effect
EfectCause_I_1
EfectCause_I_1.1
Cause_I_1.1.3
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.1
Cause_I_2.1.1
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.1
Cause_I_2.1.2
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.1
Cause_I_2.1.3
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.2
Cause_I_2.2.1
Effect
EfectCause_I_2
EfectCause_I_2.3
Cause_I_2.3.1
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.1
Cause_I_3.1.1
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.1
Cause_I_3.2.1
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.2
Cause_I_3.2.1
Effect
EfectCause_I_3
EfectCause_I_3.2
Cause_I_3.2.2

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

Graficul subsecvent prezintă cu inscripţionare roşie drumul cel mai sensibil al arborelui
obiectivelor. Adică o deviere de -10% în realizarea intervenţiei cauzează cea mai
semnificativă deviere la realizarea Obiectivului axei.

II.2.5.1.3 Arborele obiectivelor pentru Axa II

II.2.5.1.4 Analiza sensibilităţii pentru Axa II
EfectCause_II_1 Effect Cel mai mare impact negativ, la nivelul Obiectivelor
-10.0% -4.7% strategice îl poate avea eşecul măsurilor 211 şi 212, adică
EfectCause_II_2 Effect implementarea măsurilor de sprijin pentru zonele
-10.0% -4.3% defavorizate.
EfectCause_II_3 Effect
-10.0% -1.0%

Effect

EfectCause_II_1

Effect

EfectCause_II_2

Effect

EfectCause_II_3

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

EfectCause_II_1.1 EfectCause_II_1 Effect De la acest nivel, al Obiectivelor
-10.0% -9.9% -4.7% Specifice, Axa este ceai mai sensibilă la
EfectCause_II_1.2 EfectCause_II_1 Effect implementarea măsurilor 211 Sprijin
-10.0% 0.0% 0.0% pentru Zona Montană Defavorizată.
EfectCause_II_2.1 EfectCause_II_2 Effect
-10.0% -0.9% -0.4%
-10.0% -8.9% -3.8%
-10.0% -6.1% -0.6%
-10.0% -3.0% -0.3%
-10.0% -1.0% -0.1%

Effect
EfectCause_II_1
EfectCause_II_1.1
Effect
EfectCause_II_1
EfectCause_II_1.2
Effect
EfectCause_II_2
EfectCause_II_2.1
Effect
EfectCause_II_2
EfectCause_II_2.2
Effect
EfectCause_II_3
EfectCause_II_3.1
Effect
EfectCause_II_3
EfectCause_II_3.2
Effect
EfectCause_II_3
EfectCause_II_3.3

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

Cause_II_1.1.1 EfectCause_II_1.1 EfectCause_II_1 Effect
-10% -10.0% -9.9% -4.7%
-10% -10.0% 0.0% 0.0%
-10% -10.0% -0.9% -0.4%
.
-10% -10.0% -8.9% -3.8%
-10% -10.0% -6.1% -0.6%
-10% -10.0% -3.0% -0.3%
-10% -10.0% -1.0% -0.1%
De la acest nivel de examinare Axa este cea mai sensibilă la implementarea măsurii
211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată.

Effect

EfectCause_II_1

EfectCause_II_1.1

Cause_II_1.1.1

Effect

EfectCause_II_1

EfectCause_II_1.2

Cause_II_1.2.1

Effect

EfectCause_II_2

EfectCause_II_2.1

Cause_II_2.1.1

Effect

EfectCause_II_2

EfectCause_II_2.2

Cause_II_2.2.1

Effect

EfectCause_II_3

EfectCause_II_3.1

Cause_II_3.1.1

Effect

EfectCause_II_3

EfectCause_II_3.2

Cause_II_3.2.1

Effect

EfectCause_II_3

EfectCause_II_3.3

Cause_II_3.3.1

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%


II.2.5.1.5 Arborele obiectivelor pentru Axa III

II.2.5.1.6 Analiza sensibilităţii pentru Axa III
EfectCause_III_1 Effect La nivelul Obiectivelor strategice, Axa este cea mai sensibilă
-10% -3% pentru Cauza_III_2.
EfectCause_III_2 Effect
-10% -7%
EfectCause_III_3 Effect
-10% 0%

Effect

EfectCause_III_1

Effect

EfectCause_III_2

Effect

EfectCause_III_3

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

EfectCause_III_1.1 EfectCause_III_1 Effect La acest nivel, al Obiectivelor specifice,
-10% -10% -3% drumul cel mai sensibil este în
EfectCause_III_2.1 EfectCause_III_2 Effect continuarea nivelului anterior.
-10% -10% -7%
EfectCause_III_3.1 EfectCause_III_3 Effect
-10% -10% 0%

Effect

EfectCause_III_1

EfectCause_III_1.1

Effect

EfectCause_III_2

EfectCause_III_2.1

Effect

EfectCause_III_3

EfectCause_III_3.1

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

Cause_III_1.1.1 EfectCause_III_1.1 EfectCause_III_1 Effect Axa este cea mai
-10% -5% -5% -2% sensibilă la
Cause_III_2.1.1 EfectCause_III_1.1 EfectCause_III_1 Effect implementarea măsurii
-10% -5% -5% -5% 313 Încurajarea
Cause_III_2.1.1 EfectCause_III_2.1 EfectCause_III_2 Effect activităţilor turistice
-10% -5% -5% -5%
Cause_III_2.1.2 EfectCause_III_2.1 EfectCause_III_2 Effect
-10% -5% -5% -3%
Cause_III_3.1.1 EfectCause_III_3.1 EfectCause_III_3 Effect
-10% -10% -10% 0%

Effect

EfectCause_III_1

EfectCause_III_1.1

Cause_III_1.1.1

Effect

EfectCause_III_1

EfectCause_III_1.1

Cause_III_2.1.1

Effect

EfectCause_III_2

EfectCause_III_2.1

Cause_III_2.1.1

Effect

EfectCause_III_2

EfectCause_III_2.1

Cause_III_2.1.2

Effect

EfectCause_III_3

EfectCause_III_3.1

Cause_III_3.1.1

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%


II.2.5.1.7 Arborele obiectivelor pentru Axa IV

II.2.5.1.8 Analiza sensibilităţii pentru Axa IV
EfectCause_IV_1 Effect Programul LEADER este cel mai sensibil pentru
-10.0% -8.0% nivelul 1.
EfectCause_IV_2 Effect
-10.0% -2.0%

Effect

EfectCause_1

Effect

EfectCause_2

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

EfectCause_IV_1.1 EfectCause_IV_1 Effect La nivelul Obiectivelor specifice
-10% -10% -8% drumul cel mai sensibil este în
EfectCause_IV_1.2 EfectCause_IV_1 Effect continuarea nivelul anterior.
-10% 0% 0%
EfectCause_IV_2.1 EfectCause_IV_2 Effect
-10% -10% -2%

Effect

EfectCause_IV_1

EfectCause_IV_1.1

Effect

EfectCause_IV_1

EfectCause_IV_1.2

Effect

EfectCause_IV_2

EfectCause_IV_2.1

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%

Cause_IV_1.1.1 EfectCause_IV_1.1 EfectCause_IV_1 Effect Succesul implementării
-10% -5% -5% -4% Anex IV din PNDR,
Cause_IV_1.1.2 EfectCause_IV_1.1 EfectCause_IV_1 Effect adică a Programului
-10% -3% -3% -2%
LEADER la nivelul GAL
este cel mai sensibil la
Cause_IV_1.1.3 EfectCause_IV_1.1 EfectCause_IV_1 Effect
măsura LEADER 411
-10% -3% -3% -2%
Creşterea competitivităţii
Cause_IV_1.2.1 EfectCause_IV_1.2 EfectCause_IV_1 Effect sectoarelor agricol şi
-10% -10% 0% 0% forestier
Cause_IV_2.1.1 EfectCause_IV_2.1 EfectCause_IV_2 Effect
-10% -10% -10% -2%

Effect
EfectCause_IV_1
EfectCause_IV_1.1
Cause_IV_1.1.1
Effect
EfectCause_IV_1
EfectCause_IV_1.1
Cause_IV_1.1.2
Effect
EfectCause_IV_1
EfectCause_IV_1.1
Cause_IV_1.1.3
Effect
EfectCause_IV_1
EfectCause_IV_1.2
Cause_IV_1.2.1
Effect
EfectCause_IV_2
EfectCause_IV_2.1
Cause_IV_2.1.1

-10.0% -8.0% -6.0% -4.0% -2.0% 0.0%


II.2.6 Matricea Cadru Logic

Indicatori de realizare
Surse si mijloace de
Operaţie logica verificabili in mod Ipoteze
verificare
obiectiv
Punerea în aplicare a Cadrului Comun de Raportul anul de
abordării LEADER în Monitorizare şi progrese privind
Obiective generale

cadrul programării Evaluare (CMEF) implementarea PNDR
generale a dezvoltării indicatorilor comuni de aprobat de Comitetul
rurale, prin intermediul bază, financiari, de Monitorizare
strategiei integrate de realizare, rezultat şi
dezvoltare, elaborate de impact
actorii locali, organizaţi
în Grup de Acţiune
Locală:

Indicatori de realizare

Surse si mijloace de
verificabili in mod

verificare
obiectiv
Operaţie logica Ipoteze

Ameliorarea Riscuri: Condiţii externe:
competitivităţii în • Majorarea costurilor salariale şi a fiscalităţii în general • Se ameliorează starea infrastructurii de
sectoarele agricol şi • Incapacitatea de a îmbunătăţi calitatea materiilor prime conform transport – scade gradul de izolare fizică a
forestier prin sprijinul standardelor UE zonei
• Incapacitatea de a rezolva problema pieţelor-lipsă pentru exploataţiile
Raport anual al GAL aprobat de Comitetul Director
acordat în vederea
• Se ameliorează starea infrastructurii de
Indicatorii comuni UE, cu obiective cuantificate

restructurării, comerciale (piaţa funciară, credite, servicii de consultanţă, servicii de canalizare şi de gospodărire a deşeurilor
dezvoltării şi inovaţiei marketing) domestice în localităţile rurale
Condiţii externe: • Se reduce timpul necesar pentru dezvoltarea
Se ameliorează dotarea cu infrastructură de canalizare şi de gospodărire a infrastructurii rurale
deşeurilor domestice în multe localităţi rurale
• Creşte capacitatea de formare a unor
Scopul proiectului

Ameliorarea mediului
Riscuri: parteneriate externe puternice şi de promovare
şi a spaţiului rural prin
• Risc de a pierde suprafeţe importante de păşune, datorită standardelor a potenţialului endogen al teritoriilor
sprijinul acordat în
sanitar-veterinare recent impuse fermierilor, standarde ce pot afecta
vederea gestionării • Riscuri:
sistemele tradiţionale de păşunat aflate în imposibilitatea de a se adapta
terenurilor • Zona nu este străbătută de căi terestre de
rapid
comunicare importante - zona Baraolt este
• Lipsa unor titluri de proprietate clare asupra suprafeţelor de pădure izolată
descurajează gospodărirea pădurilor într-o manieră durabilă
• Densitatea infrastructurii rutiere şi de cale
Ameliorarea calităţii Condiţii externe:
ferate este cu mult sub media naţională.
vieţii în zonele rurale şi Există resurse pentru reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural
• Se accelerează destabilizarea microclimatelor,
încurajarea Riscuri:
ca o consecinţă a schimbărilor climatice
diversificării • Lipsa investiţiilor
• Accentuarea tendinţei tinerilor de a părăsi
activităţilor economice • Impunerea noilor norme sanitare, care limitează accesul produselor
zona
tradiţionale în agroturism
• Gradul scăzut de predictibilitate a deciziilor
• Situaţia utilităţilor la locuinţe raportată la media naţională este mai
administraţiei centrale
slabă, în special la categoriile „Instalaţie electrică”, şi „Încălzire prin
• Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei
termoficare sau prin centrală termică”.

– Surse
– Indicatori
si
de realizare
mijloa
– Operaţie logica verificabili – Ipoteze
ce de
in mod
verific
obiectiv
are
• Aapar competenţele necesare planificării
– Aplicaţii – Formu
şi implementării proiectelor locale
depuse în lar
– Consolidarea coerenţei
cadrul standar • Există capacitatea de formare a unor
teritoriale şi a – parteneriate interne şi externe puternice şi
proiectelor d E2.2
sinergiilor de promovare a potenţialului endogen al
integrate pe REGIS
măsurile: TRUL teritoriilor
DE • Există capacitate de co-finanţare din
INRE – Riscuri: partea beneficiarilor
GISTR • Cea mai apropiată unitate de • Se îmbunătăţeşte capacitatea de
Rezultate aşteptate

ARE învăţământ secundar este la cca. 35 absorbţie a zonei
• Promovarea cunoştinţelor şi – 111, 341,
112, 113, A km • Apariţia resurselor financiare necesare
ameliorarea potenţialului uman • Cel mai apropiat centru universitar investiţiilor şi cofinanţării proiectelor
114, 143 CERE
RILO este la cca. 70 km
• Lipsa unor unităţi de calitate în – Riscuri:
R DE • Sse găsesc surse de credit pentru
FINA domeniul educaţiei
• Restructurarea şi dezvoltarea finanţare pentru proiectelor
NTAR • Pe piaţă vor lipsi tinerii specializaţi în
capitalului fizic şi promovarea – 121, 122,
E – diverse profesii, datorită insuficienţei
123, 125
–

inovaţiei
numărului de persoane. Profesiile cele
– 114, 143, mai afectate vor fi cele din domeniul IT,
• Facilitarea tranziţiei în noile 141, 142, medicină, automatizări, construcţii şi
state membre –
211, 213, instalaţii, etc.
214, 224

• Dezvoltarea gestionării
– 141, 211, –
durabile a terenurilor agricole
213, 214,
şi forestiere prin încurajarea
224, 221,
agricultorilor şi a silvicultorilor
223
să îşi gestioneze terenurile
conform unor metode
compatibile cu necesitatea de a
conserva mediul natural şi
peisajele şi de a proteja şi

ameliora resursele naturale
– Riscuri:
• Diversificarea economiei • Starea de cele mai multe ori avansat
rurale – 313, 312
degradată a obiectivelor 313
• Rezultate aşteptate 313, 312
– Riscuri:
• Ameliorarea calităţii vieţii în • Starea de cele mai multe ori avansat
zonele rurale – 322 degradată a obiectivelor
• Dispariţia patrimoniului şi a
tradiţiilor rurale
• Proiecte de cooperare – 421 –
• Funcţionarea GAL, dobândirea
de competenţe şi de animarea – 431.2 –
teritoriului

Indicatori de realizare verificabili in
Operatie logica Surse si mijloace de verificare
mod obiectiv Ipoteze
Activităţi Surse
Mijloace
• Animarea teritoriului • Personalul compartimentului • Contracte de muncă (8) • GAL reuşeşte pregătirea unor proiecte integrate
• Pregătirea de proiecte administrativ (8) • Ghidurile aplicantului şi aplicaţii de calitate
• Lansare de apeluri pe Măsurile • Voluntari (cca. 40) • Aplicaţii depuse Condiţii externe:
standard din PNDR • Formare şi training pentru personal şi • Rapoarte de evaluare • Existenţa şi aplicarea transparentă unei
• Monitorizarea implementării voluntari metodologii predictibile de evaluare şi decizie
• Seminarii – animare 13/an
• Publicaţii – studii – seminarii – întâlniri - Riscuri:
• Publicaţie periodică 6/an
cursuri • Nu creşte predictibilitatea deciziilor
• Birouri – Birotică - Echipamente • Studii publicate 2/an administraţiei centrale
• Suport de curs 3/an + adeverinţe de
participare
Estimarea costului total pe
măsură
411 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier €1,695,571
412 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural €609,893
Există aplicaţii ce pot fi grantate.
413 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale €806,321
Beneficiarii reuşesc să implementeze proiectle
421 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ţii €57,136 finanţate.
altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării
431.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării €571,358
strategiilor de dezvoltare locală
Grand Total €3,740,279
Conditii exterioare:
Teritoriul şi Asociaţia să fie selectate ca GAL
Pre-condiţii:
• Informarea şi sensibilizarea comunităţii locale
în domeniul abordării LEADER
• Existenţa unei Strategii de dezvoltare locală
susţinută de comunitate

Obs.: Riscurile identificate pe parcursul analizei SWOT ameninţă în primul rând atingerea Scopului proiectului.

II.2.7 Analiza de risc
II.2.7.1 Riscuri globale asociate cu Proiectul
Global Risks
Risk name Chance Outcome Result Distribution
Relative cost
1 Nu amelioreaza starea infrastructurii de transport - scade gradul de izolare fizica a zonei 95.00% 15.00% Uniform
increase

Nu amelioreaza starea infrastructurii de canalizare si de gospodarire a deseurilor domestice in
2 95.00% Relative delay 20.00% Uniform
localitatile rurale

Relative cost
3 Nu reduce timpul necesar pentru dezvoltarea infrastructurii rurale 95.00% 15.00% Uniform
increase

Nu creste capacitatea de formare a unor parteneriate externe puternice si de promovare a
4 55.00% Relative delay 50.00% Uniform
potentialului endogen al teritoriilor

5 Zona nu este strabatuta de cai terestre de comunicare importante - zona Baraolt este izolata 95.00% Relative delay 60.00% Uniform

6 Densitatea infrastructurii rutiere si de cale ferate este cu mult sub media nationala. 95.00% Relative delay 60.00% Uniform

Relative cost
7 Se accelereaza destabilizarea microclimatelor, ca o consecinta a schimbarilor climatice 65.00% 30.00% Uniform
increase
8 Accentuarea tendintei tinerilor de a parasi zona 65.00% Relative delay 60.00% Uniform
Relative cost
9 Gradul scazut de predictibilitate a deciziilor administratiei centrale 85.00% 40.00% Uniform
increase
10 Tendinta de imbatranire a populatiei 95.00% Relative delay 25.00% Uniform

II.2.7.2 Riscuri locale asociate cu Scopul Proiectului
Local Risks
Task Risk name Chance Outcome Result Distribution
Majorarea costurilor salariale si a fiscalitatii Relative cost
u

1 95% 25% Uniform
in general increase
Ameliorarea competitivitatii in Incapacitatea de a imbunatati calitatea
l

2 65% Relative delay 20% Uniform
sectoarele agricol si forestier prin materiilor prime conform standardelor UE
1
u

sprijinul acordat in vederea Incapacitatea de a rezolva problema
restructurarii, dezvoltarii si inovatiei pietelor-lipsa pentru exploatatiile comerciale
t

(piata funciara, credite, servicii de
consultanta, servicii de marketing)
c
e

Nu Se amelioreaza dotarea cu
infrastructura de canalizare si de Relative cost
1 95% 30% Uniform
I

gospodarire a deseurilor domestice in multe increase
localitati rurale
o

Risc de a pierde suprafete importante de
pasune, datorita standardelor sanitar-
Ameliorarea mediului si a spatiului
r
i

veterinare recent impuse fermierilor, Relative cost
2 rural prin sprijinul acordat in vederea 2 80% 25% Uniform
standarde ce pot afecta sistemele increase
p

gestionarii terenurilor
traditionale de pasunat aflate in
imposibilitatea de a se adapta rapid
Lipsa unor titluri de proprietate clare asupra
suprafetelor de padure descurajeaza
l

gospodarirea padurilor intr-o maniera
u

durabila
p

Ameliorarea calitatii vietii in zonele Nu Exista resurse pentru reabilitarea Relative cost
3 rurale si incurajarea diversificarii 1 75% 40% Uniform
obiectivelor de patrimoniu cultural increase
o

activitatilor economice Relative cost
2 Lipsa investitiilor 85% 30% Uniform
increase
c

Impunerea noilor norme sanitare, care
Relative cost
3 limiteaza accesul produselor traditionale in 90% 35% Uniform
S

increase
agroturism

Local Risks
Task Risk name Chance Outcome Result Distribution
Situatia utilitatilor la locuinte raportata la
media nationala este mai slaba, in special
Relative cost
4 la categoriile „Instalatie electrica”, si 90% 45% Uniform
increase
„Încalzire prin termoficare sau prin centrala
termica.

II.2.7.3 Analiza de Risk cu Metoda Monte Carlo
II.2.7.3.1 Riscul de cost

Scopului 3 Ameliorarea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii activitatilor economice i s-au asociat zrnări în creşterea costului
relativ, dar şi riscul de cost rămâne în zona acceptabilă.

II.2.7.3.2 Riscul de durată

În cazul întârzierilor posibile toate cele trei Scopuri rămân în zona de risc acceptabilă.

II.2.8 Anexa 1
II.2.8.1 LEADER

II.2.8.2 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

II.2.8.3 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

II.2.8.4 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

PARTEA a – IV – a: Măsura
II.2.9 Fişele tehnice ale măsurilor
II.2.9.1 Axa I Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
II.2.9.1.1 Măsura: 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de
cunoştinţe
Obiectivul
Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
Promovarea cunoaşterii şi îmbunătăţirea potenţialului uman
Asigurarea de training şi cunoaştere practică şi economică
Raportul cu strategia de dezvoltare
* SWOT – TERITORIU; patrimoniu arhitectural şi cultural;
PUNCTE SLABE:
Lipsa de competenţă managerială, profesională în păstrarea şi valorificarea patrimoniului
* SWOT – POPULAŢIA; demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi
competenţe specifice teritoriului;
PUNCTE SLABE:
Nivel scăzut de educaţie şi de competenţă profesională
* SWOT – TERITORIU; patrimoniu de mediu;
PUNCTE SLABE:
Sectorul agricultură ecologică în comparaţie cu media europeană este slab dezvoltat, iar piaţa internă este una
tânără
Tip de acţiuni: Imateriale
Descriere beneficiari
Beneficiarii finali:
sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi
industriei agro-alimentare.
Beneficiarii direcţi:
furnizori ai acţiunilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, sunt entităţi publice sau
private care activează în domeniul formării profesionale a adulţilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinţe
care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.
Evaluarea numărului beneficiarilor: 11
Descriere acţiuni
1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare şi specializare), cu perioade
diferenţiate de pregătire, în funcţie de tematica cursului, grupul ţintă şi nivelul existent de pregătire al
solicitanţilor de formare profesională în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor privind
competenţele manageriale şi tehnice în domeniul agricol, forestier şi agro-alimentar, introducerea de noi
tehnologii şi inovaţii, protecţia mediului şi agricultură ecologică, cunoaşterea şi respectarea condiţiilor de
eco - condiţionalitate etc.

2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare
a măsurilor pentru dezvoltare rurală.
Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură au un caracter colectiv şi nu individual.
Activităţi eligibile
a) Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională:
a1) Onorarii şi diurna pentru experţii din echipa de proiect a contractorului;
a2) Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă);
a3) Cheltuieli de transport;
a4) Materiale didactice şi consumabile;
a5) Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;
a6) Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională;
a7) Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională.
b) Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe:
b1) Cheltuieli de transport;
b2) Materiale informative;
b3) Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de cunoştinţe.
Avans: 20.00%
Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională)%: 100.00%
Codul măsurii: 111
Măsura: Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
Nr de Cost Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia Contribuţia
proiecte total costului total FEADR – publică privată publică (FEADR
prevăzute mediu pe măsură măsură naţională + Naţiona) RON
2 €5,238 €10,476 €8,380 €2,096 €0 43,339
Contribuţia Contribuţia Contribuţia
FEADR – publică privată%
măsură% naţională%
79.99% 20.01% 0.00%

Alocare
financiară Realizare Rezultat
măsuri (CCME nota de ghidare H) (CCME nota de ghidare I)
2007-2013
Măsuri Cost Total
Indicatori Cuantificare Indicatori Cuantificare
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)

Axa 1 - Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
Număr de participanţi
111 - Formare care au terminat cu
profesională, Număr participanţi conform CCME împărţit pe succes formarea
informare şi €10,476 parcursul implementării după vârstă, gen, conţinutul profesională (Măsura
difuzare de activităţii si tipul participanţilor 111) 80% din numărul
cunoştinţe total al beneficiarilor
măsurii 111
• care au terminat cu
• număr de participanţi la activităţi de formare
profesională:
4 succes formarea 3
profesională:
• care au beneficiat de
• număr de participanţi la acţiuni de informare şi
7 acţiuni de informare şi 6
difuzare de cunoştinţe:
difuzare de cunoştinţe: 9
• femei: 4 11 • femei: 3
• tineri sub 40 de ani: 5 • tineri sub 40 de ani: 4
• activi în agricultură: 9 • activi în agricultură: 7
• activi în industria
• activi în industria alimentară: 1 alimentară: 1
• activi în silvicultură: 1 • activi în silvicultură: 1
Număr total de zile de instruire realizate de toţi
participanţii
• de pregătire profesională: 20 27
• de informare şi difuzare de cunostinţe: 7

Alocare
2007-2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)

Indicator aditional

Număr de fermieri care au aplicat pentru schema de
agro-mediu şi au parcurs un modul de formare
profesională sau au participat la acţiuni de 0
informare Estimare: aproximativ 30% din
beneficiarii activităţilor de instruire
Număr de beneficiari care au participat la un modul
de formare în domeniul privind protecţia mediului.
Estimare: aproximativ 22% din beneficiarii
0
activităţilor de instruire
de formare, eligibili pentru măsura 112 ”Instalarea
tinerilor fermieri” Estimare: aproximativ 7% din
0
de formare, eligibili pentru măsura 141 „Sprijinirea
fermelor de semisubzistenta” 0
Estimare: aproximativ 52% din beneficiarii
de formare în domeniul privind noi tehnologii
informaţionale, introducerea de inovaţii 0
etc.Estimare: aproximativ 22% din beneficiarii

Alocare
2007-2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)

de formare în domeniul privind diversificarea
activităţilor în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea
calităţii producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor,
crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea
animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, 0
folosirea fertilizanţilor şi amendamentelor în
agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii
Europene.Estimare: aproximativ 80% din

Axa I Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
II.2.9.1.2 Măsura: 112 Instalarea tinerilor fermieri
Obiectivul
Promovarea cunoaşterii şi îmbunătăţirea potenţialului uman
Instalarea tinerilor fermieri
PUNCTE SLABE: Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii,
scăderii fertilităţii şi migraţiei. Procesul de îmbătrânire demografică va continua.

Tip de acţiuni: Materiale
Definiţia fermierului pentru măsurile din Axa 1
Fermierul este o persoană fizică sau juridică, a cărei exploataţie este situată pe teritoriul ţării şi are o
dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE, care practică în principal activităţi agricole şi care este înregistrată
în Registrul fermelor/Registrul agricol/. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin
care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard
a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).
Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 euro.
a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi)
ai exploataţiei;
b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care
urmează să o desfăşoare.
c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei, d) Sunt membri
ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în
ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.
Nivelul minim de calificare solicitat este: - absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi
meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; - absolvent de liceu care prezintă un
certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul
agricol. O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.

Descriere acţiuni
a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco - condiţionalitate, de protecţie a muncii,
protecţia mediului şi sanitar-veterinare.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă, în două tranşe.
Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi
a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a
tânărului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de maximum 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă
de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1 UDE dar nu va
putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie.
Cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare,
modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:
a) construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzându-
le şi pe cele pentru protecţia mediului; - achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine
de recoltat,
maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;
b) achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;
c) plantarea şi replantarea plantelor perene; - achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.
Avans: 60.00%
Codul măsurii: 112
Măsura: Instalarea tinerilor fermieri
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
10 €13,950 €139,501 €111,600 €27,901 €0 577,116
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare financiară Realizare
măsuri 2007-2013 (CCME nota de ghidare H)
Măsuri Cost Total
Indicatori Cuantificare
(Euro)
Cheltuială Publică
(Euro)
Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi
conform CCME împărţit pe parcursul
14
€139,501 implementării după gen şi tipul sectorului
agricol

112 -
• din care femei: 2
Instalarea
tinerilor Volumul total al investiţiilor (€) = 70% *nr.
fermieri beneficiarilor valoarea medie primită de un
beneficiar al măsurii 121 pentru
€139,501 €89,679
modernizarea fermelor
Estimare 70% din beneficiarii măsurii 112
vor face investiţii

II.2.9.1.3 Măsura: 113 Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli
Obiectivul
Promovarea cunoştinţelor şi îmbunătăţirea potenţialului uman
Realizarea unor modificări structurale semnificative ale terenurilor transferate
PUNCTE SLABE: Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii,
scăderii fertilităţii şi migraţiei. Procesul de îmbătrânire demografică va continua.

Fermieri cu vârsta de cel puţin 55 ani, dar sub vârsta formală de pensionare, dacă îşi transferă fermele.
Lucrători agricoli cu vârsta de cel puţin 55 ani, dar sub vârsta formală de pensionare, dacă îşi opresc
activitatea.
Descriere acţiuni
Este vorba de suport financiar pentru cel ce transferă un teren sau se pensionează ca lucrător pe fermă. Durata
totală nu poate depăşi 15 ani, şi nu poate continua după împlinirea vârstei de 70 ani a celui ce transferă teren
sau a vârstei de pensionare pentru un lucrător agricol.
Avans:
Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională)%:

Nr de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia Contribuţia Contribuţia
prevăzute mediu total pe măsură FEADR – măsură publică naţională privată


Indicatori comuni
Numărul fermierilor pensionaţi
Numărul lucrătorilor pensionaţi
Suprafaţa (ha) de teren tranferat
Cheltuială Publică (Euro) €0.00

II.2.9.1.4 Măsura: 114 Utilizarea serviciilor de consiliere
Obiectivul
Promovarea cunoştinţelor şi îmbunătăţirea potenţialului uman
Îmbunătăţirea managementului sustenabil al proprietăţilor
* SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE; industrie – IMM – micro-întreprinderi;
PUNCTE SLABE: Nivel scăzut de conformitate a produselor cu normele UE

Agricultori şi proprietari de păduri
Descriere acţiuni
a) consiliere pentru aplicarea proceselor de producţie compatibile cu îmbunătăţirea terenurilor sau a protecţiei
mediului
b) consultanţă pentru asigurarea standardelor de calitate
c) informaţii despre cele mai noi rezultate din cercetare legate de procese tehnice
d) consiliere pentru aplicarea managementului sustenabil al pădurilor.
Serviciile de consiliere trebuie să acopere cerinţele de bune condiţii de agricultură şi mediu şi cerinţele de
standard securitate ocupaţională. (Art. 4 şi 5 din Anexele III şi IV ale Regulamentului (EC) N° 1782/2003, şi
standarde de securitate ocupaţională bazate pe legislaţia Comunitară)
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 114
Măsura: Utilizarea serviciilor de consiliere
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
7 €5,487 €38,411 €30,728 €7,683 €0 158,906
80.00% 20.00% 0.00%

Numărul fermierilor ce utilizează servicii de consiliere: 3
Numărul posesorilor de păduri ce utilizează servicii de
consiliere: 4
Total beneficiari: 7
Cheltuială Publică (Euro) €38,411

II.2.9.1.5 Măsura: 121 Modernizarea exploataţiilor agricole
Obiectivul
Restructurarea şi dezvoltarea potenţialului fizic şi promovarea inovaţiei
Îmbunătăţirea performanţelor economice ale proprietăţilor prin utilizarea mai bună a factorilor de producţie
PUNCTE SLABE: Procesatorii interni la scară mică folosesc utilaje învechite şi ineficiente, fapt care
conduce la o calitate inconstantă a produselor şi o slabă respectare a normelor de protecţie a mediului
PUNCTE SLABE: Management foarte deficitar al deşeurilor domestice şi de grajd
* SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară);
PUNCTE SLABE: Dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate în exploataţiile mai mici
în Registrul fermelor/Registrul agricol/. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin
care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard
a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de
1.200 euro.
Sunt exceptate de la sprijinul prin această măsură organizaţiile de producători din sectorul legume şi fructe
pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I.
Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze
până la data încheierii contractului de finanţare.
până la data încheierii contractului de finanţare. Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai
măsurii cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.
Definirea categoriilor de beneficiari în funcţie de baza legală de înfiinţare, organizare şi funcţionare se va
face în Ghidul Solicitantului. Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili în
cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit
condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fixă este considerat că îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

Descriere acţiuni
În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente
performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor
agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde:
a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul "Tipuri de
investiţii";
c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole;
d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul
fermei;
e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (până la 5 ani) şi regenerare pe cale
vegetativă (lăstari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, sălcii, salcâmi etc., în scopul producerii de
energie regenerabilă;
f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale
la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora, scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă,
etc.;
i. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând
investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea
îngrăşămintelor;
ii. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv
utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
iii. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu:
echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a
produselor, dotări tehnice în
iv. Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea
utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;
v. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii,
echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriul justificativ;
vi. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii
de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
vii. Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim
40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit
prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;
viii. Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;
ix. Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;
x. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabil_ a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;
xi. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt _i regenerare pe cale
vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;
xii. Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;

xiii. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru
vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;
xiv. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum
ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia
naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă
proiectul prevede şi construcţii, şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);
xv. Investiţii necesare adaptării exploata_iilor pentru agricultura ecologică;
xvi. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare

Avans: 20.00%
Codul măsurii: 121
Măsura: Modernizarea exploataţiilor agricole
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
15 €42,848 €642,722 €205,671 €51,418 €385,633 1,063,577
32.00% 8.00% 60.00%

Alocare
măsuri 2007- (CCME nota de ghidare H) (CCME nota de ghidare I)
Măsuri 2013
Cost Total (Euro) Indicatori Indicatori

f

f
t
i

i

i
Cheltuială
Publică (Euro)
Creşterea VAB în exploataţiile,
întreprinderile M€
Măsura 112 – 1
Număr de exploataţii care primesc sprijin
pentru investiţii conform CCME împărţit Măsura 121 – 2
15 7
pe parcursul implementării după vârstă, Măsura 112 – 1
gen, statut juridic
Măsura 125 – 1
Măsura 123 – 1
Măsura 143 – 1

Indicator adiţional Număr de exploataţii care
€257,089 Număr de exploataţii de semi-subzistenţă 7 realizează/introduc noi produse şi/sau 8
sprijinite noi tehnologii
121 - Modernizarea
exploataţiilor Indicator adiţional
Indicator adiţional
agricole Măsura 121: Număr de exploataţii care
Număr de exploataţii sprijinite aparţinând
2 îndeplinesc standardele comunitare, ca 7
membrilor formelor associative (15% din
urmare a sprijinului Estimare: 45% din
beneficiarii măsurii)
beneficiari
Număr de forme asociative sprijinite (1.5% 0
din beneficiarii măsurii)
Număr de exploataţii care produc şi 1
utilizează energie regenerabilă
Volumul total al investiţiilor (Euro) = Cost
total
€138,828 conform CCME împărţit pe parcursul €257,089
implementării după tipul investiţiei şi tipul
sectorului agricol

II.2.9.1.6 Măsura: 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
Obiectivul
Lărgirea valorii economice a pădurilor, creşterea diversificării şi sporirea oportunităţilor de piaţă
PUNCTE SLABE: Capacitate limitată a noilor proprietari privaţi de pădure de a-şi gestiona pădurile într-un
mod durabil

a) Proprietari privaţi de pădure, persoane fizice sau asociaţii ale acestora;
b) Comunităţi locale deţinătoare de pădure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociaţiile
acestora;
c) Comune, şi municipalităţi deţinătoare de pădure sau asociaţiile acestora;
d) Alte categorii de deţinători de pădure diferite de proprietatea de stat, deţinători de pădure independenţi
(biserici, spitale, şcoli) şi asociaţiile acestora;
e) Asociaţii mixte din oricare din categoriile de mai sus.
Descriere acţiuni
Prin această măsură se sprijină investiţiile în pădurile care se supun regimului silvic şi pentru care s-au
elaborat planuri de amenajare silvică, potrivit legislaţiei naţionale şi care sunt obligatorii. Sprijinul se va
acorda proprietăţilor
forestiere pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute de planurile de amenajare silvică, sau strâns
legate de acestea şi care contribuie la creşterea valorii economice a pădurilor şi pentru investiţii în
echipament de recoltare a
produselor lemnoase. Producerea de puieţi forestieri în pepinierele silvice este de asemenea sprijinită prin
această măsură numai în condiţiile în care pepiniera face parte din exploataţia forestieră şi este situată în
pădure.

A. Indiferent de suprafaţa de pădure:
A1) Costuri pentru achiziţionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru
îmbunătăţirea structurii arboretelor în concordanţă cu tipul natural fundamental de pădure;
A2) Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive şi substituirii celor derivate;
A3)- Costuri pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de
amenajare, incluzând răritura pre-comercială;
A4) Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, proiecte
tehnice, achiziţionarea de patente şi licenţe, în procent de maxim 10% din valoarea proiectului.
B. Pentru suprafeţe de pădure mai mari de 10 ha:
B1) Costuri pentru achiziţionarea de maşini, echipamente şi materiale pentru suprafeţele incluse în Catalogul
Naţional al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Părinţi de familii) şi în suprafeţele
desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere.
B2) Costurile pentru crearea căilor de acces în interiorul arboretelor, pentru facilitarea executării lucrărilor
silvice prevăzute în planurile de amenajare.
B3) Costuri pentru achiziţionarea de maşini, echipamente şi materiale pentru realizarea lucrărilor de îngrijire
şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare (ex. plantări, descopleşiri, curăţiri, combatere
boli şi dăunători).
B4) Costuri pentru înfiinţarea de pepiniere forestiere, inclusiv achiziţionarea de maşini, echipamente şi
materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai în cazuri excepţionale
cum sunt acelea ca pepiniera să facă parte din exploataţia forestieră şi pe terenuri din fond forestier.
C. Pentru suprafeţe de pădure mai mari de 100 ha sau pentru asociaţii care deţin suprafeţe mai mari de 100
ha:
- Costuri pentru achiziţionarea de echipamente şi maşini necesare pentru activitatea de exploatare care au
impact redus asupra mediului, altele decât maşinile complexe cum ar fi harvesterurile, în vederea creşterii
economice a pădurilor.
D. Pentru suprafeţe de pădure mai mari de 1.000 ha:
- Costuri pentru achiziţionarea de echipamente hardware şi software necesare pentru elaborarea
documentaţiei tehnice cerute de reglementările forestiere în vigoare.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 122
Măsura: Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
4 €20,850 €83,402 €33,360 €8,341 €41,701 172,517
40.00% 10.00% 50.00%

Alocare
2007-2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Măsura 122
Numărul de
proiecte de
Numărul de îmbunătăţire a
exploataţii structurii pădurii 1
forestiere sprijinite Estimare:
conform CCME aproximativ 25%
€41,701 împărţit pe 4 din beneficiari vor
parcursul realiza acest tip de
implementării proiecte
122 - după tipul de Indicator adiţional
Îmbunătăţire proprietar Măsura 122
a valorii
economice a Număr de hectare
9
pădurii pe care s-a
îmbunătăţit
structura pădurii
Volumul total al
investiţiilor (Euro)
= Cost total
conform CCME
€22,936 împărţit pe €41,701
parcursul
implementării
după tipul de
proprietar

II.2.9.1.7 Măsura: 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Obiectivul
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor primare
mod durabil

Tip de acţiuni:
Pentru produsele agricole:
a) Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr.
361/2003;
b) Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, definite în conformitate
cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri
care nu depăşeşte
200 milioane euro.
Pentru produsele forestiere:
a) Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr.
361/2003;
Descriere acţiuni
Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale în cadrul
întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime, incluse
în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, cu excepţia produselor piscicole şi care obţin
produse incluse şi neincluse în Anexa I, pentru:
a) Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii;
b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de
piaţă;
d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor;
e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare;
f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar;
g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică;
h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.

De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi
marketingul produselor forestiere, prin:
a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin inovaţii şi
introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea standardelor de siguranţă în muncă şi
de protecţie a mediului;
b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în funcţie de resursele
locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere;
c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor forestiere prin
creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a calităţii produselor;
d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasă forestieră;
e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi maşini
complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a produselor forestiere,
cum sunt maşinile
forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje
speciale pentru transportul produselor forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară;
f) Creşterea numărului de locuri de muncă în sectorul procesării şi valorificării produselor forestiere;
g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;
h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au loc înainte de
prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE ) nr. 1974/2006.
Pentru produsele agricole
a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii
destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare
proiectelor;
b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;
c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de
instalare;
d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi
subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;
e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de
producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.
Pentru produsele forestiere
a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea
produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente care nu depăşesc 10%
din valoarea eligibilă a proiectului;
b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în
cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea primară a produselor forestiere (lemnoase
şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente, aţa cum
sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii.

Investiţii necorporale pentru produsele agricole şi forestiere (lista indicativă):
i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentar_, dacă sunt în
legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării
proiectului;
iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar
fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aţa cum sunt ele menţionate în legislaţia
naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului,
dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea
construcţiilor);
iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

Avans: 20.00%
Codul măsurii: 123
Măsura: Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
20 €21,559 €431,180 €172,472 €43,118 €215,590 891,896
40.00% 10.00% 50.00%

Alocare financiară măsuri Realizare
2007-2013 (CCME nota de ghidare H)
Măsuri
Cost Total (Euro) Indicatori Cuantificare

Cheltuială Publică (Euro)
123 -
Creşterea Numărul total al întreprinderilor
valorii conform CCME împărţit pe
adăugate a parcursul implementării după
produselor dimensiunea întreprinderii, tipul
agricole şi
activităţii şi tipul sectorului
forestiere
€215,590 Numărul total al întreprinderilor 20
Împărţite în funcţie de
dimensiunea acestora
• micro-întreprinderi: 16
• IMM: 4
• Altele: 0
Volumul total al investiţiilor
(Euro) = Cost total
conform CCME împărţit pe
parcursul implementării după
dimensiunea întreprinderii, tipul
activităţii şi tipul sectorului
€85,254 €198,361
Împărţire în funcţie de
dimensiunea întreprinderii:
• micro-întreprinderi: €123,436
• IMM: €74,925
• Altele: €0
Indicator adiţionalNumăr de
20
întreprinderi sprijinite, din care:

Alocare financiară măsuri Realizare
2007-2013 (CCME nota de ghidare H)
Măsuri

Cheltuială Publică (Euro)

• Număr de întreprinderi sprijinite,
cu programe de restructurare
(Estimare: 80% din numărul total 3
al întreprinderilor cuprinse în lista
din cadrul măsurii):

• Număr de întreprinderi sprijinite
care aparţin formelor asociative
3
(Estimare: 15% din numărul total
al beneficiarilor):

II.2.9.1.8 Măsura: 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea
şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii
Obiectivul
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
a) agriculturii
b) silviculturii
mod durabil

a) Organizaţii/federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/deţinătorilor de terenuri agricole constituite în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) Consilii locale şi asociaţii ale acestora;
Descriere acţiuni
a) îmbunătăţirea accesului la exploataţiile agricole;
b) construirea şi modernizarea drumurilor de exploataţie care să asigure accesul public la exploataţiile
agricole;
c) modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii;
d) modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare şi drenaj;
e) lucrări de corectare a torenţilor situaşi în fondul agricol.
Sprijinul prevăzut în cadrul acestei sub - măsuri va fi acordat pentru:
e1) construirea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de exploatare şi de acces a exploataţiilor agricole;
e2) modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigaţii aflate în proprietatea şi/sau
administrarea OUAI/FOUAI şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare;
e3) lucrări de corectarea torenţilor situate în fondul funciar agricol.

(i) Infrastructură rutieră agricolă - construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri şi podeţe,
drumurilor agricole de exploataţie;
(ii) Sisteme de irigaţii - modernizare şi/sau retehnologizare26 inclusiv lucrări pentru staţiile de pompare, de
contorizare;
(iii) Sisteme de desecare şi drenaj şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare - modernizare şi/sau retehnologizare;
(iv) Lucrări de corectare a torenţilor, situate în fond funciar agricol - constând în construirea şi/sau
modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrări. Cheltuielile pentru proiectare realizate
înainte de aprobarea proiectului, incluzând studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice
şi/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin m_sură şi nu pot depăşi 10%
din valoarea eligibilă a proiectului.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 125
Măsura: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
5 €32,389 €161,945 €97,167 €24,292 €40,486 502,476
60.00% 15.00% 25.00%

Alocare
financiară Realizare
măsuri 2007- (CCME nota de ghidare H)
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Numărul de acţiuni sprijinite
conform CCME împărţit pe
€121,459 5
parcursul implementării după tipul
terenului şi tipul operaţiunii
Volumul total al investiţiilor
(Euro) = Cost
total conform CCME împărţit pe
parcursul implementării după tipul
terenului şi tipul operaţiunii
€121,460
Împartite pe tipul de teren:
• Agricol: €54,657
125 - Îmbunătăţire a şi
dezvoltarea infrastructuri i • Forestier: €54,657
legate de dezvoltarea şi • Comasarea terenurilor: €12,146
adaptarea agriculturii şi
silviculturii Indicator adiţional
€97,167 Suprafaţa modernizată şi
reabilitată
Irigaţii - ha 1,238
– ha
- drenaje 396
726
- combaterea eroziunii solului 198
- protecţie împotriva inundaţiilor 132
Lungimea drumurilor construite:
• Agricole - km 2
• Forestiere - km 7

II.2.9.1.9 Măsura: 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Obiectivul
Facilitarea tranziţiei în NSM
Încurajarea intrării pe piaţă a fermelor de semi-subzistenţă
* SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară);
PUNCTE SLABE: Pondere importantă a SAU este utilizată de exploataţii de subzistenţă şi semi-subzistenţă
neperformante
PUNCTE SLABE: Economia rurală este slab diversificată şi încă dependentă de activităţile agricole, ceea ce
are drept consecinţă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural
în Registrul
fermelor/Registrul agricol/. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se
exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a
exploataţiei (Decizia
Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 euro.
Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani care prezintă un Plan de afaceri
pentru restructurarea exploataţiei agricole.
până la data încheierii contractului de finanţare.
Descriere acţiuni
Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare
şi transformarea fermelor de semi - subzistenţă în exploataţii orientate către piaţă, prin utilizarea durabilă a
factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea producţiei agricole, precum şi
introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va
conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.
Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.500 de Euro/an/fermă de semi-subzistenţă.
Sprijinul se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani pentru cererile aprobate înainte de 31 decembrie 2013.

Criteriile de selecţie pentru fermele de semi-subzistenţă:
a) să facă parte dintr-o formă asociativă recunoscută conform legislaţiei naţionale în vigoare (de exemplu:
grup de producători, cooperativă etc.);
b) să acceseze măsura de agromediu;
c) să fie în zonă defavorizată;
d) să aparţină tinerilor fermieri;
e) să realizeze o investiţie, în special o investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 141
Măsura: Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
8 €8,119 €64,956 €51,964 €12,992 €0 268,723
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare
2013
Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Număr de ferme care
Număr total de ferme de semi-
intră pe piaţă
subzistenţă sprijinite conform
(Măsura 141) Mai
€64,956 CCME împărţit pe parcursul 8 6
mult de 80% din
implementării după dimensiunea
beneficiarii măsurii
fermei (în ha)
141
Număr de ferme de semi-
2
subzistenţă sprijinite din zone
defavorizate 20% din beneficiari
subzistenţă sprijinite împărţite în
funcţie de:
Statut juridic
- Persoane fizice, estimare 80%
6
din beneficiari:
- Persoana juridice, estimare 20%
2
din beneficiari:
Gen 8
- bărbaţi, estimare 90% din
7
beneficiari:
- femei, estimare 10% din
1
beneficiari:
Structura pe vârste

<40, estimare 15% din beneficiari: 1

>= 40, estimare 85% din
7
beneficiari

Alocare
2013
Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Număr de ferme de
semi-subzistenţă
indicator adiţional
sprijinite care vor
introduce noi
subzistenţă sprijinite care aplică 1 3
produse
pentru agro-mediu 10% din
(Măsura 141)
beneficiari
Mai mult de 40% din
beneficiarii măsurii
141

II.2.9.1.10 Măsura: 142 Înfiinţarea grupurilor de producători
Obiectivul
Încurajarea sectorului primar prin formarea grupurilor de producători
PUNCTE SLABE: Nu există reţele de desfacere a produselor agro-alimentare şi nici lanţuri de procesare
* SWOT – TERITORIU; patrimoniu arhitectural şi cultural;
PUNCTE SLABE: Accesul redus pe piaţă al produselor meşteşugăreşti
Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare.
Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin
Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-
fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi organizaţiile de producători de
hamei.
Descriere acţiuni
Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionarii administrative a grupurilor
de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va
conduce la:
a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;
b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătire a pentru vânzare, centralizarea
vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata;
c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare economică a resurselor
şi rezultatelor obţinute;
d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special cu privire la
cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi
corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare.
În cadrul acestei m_suri se acord_ sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005. Suma acordată prin această m_sură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei
anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.
Schema de sprijin pentru grupurile de producători este următoarea:
Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători;

Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători, astfel: a) 5%,
5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea,
al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an; b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei
comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al
cincilea an.
Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane:
100,000€ Anul I
100,000€ Anul II
80,000€ Anul III
60,000€ Anul IV
50,000€ Anul V
Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este recunoscut. Plata se va
face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului de producători, pe baza
facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului.

Avans: 20.00%
Codul măsurii: 142
Măsura: Înfiinţarea grupurilor de producători
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
3 €34,008 €102,026 €81,620 €20,406 €0 422,082
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Număr total de grupuri de
Număr suplimentar de ferme care
producători sprijinite
intră pe piaţă (Măsura 142) 40% din
142 - Înfiinţarea conform CCME împărţit
numărul fermelor de semisubzistenţă
grupurilor de €102,026 pe parcursul 3 2
producători sprijinită prin măsura 141 vor intra în
implementării după tipul
grupuri de producători şi vor deveni
grupului de producător şi
comerciale
tipul sectorului agricol
din care pentru produse
0
ecologice 10%:
● Sectorul vegetal 20%
din total 1
din care:
- culturi de câmp 70%: 1
- horticultura 5%: 0
- viticultură 25%: 0
● Sectorul de creştere a
animalelor 60% din total 2
din care:
- creşterea animalelor
1
pentru lapte 50%:
- creşterea animalelor
1
(excluzând laptele) 25%:
- granivore (porci şi
1
păsări) 25%:

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
● Mixt 20% din total: 1

Măsura: 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
Obiectivul
Îmbunătăţirea managementului sustenabil al proprietăţilor
PUNCTE SLABE: Nivel scăzut de conformitate a produselor cu normele UE

Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere şi consultanţă respectiv entităţi publice sau
private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt
fermierii care deţin
ferme de semi-subzistenţă. Nu sunt eligibile pentru a primi sprijin prin această măsură fermele de subzistenţă
şi exploataţiile/gospodăriile silvice care nu dezvoltă şi activităţi agricole.
Descriere acţiuni
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea
restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora.
Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici
agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici
agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri
necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele
de semi - subzistenţă.
Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea
calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea
şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală
şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de
vedere economic.
Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe
legislaţia comunitară. Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor
şi a exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. 1 articolele 4 si 5
şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Pentru Fermieri care deţin ferme de semi-subzistenţă. În cursul acestei perioade sprijinul se acordă exclusiv
pentru furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă agricultorilor care beneficiază de sprijin pentru
exploataţiile de semi-subzistenţă prevăzute la art. 20 litera (d) punctul (i) al Regulamentului (CE) nr.
1698/2005. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare
a României şi Bulgariei). Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă se va realiza individual pentru
fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică,
apartenenţă politică sau religioasă etc.
Constituie avantaj dacă aplicanţii
a) au vârsta sub 40 de ani
b) sunt membri ai unor grupuri de producători sau altor forme asociative recunoscute conform legislaţiei în
vigoare;
Pentru măsurile 112 Instalarea tinerilor fermieri, 221 Prima împădurire a terenurilor agricole şi 214 Plăţi de
agro-mediu selecţia se va realiza prin aplicarea principiului primul venit - primul servit;
Pentru măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă se va aplica un sistem de selecţie bazat pe
sistemul de scoraj pentru această măsură. Acest sistem de selecţie va fi stabilit de GAL în consultare cu
Autoritatea de Management.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 142
Măsura: Înfiinţarea grupurilor de producători
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
3 €34,008 €102,026 €81,620 €20,406 €0 422,082
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare financiară Realizare
măsuri 2007-2013 (CCME nota de ghidare H)

Măsuri

Cheltuială Publică
(Euro)
Număr de fermieri consiliaţi pentru 2010-
2012
• din care femei: 1
• Număr de fermieri consiliaţi pentru
Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole 1
de semi-subzistenţă”:
143 - Furnizarea de servicii de • Număr de fermieri consiliaţi pentru
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”:
0
consiliere şi consultanţă pentru €20,952 4
agricultori pentru perioada 2010-2012 • Număr de fermieri consiliaţi pentru
Măsura 214 „Plăţi de agro – mediu”: 1
• Număr de fermieri (persoane fizice)
consiliaţi pentru Măsura 221 „Prima 0
împădurire a terenurilor agricole”:
• Număr de fermieri beneficiari ai
acţiunilor de consultanţă prevăzute la 2
punctele B) şi C):

II.2.9.2 Axa II Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
II.2.9.2.1 Măsura: 211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
Obiectivul
Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Utilizarea sustenabilă a terenurilor agricole
Încurajarea utilizării continue a terenurilor agricole în ZMD
PUNCTE SLABE: Economia rurală este slab diversificată şi încă dependentă de activităţile agricole, ceea ce
are drept consecinţă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural
* SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE; comerţ şi sectorul de servicii - turism;
PUNCTE SLABE: Dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă
Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în
Zona Montană Defavorizată.
Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării
primei plăţi aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu pe toată suprafaţa
agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului.
Descriere acţiuni
Măsura 211 este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone
unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ din cauza unor condiţii naturale induse de
altitudine şi pantă.
Sprijinul financiar acordat fermelor din Zona Montană Defavorizată (ZMD) compensează diferenţele de
venituri şi costuri faţă de condiţiile naturale prezente în alte zone, care nu sunt defavorizate. Zona Montană
Defavorizată are producţia agricolă afectată de condiţiile climatice şi de relief din cauza caracteristicilor de
altitudine şi de pantă (Art. 18 al Regulamentului (CE) 1257/1999) şi este constituită din suma suprafeţelor
unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) desemnate conform criteriilor de mai jos:
a) Unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora
fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de
aceste UAT;
b) Unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii între 400 - 600 m şi care au o pantă medie
egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul
Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de aceste UAT.

Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat în
cadrul zonei montane defavorizate. Aceste plăţi nu pot depăşi sumele maxime stipulate în Anexa
Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1257/1999. Dacă bugetul anual va fi depăşit, toate plăţile vor fi reduse
cu aceeaşi proporţie pentru a se putea încadra în buget, dar nu vor fi mai mici decât valorile minime stabilite
în Anexa Regulamentului (CE) 1698/2005.
Valoarea sprijinului anual este de 50 Euro. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha,
valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare Suprafaţa (ha) - Valoarea
plăţii (EURO/ha) 1.00 - 50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare hectar 50.00 - 100 75 % din plată 100.01 -
300 50 % din plată Peste 300 35 % din plată.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 211
Măsura: Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
20 €13,836 €276,739 €226,925 €49,814 €0 1,144,869
82.00% 18.00% 0.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Numărul exploataţiilor Suprafaţa ce beneficiază de o gospodărire de succes
€276,739 din zona montană care 20 a terenului agricol, contribuind la: (unele suprafeţe
primesc sprijin contribuie la mai multe obiective)

(a) biodiversitate şi înalta valoare
211 – Sprijin pentru naturală a terenului agricol
zona Montană
defavorizată Suprafaţa totală
€276,739 angajată prin măsură 120 măsura 211 (ha) 120 221
(ha) măsura 212 (ha) 0

măsura 214 (pachetul 1 şi 101
3) (ha)

Axa II Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
II.2.9.2.2 Măsura: 212 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
Obiectivul
Încurajarea utilizării continue a terenurilor agricole în alte zone defavorizate decât ZMD

Evaluarea numărului beneficiarilor:
Descriere acţiuni
Măsura 212 este un instrument prin care se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole
situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii
naturale şi unde este
importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile naturale. Sprijinul
financiar acordat compensează diferenţele faţă de condiţiile naturale prezente în alte zone, care nu sunt
defavorizate. Acest
sprijin reprezintă în acelaşi timp o acţiune menită să contracareze procesul de depopulare şi să menţină
potenţialul turistic al acestor zone.
Zonele defavorizate - altele decât zona montană sunt determinate conform criteriilor prezente în Anexa 4 şi
sunt clasificate în două categorii:
A. Zona Semnificativ Defavorizată - ZSD (Art.19 al Regulamentului (CE) nr. 1257/1999) - cuprinde acele
unităţi-administrativ teritoriale care se suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei "Delta
Dunării", unde
productivitatea agricolă este limitată datorită calităţii reduse a solului, climatului nefavorabil, condiţiilor de
relief şi de umiditate a solului şi ca urmare nota de bonitare are o valoare medie ponderată de 16 puncte. De
asemenea,
această zonă prezintă valori mici de densitate a populaţiei şi un grad mare de dependenţă a populaţiei faţă de
activităţile agricole (detalii - Anexa 4A).
B. Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice - ZDS (Art. 20 al Regulamentului (CE) nr. 1257/1999)
- cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă
caracteristici naturale particulare. Aceste areale trebuie să fie formate din cel puţin 3 unităţi administrativ-
teritoriale şi nici o UAT nu trebuie să aibă o notă de bonitare a terenurilor agricole mai mare de valoarea 30
(detalii - Anexa 4A).
Avans:
Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională)%:

Nr de Cost Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia
proiecte total costului total FEADR – publică privată
prevăzute mediu pe măsură măsură naţională


II.2.9.2.3 Măsura: 213 Plăţi Natura 2000 pe teren agricol
Obiectivul
Ajutor pentru fermieri în ameliorarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea N2000 şi a
Directivei Cadru Apă (Water Framework Directive)
mod durabil

Fermieri subiecţi ai limitării în folosirea agricolă a unor terenuri ca urmarea a aplicării regulilor Natura 2000,
cf. Directivei 79/409/EEC din 2 Aprilie 1979 şi Directivei 92/43/EEC din 21 Mai 1992 referitoare la păsări
sălbatice şi habitate naturale. De asemeni arii incluse în bazinele râurilor în conformitate cu Directiva
2000/60/EC referitoare la cadrul aplicabil politicilor pentru ape.
Descriere acţiuni
Este necesară susţinerea fermierilor pentru compensarea costurilor suplimentare şi pierderilor la venituri
rezultate din dezavantajele specifice regulilor N2000 şi a Directivei Cadru pentru Ape (Water Framework
Directive.)
După desemnarea planurilor de management specifice siturilor Natura 2000, respectiv stabilirea regulilor
detaliate de implementare ale Directivei Cadru Apă, acele cerinţe voluntare de agro-mediu care devin astfel
obligatorii în unele zone, vor fi compensate sub codul 213 Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de implementarea
Directivei 2000/60 în acele zone. Ajustările necesare sunt permise.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 213
Măsura: Plăţi Natura 2000 pe teren agricol
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
4 €6,289 €25,158 €20,629 €4,529 €0 104,079
82.00% 18.00% 0.00%

Număr de proprietăţi sprijinte din arii N2000 sub Directiva Cadru Apă: 2
Terenuri agricole sprijinte din arii N2000 sub Directiva Cadru Apă: 2
Total: 4

II.2.9.2.4 Măsura: 214 Plăţi de Agro-mediu
Obiectivul
Răspuns la cererea crescândă pentru servicii de mediu
Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală
Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale
Pachetul Pilot 3: Pajişti Importante Pentru Păsări
mod durabil

Fermieri
Plăţile de agro-mediu pot fi acordate ca parte a măsurilor dacă beneficiarul:
1) este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat
de Administrare şi Control, cu o suprafaţă minimă de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de
0,3 ha;
2) se angajează să menţină angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării
acestuia;
3) se angajează să respecte cerinţele minime relevante pe suprafaţa întregii ferme;
4) se angajează să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică;
5) se angajează să şină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu;
6) declară pe propria răspundere că nu a utilizat fertilizanţi chimici şi /sau pesticide în ultimii 5 ani pe
suprafeţele pe care intenţionează să aplice pachetul 1 "Pajişti cu înaltă valoare naturală". În situaţia în care
fermierul utilizează acele suprafeţe de mai puţin de 5 ani, declaraţia va avea aplicabilitate doar pentru
perioada anterioară în care fermierul a utilizat efectiv acele suprafeţe. Acest criteriu de eligibilitate este
aplicabil doar în cazul pachetului 1.
Descriere acţiuni
Plăţile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu
pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. Plăţile de agro-mediu cuprind doar acele
angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate mai jos, care prezintă nivelul de referinţă
neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii de agro-mediu.

Plata de agro-mediu este plătită ca plată fixă la hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi
costurile adiţionale suportate de fermieri. Plata se va face în întregime către fermier. Plata se efectuează
anual.
Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală
Teren agricol ce prezintă o proporţie ridicată de vegetaţie seminaturală (în particular pajişti semi-naturale în
general asociate cu prezenţa unui nivel ridicat de biodiversitate).
Plată compensatorie la hectar = 124 Euro.
Pachetul 2 Practici agricole tradiţionale
Poate fi aplicat doar în combina_ie cu pachetul 1, însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de fermierii
care au aplicat şi pentru pachetul 1.
Plată compensatorie la hectar = 58 Euro.
Pachetul Pilot 3 Paji_ti Importante Pentru P_s_ri
Acest pachet va fi implementat ca pachet pilot într-un num_r de Arii Importante pentru Păsări.
Plată compensatorie la hectar Varianta 3.1 - Crex Crex: 209 euro.
Plată compensatorie la hectar Varianta 3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus: 101 euro pe hectar.
Pachetul 4 Culturi verzi
Plată compensatorie pentru suprafaţa acoperită de culturile verzi care depăşeşte suprafaţa protejată prin
GAEC (suprafaţa protejată prin GAEC este de 20%) = 130 Euro pe hectar.
Combinarea pachetelor de agro-mediu
Doar pachetul 1 şi pachetul 2 se pot aplica în combinaţie pe aceeaşi suprafaţă de teren. În această situaţie şi
plăţile aferente acestor pachete se cumulează, neexistând cerinţe care ar putea fi plătite de două ori

Avans: 20.00%
Codul măsurii: 214
Măsura: Plăţi de Agro-mediu
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
10 €22,525 €225,252 €184,706 €40,546 €0 931,868
82.00% 18.00% 0.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Numărul total al exploataţiilor agricole sau
al exploataţiilor altor administratori de teren
(c) atenuarea
214 - Plaţi care primesc sprijin;
schimbărilor
de agro- €225,252 conform CCME împărţit pe parcursul 10 23
mediu climatice măsura 214
implementării după tipul beneficiarilor
(pachetul 2) ha
(fermieri/alt tip de manageri de teren), vârsta
angajamentului
Suprafaţa totala sprijinită conform CCME
împărţit pe parcursul implementării după
tipul beneficiarilor (fermieri/alt tip de 167 (d) calitatea solului 50
manageri de teren),vârsta angajamentului şi
tipul angajamentului
măsura 211 (30% din
terenul arabil 7
sprijinit) ha
măsura 212
(20% din terenul
0
arabil sprijinit din
LFA semnificativ +
0
_30% din terenul
arabil sprijinit din
0
LFA specific) =
346.260 ha
măsura 214 (pachetul
43
4) ha

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Suprafaţa fizică totală sprijinită; 144
Număr total de contracte (e) evitarea marginalizării
conform CCME împărţit pe parcursul şi a abandonului terenului
implementării după tipul beneficiarilor 11 agricol
(fermieri/alt tip de manageri de teren), vârsta
€225,252 angajamentului şi tipul angajamentului 221
măsura 211 (ha) 120
măsura 212 (ha) 0
Numărul de acţiuni privind resursele
0 măsura 214 (pachetul 101
genetice; 1 şi 3) (ha)

II.2.9.2.5 Măsura: 221 Prima împădurire a terenurilor agricole
Obiectivul
Utilizarea sustenabilă a terenurilor forestiere
Extinderea resurselor forestiere pe terenurile agricole
PUNCTE SLABE: Activitate scăzută la nivelul pepinierelor silvice private

Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinători legali de teren agricol.
Aceştia nu trebuie să facă obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeaşi suprafaţă de
teren şi perioadă, inclusiv prin Măsura 113 " Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli", cu
excepţia persoanelor fizice care realizează proiectele de împădurire prin măsura 143.
Următoarele categorii de beneficiari sunt eligibili pentru sprijin prin această măsură:
a) Deţinătorii privaţi de teren agricol, pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere şi executarea lucrărilor de
întreţinere pe o perioadă de 5 ani, precum şi o primă compensatorie pentru pierderea de venit prin
împădurire, stabilită pe an şi pe ha, pentru o perioadă de 15 ani;
b) Autorităţi publice locale deţinătoare de teren agricol, numai pentru înfiinţarea plantaţiei. Dacă terenul
agricol destinat împădurii este concesionat de o persoană fizică sau juridică, primele pentru întreţinerea
plantaţiei şi cele compensatorii, prevăzute la alineatul precedent, pot fi de asemenea acordate.
Descriere acţiuni
Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor la nivel naţional prin împădurirea de terenuri
agricole. Această măsură are un caracter compensatoriu. Sprijinul prin această măsură se referă la:
a) Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
b) O primă anuală pentru lucrările de completări şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani;
c) O primă anuală fixă (standard) ca şi primă pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi, pe an şi pe
ha, pentru o perioadă de 15 ani.

Măsura se aplică pe suprafeţe de teren agricol mai mari de 0,5 ha pe care se înfiinţează o plantaţie forestieră
se execută lucrările tehnice de întreţinere, iar pădurea se păstrează până ce atinge vârsta de exploatare. Pentru
persoanele juridice, cheltuielile pentru proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu
pot depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic nu
trebuie să depăşească 70 euro/ha pentru suprafeţe de până la 50 ha, 50 euro pentru suprafeţe între 51 şi 150
ha, 30 euro pentru suprafeţe mai mari de 151 ha.
a) Costuri de înfiinţare a plantaţiei, incluzând costurile pentru materialul de plantare, plantarea în sine şi alte
costuri legate direct şi necesare pentru operaţiunea de plantare (prim_ de înfiinţare);
b) Costurile aferente perioadei de dup_ plantare pentru întreţinerea plantaţiilor (prim_ anuală pe ha pentru 5
ani, începând cu anul de plantare);
c) Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a împăduririi (prim_ anuală pe ha pentru 15 ani,
începând cu anul înfiinţării plantaţiei). Beneficiarii persoane fizice vor putea accesa în vederea realizării
proiectului de împădurire măsura 143.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 221
Măsura: Prima împădurire a terenurilor agricole
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
2 €23,820 €47,641 €27,346 €6,003 €14,292 137,965
57.40% 12.60% 30.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Numărul total de beneficiari care primesc
sprijin pentru împădurire conform CCME Suprafaţa ce beneficiază de o
€17,835 împărţit pe parcursul implementării după 2 gospodărire de succes a terenului
tipul de proprietar, vârsta angajamentului forestier, contribuind la:
(existent/nou) şi obiectivul de mediu *
(a) biodiversitate şi
înalta valoare
8
naturală a terenului
221 - Prima
forestier
împădurire a (b) calitatea apei 8
terenurilor Suprafaţa totală de teren împădurită
agricole conform CCME împărţit pe parcursul (c) atenuarea
implementării după tipul de proprietar, schimbărilor 8
€15,514 8
vârsta angajamentului (existent/nou), climatice
structura majoritară pe specii şi obiectivul
de mediu * (d) calitatea solului 8

(e) evitarea
marginalizării şi a
8
abandonului
terenului

II.2.9.2.6 Măsura: 223 Prima împădurire a terenurilor non-agricole
Obiectivul
Extinderea resurselor forestiere pe terenurile non-agricole
PUNCTE SLABE: Activitate scăzută la nivelul pepinierelor silvice private

Deţinători privaţi, municipalităţi sau asociaţii ale acestora, ce plantează păduri pe terenuri non - agricole.
Descriere acţiuni
Plăţile vor acoperi următoarele costuri:
a) compensări pentru plantare
b) costuri de mentenanţă ale pădurilor (în cazul terenurilor agricole abandonate şi împădurite primă anuală pe
ha pentru cel mult 5 ani).
Măsura încurajează împădurirea terenurilor agricole slab productive sau terenurile agricole abandonate.
Împădurirea va asigura o utilizare multiplă a pădurilor şi în principal protecţie împotriva eroziunii solului şi
altor forme de degradare.
Măsura specifică mai multe obiective legate de îmbunătăţirea peisajului şi a calităţii mediului înconjurător şi
de îmbunătăţire a producţiei şi a absorbţiei de CO2.
În rest datele sunt identice cu cele de la măsura 221Prima împădurire a terenurilor agricole
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 223
Măsura: Prima împădurire a terenurilor non-agricole
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
2 €13,790 €27,581 €15,831 €3,476 €8,274 79,873
57.40% 12.60% 30.00%

II.2.9.2.7 Măsura: 224 Plăţi Natura 2000 pe teren forestier
Obiectivul
Ajutor pentru fermieri în ameliorarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea N2000 şi a
Directivei Cadru Apă (Water Framework Directive)
mod durabil

Proprietari privaţi de păduri, asociaţii ale acestora sub incidenţa Directivei 79/409/EEC şi 92/43/EEC. Păduri
ce cad sub incidenţa Directivelor anterior amintite.
Descriere acţiuni
Implementarea Directivelor 79/409/EEC şi 92/43/EEC a impus restricţii pentru folosirea pădurilor şi a altor
terenuri împădurite. Finanţarea se dă proprietarilor privaţi şi ai asociaţiilor acestora pentru compensarea
costurilor
suplimentare şi a pierderilor cauzate de scăderea veniturilor.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 224
Măsura: Plăţi Natura 2000 pe teren forestier
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
1 €7,522 €7,522 €4,318 €948 €2,256 21,785
57.40% 12.60% 29.99%

Numărul proprietarilor de păduri ce au primit finanţare: 1
Suprafaţa (ha) de păduri ce au fost finanţate: 50

II.2.9.3 Axa III Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
II.2.9.3.1 Măsura: 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
Obiectivul
Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
Diversificarea economiei rurale
Diversificarea activităţii fermiere ale activităţilor non-agricole, dezvoltarea activităţilor non-agricole şi
promovarea ocupării forţei de muncă
PUNCTE SLABE: Incidenţa şomajului pe termen lung este deosebit de ridicată în judeţ – cu mult peste
media regională, naţională şi comunitară

a) Micro-întreprinderile aţa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia
naţională în vigoare35 (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având
o valoare de până la 2,0 milioane Euro).
b) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării
contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca
micro-întreprindere.
Descriere acţiuni
i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:
a) Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc,
produse odorizante etc.);
b) În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de la stadiul de cherestea (ex.
mobilă);
c) Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
ii. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-
agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale
tradiţionale etc.),
precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste
activităţi).
iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
a) Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
b) Servicii de conectare şi difuzare internet;
c) Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară,
însămânţare artificială a animalelor;
d) Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice. iv. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

e) Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.
a) Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu
echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);
b) Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi susţinute costurile generale legate de
întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă, studii de fezabilitate/memorii
justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor,
aţa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din total.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 312
Măsura: Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
10 €13,703 €137,031 €76,737 €19,185 €41,109 396,829
56.00% 14.00% 30.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Creşterea valorii
adăugate brute
312 - Sprijin pentru
nonagricole în
crearea şi dezvoltarea €58,138 Număr de micro-întreprinderi sprijinite €15,348
de microîntreprinderi * investiţiile
conform CCME împărţit pe parcursul sprijinite (€)
implementării după categoria de vârstă, Măsura 312
statutul juridic, tipul micro- 10
întreprinderii (nou înfiinţată sau
existentă - dezvoltarea micro- Creşterea valorii
€37,784 întreprinderilor) adăugate brute
nonagricole în
€26,858
investiţiile
sprijinite (€)
Volumul total al investiţiei = Cost Măsura 313
€58,138
Total
Indicator adiţional Număr de micro- Numărul brut de
întreprinderi sprijinite împărţit în locuri de muncă 28
funcţie de tipul investiţiei: create Măsura 312
Estimare:_40% din costul total al
măsurii va fi dedicat investiţiilor în €38,369
activităţi nonagricole productive
măsurii va fi dedicat investiţiilor pentru
€19,184
dezvoltarea activităţilor de
meşteşugărit şi artizanat

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
măsurii va fi dedicat investiţiilor în
€38,369
servicii pentru populaţia rurală prestate
de către micro- întreprinderi

Axa III Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
II.2.9.3.2 Măsura: 313 Încurajarea activităţilor turistice
Obiectivul
Diversificarea economiei rurale
Diversificarea activităţii fermiere ale activităţilor non-agricole, dezvoltarea activităţilor non-agricole şi
promovarea ocupării forţei de muncă
* SWOT – TERITORIU; caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri;
PUNCTE SLABE: Calitatea şi gama serviciilor turistice este scăzută:* nu există o ofertă atractivă pentru
minivacanţa de iarnă* există foarte puţine servicii de agrement şi distracţie

a) Micro-întreprinderi
b) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării
contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca
micro-întreprindere;
c) Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;
d) ONG-uri
Descriere acţiuni
a) Investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) Investiţii în activităţi recreaţionale;
c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice,
etc.;
d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Intervenţia FEADR vizează:
a) Investiţiile realizate de micro-întreprinderi în infrastructura de primire turistică, infrastructura recreaţională
din spaţiul rural, cu excepţia investiţiilor din staţiunile balneoclimaterice;
b) Centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural;
c) Investiţii publice în infrastructura turistică la scară mică cu respectarea plafonului stabilit prin măsură.
d) Investiţii în infrastructura turistică în spaţiul urban;
e) Investiţii în infrastructura turistică în staţiunile balneo - climaterice indiferent de teritoriu - rural sau urban;
f) Centrele naţionale de promovare turistică;
Avans: 20.00%

Codul măsurii: 313
Măsura: Încurajarea activităţilor turistice
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
20 €22,357 €447,154 €250,406 €62,602 €134,146 1,294,914
56.00% 14.00% 30.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
313 - Numărul brut de locuri de
Încurajarea €313,008 99
Numărul de noi activităţi turistice muncă create Măsura 313
activităţilor
turistice sprijinite, împărţite după tipul de 20 Numărul suplimentar de
acţiune: vizite turistice (Măsura 313) 20
(mii)
Numărul de noi activităţi turistice Populaţie din zonele
sprijinite, privind infrastructura 14 rurale ce beneficiază de 49
recreaţională şi de primire turistică servicii îmbunătăţite
Numărul de noi activităţi turistice (Măsura 322) mii
sprijinite pentru infrastructura la scară 5 persoane
mică
Numărul de noi activităţi turistice
sprijinite privind
1
dezvoltarea/marketing-ul serviciilor
de turism rural
Volumul total al investiţiilor = Cost
Total €313,008
împărţit în funcţie de acţiune:
_82% din costul total al măsurii va fi
dedicat infrastructurii recreaţionale şi €256,667
de primire turistică
€46,951
dedicat infrastructurii la scară mică

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
dedicat dezvoltării/marketing-ului €9,390
serviciilor de turism rural
Număr de acţiuni turistice în
infrastructura recreaţională şi de 14
primire turistică, împărţite după tipul
de acţiune:
acţiuni de agroturism 5
acţiuni de turism rural 5
activităţi recreaţionale 4

II.2.9.3.3 Măsura: 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Obiectivul
Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
Îmbunătăţirea serviciilor de bază şi investiţii pentru creşterea atractivităţii zonelor rurale
PUNCTE SLABE: Majoritatea bazinelor cu apă minerală, folosite în principal pentru tratamente sunt
nefuncţionale

a) ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare
b) Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta "Protejarea patrimoniului cultural de interes
local şi natural din
spaţiul rural."
c) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform
legislaţiei naţionale în vigoare;
d) Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
e) Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru
investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată;
Descriere acţiuni
Pentru componenta a):
a1) Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri
comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative
(comuna) pe teritoriul
căreia se află, axa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naşionalx69 în vigoare;
a2) Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare)
pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e.);
a3) Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare)
a4) Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată;
a5) Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau
către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
a6) Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor.

Pentru componenta b):
b1) Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă
pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); • Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de
parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.);
b2) Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este
vorba de clădiri publice);
b3) Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii,
bătrâni şi persoane cu nevoi speciale
b4) Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
b5) Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde
o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru
comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de
autobuz;
b6) Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi
etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
b7) Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie
de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea
promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute
cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
Pentru componenta c):
c1) Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 şi natural din
spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);
c2) Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a
acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
c3) Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Pentru componenta a):
a1) Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri
comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce apar_in proprietăţii publice a unităţii administrative
(comuna) pe teritoriul
căreia se află, aţa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
a2) Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de ap_ (captare, staţii de tratare, alimentare)
pentru localităţile rurale având sub 10.000 populase echivalentă (p.e.);
a3) Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de ap_ uzată (canalizare, staţii de epurare)
a4) Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată;
a5) Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau
către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
a6) Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor.

Pentru componenta b):
b1) Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreare pentru populaţia rurală (parcuri, spăşii de joacă
pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
b2) Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de
târguri etc.);
b3) Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este
vorba de clădiri publice);
b4) Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii,
bătrâni şi persoane cu nevoi speciale
b5) Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
b6) Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde
o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru
comunitate şi vine în
sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;
b7) Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi
etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
b8) Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie
de cărei, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea
promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute
cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
Pentru componenta c):
c1) Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 şi natural din
spaţiul rural (pe_teri, arbori seculari, cascade etc.);
c2) Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a
acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
c3) Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 322
Măsura: Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
6 €36,181 €217,087 €173,669 €43,418 €0 898,089
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, Acţiuni pentru serviciile de bază conform CCME
îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru împărţit pe parcursul implementării în funcţie de tipul 0
economia şi populaţia rurală şi punerea
în valoare a moştenirii rurale
de acţiune
Acţiuni pentru patrimoniul rural conform CCME
€109,694 împărţit pe parcursul implementării în funcţie de tipul 4
de acţiune (patrimoniu natural sau cultural)
Numărul comunelor unde au avut loc acţiuni de
renovare a satelor conform CCME împărţit pe 2
parcursul implementării în funcţie de tipul renovării
€107,393 Volumul total al investiţiilor
●Volumul total al investiţiilor în servicii de bază
Împărţit în funcţie de tipul acţiunii (iniţiative ICT,
mobilitate, infrastructură culturală şi socială, €54,847
infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire
a copiilor, altele):

€109,694

●Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de
€54,847
tipul patrimoniului (natural, cultural):

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Număr de comune identificate în Master Planuri
0
pentru infrastructura de apă/apă uzată, finanţate prin
FEADR
Număr de comune care nu au mai beneficiat de 4
finanţare UE
Număr de km realizaţi prin intermediul componentei "renovarea
satelor"
km de drum 4
km de reţea de conducte pentru alimentare cu apă 0
km de conducte de canalizare 0

II.2.9.3.4 Măsura: 341 Dobândire de competenţe, animare şi implementarea
Obiectivul
Consolidarea coerenţei teritoriale şi a sinergiilor
Creşterea capacităţilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare locale
PUNCTE SLABE: Multitudinea de obiective de patrimoniu arhitectural şi arheologic nu sunt valorificate
pentru animarea turismului rural cultural – religios

Parteneriate şi parteneri implicaţi în dezvoltarea şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare.
Descriere acţiuni
a) Studii legate de aria acoperită
b) Informaţii legate de strategia de dezvoltare locală
c) Training pentru echipa implicată în pregătirea şi implementarea strategiei de dezvoltare locală
d) Acţiuni de promovare
e) Training pentru leaderi
f) Implementarea parteneriatelor public - private altele decât GAL
a) Studii legate de zona GAL
b) Informaţii despre zona GAL şi strategia de dezvoltare locală
c) Trening pentru echipa implicată în pregătirea şi implementarea strategiei de dezvoltare locală.
d) Evenimente promoţionale
f) Implementarea parteneriatelor public - private, altele decât GAL, acoperind una sau mai multe măsuri.
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 341
Măsura: Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON

1 €5,049 €5,049 €4,039 €1,010 €0 20,888
80.00% 20.00% 0.00%

Număr acţiuni de aptitudini şi animare: 3
Număr participanţi la acţiuni: 150
Număr parteneriate public - private susţinute: 2

II.2.9.4 Axa IV LEADER
II.2.9.4.1 Măsura: 411 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
Obiectivul
Legăturile cu SWOT aferente Axei I, adică măsurile 1xx

Tip de acţiuni:
Beneficiarii Măsurilor 1XX
Descriere acţiuni
Axa I Măsurile 1xx
Avans: 24.00%
Codul măsurii: 411
Măsura: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
Nr de Cost total Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia Contribuţia
proiecte mediu costului total FEADR – publică privată publică
prevăzute pe măsură măsură naţională (FEADR +
Naţiona) RON
78 €189,686 €1,695,571 €809,723 €202,438 €683,410 4,187,310
47.76% 11.94% 40.31%

Axa IV LEADER
II.2.9.4.2 Măsura: 412 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Obiectivul
Legăturile cu SWOT aferente Axei II, adică măsurile 2xx

Tip de acţiuni:
Descriere acţiuni
Axa II Măsurile 2xx
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 412
Măsura: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
39 €87,782 €609,893 €479,755 €105,316 €24,822 2,420,439
78.66% 17.27% 4.07%

Axa IV LEADER
II.2.9.4.3 Măsura: 413 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei
rurale
Obiectivul
Legăturile cu SWOT aferente Axei III, adică măsurile 3xx

Tip de acţiuni:
Descriere acţiuni
Axa III Măsurile 3xx
Avans: 20.00%
Codul măsurii: 413
Măsura: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
37 €77,290 €806,321 €504,851 €126,215 €175,255 2,610,720
62.61% 15.65% 21.74%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică (Euro)
Numărul brut de locuri de
Număr de GAL-uri 1
muncă (41 şi 421)
Suprafaţa totală a GAL-urilor
1,109 măsura 41: 1,109
(km2)
Populaţia totală din cadrul
36,000 măsura 421: 36,000
teritoriului GALurilor 37,109
41
- Implementare a Numărul proiectelor finanţate
strategiilor de €1,313,359 de GAL-uri
dezvoltare locală conform CCME împărţit pe 111
- 411 Creşterea parcursul
competitivităţ ii implementării pe axe, măsuri
sectoarelor agricol şi
forestier Număr de beneficiari sprijiniţi
- 412 Îmbunătăţire a = Număr proiecte conform
mediului şi a Indicator adiţional pentru
spaţiului rural CCME împărţit pe parcursul 111 măsura 41 Număr de beneficiari
- 413 Calitatea vieţii implementării pe axe, măsuri care dezvoltă acţiuni inovative 11
şi diversificarea şi tip de beneficiar Estimare _10% din numărul
economiei rurale proiectelor
Indicator adiţional Numărul
59
membrilor GAL-urilor
Indicator adiţional pentru
€914,939 Indicator adiţional Numărul
măsura 431.1 Număr de
partenerilor privaţi şi a
48 participanţi care au terminat cu 11
ONGurilor membri ai GAL-
succes o acţiune de formare în
urilor
domeniul:

Axa IV LEADER
II.2.9.4.4 Măsura: 421 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu
reprezentan ţii altor
comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării
Obiectivul
LEADER
Implementarea abordării LEADER
Implementarea proiectelor de cooperare şi a celor mai bune practici
* SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală; Dezvoltare rurală;
PUNCTE SLABE: Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice şi de promovare a
potenţialului endogen al teritoriilor

Tip de acţiuni:
Cooperare GAL în cadrul aceluiaşi stat membru, GAL cooperând cu teritorii din alte state membre sau din
terţe ţări.
Descriere acţiuni
Susţinere pentru cooperare inter-teritorială (într-un stat membru), cooperare transnaţională (între teritorii din
diferite state membre şi terţe ţări) cu implicarea diferitelor GAL.
Doar proiectele/acţiunile comune care corespund obiectivelor m_surilor din cele 3 axe (Axa 1, 2 şi 3) ale
FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.
Acţiunile comune pot avea ca obiectiv şi construcţia instituţională: schimb de experienţă ţi bune practici
privind dezvoltarea locală prin publicaţii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de
manageri de
program ţi de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcţionarea unei
structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare.
În ceea ce priveşte cooperarea transnaţional_, pot fi iniţiate proiecte comune cu ţări non-UE, caz în care sunt
eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
Principalele categorii de cheltuieli eligibile:
- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii,
activităţi de traducere ţi interpretare, multiplicare documente,
- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
Avans:
Codul măsurii: 421
Măsura: Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ţii altor

comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
3 €19,045 €57,136 €45,708 €11,428 €0 236,372
80.00% 20.00% 0.00%

Alocare
2013
Măsuri Cost Total
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Numărul proiectelor de cooperare
Indicator adiţional pentru
sprijinite conform CCME împărţit pe
măsura 431.1 Număr de
parcursul implementării pe baza
participanţi care au
nivelului de cooperare (Intra-teritoriale 3 11
terminat cu succes o
sau Transnaţionale) şi axe în cadrul
acţiune de formare în
cărora pot fi grupate proiectele de tip
domeniul:
Leader
Numărul de GAL-uri care întreprind
proiecte de cooperare = nr. de GAL-uri
421 - €30,802
conform CCME împărţit pe parcursul
Implementare a - Training general privind
implementării pe baza nivelului de 1 1,640
proiectelor de abordarea LEADER
cooperare cooperare (Intra-teritoriale sau
Transnaţionale) şi axe în cadrul cărora
pot fi grupate proiectele de tip Leader
- Training pentru
Numărul de proiecte de cooperare care
2 reprezentanţii 30
implică mai mult de două GAL-uri din
potenţialelor GAL-uri
România
Număr de participanţi care
Numărul de proiecte de cooperare care
€26,334 1 au finalizat cu succes o 50
implică un GAL din UE cu experienţă
activitate de formare
în LEADER+

Axa IV LEADER
II.2.9.4.5 Măsura: 431.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea
implementării
Obiectivul
LEADER
Implementarea abordării LEADER
Creşterea capacităţii pentru implementarea LEADER
* SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală; Dezvoltare rurală;
PUNCTE SLABE: Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice şi de promovare a
potenţialului endogen al teritoriilor

Tip de acţiuni:
GAL
Descriere acţiuni
a) Studii legate de aria acoperită
b) Informaţii legate de strategia de dezvoltare locală
c) Training pentru echipa implicată în pregătirea şi implementarea strategiei de dezvoltare locală
d) Acţiuni de promovare
f) Implementarea parteneriatelor public - private altele decât GAL
Conform bugetului detaliat al compartimentului administrativ al GAL.
Avans:
Codul măsurii: 431.2
Măsura: Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării
ECB 29 Apr. 2010 1 EUR = 4.137 RON
108 €5,290 €571,358 €571,358 €0 €0 2,363,708
100.00% 0.00% 0.00%

Alocare
2007-2013
Cost
Măsuri
Total Indicatori Cuantificare Indicatori Cuantificare
(Euro)
Cheltuială
Publică
(Euro)
Numărul de
acţiuni
sprijinite
privind
funcţionarea
Grupurilor de
18
Acţiune
Locală; (1
acţiune = 1
buget anual
pentru un
431.2 - GAL)
Număr de
Funcţionarea Numărul de
Grupurilor de participanţi
acţiuni
Acţiune care au
sprijinite
Locală, €571,358 finalizat cu 50
dobândirea de privind
succes o
competenţe şi dobândirea de 18
activitate de
animarea competente (1
teritoriului formare
acţiune = 1
sesiune de
training)
Numărul de
acţiuni
sprijinite
privind
animarea 72
teritoriului (1
acţiune = 1
seminar de
animare)

II.2.10 Consultări între toţi partenerii
Cu ocazia fiecărui seminar au fost împărţite chestionare personalizate pe localităţi şi date,
disponibile şi în format digital (MS Word) prin email. Macheta chestionarului este
următoarea:
II.2.10.1 Macheta chestionarului
Alutus LEADER Chestionar pg. 1
«Localitate», «Data»

Importanţă
0-5
Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi
I. Axă
forestier
Măsură

111 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

112 Instalarea tinerilor fermieri
121 Modernizarea exploata iilor agricole
122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de
125
dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii
141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
142 Înfiinţarea grupurilor de producători
Furnizarea de servicii de consiliere i consultanţă pentru
143
agricultori.

Idei de proiecte
Măsură Descriere Buget
(nu este estimativ RON
obligatoriu) (nu este
obligatoriu)

Importanţă
0-5
II. Axă Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Măsură
211 Sprijin pentru zona montan defavorizat
Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona
212
montan
214 Plăţi de agro - mediu
221 Prima împădurire a terenurilor agricole

Idei de proiecte
obligatoriu)

Importanţă
0-5
Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi
III. Axă
diversificarea economiei rurale
Măsură
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro -
312
întreprinderi
313 Încurajarea activităţilor turistice
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor
322 de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea

Idei de proiecte
obligatoriu)

Participanţii au fost rugaţi să completeze chestionarele pe parcursul seminarului, indicând
maximum 3 priorităţi pe fiecare axă, cu un punctaj de la 0 la 5, 5 însemnând prioritatea
maximă.

Totodată participanţii au fost invitaţi să ia chestionare şi pentru alte persoane eventual
interesate, respectiv să se înscrie pe lista de email a grupurilor de lucru şi să mai solicite
formulare, dacă este nevoie.

II.2.10.2 Proiecte pe Localităţi
În total s-au primit 65 chestionare completate, conţinând 84 idei de proiecte din 7 localităţi.
Valoarea estimată a bugetelor – în cazurile când propunerea conţine şi această dată este de
RON 2,730,000.00 + €851,500.
II.2.10.2.1 Chestionare completate

Localitatea Chestionare % Chestionare
Aita Mare 6 9.23%
Bixad 7 10.77%
Bodoc 1 1.54%
Bradut 10 15.38%
Ghidfalau 5 7.69%
Micfalau 8 12.31%
Oras Baraolt 28 43.08%
7 Localităţi 65 100.00%

% Chestionare

Aita Mare, 9.23%

Bixad, 10.77%

Oras Baraolt, Bodoc, 1.54%
43.08%

Bradut, 15.38%

Ghidfalau, 7.69%
Micfalau, 12.31%

II.2.10.2.2 Idei de proiecte pe localităţi
Idei de Idei de
Localitatea Proiecte Localitatea Proiecte
Aita Mare 14 Ghidfalău 1
Bixad 6 Micfalău 13
Bodoc 3 Oraş Baraolt 40
Brăduţ 6 Total 83
% Idei de Proiecte

Aita Mare,
16.67%

Bixad, 7.14%
Oraş Baraolt,
47.62% Bodoc, 3.57%

Brăduţ, 7.14%
Ghidfalău,
1.19%
Micfalău,
16.67%

II.2.10.2.3 Tabel sintetic proiecte pe localităţi şi măsuri
Grand
Măsura 111 114 121 122 123 125 142 143 214 221 223 312 313 322 341 421 431.2 Total
Aita Mare 2 1 2 2 1 3 2 1 14
Bixad 3 1 2 6
Bodoc 2 1 3
Brăduţ 1 1 1 1 2 6
Ghidfalău 1 1
Micfalău 1 1 1 1 1 1 4 2 1 13
Oraş Baraolt 1 1 3 1 4 1 3 2 1 1 10 1 2 9 40
Grand Total 2 2 6 5 10 3 5 2 2 1 2 5 19 5 1 2 11 83

Aita Mare
2 1 2 2 1 3 2 1

Bixad
3 1 2

Bodoc
2 1

Brăduţ
1 1 1 1 2

1 Ghidfalău

1 1 1 1 1 1 4 2 1 Micfalău

1 1 3 1 4 1 3 2 1 1 10 1 2 9 Oraş Baraolt

x

111 114 121 122 123 125 142 143 214 221 223 312 313 322 341 421 431.2

II.2.10.2.4 Tabel sintetic proiecte pe măsuri şi localităţi
1 1 111
1 1 114
2 1 3 121
1 2 1 1 122
2 3 1 4 123
1 1 1 125
2 3 142
1 1 143
2 214
1 221
1 1 223
3 1 1 312
2 2 1 4 10 313
1 1 2 1 322
1 341
2 421
2 9 431.2
Aita Mare Bixad Bodoc Brăduţ Ghidfalău Micfalău Oraş Baraolt

111 1 1

114
1 1
121
2 1 3
122
123 1 2 1 1

125
2 3 1 4
142

143 1 1 1

214 2 3
221
1 1
223
312 2

313
1
322
1 1
341
421 3 1 1

431.2
2 2 1 4 10
x
1 1 2 1

1

2

2 9

Bixad Brăduţ Micfalău
Aita Mare Bodoc Ghidfalău Oraş Baraolt

II.2.10.2.5 Pondere normalizată pe axe

Ponderea normalizata pe axe

100.00%
79.18%
80.00%
57.23% 55.93%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
3 2 1

Desigur există o departajare pe Axe, dar această departajare se datorează unor diferenţe
nesemnificative – deviaţia standard este 0,1.
Ne putem aştepta ca pentru Axa 3 să fie depuse cele mai multe proiecte bune. Prin urmarea
asistenţa tehnică va trebui să fortifice solicitările către axele 1 şi 2.
II.2.10.2.6 Ponderea normalizată pe axe

Ponderea normalizată pe măsuri

90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
322 312 313 142 211 112 143 221 214 111 125 121 122 123 212 141
Ponderea normalizată pe măsuri 81.8 80.0 75.6 73.8 63.0 61.8 60.0 59.3 57.5 55.6 54.7 52.3 51.6 49.5 48.9 43.6

Nici pe măsuri nu se constată o departajare clară – deviaţia standard este foarte mică, cca. 0,12.

II.2.10.2.7 Ponderea axelor pe localităţi

Pondere Axelor pe Localităţi

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
3 2 1 3 1 2 1 3 2 3 1 2 3 1 2 3 2 1 3 2 1

Aita Mare Bixad Bodoc Brăduţ Ghidfalău Micfalău Oraş
Baraolt

Obs. De la Bodoc s-a primit doar un chestionar referitor la Axa 1.
II.2.10.2.8 Ponderea măsurilor pe localităţi

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Aita Mare

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
322 313 142 312 123 214 221 211 143 121 125 141 122 112 212 111

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Bixad

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
142 121 313 143 322 312 112 111 122 211 141 125 212 221 214 123

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Bodoc

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
122 112 125 123

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Brăduţ

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
322 143 112 122 211 111 312 142 313 123 121 212 125 221 141 214

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Ghidfalău

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
125 142 111 322 312 123 122 121 313 143 211 214 141 212 112 221

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Micfalău

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
322 313 211 112 312 212 141 143 221 214 125 111 142 121 122 123

Ponderea Măsurilor pe Localitatea Oraş Baraolt

90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
312 322 313 142 221 214 112 211 143 111 121 125 212 123 122 141

II.2.10.2.9 Clase de măsuri
Pornind de la ponderea normalizată a Măsurilor, se pot defini 5 clase de măsuri, conform
importanţei lor, în ordinea descrescătoare a ponderii.
Clasa Măsura
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
5 322
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

4 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
4 313 Încurajarea activităţilor turistice
4 142 Înfiinţarea grupurilor de producători

3 211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
3 112 Instalarea tinerilor fermieri

2 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
2 221 Prima împădurire a terenurilor agricole
2 214 Plăţi de Agro-mediu
2 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi
2 125
adaptarea agriculturii şi silviculturii
2 121 Modernizarea exploataţiilor agricole
2 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii

1 212 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
1 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

Clase de Măsuri
5

4 4 4

3 3

2 2 2 2 2 2 2

1 1

322 312 313 142 211 112 143 221 214 111 125 121 122 212 141

Din componenţa acestor clase de Măsuri se pot trage două concluzii majore:

a) Respondenţii sunt conştienţi de problemele infrastructurii. Ameliorarea acestei stări de fapt
este acţiunea cea mai importantă, care poate deschide calea îmbunătăţirii calităţii vieţii în
zona acoperită de GAL.
b) Respondenţii consideră necesară consultanţa şi consilierea de specialitatea, pentru înfiinţarea
şi dezvoltarea unor micro – întreprinderi şi grupuri de producători, care să susţină activitatea
turistică.
Putem presupune că majoritatea GAL consideră turismul ca şi unică şansă a dezvoltării rurale.
Prin urmare, ca rezultat la acţiunilor LEADER va creşte concurenţa în acest domeniu.
În formularea strategiei va trebui să se ţină cont de acest aspect. Se va acorda atenţie încurajării
aplicaţiilor care vor dori să dezvolte activităţi de procesare – producţie cu valoare adăugată
ridicată.
Pe de altă parte, acceptând ideea că majoritatea GAL se vor axa pe turism, vor fi susţinute
iniţiativele care ţintesc realizarea unor servicii de calitate, în zonă găsindu-se un foarte bun
exemplu de acest fel. (Castelul Kálnoky)

II.2.10.2.10 Idei de proiecte
Măsură
Măsură Budget
pruposă de Budget RON
atribuită EUR
aplicant
1 Aita Mare
Păstrarea unor meşteşuguri şi meserii tradiţionale prin formarea de
meşteri tineri prin cursuri pentru grupuri mici. Valorificarea
1.01 121
produselor. Introducerea atelierelor în circuitul turistic, participarea
turiştilor în procesul de fabricaţie (ceramică spe
Repopularea zonei cu animale ce nu mai există (ex. bivoliţa).
1.02 Procesarea şi valorificarea unor produse specifice (ex.: din lapte de 121
bivoliţă)
1.03 Pepinieră pa 5 ha - împădurire. 122
1.04 Procesare de fructe şi legume. 123
1.05 Procesarea laptelui, produse specifice, valorificare. 123
1.06 Valorificarea produselor meşteşugăreşti locale. 142
1.07 Înfiinţarea unor grupuri de producători pentru valorificarea produselor. 142
1.08 Formare pentru albinărit - susţinerea apiculturii. 143
Culesul, prepararea, împachetarea şi valorificarea produselor din
1.09 312 312
fructe de pădure, ciuperci.
Prepararea şi valorificarea produselor culinare specifice din peşte şi
1.1 312 312
vânat.
1.11 Înfiinţarea de ferme mici. 312
Introducerea în circuitul turistic a întregii moşteniri culturale.
1.12 Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale, pe cale de dispariţie. Studii 313
legate de tradiţiile locale - publicarea acestora.
Cazare pentru turism rural de agrement
Tema 1: cules de plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci. Din
1.13 "roadele culese", cu asistenţa gazdelor, oaspetele să poate prepara 313 313
produse culinare specifice: ceai, gem, dulceaţă, prăjituri, mâncăruri.
Tema 2: C
Serviciu de asistenţă socială pentru vârstnici (la domiciliu, centru
1.14 322
permanenţă 24 ore)
Subtotal Aita Mare:

Măsură
Măsură Budget
atribuită EUR
aplicant
2 Bixad
2.01 Unitate de producţie de biogaz. 123 €100,000
Înfiinţarea grupului bio - producătorilor. Realizarea unei unităţi de
2.02 123 €70,000
procesare de bio - lapte.
Modernizarea -, dezvoltarea unităţilor de prelucrare a lemnului şi a
2.03 123 €120,000
pietrei.
2.04 Exploatarea apelor termale şi a celor minerale. 125 €200,000
2.05 Înfiinţarea de pensiuni eco-, agro- turistice. 313 €80,000
Livadă, florărie, grădină de legume - în scopul prezentării activităţilor RON
2.06 313
aferente pentru grupuri de copii şi şcolari. 70,000.00
RON
Subtotal Bixad: €570,000
70,000.00
3 Bodoc
3.01 Valorificarea materialului lemnos adunat de pe păşuni. 122
Cultivarea de zmeură, mure, căpşuni şi alte fructe de pădure pe
3.02 122
terenuri nefolosite pentru procesare şi valorificare.
3.03 Îmbuteliere de apă dulce de izvor. 312
Subtotal Bodoc:
4 Brăduţ
4.01 Formarea formatorilor în domeniul silviculturii. 111
4.02 Promovarea albinăritului local. 121
4.03 Împădurire. 223
4.04 Turism ecvestru, trening. 313
Curs de tors, ţesut pentru tineri. Promovarea acestor îndeletniciri
4.05 431.2
printre turişti.
4.06 Expoziţii de produse locale. 431.2
Subtotal Brăduţ:
5 Ghidfalău
5.01 Drumul legendelor secrete (biserici, cetăţi, conace, istoria locală) 322
Subtotal Ghidfalău:

Măsură
Măsură Budget
atribuită EUR
aplicant
6 Micfalău
6.01 Încurajarea exploatării agricole pe parcele mai mari, unificate. 114
6.02 Pepinieră de brazi. 122
Restructurarea unităţii de procesare a laptelui, actualmente RON
6.03 123
nefuncţională, în unitate de bio - produse. 200,000.00
6.04 Drumuri de ocolire a comunelor. 125
Inventarierea daunelor cauzate de animale sălbatice şi acordarea de
6.05 143
compensaţii fermierilor.
RON
6.06 Reabilitare de mofete. Deschiderea de noi mofete. 312
100,000.00
Păstrarea, promovarea şi valorificarea meşteşugului tradiţional de
6.07 313
prelucrare pietrei prin organizarea de cursuri pentru tineri.
Valorificarea potenţialului balnear prin dezvoltarea băilor cu ape
6.08 313
minerale.
6.09 Susţinerea turismului rural, promovarea valorilor locale. 313
Promovarea specificului gastronomic: inventariere, prelucrare,
6.1 313
publicare.
Înfiinţarea unei gospodării reprezentative pentru zonă. Prezentarea
6.11 specificului, obiectelor şi sculelor tradiţionale folosite la prelucrarea 322
pietrei. Permanentizarea expoziţiei "drumul pietrei".
6.12 Drumul cioplitorilor în piatră. 322
Cursuri de iniţiere şi trening pentru însuşirea Managementului Ciclului
6.13 de Proiect, a planificării proiectelor, a scrierii de aplicaţii şi a 341
implementării proiectelor grantate.
RON
Subtotal Micfalău:
300,000.00

Măsură
Măsură Budget
atribuită EUR
aplicant
7 Oraş Baraolt
7.01 Formarea fermierilor 111
7.02 Consiliere juridică 114
7.03 Depozite pentru fructe de pădure, linii de desfacere 121 €250,000
RON
7.04 Siloz şi uscător pentru grupuri de producători 121
140,000.00
7.05 Centru de colectare a fructelor de pădure 121 €18,000
7.06 Plantaţii de plante pentru energie, împăduriri (pantele Nagy Murgo) 122
7.07 Centru de colectare şi procesare a laptelui. 123
Creşterea valorii adăugate a produselor agro-alimentare locale, prin
7.08 123
abordare integrată producător -procesator - comerciant
Creştera valorii adăugate la prodese din lemn, obţinerea de certificate
7.09 123 €3,500
de calita ex. FSC
7.1 Înfiinţarea unei unităţi de procesare - fabrică de conserve 123
7.11 Îmbunătăţirea calităţii păşunilor 125
7.12 Înfiinţarea unei reţele managementul cinegetic. 142
7.13 Înfiinţarea unei reţele de desfacere a producătorilor 142
7.14 Înfiinţarea unui grup de producători 142
7.15 Sprijin pentru agricultura durabilă 214
7.16 Monitorizarea plăţilor de agro mediu 214 214
7.17 Împădurirea păşunilor neutilizabile 221
Îmbunătăţirea calităţii terenurilor degradate prin plantare de arbuşti
7.18 223 221
pentru albinărit
Bazându-ne pe multitudinea de mori pe apă, încă funcţionale,
7.19 313
conceperea unui traseu al morilor din zona Baraolt.
Sprijin pentru conservarea şi introducerea în circuitul turistic a fosilelor
7.2 313 313
de la Racoşul de Sus
7.21 Sprijin pentru muzeul local din Baraolt 313 313
Loc de campare pentru 50 - 100 persoane, cu oferte de agrement: RON
7.22 313
excursii, pescuit, sport, agrement în general, pentru copii şi tineri, 500,000.00
RON
7.23 Hotel - centru turistic în Baraolt 313
1,600,000.00

Măsură
Măsură Budget
atribuită EUR
aplicant
7.24 Panouri de semnalizare pentru puncte de atracţie şi servicii 313
Promovarea turismului de "aventură", îmbinarea lui cu alte tipuri de
7.25 313
turism (pe biciletă, sportiv, de familie)
7.26 Crearea de zone pentru pescuit de agrement pe pârâul Kormos. 313 €10,000
7.27 Promovarea turismului - sprijin pentru pensiuni 313
7.28 Indicatoare standardizate în toată regiunea. 313
RON
7.29 Alei pentru turism cu bicicleta 322
10,000.00
Proiect gen "Top-Tree-Walking" în valea Vârghişului sau în zona
7.3 421
Bodvaj.
7.31 Centru de informare şi consiliere în tursim 421
7.32 Promovarea ariilor naturale protejate, inventarierea acestora 431.2 313
RON
7.33 Centru de informaţii turistice 431.2
10,000.00
7.34 Centru de reconversie şi formare pentru adulţi 431.2 322
7.35 Formare şi sprjin la acces pe piaţă pentru tinerii fermieri 431.2
7.36 Centru de informare turistică la Baraolt 431.2
RON
7.37 Birou de informare turistică 431.2
100,000.00
7.38 Promovarea unor activităţi culturale tradiţionale - fanfară. 431.2 312
7.39 Promovarea stilui arhitectural tradiţional. 431.2
7.4 Promovarea meşteşugurilor tradiţionale 431.2
RON
Subtotal Oraş Baraolt: €281,500
2,360,000.00
RON
Grand Total: €851,500
2,730,000.00

II.2.10.2.11 Harta tematică cu idei de proiecte

II.3. Planul de finanţare
Numele teritoriului : Alutus

Data întocmirii planului : 29 aprilie 2010
Sume în €

Contribuţii
Denumirea măsurii Ponderea măsurii în Contribuţii Contribuţii
Cost total publice
planul de finanţare naţionale private
FEADER

% din % de
costul contribuţie Suma % Suma % Suma % Suma %
total FEADR

111 Formare
profesională (training),
1.
informare şi difuzare
de cunoştinţe 0.28% 80% 10,476 € 100% 8,380 € 80% 2,096 € 20% 0€ 0%
112 Instalarea tinerilor 139,501 27,901
2.
fermieri 3.73% 80% € 100% 111,600 € 80% € 20% 0€ 0%
114 Utilizarea
3.
serviciilor de consiliere 1.03% 80% 38,411 € 100% 30,728 € 80% 7,683 € 20% 0 € 0%
121 Modernizarea 642,722 51,418 385,633
4.
exploataţiilor agricole 17.18% 32% € 100% 205,671 € 32% € 8% € 60%
122 Îmbunătăţirea
5. valorii economice a 41,701
pădurii 2.23% 40% 83,402 € 100% 33,360 € 40% 8,341 € 10% € 50%

Contribuţii
Cost total publice
FEADER

% din % de
total FEADR

123 Creşterea valorii
6. adăugate a produselor 431,180 43,118 215,590
agricole şi forestiere 11.53% 40% € 100% 172,472 € 40% € 10% € 50%
125 Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea
infrastructurii legate de
7.
dezvoltarea şi
adaptarea agriculturii 161,945 24,292 40,486
şi silviculturii 4.33% 60% € 100% 97,167 € 60% € 15% € 25%
141 Sprijinirea
8. fermelor agricole de 12,992
semi-subzistenţă 1.74% 80% 64,956 € 100% 51,964 € 80% € 20% 0€ 0%
142 Înfiinţarea
9. grupurilor de 102,026 20,406
producători 2.73% 80% € 100% 81,620 € 80% € 20% 0€ 0%
143 Furnizarea de
servicii de consiliere şi
10.
consultanţă pentru
agricultori 0.56% 80% 20,952 € 100% 16,761 € 80% 4,191 € 20% 0€ 0%
211 Sprijin pentru
11. Zona Montană 276,739 49,814
Defavorizată 7.40% 82% € 100% 226,925 € 82% € 18% 0€ 0%

Contribuţii
Cost total publice
FEADER

% din % de
total FEADR

213 Plăţi Natura 2000
12.
pe teren agricol 0.67% 82% 25,158 € 100% 20,629 € 82% 4,529 € 18% 0€ 0%
214 Plăţi de Agro- 225,252 40,546
13.
mediu 6.02% 82% € 100% 184,706 € 82% € 18% 0 € 0%
221 Prima împădurire 14,292
14.
a terenurilor agricole 1.27% 57% 47,641 € 100% 27,346 € 57% 6,003 € 13% € 30%
223 Prima împădurire
15. a terenurilor non-
agricole 0.74% 57% 27,581 € 100% 15,831 € 57% 3,476 € 13% 8,274 € 30%
224 Plăţi Natura 2000
16.
pe teren forestier 0.20% 57% 7,522 € 100% 4,318 € 57% 948 € 13% 2,256 € 30%
312 Sprijin pentru
17. crearea şi dezvoltarea 137,031 19,185 41,109
de micro-întreprinderi 3.66% 56% € 100% 76,737 € 56% € 14% € 30%
313 Încurajarea 447,154 62,602 134,146
18.
activităţilor turistice 11.96% 56% € 100% 250,406 € 56% € 14% € 30%

Contribuţii
Cost total publice
FEADER

% din % de
total FEADR

322 Renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea
serviciilor de bază
19.
pentru economia şi
populaţia rurală şi
punerea în valoare a 217,087 43,418
moştenirii rurale 5.80% 80% € 100% 173,669 € 80% € 20% 0€ 0%
341 Dobândire de
competenţe, animare
20. şi implementarea
strategiilor de
dezvoltare locală 0.13% 80% 5,049 € 100% 4,039 € 80% 1,010 € 20% 0€ 0%
421 Încurajarea
actorilor de la nivel
local de a lucra
împreună cu
21.
reprezentanţii altor
comunităţi din
interiorul sau exteriorul 11,428
ţării 1.53% 80% 57,136 € 100% 45,708 € 80% € 20% 0€ 0%

Contribuţii
Cost total publice
FEADER

% din % de
total FEADR

431.2 Stimularea
formării de
parteneriate,
pregătirea şi
22. asigurarea
implementării
strategiilor de
dezvoltare locală - 571,358
Asistenţă tehnică 15.28% 100% € 100% 571,358 € 100% 0€ 0% 0€ 0%

3,740,279 2,411,395 445,397 883,487
TOTAL 100.00% 64% € 100% € 64% € 12% € 24%

III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL
PARTEA a – V – a: Parteneriatul
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare
Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)
III.1.1 Consultări pe plan local
Consultările privind înfiinţarea unui GAL au demarat în aprilie 2009, având în vedere
informaţiile privitoare la Axa LEADER din „Programul Naţional de Dezvoltare Rurală,
2007 – 2013, versiunea consolidată 31 martie 2009, Număr CCI: 2007RO06RPO001”.
Animarea actorilor a fost făcută din primul moment de domnul János DEMETER.
În acelaşi timp preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi întreg Consiliul au acordat
un puternic suport moral acestei iniţiative, CJ Covasna regăsindu-se printre fondatorii
Asociaţiei.
Lunar de două ori iniţiatorii s-au întâlnit pentru a contabiliza realizările şi a fixa
următoarele sarcini de rezolvat.
În mod natural localităţile au format două grupe:
1. Aita Mare, Baraolt, Băţani, Belin, Brăduţ, Malnaş, Vârghiş (zona de influenţă a
Oraşului Baraolt)
2. Arcuş, Bixad, Bodoc, Ghidaflău, Micfalău, Valea Crişului (în afara zonei de influenţă
a Oraşului Baraolt)
În această fază de pregătire nu s-au formalizat grupuri de lucru.
Întâlnirile avea trei mari teme:
1. informarea invitaţilor asupra abordării LEADER
1.1. Obiective şi Obiective operaţionale
1.2. Ponderea partenerilor în cadrul Grupului de Acţiune Locală
1.3. Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER
1.4. Procedura şi calendarul de selecţie a GAL -urilor
1.5. Criterii de eligibilitate şi de selecţie (parteneriat, teritoriu, strategie)
1.6. Descrierea circuitelor administrativ-financiare aplicabile GAL
1.6.1. Faza de selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală
1.6.2. Faza de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi fluxurile acestora
1.6.3. Circuitul financiar pentru măsura 431 (sub-măsura 431.2)
1.7. Exemple de bune practici

Aceste activităţi au fost acoperite de consultantul care ulterior a întocmit şi cerea de
finanţare pentru măsura 431.1, şi care a coordonat din punct de vedere profesional
implementarea proiectului, inclusiv realizarea strategiei locale.
2. abordarea a cât mai multor actori, posibili fondatori, cu scopul declarat de a îi
convinge să participe activ la înfiinţarea asociaţiei respective – derularea activităţilor
legate de înfiinţarea unei asociaţii
În final Asociaţia are 59 de fondatori (ONG, asociaţii, culte religioase, IMM şi autorităţi
locale). Astfel că, la momentul depunerii Cererii de finanţare pe măsura 431.1
înregistrarea Asociaţiei „Alutus” era demarată.
Fondatorii au ales denumirea din limba latină a râului Olt: „Alutus” drept nume pentru
asociaţie şi potenţialul GAL, din următoarele considerente:
• Denumirea să reprezinte o valoare comună, a celor două micro-regiuni – râul Olt
străbate aria geografică acoperită de potenţialul GAL
• Denumirea să se refere la un element de tradiţie de moştenire culturală sau naturală –
râul Olt fiind cel mai important râu care străbate aria geografică acoperită de
potenţialul GAL
• Denumirea să fie „vandabilă” pe „piaţa” internă – adică, să ajute la identificarea mai
uşoară a ariei geografice acoperită de potenţialul GAL
• Denumirea să fie „vandabilă” pe „piaţa” externă – latina fiind timp de secole „lingua
franca” şi pentru Estul Europei
S-a trecut apoi la finalizarea primei versiuni a statutului, pe modelul propus de
consultant, iar apoi la trecerea Hotărârilor prin Consiliile Locale (şi prin Consiliul
Judeţean în cazul fondatorului CJ Covasna). Au urmat discuţiile cu Prefectura Covasna
pe marginea Hotărârilor şi a statutului asociaţiei.
3. consultarea participanţilor în legătură cu aşteptările faţă de o asemenea oportunitate
şi inventarierea documentelor existente deja, care puteau fi o bază de pornire pentru
fundamentarea unei viitoare strategii (mai ales strategii şi planuri locale de dezvoltare
precum şi cele judeţene
În primă fază au fost studiate strategiile de dezvoltare existente:
Aita Mare Strategia 2020 Versiunea finală
Ghidfalău Strategia 2020 Draft
Malnaş Strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei
Micfalău STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE DURATĂ MEDIE ŞI LUNGĂ 2008 - 2020
Oraş Baraolt STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Valea Crişului Strategia 2020 Draft
Vârghis Strategia de dezvoltare durabilă - Planul de acţiune
Strategia de dezvoltare a judeţului Covasna 2004 - 2015
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU
(2006 – 2013), AGENDA 21 LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA
Strategia de dezvoltare a micro-regiunii Csomád - Bálványos
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007 – 2013, versiunea consolidată

31 martie 2009, Număr CCI: 2007RO06RPO001

Pe perioada de implementare a proiectului legat de măsura 431.1 au fost organizate
întâlniri – seminarii în fiecare localitate a potenţialului GAL, după cum urmează:
Băţani 3 februarie
Pentru aceste întâlniri ONG –urile din respectiva
Bodoc 10 februarie
localitate au pregătit câte o publicaţie conţinând pe lângă
Belin 17 februarie
informaţii generale despre potenţialul GAL o scurtă
Ghidaflău 24 februarie
prezentare a valorilor ce susţin identitatea locală a
Brăduţ 3 martie
comunităţii precum şi o inventariere a aşteptărilor faţă de
Micfalău 10 martie
programul LEADER şi utilitatea potenţialului GAL.
Aita Mare 17 martie
Bixad 24 martie Aceste publicaţii au fost răspândite în fiecare
Vârghiş 31 martie comunitate, tot prin munca ONG –urilor locale.
Valea Crişului 7 aprilie Au fost distribuite exemplare din seriile „O SELECȚIE a
Malnaş 14 aprilie celor mai bune practici Leader+” şi „Leader+
Arcuş 21 aprilie Magazine”.
Baraolt 28 aprilie
Aceste întâlniri – seminarii au avut următorul desfăşurător:
Start Finish min Activity
16:30 - 17:00 30 Înregistrarea participanţilor
17:00 - 17:05 5 Cuvânt de bun venit
17:05 - 17:20 15 Prezentarea Best Practice "Tree - Top - Walking"/Sauwald, Austria
17:20 - 17:25 5 Discutii
17:25 - 17:30 5 Prezentarea abordării LEADER
17:30 - 17:35 5 Discutii
17:35 - 17:40 5 Axa LEADER în PNDR
17:40 - 17:45 5 Discutii
17:45 - 17:55 10 Prezentarea iniţiativei "GAL Alutus"
17:55 - 18:00 5 Discutii
18:00 - 18:15 15 Pauza de cafea
Prezentarea membrilor fondatori din arealul Comunei Gazda + 5 din alte
18:15 - 18:25 10 zone
18:25 - 18:30 5 Discutii
18:30 - 18:40 10 Prezentarea Proiectului "Alutus 431.1 + evoluţia strategiei locale
18:40 - 18:45 5 Discutii
18:45 - 18:55 10 Prezentarea GAL Dél - Mátra, Ungaria
18:55 - 19:00 5 Discutii
19:00 - 19:10 10 Prezentarea unui exemplu Best Practice
19:10 - 19:15 5 Discutii
Prezentarea pliantului editat pentru seminarul Comunei Gazda +
19:15 - 19:25 10 prezentarea echipei redactionale
19:25 - 19:30 5 Cuvant de inchidere
19:30 - 20:00 30 Masa

Din discuţiile purtate între actori, animatori şi consultant s-a putu constata:
• Lipsa de informaţie legată de pilonul II al PAC şi de Axa LEADER
• Nevoia acută de încurajare a inovaţiei, a reţelelor de producători, de abordare
integrată producţie – procesare – desfacere
• De lipsa de încredere în resursele endogene (tradiţii, meşteşuguri, moştenire culturală)

Cu ocazia acestor seminarii, participanţii au fost rugaţi să completeze câte un chestionar:
Importanţă
0-5
Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi
I. Axă
forestier
Măsură
Formare profesională (training), informare şi difuzare de
111
cunoştinţe
112 Instalarea tinerilor fermieri
121 Modernizarea exploataţiilor agricole
122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi
123
forestiere
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de
125
dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii
141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
142 Înfiinţarea grupurilor de producători
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru
143
agricultori

Importanţă 0 -
5
II. Axă Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Măsură
211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona
212
montană
214 Plăţi de Agro-mediu
221 Prima împădurire a terenurilor agricole

Importanţă 0 -
5
Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea
III. Axă
economiei rurale
Măsură
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-
312
întreprinderi
313 Încurajarea activităţilor turistice
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor
322 de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea

Pe acelaşi chestionar cei interesaţi puteau să indice posibile proiecte:

Măsura (facultativ) Descriere Buget estimat € sau RON
(facultativ)

Prelucrând şi evaluând datele astfel obţinute a fost posibilă „fotografierea” priorităţilor şi
evaluarea capacităţii de-a atrage fonduri.
III.2. Modurile de asociere a diferiţilor parteneri
Partner Type Count
apl, 18.64%
Autorităţi Publice Locale 11
Culte 6
ong, 37.29% IMM 20
ONG 22
cult, 10.17% 59

imm, 33.90%

S-a respectat proporţia de maximum 49% Autorităţi Publice Locale în componenţa
partenerilor.

Populaţie 2002 De asemeni s-a respectat şi raportul între
AITA MARE 1,777 numărul locuitorilor oraşului şi al
BARAOLT 9,614 comunelor.
BĂŢANI 4,521
BELIN 2,652
BODOC 2,503
BRĂDUŢ 4,686
GHIDFALĂU 2,607
MALNAŞ 4,877
VALEA CRIŞULUI 3,457
VÂRGHIŞ 1,904
Total Comune 38,598 80.06%
ORAŞ BARAOLT 9,614 19.94%
Total Alutus 48,212 100.00%

III.2.1 Căutarea leader -ului;
În mod firesc legitimitatea şi carisma animatorului principal al acestei iniţiative l-au
desemnat drept leader informal pe domnul János DEMETER. Ca şi aplicant, în numele
fondatorilor GAL „Alutus”, Asociaţia „Csillagőrző” a câştigat, prin activitatea sa
dedicată moştenirii culturale şi a grijii faţă de mediul înconjurător, încrederea unanimă a
fondatorilor, aceştia consfinţind decizia informală prin semnăturile date pe aplicaţia
depusă pe măsura 431.1.
III.2.2 O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi
– oraşe, comune, sate, număr de locuitori etc.) a localităţilor
cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial GAL;
Această analiză s-a făcut pentru aplicaţia depusă. Aria acoperită este localizată în zonă
montană defavorizată. Indicatorii socio – economici plasează această zonă printre cele
mai sărace din ţară.
III.2.3 Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora).
Acestea se vor stabili cu ajutorul autorităţilor din localităţile
respective şi al DADR –urilor;
Persoanele care au lucrat nemijlocit la implementarea proiectului pe măsura 431.1 au fost
: Derzsi Sámuel, Demeter Zoltán, Fodor István, Demeter János, Demeter Ferenc,
Benedek Márta, Incze Réka, Balázsi Dénes, Antal Esztilla.
III.2.4 Pregătirea materialelor de prezentare a programului
LEADER şi gruparea lor în vederea prezentării în cadrul
întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader -ului în prezenţa
DADR -ului;
Layout –ul materialelor ce au fost prezentate, precum conţinutul acestora au fost
încorporate în cerea de finanţare, au fost prezentate DADR. S-a ţinut cont de respectarea
spiritului abordării LEADER şi de cerinţele identităţii vizuale conform „CORPOR AT E
D E S I G N MANUA L, European Commission, Directorate -General for Agriculture,
April 2004”.
III.2.5 Organizarea grupurilor de lucru (combinarea
competenţelor) şi adunarea acestora în diferite întâlniri.
III.2.5.1 Temele grupurilor de lucru
Grup de lucru 1 - Dosarul de candidatură
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic
PARTEA a II-a: Analiza SWOT
PARTEA a – III - a: Priorităţi
PARTEA a – IV – a: Măsuri
Grup de lucru 2 - Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL
PARTEA a – V – a: Parteneriatul
PARTEA a – VI – a: Organizarea GAL -ului
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare
PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi implementarea reţelei

Grup de lucru 3 – Organizare – Logistică pentru Seminarii - Întâlniri
III.2.5.2 Componenţa grupurilor de lucru
Coordonator G1 Derzsi Sámuel
Membru g1 Demeter Zoltán
Membru g1 Fodor István
Coordonator G2 Demeter János
Membru g2 Demeter Ferenc
Membru g2 Benedek Márta
Coordonator G3 Incze Réka
Membru g3 Balázsi Dénes
Membru g3 Antal Esztilla

III.2.5.3 Prima întâlnire
Prima întâlnire: Băţani, 3 februarie 2010

Grup de lucru 1 - Dosarul de candidatură Grup de lucru 2 - Realizarea parteneriatului Grup de lucru 3 – Organizare – Logistică
şi funcţionarea GAL pentru Seminarii - Întâlniri
a) Prezentarea diagnosticului pe temă (teme);
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza PARTEA a – V – a: Parteneriatul Înregistrarea participanţilor – formulare,
diagnostic III.1. Prezentarea procesului de elaborare a colectare
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică Planului de dezvoltare Locală (parteneriatul Conţinutul prezentărilor:
II.2.1.1 Prezentarea principalelor care realizează Planul de Dezvoltare Locală) Cuvânt de bun venit
caracteristici geografice (amplasament, III.2. Prezentarea parteneriatului decizional Prezentarea Best Practice "Tree - Top -
relief, altitudine,…) Walking"/Sauwald, Austria
III.3. Resurse umane – animare - comunicare
Prezentarea abordării LEADER
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului PARTEA a – VI – a: Organizarea GAL -ului Axa LEADER în PNDR
II.2.1.3 Populaţie - demografie III.3.1 Resurse umane Prezentarea iniţiativei "GAL Alutus"
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu III.3.2 Descrierea resurselor materiale Prezentarea Proiectului "Alutus 431.1 +
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural (echipamente, localuri disponibile) evoluţia strategiei locale
II.2.1.6 Economia locală III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a Prezentarea GAL Dél - Mátra, Ungaria
GAL Prezentarea unui exemplu Best Practice
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-
sociale III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi Prezentarea pliantului editat pentru seminarul
informare Comunei Gazda + prezentarea echipei
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
redacţionale
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în III.4. Implementarea proiectelor în cadrul
GAL Chestionare – formulare, colectare
teritoriu
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de Logistica necesară
II.2.1.10 Elemente complementare privind
prezentarea teritoriului implementare Organizarea pauzelor de cafea şi a mesei
III.5. Implicarea GAL în acţiunile de
cooperare şi în RNDR
PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi
implementarea reţelei
III.5.1 Cooperare
III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei



b) Schimburi şi aport de idei noi;
În urma discuţiilor s-au conturat următoarele În urma discuţiilor s-au conturat următoarele
Se constată că nici prin e-mail nici pe suport nu
idei şi puncte de vedere comune: idei şi puncte de vedere comune:
sosesc chestionare completate. Singurele
Abordarea LEADER este o oportunitate şi un •Deoarece statutul a fost finalizat înaintea şi chestionare completate sunt cele colectate la
instrument de modernizare pentru zonele trecut prin Consiliile Locale şi cel Judeţean, faţa locului la sfârşitul fiecărei întâlniri.
rurale. înainte apariţia apelului pentru măsura 431.1., Aceasta rămâne singura modalitate de-a
Gradualitatea este esenţială pentru succesul după înregistrarea Asociaţiei vor fi necesare intervieva actorii locali mai mobili, cei care vin
demersului. de adus modificări în statut, astfel ca să la seminar.
Şansa potenţialul GAL este de a se transforma devină conform cu cerinţele formulate în
într-un purtător de valori locale şi generator de modelul planului de dezvoltare.
locuri de muncă. Singura cale care poate da •Comitetul director al Asociaţiei va prezenta
rezultate este cea abordării integrate. Adunării generale, spre aprobare, atât
componenţa grupurilor de lucru cât şi
Succesul este garantat de identificarea
organigrama compartimentului administrativ,
resurselor endogene, care asigură specificitatea
urmând ca selectarea personalului să se facă
localităţilor. Se vor face demersuri pentru
cu sprijinul DADR
identificarea acestor resurse pentru fiecare
•Grupul de lucru va face un inventar al
localitate în parte.
resurselor materiale puse la dispoziţie de către
Reînnoirea zonelor rurale are exemple de bune fondatori
practici, de real succes în Austria, prin urmare •Bugetul indicativ de funcţionare se va stabili
se va încerca transfer de know-how în acest funcţie de planul financiar adoptat.
domeniu cu ajutorul partenerului din Austria.
•Pentru informare şi comunicare se va apela în
Prioritate absolută rămâne îmbunătăţirea continuare şi la consultanţă externă.
infrastructurii rutiere, a alimentării cu apă
(inclusiv canalizare).
Se va crea un logo pentru GAL Alutus.



Piaţă de desfacere pentru produsele Alutus pot •Mecanismul de implementare va fi propus de
fi oraşele (mici) cum ar fi Sfântu Gheorghe, către consultant, acceptat de către Comitetul
Miercurea Ciuc, Tuşnad Băi (mai ales în director şi validat de către DADR
sezonul estival), dar ţinta cea mai importantă ar •În momentul acreditării GAL, acesta va
trebui să fie Braşov (inclusiv Poiana Braşov), solicita statutul de membru al RNDR şi va
şi apoi staţiunile din Valea Prahovei. iniţia demersurile pentru accederea în reţeaua
Se vor avea în vedere exemple din Austria, UE
cum ar fi:
•Unele comunităţi se specializează pe produse
„bio” şi procesarea acestora. Produsele să
ajungă la consumatori fără intermediari –
eventual prin e-commerce, bazat pe web.
•Spaţiul rural să rămână un spaţiu integrat în
natură, în mediul înconjurător (de ex. crearea
de spaţii verzi în interiorul localităţilor). Trasee
„bio” recreative, cu popasuri la izvoare de apă
minerală, degustări de produse locale, etc.
•Unele comunităţi să înfiinţeze cămine
ecologice (din materiale naturale, cu confortul
necesar, cu baterii solare spre exemplu)


c) Căutarea de eventuale informaţii suplimentare.
Faţă de sursele iniţiale, se vor mai folosi Cu ocazia întâlnirilor, partenerii externi vor fi În permanenţă, după fiecare seminar se va face
următoarele: solicitaţi să dea informaţii asupra o evaluare succintă asupra aşteptărilor faţă de
•Institutul de Memorie Culturală, Poarta către mecanismelor de implementare pe care le publicaţia „personalizată” pe comunitatea
patrimoniul cultural românesc www.cimec.ro aplică şi mai cu seamă asupra riscurilor gazdă şi asupra utilităţii chestionarului. Aceste
•http://www.prefecturacv.ro/Monografie existente şi a problemelor cu care s-au evaluări se vor face pe baza discuţiilor purtate
•http://www.apmcv.ro/documente/Biodiversita confruntat. la faţa locului cu participanţii interesaţi.
te/Vegetatia%20forestiera.pdf
•MINISTERUL MEDIULUI, AGENŢIA
NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA
MEDIULUI, AGENŢIA REGIONALĂ
PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU,
Raport privind starea factorilor de mediu pe
semestrul I. 2009
•Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
Sibiu, PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU, REGIUNEA 7 CENTRU
•Arii de interes comunitar – Reţeaua Natura
2000 –
www.apmcv.ro/documente/.../Natura%20200
0.pdf
•http://www.apmcv.ro/veche/html/arii_protejat
e_si_natura_2000.html
•http://www.arpm7c.ro/Harta-arii-naturale-
protejate-4111
•Agenţia pentru protecţia mediului Covasna –
Anuar 2007


•Anexa 8 - ARII NATURALE PROTEJATE
DECLARATE LA NIVEL LOCAL
•Starea ariilor protejate în judeţul Covasna -
http://www.apmcv.ro/index.php?option=co
m_content&view=article&id=72&Itemid=10
5
•Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică în
judeţul Covasna. -
http://www.apmcv.ro/index.php?option=com
_content&view=article&id=45&Itemid=111
•Reţeaua şcolară a judeţului Covasna -
http://isj.educv.ro/node/128Servicii sociale în
Covasna -
http://sas.mmssf.ro/servicii_furnizori.php?jud
et=covasna
•Reţeaua sanitară în judeţul Covasna -
http://www.dspcovasna.ro/index.php?content
=reteaua
•Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
-
http://www.recensamant.ro/fisiere/rezultatefin
ale.zip
•INSSE Anuarul statistic 2007


•www.mie.ro/_documente/ - GRANT
CONTRACTS AWARDED DURING
OCTOBER - NOVEMBER 2002,
FINANCING SOURCE: Budget line
RO0007.02.01,1. Grants awarded under Call
for Proposal CP – 1/2001 published on June
2001; GRANT CONTRACTS AWARDED
DURING OCTOBER - NOVEMBER 2002,
FINANCING SOURCE: Budget line
RO0007.02.01, 1. Grants awarded under Call
for Proposal CP – 1/2001 published on 20
May 2001; GRANT CONTRACTS
AWARDED DURING NOVEMBER 2003,
FINANCING SOURCE: Budget line RO
0108.03.05, 1. Grants awarded under Call for
Proposal CP – 3/2002 published on 19 July
2002; Phare/2004/016-772.04.01.04.01.02,
CFP 3/2006 published on August 2, 2006,
Project Preparation Grant Scheme for private
sector in the field of waste management;
"Proiect RO 2005/017-553.04.01.04.01
„Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele
prioritare de mediu” (Schema de granturi:
Investiţii publice în sectoarele de mediu);

III.2.5.4 A doua întâlnire
A doua întâlnire: Bixad, 24 martie 2010

a) Stabilirea principalelor acţiuni ce urmează a se desfăşura în continuare;
PARTEA a II-a: Analiza SWOT PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi La jumătatea seminarelor se face o evaluare
PARTEA a – III - a: Priorităţi implementarea reţelei pentru a putea opera corecţiile necesare.
PARTEA a – IV – a: Măsuri III.5.1 Cooperare • Se constată că în continuare comunicarea cu
Pentru subcapitolul III.5.1. până cel târziu pe fondatorii via email este deficitară. În ciuda
data de 15 aprilie 2010 se for perfecta acestui fapt, altă cale de a transmite actorilor
înţelegerile cu partenerii externi, după cum implicaţi diferitele variante de strategii nu
urmează: există.
• GAL Sauwald Austria: Pasarela pe deasupra • Se constată că, chestionarele trimise pe email
copacilor – transfer de know – how, nu sunt returnate, rămâne ca la fiecare
planificarea proiectului întâlnire participanţii să fie încurajaţi să
completeze chestionare la faţa locului.
• GAL Dél Mátra Ungaria:

A doua întâlnire: Bixad, 24 martie 2010

b) Formalizarea şi structurarea propunerilor, apoi o întâlnire cu DADR pentru identificarea măsurilor din cadrul PNDR, adaptate acţiunilor
prevăzute.
Se vor prezenta DADR Analiza actorilor, Arborele problemă, Arborele obiectivelor, Priorităţi, Măsuri, Planul financiar, Proceduri, Resurse
umane, Planuri de cooperare.

III.2.5.5 A treia întâlnire:
A treia întâlnire: Arcuş, 21 aprilie 2010 Validarea strategiei, a propunerilor şi a alegerii organizării acţiunilor

a) Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi a celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului, apoi
oficializarea parteneriatului, (de pildă, printr-un comitet de selecţie provizoriu);
Se prezintă Arborele problemă, Arborele obiectivelor, Priorităţi, Măsuri, Planul financiar, Proceduri, Resurse umane, Planuri de cooperare - –
toate acestea în prezentări powerpoint, după ce săptămânal actorii implicaţi au primit variantele actualizate ale strategiei.


b) Elaborarea candidaturii şi rediscutarea acesteia cu reprezentanţii DADR;
Dosarul de candidatură a fost rediscutat cu reprezentanţii DADR, urmând să se opereze modificările ce se impun.


c) Validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.
Dosarul a fost validat în unanimitate, fără observaţii.

Schemă de animare a elaborării candidaturii:

LEADER – ANIMATOR
Demeter János G2

A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e
Mobilizare

G1 g1 g1 g2 g2 G3 g3 g1-3
Derzsi Demeter Fodor Demeter Benedek Incze Balázsi Antal
Sámuel Zoltán István Ferenc Márta Réka Dénes Esztilla
Grup de lucru 1 Grup de lucru 2 Grup de lucru 3
Dosarul de candidatură Realizarea parteneriatului şi Organizare – Logistică pentru
funcţionarea GAL Seminarii - Întâlniri
Prima întâlnire:
a) Prezentarea diagnosticului pe temă (teme);
Î
P I: Prezentarea teritoriului – P V: Parteneriatul Înregistrarea participanţilor –
Analiza diagnostic P VI: Organizarea GAL -ului formulare, colectare n
PVII: Mecanismul de implementare Conţinutul prezentărilor
P VIII: Cooperare şi crearea şi Chestionare – formulare, colectare
Coordonare - elaborare

implementarea reţelei Logistica necesară s
Catering
A doua întâlnire:
a) Stabilirea principalelor acţiuni ce urmează a se desfăşura în continuare;
b) Formalizarea şi structurarea propunerilor, apoi o întâlnire cu DADR pentru
u
identificarea măsurilor din cadrul PNDR, adaptate acţiunilor prevăzute.

P II: Analiza SWOT
P III: Priorităţi
P VIII: Cooperare şi crearea şi
implementarea reţelei
La jumătatea seminarelor se face o
evaluare pentru a putea opera
ş
P IV: Măsuri III.5.1 Cooperare corecţiile necesare.

b) Se vor prezenta DADR Analiza actorilor, Arborele problemă, Arborele obiectivelor, Priorităţi, Măsuri, Planul i
financiar, Proceduri, Resurse umane, Planuri de cooperare.

A treia întâlnire:
a) Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi r
a celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului, apoi
oficializarea parteneriatului, (de pildă, printr-un comitet de selecţie provizoriu);
b) Elaborarea candidaturii şi rediscutarea acesteia cu reprezentanţii DADR;
c) Validarea dosarului de candidatura final de către parteneri. e
a) Se prezintă Arborele problemă, Arborele obiectivelor, Priorităţi, Măsuri, Planul financiar, Proceduri, Resurse
umane, Planuri de cooperare - – toate acestea în prezentări powerpoint, după ce săptămânal actorii implicaţi au primit
variantele actualizate ale strategiei.

b) Dosarul de candidatură a fost rediscutat cu reprezentanţii DADR, urmând să se opereze modificările ce se impun.
Validare

c) Dosarul a fost validat în unanimitate, fără observaţii.

Elaborarea şi centralizarea Procesele verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii – 30 iunie 2010

III.3. Prezentarea parteneriatului decizional
III.3.1 Descrierea partenerilor
Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor
pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia in cadrul acestora, făcând distincţia
între partenerii publici, privaţi şi ONG. Tabelul de mai jos precizează componenţa
comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL
Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii
GAL. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului
cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie
prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi
societate civilă.
Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru
efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant
al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR)”.

PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
BALÁZSI Dénes Primăria Brăduţ primar ADMIN
DEMETER János CJ Covasna vicepreşedinte ADMIN
FODOR István Primăria Bodoc primar ADMIN
PARTENERI PRIVAŢI
DERZSI Sámuel Ex Libris srl, Oraş director IMM
Baraolt
INCZE Réka sc INCZENTER srl, administrator IMM
Fotoş
ONG
BENEDEK Márta Asociatia "BODVAJ", preşedinte ONG
Băţanii Mici
DEMETER Ferenc Asociaţia Fanfara membru ONG
Trombon, Micfalău
ALEŞI
ANTAL Esztilla ALES intercomunal - membru ALES
zona Olt
DEMETER Zoltán ALES intercomunal membru ALES
zona Baraolt prin
Asociaţia Speo-
Turistică şi de
Protecţia Naturii
„LUMEA
PIERDUTĂ”, Oraş
Baraolt

III.3.1.1 Membrii supleanţi
PARTENERI PUBLICI
Nyáguly Vilmos Primăria Micfalău primar ADMIN
Bardócz Csaba Primăria Băţani vicepreşedinte ADMIN
Sikó Imre Primăria Belin primar ADMIN
PARTENERI PRIVAŢI
Gazdag Levente Sc Discover srl director IMM
Nagy Mihály sc PRODUCŢIE şi administrator IMM
COMERCIALĂ TRIO
IMPEX srl
ONG
Dénes Ildikó Asociaţia Speo- preşedinte ONG
Turistica si de
Protectia Naturii
„LUMEA
PIERDUTA”
Ájgel Ágnes Asociaţia de tineret din membru ONG
comuna Bixad
ALEŞI
Bocskor László ALES intercomunal - membru ALES
zona Olt
Gödri Miklós ALES intercomunal membru ALES
zona Baraolt

Membri Comisiei de Selecţie: 9

ALES, 22%

ADMIN, 33%

ONG, 22%

IMM, 22%

2 din 9 membri, adică 22,22% sun reprezentanţi ai unor actori din Oraşul Baraolt.
III.3.1.2 Regula „dublului cvorum”
III.3.1.2.1 Prezenţă minimă obligatorie
Persoane Procente
prezenţă minimă obligatorie 5 100.00%
ADMIN 1 22.22%
IMM + ONG + ALEŞI 4 77.78%

Persoane Procente
prezenţă minimă obligatorie 5 100.00%
ADMIN 2 44.44%
III.3.1.2.2 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 1
Persoane Procente
prezenţă > minimă obligatorie 6 100.00%
ADMIN 1 16.67%

Persoane Procente
ADMIN 2 33.33%

Persoane Procente
ADMIN 1 14.29%

Persoane Procente
ADMIN 2 28.57%

Persoane Procente
ADMIN 3 42.86%
Persoane Procente
ADMIN 1 12.50%

Persoane Procente
ADMIN 2 25.00%

Persoane Procente
ADMIN 3 37.50%

Persoane Procente
ADMIN 1 11.11%

Persoane Procente
ADMIN 2 22.22%

Persoane Procente
ADMIN 3 33.33%

III.3.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului
La nivelul GAL ului, organele asociaţiei sunt:

Organele Asociaţiei la nivelul GAL

Adunarea generala

Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori

Consiliul director

Comitetul de selectare a proiectelor Compartiment administrativ

III.3.2.1 Organele Asociaţiei
STATUTUL ASOCIAŢIEI ”ALUTUS REGIO EGYESÜLET”
CAPITOLUL 4 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ASOCIAŢIEI
Art. 16. Organele Asociaţiei sunt:
a) Adunarea Generală;
b) Consiliul director;
c) Cenzorul;
d) Comitetul de selectare a proiectelor;
e) Compartiment administrativ

III.3.2.2 Adunarea generala
Art. 17. (1) Adunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea
asociaţilor.
(2) adunarea Generală are următoarele atribuţii:
a) aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;
b) alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecţie
c) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
d) alegerea şi revocarea Consiliului director;
e) alegerea şi revocarea cenzorului, sau, după caz, a membrilor comisiei de
cenzori;
f) înfiinţarea de filiale, sucursale, puncte de lucru în ţară şi în străinătate;
g) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
h) dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei precum şi stabilirea bunurilor rămase
după lichidare;
i) aprobarea cuantumului taxei de înscriere, precum şi a cotizaţiei anuale
datorată de către membrii Asociaţiei la propunerea Consiliului director;
j) orice dispoziţii prevăzute în statut.
Art. 18. Adunarea Generală se întruneşte o dată pe an şi ori de câte ori este necesar în
sesiune extraordinară.
Art. 19. Adunarea Generală are drept de control permanent asupra Consiliului director, a
cenzorului, a Comitetului de selectare a proiectelor, a Compartimentului
administrativ.
Art. 20. Adunarea Generală se convoacă de Consiliul director prin preşedintele acestuia
sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor
Asociaţiei.
Art. 21. (1) Convocarea Adunării Generale se face în scris cu cel puţin zece zile
calendaristice înainte de data convocării şi va trebui să cuprindă locul şi data
convocării, precum şi ordinea de zi.
(2) Adunarea Generală este legal constituită dacă la ea participă două treimi
dintre membrii Asociaţiei, la prima convocare.
(3) Convocarea a doua se face în cel mult cinci zile de la data primei convocări.
La a doua convocare Adunarea Generală va putea hotărî cu majoritatea celor
prezenţi.

III.3.2.3 Consiliul director
Art. 24. (1) Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării
Generale. El poate şi alcătuit şi din persoane din afara Asociaţiei, în limita a cel
mult o pătrime din componenţa sa.
(2) Consiliul director este format din 7 membri, numiţi de Adunarea Generală pe
un mandat de 1 an. Consiliul Director va asigura cât mai bine reprezentativitatea
în cadrul acestui organ a tuturor membrilor Asociaţiei, utilizând principiul
reprezentării prin rotaţie.
(3) Consiliul director este alcătuit din: un preşedinte, un vicepreşedinte, un
secretar şi 4 membri.
(4) Preşedintele este ales de membrii Consiliului director din cadrul lor.
(5) Fiecare membru al Consiliului director are dreptul la un singur vot.
(6) Mandatul membrilor Consiliului director încetează înainte de expirarea
duratei pentru care au fost aleşi, prin demisie, revocare, pierderea calităţii de
membru al Asociaţiei sau deces.
Art. 25. Consiliul director are următoarele atribuţii:
a) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară,
executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul
bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;
c) aprobă organigrama şi politica de personal ale Asociaţiei, dacă prin statut nu
se prevede altfel;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea
Generală.
e) Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. Nu
poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice
persoana care ocupa o funcţie de conducere in cadrul unei instituţii publice, daca
asociaţia respectiva are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
Art. 26. (1) Consiliul director, se întruneşte lunar şi lucrează valabil în prezenţa a tuturor
membrilor săi şi decide valabil cu unanimitate de voturi.
(2) Discuţiile şi deciziile se consemnează într-un registru de procese-verbale de
către unul din membrii Consiliului director şi care se păstrează la sediul
Asociaţiei.
(3) Procesul-verbal se va semna de toţi membrii participanţi la şedinţă, şi se va
aduce la cunoştinţa tuturor la cererea membrilor Asociaţiei.
(4) Dispoziţiile art.22 se aplică în mod corespunzător.

III.3.2.4 Cenzorul
Art. 28. (1) Controlul financiar al Asociaţiei este asigurat de un cenzor, ales de Adunarea
Generală pentru un mandat de un an.
(2) În cazul în care numărul membrilor Asociaţiei depăşeşte 100 de membri
înscrişi până la data întrunirii ultimei Adunări Generale, controlul financiar
intern se va exercita de către o comisie de cenzori format din trei membri.
(3) Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(4) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert
contabil, in condiţiile legii.
Art. 29. Cenzorul are următoarele atribuţii:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;
b) verifică îndeplinirea condiţiilor statutare privitoare la prezenţă şi vot în
Adunările Generale;
c) verifică gestiunea Asociaţiei, consemnând constatările într-un registru de
procese-verbale;
d) întocmeşte pe baza verificării efectuate şi prezintă Adunării Generale,
rapoarte asupra activităţii sale şi asupra gestiunii Asociaţiei;
e) participă la şedinţele Consiliului director fără drept de vot;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

III.3.2.5 Comitetul de selectare a proiectelor
Art. 30. Comitetul de selectarea a proiectelor
(a) Fiecare comitet va fi alcătuit din 5 – 15 de persoane (reprezentanţi ai
autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat) funcţie de mărimea
parteneriatului şi a numărului de entităţi care fac parte din acesta. La nivelul
luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai
societăţii civile, trebuie să reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local, iar
organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona
rurală învecinată – consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de
formare, servicii de consultanţă etc., nu vor depăşi 25%.
(b) În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula
„dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în
momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste
50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
(c) Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii
comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de
vot şi nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.
(d) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi
totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste
selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale de la nivel judeţean (DADR).

Aleşii comunali şi intercomunali Întreprinderi private:
(inclusiv agricultori, meşteşugari,
via asociaţii publice): proprietari de hoteluri/restaurante:
2 membri – 22% 2 membri – 22%

Comitet de selecţie
LEADER

Reprezentanţi ai Asociaţii private
Administraţiilor Public: Privat: „independente” :
locale şi judeţene: 33% 67% 2 membri – 22%
3 membri – 33%

Reprezentant DADR

Număr de membri: 9.
Pentru fiecare membru
titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

III.3.2.6 Compartimentul administrativ

Compartiment Administrativ

Responsabil administrativ -
Director executiv al Asociaţiei
1

Consultant
Consultant extern financiar –
extern Dezvoltare Rurală &
contabil
Identitate Vizuală & Informare

Angajat pentru activităţi de Sector tehnic: 4, Animatori total: 2,
secretariat 1 Valea Oltului 2, Zona Baraolt 2 Valea Oltului 1, Zona Baraolt 1

Art. 31. Compartimentul administrativ va avea următoarea componenţă
a) Responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub aspect
organizatoric cit si al respectării procedurilor de lucru;
b) Responsabil financiar – contabil – se ocupa de supravegherea si controlul
gestiunii financiare – contabile a GAL;
c) Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor
GAL;
d) Sector tehnic – se va stabili un număr de angajaţi funcţie de complexitatea
activităţilor de la nivelul GAL, având ca sarcină verificarea şi selecţia
proiectelor ce se vor implementa;
e) Consultanţi externi – funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a
activităţilor GAL;
f) Angajat pentru activităţi de secretariat.

III.4. Resurse umane – animare - comunicare
PARTEA a – VI – a: Organizarea GAL-ului
III.4.1 Resurse umane
III.4.1.1 Activităţi desfăşurate la nivelul GAL
CAPITOLUL 2 SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE ASOCIAȚIEI
Art. 7. Pentru atingerea şi realizarea obiectivelor, Asociaţia va realiza următoarele
activităţi:
a) elaborarea şi implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală;
b) instruirea personalului în vederea elaborării şi implementării strategiilor
integrate de dezvoltare locală şi informare asupra strategiilor elaborate;
c) colectarea, analiza şi difuzarea de informaţii privind acţiunile de dezvoltare
rurală;
d) colectarea, difuzarea şi consolidarea bunelor practici de dezvoltare rurală;
e) constituirea şi animarea unor reţele de experţi pentru a facilita schimburile de
cunoştinţe şi pentru a susţine punerea în aplicare şi evaluarea politicii de
dezvoltare rurală;
f) organizarea de întruniri, conferinţe, dezbateri, mese rotunde şi ateliere de
lucru;
g) organizarea de sesiuni de comunicări pentru prezentarea lucrărilor, studiilor şi
strategiilor elaborate;
h) organizarea de schimburi de experienţă şi stagii de formare;
i) participare la întrunirile reţelelor interne şi europene;
j) editarea de publicaţii proprii;
k) stabilirea raporturilor cu alte persoane fizice sau juridice din ţară şi
străinătate, putând participa la înfiinţarea unor organizaţii în acest domeniu;
l) apel pentru proiecte;
m) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
n) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
o) monitorizarea proiectelor;
p) alte forme şi mijloace stabilite de Adunarea Generală, în condiţiile legii.

III.4.1.1.1 FIŞA POSTULUI - Responsabil administrativ – Director
executiv al Asociaţiei
Denumirea postului de munca: Responsabil administrativ – Director executiv al
Asociaţiei
Obiectivele specifice ale •Este responsabil pentru atingerea scopurilor
activităţii de muncă: Asociaţiei, în special pentru implementarea cu succes
a activităţilor programului LEADER.
•Titularul postului are rolul de a asigura conducerea,
organizarea şi funcţionarea organizaţiei cu eficienţă
maximă prin angajarea resurselor financiare,
tehnologice şi umane necesare, în primul rând cele
legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL:
o Informare
o Sprijinirea elaborării proiectelor
o Lansarea apelului pentru proiecte
o Selectarea proiectelor
o Decizie
o Monitorizare
o Arhivare

Responsabilităţi, sarcini, •Coordonează eficient activitatea Compartimentului
activităţi si acţiuni specifice Administrativ, în primul rând cele legate de
postului de munca: comunicare şi informare şi de implementarea
proiectelor în cadrul GAL:
•Comunicare şi informare destinată locuitorilor şi
actorilor implicaţi în dezvoltarea teritoriului în
legătură cu buna funcţionare a GAL şi implementarea
tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare
locală:
o întâlniri – conferinţe tematice,
o seminarii ad-hoc,
o grupuri de lucru,
o afişe, publicaţii,
o acces la baze de date,
o elaborare şi diseminare de materiale, mas-media
etc.
•Implementarea proiectelor în cadrul GAL:
o Luarea operativă a deciziilor asupra implementării
proiectului (sau depistarea problemelor);
o Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
o Executarea operativă şi corectă a procedurilor de
gestionare a resurselor;
o Facilitarea coordonării între activităţile
componentelor;
o Monitorizarea şi raportarea la timp despre
realizările şi rezultatele proiectului;
o Informaţia despre conţinutul proiectului şi
realizările acestuia este oferită factorilor de decizie
la cel mai înalt nivel.
•Semnează contracte cu furnizorii, clienţii, beneficiarii
şi partenerii strategici.
•Semnează referate de investiţii, statele de plată şi
rapoartele financiare ale organizaţiei.
•Comunică angajaţilor şi colaboratorilor valorile şi
obiectivele strategice ale organizaţie
•Stabileşte obiectivele colaboratorilor din subordine,
termenele-limită şi modalităţile de măsurare a
gradului de realizare a obiectivelor

Poziţia postului de munca in cadrul structurii organizaţiei
Postul imediat superior/Este Consiliului Director
subordonat:

Subordonări:
Are in subordine: •Angajat pentru activităţi de secretariat 1
•Sector tehnic, Experţi 4
•Animatori 2
•Consultant extern financiar – contabil
•Consultant extern Dezvoltare Rurală & Identitate
Vizuală & Informare
Este înlocuit de: Persoana desemnată de către Consiliul Director

Relaţiile de munca
Funcţionale: Formulează şi implementează procedurile de
importanţă generală pentru organizarea şi derularea
proceselor principale la nivel de organizaţie. În acest
sens, are relaţii cu: angajaţii permanenţi, angajaţii
contractuali şi consultanţi externi.
De reprezentare: Reprezintă organizaţia faţă de organele de control de
specialitate, în relaţia cu furnizorii, clienţii,
beneficiarii, persoanele/organizaţiile din ţară şi din
străinătate cu care intră în contact în interes de
serviciu.

Responsabilităţi i, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de munca
Competentele postului de •Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office
munca: ii (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access,
Publisher, Project sau echivalent)
•Să cunoască la nivel mediu (citit/scris/conversat)
una dintre limbile de lucru ale UE
(engleză/franceză/germană)
•Să cunoască foarte bine limbile română şi maghiară
Cunoştinţe in legătură cu •Politica de coeziune şi Politica Agrară Comună a
domeniul muncii: UE
•Abordarea LEADER
•Principiile fondurilor europene
•Managementul Ciclului de Proiect
•Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
•Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
Cunoştinţe privind modul de •Managementul Ciclului de Proiect
execuţie a sarcinilor: •Principii de identitate vizuală şi de comunicare
legate de dezvoltarea rurală
•Modul de asigurare a unui climat organizaţional
adecvat

Relaţiile interpersonale: •Dezvoltă mijloace de motivare a personalului din
subordine
•Asigură un climat de comunicare şi încurajare a
iniţiativei care să contribuie la atingerea
obiectivelor stabilite
Responsabilitatea pentru alţii: •Îmbunătăţirea permanentă a pregătirii sale
profesionale şi de specialitate
•Aprobă planificarea concediilor de odihnă pentru
angajaţii din subordine
Contacte conflictuale cu alţii: •Negociază şi conciliază situaţiile conflictuale
apărute în relaţiile interpersonale
Rutina vs. provocarea activităţii de •Propune idei de proiecte, de cooperare, de
munca: îmbunătăţiri procedurale.
Ritmul muncii si planificarea: •Participă la programele de elaborare şi actualizare
a fişelor de post ale colaboratorilor din subordine
•Evaluează periodic activitatea managerilor din
subordine
Experienţă: Minim 5 ani
Pregătirea necesara postului de Studii superioare echivalente cu masterat
muncă:
Salariul si condiţiile de RON 4,620 RON lunar pe perioada 2011 - 2013
promovare:

III.4.1.1.2 FIŞA POSTULUI - Consultant extern financiar - contabil
Denumirea postului de munca: Consultant extern financiar - contabil
Obiectivele specifice ale •Contribuie la atingerea scopurilor Asociaţiei, în
activităţii de muncă: special pentru implementarea cu succes a activităţilor
programului LEADER.
Responsabilităţi, sarcini, •Organizarea şi supravegherea contabilităţii,
activităţi si acţiuni specifice gestionarea actelor contabile în acord cu
postului de munca: regulamentele UE şi legislaţia economică în vigoare;
•Ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii
biroului, privind salarizarea, asigurările sociale,
fluctuaţia de personal, angajări, promovări,
transferuri, plecări din asociaţie;
•Controlează activitatea de evidenţă a carnetelor de
muncă, înregistrarea tuturor actelor la ITM, a
contractelor individuale de muncă, prestări servicii,
evidenţa concediilor medicale, pontajul, verifică
corecta întocmire a dosarelor de pensionare, conform
legislaţiei în vigoare;

Postul imediat superior/Este Responsabil administrativ – Director executiv al
subordonat: Asociaţiei

Relaţiile de munca
Funcţionale: Are relaţii cu: angajaţii permanenţi, angajaţii

III.4.1.1.3 FIŞA POSTULUI - Consultant extern Dezvoltare Rurală &
Identitate Vizuală & Informare
Denumirea postului de muncă: Consultant extern Dezvoltare Rurală & Identitate
Vizuală & Informare
programului LEADER.
Responsabilităţi, sarcini, Asigură consultanţă de specialitate pe probleme de
activităţi si acţiuni specifice •dezvoltare rurală legate de Planul Naţional de
postului de munca: Dezvoltare Rurală
•formare legate de măsura 431.2 activităţi de animare
şi instruire
•identitate vizuală în general
•pregătirea materialelor de informare tipărite şi web


Relaţiile de munca
Funcţionale: Are relaţii cu: angajaţii permanenţi, angajaţii

III.4.1.1.4 FIŞA POSTULUI - Activităţi de secretariat
Denumirea postului de munca: Activităţi de secretariat
programului LEADER.
Responsabilităţi, sarcini, •Înregistrează documente externe primite prin fax, e-
activităţi si acţiuni specifice mail, delegaţii;
postului de munca: •Redactează corespondenţa simplă;
•Organizează şedinţe, conferinţe;
•Asigură arhivarea şi păstrarea documentelor;


Subordonări:
Este înlocuit de: Persoana desemnată de către Responsabil administrativ
– Director executiv al Asociaţiei

Relaţiile de munca
Funcţionale: Asigură un flux informaţional eficient intre
colaboratorii compartimentului. Are relaţii cu:
angajaţii permanenţi, angajaţii contractuali şi
consultanţi externi.

Responsabilităţi iii, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de munca
munca: iv (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access,
Cunoştinţe in legătură cu Noţiuni generale despre UE şi politicile de
domeniul muncii: dezvoltare, în special Politica Agrară Comună –
Abordarea LEADER.
Cunoştinţe privind modul de •Proceduri de arhivare.
execuţie a sarcinilor: •Noţiuni elementare de protocol.

Relaţiile interpersonale: •Contribuie la instaurarea şi menţinerea unui climat
de comunicare deschis, transparent.
subordine
muncă:
promovare:

III.4.1.1.5 FIŞA POSTULUI - Animator
Denumirea postului de munca: Animator
programului LEADER în primul rând cele legate de
implementarea proiectelor în cadrul GAL:
o Informare
o Decizie
o Monitorizare
o Arhivare
Responsabilităţi, sarcini, •Animatorul este intermediar între Asociaţie şi
activităţi si acţiuni specifice grupurile ţintă specifice, fiind responsabil faţă de
postului de munca: aceste parţi şi distribuind informaţii care dau
posibilitatea grupurilor ţintă să înţeleagă politicile
promovate de Asociaţie.
•Formulează mesaje, pregăteşte şi/sau prezintă
materiale informative
•Contribuie nemijlocit la activităţile de Comunicare şi
informare destinată locuitorilor şi actorilor implicaţi
în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna
funcţionare a GAL şi implementarea tuturor
acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală:
o întâlniri – conferinţe tematice,
o seminarii ad-hoc,
o grupuri de lucru,
o afişe, publicaţii,
o acces la baze de date,
o elaborare şi diseminare de materiale, mas-media
etc.


Subordonări:

Relaţiile de munca
Funcţionale: Are relaţii cu actorii din aria GAL. Are relaţii cu:

Responsabilităţi v, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de munca
munca: vi (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access,
Abordarea LEADER.

subordine
Experienţă: Zero ani
Pregătirea necesara postului de Studii superioare echivalente cu masterat, sau
muncă: dovada frecventării unor cursuri de masterat
Salariul si condiţiile de RON 3,499 RON lunar pe perioada 2011- 2013
promovare:

III.4.1.1.6 FIŞA POSTULUI - Expert Tehnic
Denumirea postului de munca: Expert Tehnic
programului LEADER în primul rând cele legate de
implementarea proiectelor în cadrul GAL:
o Informare
o Decizie
o Monitorizare
o Arhivare

Responsabilităţi, sarcini, •Contribuie nemijlocit la activităţile de Implementarea
activităţi si acţiuni specifice proiectelor în cadrul GAL:
postului de munca: o Luarea operativă a deciziilor asupra implementării
proiectului (sau depistarea problemelor);
o Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
o Executarea operativă şi corectă a procedurilor de
gestionare a resurselor;
o Facilitarea coordonării între activităţile
componentelor;
o Monitorizarea şi raportarea la timp despre
realizările şi rezultatele proiectului;
o Informaţia despre conţinutul proiectului şi
realizările acestuia este oferită factorilor de decizie
la cel mai înalt nivel.


Subordonări:

Relaţiile de munca
Funcţionale: Are relaţii cu actorii din aria GAL. Are relaţii cu:

Responsabilităţi vii, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de munca
munca: viii (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access,
Abordarea LEADER

subordine
muncă:
promovare:

III.4.2 Resursele umane ale structurilor partenere
Nr.Crt. Reşedinţă Localitate Partener Persoana Titlu
AITA MARE
AITA MARE
1 Asociaţia "JURTA" Fekete Levente Preşedinte
Consiliul Local al Comunei
2 Bihari Edömér Primar
Aita Mare
AITA MEDIE
3 sc DISCOVER srl Gazdag Levente Director
ARCUŞ
4 Asociaţia "BIOKULTÚRA" Covasna Biró Zoltán Preşedinte
Asociaţia Social Culturala
5 Bálinth Zoltán Preşedinte
"DAHLSTRÖM KÁLMÁN"
6 Consiliul Local al Comunei Arcuş Máthe Árpád Primar
7 Parohia Reformată Arcuş Makkai Péter-János Preot
8 Parohia Unitariană Arcuş Székely Ioan Preot
sc Producţie Prestări şi Comerţ
9 Váncsa Lajos Director
VANESSA srl
BĂŢANI
BĂŢANII MARI
Composesoratul de Padure si Pasune
10 Bocskor László Preşedinte
Batanii Mari
11 Consiliul Local al Comunei Băţani Bardócz Csaba Primar

356

BELIN
12 Consiliul Local al Comunei Belin Sikó Imre Primar
Fundatia "BÖLÖNI FARKAS
13 Bartha-Pál Csaba Preşedinte
SÁNDOR"
14 sc VIKA IMPEX srl László Iosif Director
BIXAD
Asociaţia de tineret din comuna
15 Ájgel Ágnes Preşedinte
Bixad
16 Consiliul Local al Comunei Bixad Bács Marton Csaba Primar
17 Parohia Romano - Catoliă Bixad Laczkó Vilmos Preot
18 sc KINCSES & MÜLLER srl Müller János Director
BODOC
sc CUPTORUL DE AUR –
19 Zsunkuly Csaba Director
ARANYKEMENCE srl
20 sc FAVORIT sa Kicsi József Director
sc PRODUCŢIE şi COMERCIALĂ
21 Nagy Mihály Director
TRIO IMPEX srl
BRĂDUŢ
FILIA
22 Asociaţia "KORMOS" Balázsi Csilla Preşedinte
23 sc EUROPAN srl Fosztó László Director
TĂLIŞOARA
24 Asociaţia "MESSZELÁTÓ " Máté Anikó Preşedinte

357

GHIDFALĂU
ANGHELUŞ
25 sc TWIN IMPEX srl Váncsa Jenő Director
GHIDFALĂU
26 Asociaţia de tineret "KALÁRIS" Bakk Csaba Preşedinte
Consiliul Local al Comunei
27 Berde József Primar
Ghidfalău
28 sc AGRO DEPO srl Berde Ervin Director
MALNAŞ
29 Parohia Reformata Malnaş Sat Márk László-Gyula Preot
MICFALĂU
Asociaţia "FANFARA TROMBON
30 Sorbán Miklós Preşedinte
1995"
31 Asociaţia "FEJÉR ÁKOS" Nagy Emeric-Alexandru Preşedinte
32 Consiliul Local al Comunei Micfalău Nyáguly Vilmos Primar
33 Parohia Reformată Micfalău Bálint Csongor-Attila Preot
34 Parohia Romano - Catolică Micfalău Simó Gábor Preot
35 sc ARPI-TRANS srl Gábor Árpád Director
36 sc KICSI-FERMA-PROD srl Kicsi Csaba Director

358

ORAŞ BARAOLT
BARAOLT
37 Asociaţia "Dr. FÁBIÁN LÁSZLÓ" Antal István Preşedinte
38 Asociaţia Culturala "GAÁL MÓZES" Demeter László Preşedinte
Asociaţia Intreprinzatorilor
39 Kertész György Preşedinte
"ERDŐVIDÉK"
Asociaţia Speo-Turistica si de
40 Protectia Naturii „LUMEA Dénes Ildikó Preşedinte
PIERDUTA”
Comisia Comemorativa si Fundatia
41 Dimény János Preşedinte
„BARÓTI SZABÓ DÁVID"
42 sc EX-FOR srl Komporály Viktor Director
SOCIETATEA AGRICOLA SILV-
43 Incze Alexandru Director
ALIM
CĂPENI
Cabinet Medical Medicina de Familie
44 Ágoston Ştefan Director
- Agoston Stefan
RACOŞUL DE SUS
Asociaţia "INTERMEDIA
45 Székely Blanka Preşedinte
ERDŐVIDÉK"
VALEA CRIŞULUI
CALNIC
Asociaţia Culturala de Tineret si de
46 Protectia Mediului "DR. BEDO Popescu Róbert Preşedinte
ALBERT"

359

VÂRGHIŞ
VÂRGHIŞ
Asociaţia Crescatorilor de Animale
47 Farkas Sándor Preşedinte
din Comuna Vârghiş
48 Consiliul Local al Comunei Vârghis Ilkei Francisc Primar

360

III.4.3 Descrierea resurselor materiale
(echipamente, localuri disponibile)
III.4.3.1 Sediul central - Bodoc
Primăria din comuna Bodoc pune la dispoziţie spaţiile necesare birourilor
Compartimentului Administrativ. Membri fondatori vor asigura timp de un an birotica,
răstimp în care GAL poate să achiziţioneze echipamentele necesare derulării normale a
activităţii.
Spaţiile se află la mansarda clădirii Primăriei. Actualmente spaţiile sunt folosite drept
camere de oaspeţi.

361

III.4.3.2 Punct de lucru - Baraolt
Asociaţia alcătuită din IMM pune la dispoziţie, cu aceleaşi condiţii ca şi sediul central,
spaţiu pentru înfiinţarea unui punct de lucru.

362

III.4.4 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL
RON/lună #luni RON/An EUR/An
Componenta a: Subtotal RON 37,030 16.00% RON 630,323 €152,362
a01 Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; RON 15,393 RON 370,676 €89,600
a01.1 Responsabil administrativ – Director executiv al Asociaţiei RON 4,620 12.00 RON 55,436 €13,400
a01.2 Activităţi de secretariat RON 3,275 12.00 RON 39,302 €9,500
a01.3 Animator (2) RON 3,499 24.00 RON 83,981 €20,300
a01.4 Expert Tehnic (4) RON 3,999 48.00 RON 191,957 €46,400
Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză
a02 RON 7,929 RON 95,151 €23,000
legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală;
a02.1 Consultant extern financiar - contabil RON 4,137 12.00 RON 49,644 €12,000
a02.2 Consultant extern Dezvoltare Rurală & Identitate Vizuală & Informare RON 3,792 12.00 RON 45,507 €11,000
a03 Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; RON 2,413 12.00 RON 28,959 €7,000
Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi
a04 electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea RON 2,848 12.00 RON 34,180 €8,262
activităţilor GAL;
a05 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; RON 1,896 12.00 RON 22,754 €5,500

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii
a06 RON 2,069 12.00 RON 24,822 €6,000
poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.);

Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de
a07 RON 4,482 12.00 RON 53,781 €13,000
dezvoltare rurală, seminarii etc.
Componenta b: Subtotal RON 13,132 4.00% RON 157,584 €38,091
b01 Studii ale zonei; RON 2,241 12.00 RON 26,891 €6,500
Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare
b02 RON 3,651 12.00 RON 43,815 €10,591
locală;
Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare
b03 RON 2,241 12.00 RON 26,891 €6,500
locală;
b04 Evenimente de promovare; RON 2,758 12.00 RON 33,096 €8,000
b05 Instruirea liderilor locali. RON 2,241 12.00 RON 26,891 €6,500
Total GAL RON 50,162 RON 787,907 €190,453

363

Venituri RON/An
Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; RON 370,676
Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de
expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare RON 95,151
locală;
Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; RON 28,959
Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de
birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente RON 34,180
necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL;
Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; RON 22,754
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi
servicii poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, RON 24,822
lumină, etc.);
Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale
RON 53,781
şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc.
Studii ale zonei; RON 26,891
Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia
RON 43,815
de dezvoltare locală;
Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei
RON 26,891
Evenimente de promovare; RON 33,096
Instruirea liderilor locali. RON 26,891
Total RON 787,907

364

Cheltuieli RON/An
Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; RON 370,676
Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de
expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare RON 95,151
locală;
Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; RON 28,959
Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de
birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente RON 34,180
necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL;
Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; RON 22,754
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi
servicii poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, RON 24,822
lumină, etc.);
Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale
RON 53,781
şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc.
Studii ale zonei; RON 26,891
Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia
RON 43,815
Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei
RON 26,891
Evenimente de promovare; RON 33,096
Instruirea liderilor locali. RON 26,891
Total RON 787,907

365

III.4.4.1 Circuitul financiar pentru măsura 431 (sub-măsura 431.2)

Finanţarea GAL, măsura 431.2

Autoritatea de Management va transmite GAL notificări scrise
menţionând că au fost selectaţi

Semnarea contractului între GAL şi APDRP

cheltuieli de animare şi
funcţionare instruire

Cheltuieli efectuate Aprobarea raportului iniţial de
către CRPDRP

Lunar cereri de plată la CRDRP Demararea activităţilor proiectului

Se verifică pe teren Verificarea pe teren a GAL de către
cheltuielile efectuate (după structurile teritoriale ale APDRP
caz)

Aprobarea raportului
Verificarea eligibilităţii intermediar / final de către
dosarului cererii de CRPDRP
plată şi autorizarea
plăţii
Dosarul cererii de plată care se depune la CRPDRP

Verificarea conformităţii şi eligibilităţii dosarului
cererii de plată şi autorizarea plăţii

APDRP efectuează plata
către GAL

366

1. În urma selecţiei, Autoritatea de Management (AM) va transmite GAL notificări scrise
menţionând că au fost selectaţi (atribuindu-se decizia de autorizare) sau au fost respinşi.
AM înştiinţează APDRP privind autorizarea plăţilor
2. Semnarea contractului între GAL şi APDRP
Pentru cheltuieli de funcţionare Pentru activităţile de animare şi
instruire
GAL efectuează cheltuielile 3. Depunerea raportului iniţial şi
Declaraţiei de eşalonare a plăţilor
(maxim 3 tranşe de plată) la CRPDRP
de către GAL, pentru fiecare proiect în
parte
GAL depune lunar cereri de plată la 4. Aprobarea raportului iniţial de către
CRDRP, aferente cheltuielilor de CRPDRP.
funcţionare
CRDRP verifică pe teren cheltuielile 5. Demararea activităţilor proiectului
efectuate de către GAL (după caz)
Verificarea eligibilităţii dosarului cererii 6. Verificarea pe teren a GAL de către
de plată şi autorizarea plăţii de către structurile teritoriale ale APDRP
CRPDRP (eliberarea certificatului de
plată)
7. Depunerea raportului intermediar /
final la CRPDRP de către GAL
8. Aprobarea raportului intermediar / final
de către CRPDRP
9. GAL întocmeşte dosarul cererii de
plată pe care îl depune la CRPDRP –
fiecărui Raport Intermediar aprobat îi
corespunde o plată intermediară, în
conformitate cu Declaraţia de
Eşalonare a Plăţilor; în urma aprobării
Raportului Final se efectuează plata
finală de către APDRP
10. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii
dosarului cererii de plată şi autorizarea
plăţii de către CRPDRP (eliberarea
certificatului de plată)
11. APDRP efectuează plata către GAL
(maxim 30 de zile de la aprobarea
cererii)

367

III.4.5 Dispozitivul de comunicare şi informare
Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de
constituire a parteneriatelor public – private cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului
ca GAL în acţiunile de sale de funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.
Pregătindu-şi campania de comunicare în mediul rural, Delegaţia Comisiei Europene în
România, în anul 2004 constata că populaţia din mediul rural „nu se consideră destul de
informată … şi şi-ar dori să dispună de mai multe informaţii; are încredere, cu predilecţie,
in lideri local”. 36
Campania MIE din 2006 s-a bazat pe Euro - Barometrul rural conform căruia „principale
surse locale de informaţie, în ordine descrescătoare, primarul - 65%, consilierul
local - 34%, preotul - 20% şi directorul şcolii, profesori sau învăţători - 6%.” 37
Nu avem motive să presupunem că în mediul rural s-ar fi produs modificări drastice, prin
urmare grupul ţintă cel mai important va fi cel al „liderilor locali: primari, consilieri
locali, preoţi, dascăli, medici de familie.
Prin urmare GAL va apela la serviciile unui consultant în materie de comunicare şi
informare, pentru a beneficia de informaţii utile, consistente, la zi. Livrarea acestor
informaţii în schimb, va fi operată de către animatorii GAL cu suportul grupurilor de
lucru locale.
Pe de altă parte, conform unui raport din 2008 al EuroStat 38, 53% dintre cetăţenii UE nu
au auzit de PAC.
Pentru cei care au auzit de PAC priorităţile sunt următoarele:
• 43% - să asigure preţuri de consum mai convenabile
• 42% - să asigure respectarea normelor de calitate şi de sănătate la produsele alimentare
• 40% - să asigure venituri decente pentru fermieri – în cazul României 62% din cei
intervievaţi au optat pentru acest răspuns – ceea ce înseamnă, că aceasta este una dintre
marile aşteptări ale populaţiei faţă de PAC.
Interesul pentru informaţii legate de PAC la nivel UE este de 56%, România (şi Slovacia)
situându-se pe primul loc cu 70%. Putem deci presupune că şi în aria GAL există interes
real pentru informaţii utile legate de PAC pilonul II.

36
DCE STRATEGIA DE COMUNICARE, Anexa 1 pag. 33
37
http://www.mdrl.ro/index.php?p=265
38
Europeans, Agriculture and the Common Agricultural Policy, Fieldwork November-December 2007,
Publication March 2008

368

Conform unui alt raport 39 ponderea populaţiei care trăieşte în zone rurale sau
preponderent rurale este ceai mai mare în România.

Population living in either predominantly or
intermediate rural areas
91.1%
100.0%
68.2% 64.2%
80.0%
56.3%
60.0%
40.0%
20.0%
0.0%
Romania Latvia Greece EU average

Prin urmare pattern -urile înregistrate în rândurile populaţiei rurale au o importanţă foarte
mare.
III.4.5.1 Metodologia
Metodologia va valorifica cunoştinţele dobândite cu ocazia cursurilor de formare legate
de Axa LEADER.
Vor exista două grupuri ţintă distincte:
• locuitorilor (informare şi comunicare)
• actorilor implicaţi în dezvoltarea teritoriului (în legătură cu buna funcţionare a GAL şi
implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală)

39
European Union, Directorate-General for Agriculture and Rural Development, RURAL
DEVELOPMENT IN THE EUROPEAN UNION, STATISTICAL AND ECONOMIC INFORMATION
REPORT 2007, November

369

Nivelul de eficienţă al comunicării la care se doreşte să se ajungă poate fi reprezentat
astfel:
asumare - in
cazul actorilor

angajament

implicare

participare
cunoastere - in
cazul locitorilor

comunicare

informare

constientizare

III.4.5.2 Instrumentele necesare pentru informare şi comunicare
Respectând planificarea întâlnirilor proiectului pe măsura 431.1, lunar, de regulă în
ultima săptămână, miercuri se va organiza „După amiaza LEADER” în fiecare localitate.
În caz că respectiva zi este una de sărbătoare oficială, acţiunea se va programa pentru
săptămâna următoare. Fiind 13 localităţi la Micfalău şi Bixad (fiind şi limitrofe) se va
organiza în aceeaşi lună în prima şi a doua săptămână.
Aceste acţiuni se vor baza pe „instrumentele” descrise în cele ce urmează.
Instrument La fiecare acţiune După caz Pregătire
întâlniri – conferinţe tematice X
seminarii ad-hoc X
grupuri de lucru X
afişe, publicaţii X
acces la baze de date X
elaborare şi diseminare de materiale X X
mas-media X

370

III.4.5.2.1 întâlniri – conferinţe tematice
Obiectivul general al acestor acţiuni este: Diseminare de cunoştinţe generale despre PAC
Pilonul II, abordarea LEADER şi despre PNDR 2007 – 2013.
Sursele cele mai importante pentru aceste activităţi sunt:
• DECIZIA CONSILIULUI din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale
Comunităţii pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013),
(2006/144/CE)
• Abordarea LEADER: un ghid elementar
• Guvernul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, versiunea consolidată 31 martie 2009, Număr CCI:
2007RO06RPO001
•A LEADER Dissemination Guide Book based on programme experience in Finland,
Ireland and the Czech Republic, Final Report of the Transnational LEADER
Dissemination Project for the Finnish Rural Policy Committee 20th February 2008
•The LAG Handbook, A guide through the stunning world of local action groups, March
2007
Materialele utilizate vor fi:
• istoricul şi abordarea LEDER – pe baza „Teaching Kit” din „LEADER Capitalisation
Library”
o Declaraţia de la Cork
o I. Apariţia politicii europene de dezvoltare rurală
o II. LEADER: o abordare pentru dezvoltarea rurală
o III. Abordarea axată pe zonă
o IV. Abordarea de la bază la vârf
o V. Abordarea bazată pe parteneriat şi „grupul de acţiune locală”
o VI. Inovarea
o VII. Abordarea integrată
o VIII. Constituirea de reţele şi cooperarea între zone
o IX. Finanţare şi gestionare la nivel local
• exemple de bună practică – din publicaţiile referitoare la bunele practici
• prezentarea Axelor şi Măsurilor PNDR
Rezultate cuantificabile:
3 ani x 13 acţiuni x 20 persoane/acţiune = 780
Cel puţin 780 persoane vor asista la întâlniri – conferinţe tematice.
III.4.5.2.2 seminarii ad-hoc
• prezentarea apelurilor în pregătire
• prezentarea proiectelor de succes de pe zona GAL şi a partenerilor interni şi externi
• prezentarea rezultatelor, concluziilor activităţii grupurilor de lucru.

371

III.4.5.2.3 grupuri de lucru
Grupurile de lucru existente se transformă în grupuri tematice de animare, având drept
scop încurajarea formării până la sfârşitul perioadei de programare 2011 – 2013 a unei
reţele de grupuri de lucru pe aceeaşi tematică în cele 13 localităţi.
Obiectiv sub măsura 431.1 Obiectiv sub măsura 431.2
Evaluare intermediară, identificarea
problemelor şi obiectivelor în vederea
Grup de lucru 1 Dosarul de candidatură inserării concluziilor în strategia
pentru următoarea perspectivă
financiară 2014 - 2020
Suport pentru parteneriate:
• din interiorul GAL
Realizarea parteneriatului şi
Grup de lucru 2 • în reţeaua naţională
funcţionarea GAL
• în reţeaua comunitară
• În relaţia cu cei doi parteneri externi
Organizare – Logistică pentru Monitoring & Organizare – Logistică
Grup de lucru 3
Seminarii - Întâlniri pentru activităţile din teren
Astfel „lecţiile învăţate” pe parcursul implementării proiectului de formare a GAL vor fi
valorificate în continuare.
Rezultate cuantificabile:
Pe parcursul perioadei de 3 se preconizează înfiinţarea în fiecare localitate a 3 grupuri de
lucru locale, adică pe parcursul a 3 ani se vor înfiinţa
13 localităţi x 3 grupuri de lucru/localitate x 3 membri/grup de lucru = 117
Cel puţin 117 oameni implicaţi în activităţile grupurilor de lucru.

372

Tematică de studiat pentru grupurile de lucru
Tematica de studiat
•SELF-EVALUATION WORKBOOK FOR LOCAL ACTION GROUPS,
Ministry of Agriculture and Forestry Helsinki 2004
•Synthesis of mid-term evaluations of LEADER+ programmes, Final Report,
Commissioned by: European Commission, DG AGRI, Vienna, November
2006 / ANr. A 2936.10 (100026)
•LEADER+, Guidelines for the Ex ante Evaluation of Programmes
•GUIDELINES FOR THE EVALUATION OF LEADER+
PROGRAMMES, EUROPEAN COMMISSION, AGRICULTURE
Evaluare intermediară, identificarea DIRECTORATE-GENERAL, January 2002, DOCUMENT VI/43503/02-
problemelor şi obiectivelor în REV.1
Grup de lucru 1 vederea inserării concluziilor în •PLAYBOOK FOR LOCAL ACTION GROUPS - Using self-evaluation to
strategia pentru următoarea improve your teamwork skills, APRIL 2004, Ministry of Agriculture and
perspectivă financiară 2014 - 2020 Forestry, Helsinki
•Evaluating a territory’s touristic potential, following the LEADER seminar
on this topic in Sierra de Gata (Extremadura, Spain) from 10 to 13 January
1996.
•La valorisation du tourisme de randonnée dans les territoires ruraux, Guide
pédagogique sur l’élaboration et la mise en oeuvre d’un projet de randonnée
pédestre “INNOVATION EN MILIEU RURAL” CAHIER DE
L’INNOVATION N°12 OBSERVATOIRE EUROPÉEN LEADER, MARS
2001

373

Tematica de studiat
•Networking: The Leader experience, September 2006
•GUIDELINES FOR THE ADMINISTRATIVE IMPLEMENTATION OF
PROJECTS FOR COOPERATION BETWEEN RURAL AREAS,
EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE-GENERAL
AGRICULTURE, Directorate F. Horizontal aspects of rural development;
SAPARD, F.3. Coordination of rural development, Brussels, 8 January
2004
•Transnational Cooperation – a Tool at the Service of Rural Development,
Suport pentru parteneriate:
1997, LEADER European Observatory
• din interiorul GAL
•Methodology Factsheets
• în reţeaua naţională
Grup de lucru 2 •Guide Méthodologique – Élaborer son projet do coopération territoriale,
• în reţeaua comunitară
Unité nationale d’animation du réseau LEADER français, 2007
• În relaţia cu cei doi parteneri
•Guide Méthodologique principes et Méthodes– Élaborer son projet do
externi
coopération territoriale, Unité nationale d’animation du réseau LEADER
français, 2007
•La coopération transnationale dans le cadre de LEADER II, Leçons du
passé, outils pour le futur, “INNOVATION EN MILIEU RURAL”,
CAHIER DE L’INNOVATION N° 11, OBSERVATOIRE EUROPÉEN
LEADER, MARS 2001
•Cooperation in LEADER+, The Actual Benefits for the Local Areas…,
LEADER+ Observatory Contact Point, March 2007
•Dezvoltarea rurală 2007-2013, MANUAL PRIVIND CADRUL COMUN
Monitoring & Organizare –
Grup de lucru 3 DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE, Document de orientare,
Logistică pentru activităţile din teren
septembrie 2006, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală

374

III.4.5.2.4 afişe, publicaţii
Afişe:
GAL va avea pentru fiecare perioadă de programare începând cu 2011 – 2013 afişe
standard de dimensiuni A3 şi A2.
A2 vor fi plasate în spaţii publice (staţii de autobuz, primării, şcoli, etc.)
A3 vor fi distribuite gratuit, împreună cu publicaţiile GAL.
Publicaţii:
1. Prima publicaţie va fi una conţinând materialele apărute cu ocazia întâlnirilor legate de
proiectul pentru măsura 431.1 – această publicaţie va fi o inventariere a ceea ce îşi doresc
locuitorii din zonă de la LEADER.
2. A doua publicaţie va fi un extras din Strategia de dezvoltare locală
2.a. Planul financiar
2.b. Arborele obiectivelor
2.c. Arborele problemelor
3. Pentru fiecare seminar se va edita o publicaţie conţinând prezentarea
3.a. activităţii grupurilor de lucru – dacă este cazul
3.b. unor apeluri în fază de pregătire sau active – dacă este cazul
3.c. unor evenimente importante din reţeaua naţională şi din activitatea partenerilor
externi – dacă este cazul
3.d. materiale pregătite pentru întâlniri – conferinţe tematice
Aceste publicaţii vor fi dispuse în fiecare localitate pe standuri standardizate ale GAL, cu
inscripţia clară că este vorba de materiale gratuite, în magazine, dispensare medicale şi
veterinare, în holurile primăriilor şi în orice alte spaţii frecventate des de cetăţeni.
III.4.5.2.5 acces la baze de date
GAL va avea un site minimum trilingv (română – maghiară – engleză). Toate datele
conţinute în Strategia de dezvoltare locală vor fi postate în format html, organizat în
tabele pentru a putea fi consultate şi descărcate la nevoie.

375

III.4.5.2.6 elaborare şi diseminare de materiale
Materialele elaborate spre a fi diseminate în aria GAL se vor axa pe teme care pot
contribui la înrădăcinarea unor aptitudini şi cunoştinţe care să faciliteze orientarea spre
iniţiative de dezvoltare durabile:
• Rolul formării în dezvoltarea rurală 40
• Organizare integrată sectorială – prelucrarea produselor de lactate 41
• Marketingul produselor locale – Canale de distribuţie scurte şi lungi 42
• Inovare şi dezvoltare rurală 43
• Competitivitatea economică în strategii locale 44
• Competitivitate de mediu în strategii locale 45
• Competitivitate socială în strategii locale 46
• Competitivitate teritorială în strategii locale 47
• Competitivitate globală a zonelor rurale 48
• Organizarea parteneriatelor locale 49
• Surse de energie neconvenţională în LEADER 50
• Împotriva excluziunii sociale în zonele rurale 51
• De la strategie la acţiune – selectarea proiectelor 52
• Cercetare, transfer de cunoştinţe în dezvoltarea rurală 53

40
LA FORMATION AU SERVICE DU DÉVELOPPEMENT TERRITORIAL, décembre 2000,
Observatoire européen LEADER
41
The collective organisation of a sector for the local valorisation of agricultural resources: the example of
cheese processing, “RURAL INNOVATION” DOSSIER N° 1, LEADER EUROPEAN OBSERVATORY
42
Marketing local products, Short and long distribution channels, “RURAL INNOVATION” DOSSIER
N° 7, LEADER EUROPEAN OBSERVTORY, JUL 2000
43
Innovation and Rural Development, The Observatory Dossiers No. 2 - 1997
44
Economic competitiveness, Creating a territorial development strategy in the light of the LEADER
experience, Part 4, “RURAL INNOVATION”, DOSSIER N° 6 – PART 4, LEADER EUROPEAN OBSER
VATORY, JULY 2000
45
Environmental competitiveness, Creating a territorial development strategy in the light of the LEADER
experience, Part 3, “RURAL INNOVATION”, DO S S I E R N° 6 – PA R T 3, LEADER EUROPEAN
OBSERVATORY, JUNE 2000
46
Social competitiveness, Creating a territorial development strategy in the light of the LEADER
experience, Part 2, “RURAL INNOVATION” DOSSIERN° 6 – PART 2, LEADER EUROPEAN
OBSERVATORY, JUNE 2000
47
Territorial competitiveness, Creating a territorial development strategy in light of the LEADER
experience, Part 1, “RURAL INNOVATION” DOSSIER N° 6 – PART 1, LEADER EUROPEAN
OBSERVATORY, DECEMBER 1999
48
Global competitiveness of rural areas, Creating a territorial development strategy in the light of the
LEADER experience, Part 5, “RURAL INNOVATION” DOSSIER N° 6 – PART 5, LEADER
EUROPEAN OBSERVATORY, FEBRUARY 2001
49
Organising local partnerships, “INNOVATION IN RURAL AREAS”, NOTEBOOK NO. 2, LEADER
EUROPEAN OBSERVTORY 1997
50
Renewable sources of energy, sustainable sources of energy1999 - LEADER European Observatory
51
Fighting social exclusion in rural areas, “RURAL INNOVATION”, DOSSIER NO. 8, LEADER
EUROPEAN OBSERVATORY, JULY 2000
52
From strategy to action: project selection, “INNOVATION IN RURAL AREAS” NOTEBOOK NO. 3,
LEADER EUROPEAN OBSERVTORY

376

III.4.5.2.7 mas-media
Conform EUROBAROMETRU 68.2, OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ,
Toamna 2007, RAPORT NAŢIONAL: „După biserică, românii au încredere în armată
(68%), televiziune şi radio (61%) şi presa scrisă (53%).”
Animatorii GAL vor avea ca sarcină informarea permanentă a reprezentanţilor
mas-media în legătură cu activităţile, acţiunile şi evenimentele GAL.
Denumire Localitate Tip
Háromszék Sfântu Cotidian www.3szek.ro
Gheorghe judeţean
Székely Hírmondó Târgu Cotidian www.hirmondo.ro/web/
Secuiesc judeţean
Új Magyar Szó Bucureşti Cotidian www.manna.ro
naţional
Krónika Cluj – Napoca Cotidian www.kronika.ro
naţional
Radio Târgu Mureş Târgu Mureş Regional www.radiomures.ro
Regio Radio Sfântu Radio Judeţean www.regioradio.ro/
Gheorghe
TVR – Emisiunea în Bucureşti Naţional
lb. maghiară
Duna TV Budapest Internaţional

Mas-media regională, naţională şi internaţională are corespondenţi în judeţul Covasna –
acesta este grupul ţintă. Vizibilitatea GAL depinde în mare măsură de relaţia dintre
corespondenţi şi oficialii GAL.
La inaugurarea Biroului GAL, în cadrul unui eveniment formal reprezentanţii mas-media
vor fi invitaţi la o mică dezbatere: cum să fie comunicarea între GAL şi mas-media?
Mailing list
Toţi corespondenţii care doresc să fie la zi cu viaţa GAL, vor fi introduşi în lista de
corespondenţă a GAL, astfel corespondenţii de presă vor fi înştiinţaţi automat prin e-mail
despre toate acţiunile şi activităţile GAL, inclusiv seminariale şi cursurile de formare
organizate pentru GAL.
Comunicate de presă
Acţiunile şi evenimentele GAL vor fi anunţate prin Comunicate de presă, respectând
regulile de Identitate Vizuală.
Anunţuri plătite
Evenimentele mai importante (de exemplu lansări de apel) vor fi făcute publice şi prin
anunţuri plătite, respectând regulile de Identitate Vizuală.
Publicaţii

53
Research, transfer and acquisition of knowledge in aid of rural development, “RURAL INNOVATION”
DOSSIER NO. 10, LEADER EUROPEAN OBSERVATORY, FEBRUARY 2001

377

Câte un exemplar din toate publicaţiile GAL vor fi expediate pe adresa corespondenţilor,
cu rugămintea, ca aceste publicaţii să fie prezentate în presă.
Conferinţe de presă
Vor fi organizate conferinţe de presă cu ocazia evenimentelor importante şi la finele
fiecărui an, spre a prezenta public bilanţul activităţilor GAL.

378

III.5. Implementarea proiectelor în cadrul GAL
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare
Informaţiile necesare monitorizării implementării se colectează din cererile de finanţare
întocmite de către beneficiari. Aceste documente conţin informaţiile necesare calculării
indicatorilor financiari, de realizare şi pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari
monitorizării şi evaluării măsurilor din PNDR.
III.5.1 Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de
GAL
III.5.1.1 Monitorizare
Mnitorizarea prevede un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în care are loc
gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea
sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.
Dispozitivul de monitorizare va fi în concordanţă cu cerinţele Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 şi anume respectând principiul „O
ABORDARE COMUNĂ A MONITORIZĂRII ŞI EVALUĂRII” activităţile aferente se vor
alinia „Cadrului comun de monitorizare şi evaluare” 54.
Monitorizarea se va conforma în cel mai scurt timp la toate cerinţele sau sugestiile DADR
considerând că o cooperare cât mai bună cu DADR contribuie la reuşita implementării
Strategiei de dezvoltare locală.
Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al activităţilor
finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul proiectelor.
Monitorizarea generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la punerea în
aplicare corectă a măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele operaţionale.
Monitorizarea contribuie la justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii preţioase pentru
evaluarea măsurilor 55
Resursele disponibile de monitorizare a programelor se vor axa pe un număr limitat de indicatori
comuni de realizare şi de rezultat care descriu în mod semnificativ evoluţia intervenţiilor în
direcţia obiectivelor de program convenite şi care pot fi cumulate la nivelul UE. 56
Monitorizarea va permite colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la
activităţile desfăşurate.

54
MANUAL PRIVIND CADRUL COMUN DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE, Document de orientare,
septembrie 2006, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală - CCME
55
CCME, Nota directoare B - Orientări privind evaluarea
56
CCME

379

Ce controlăm? Ce influenţăm direct? Ce influenţăm indirect?

Inputuri Realizări Rezultate Impacturi Impacturi
intermediare globale

Administrare - Audit

Punere în aplicare - monitorizare

Evaluare în itinere

Indicatorii sunt folosiţii drept instrumente de evaluare a gradului în care au fost realizate
obiectivele preconizate prin măsuri sau programe globale. Evaluarea impactului, care reprezintă
măsura în care un program şi-a îndeplinit obiectivele strategice, se efectuează pe baza realizărilor
şi a rezultatelor măsurilor individuale, prin intermediul ierarhiei obiectivelor.
Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din punct de vedere al
costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util (SMART). Indicatorii nu pot
cuprinde întotdeauna date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii pot include de
asemenea evaluări calitative sau supoziţii logice.
III.5.1.1.1 Logica de intervenţie şi indicatorii
Logica de intervenţie stabileşte lanţul de cauzalitate începând cu inputul bugetar, continuând cu
realizările şi rezultate măsurilor şi terminând cu impactul acestora. Astfel, logica de intervenţie
orientează evaluarea consecutivă a contribuţiei unei măsuri în direcţia realizării obiectivelor sale.
Atât Strategia de dezvoltare locală cât şi proiectele au o ierarhie a obiectivelor conform CCME -
Anexa 2 la Nota directoare D – Ierarhia obiectivelor.
Logica de intervenţie pentru fiecare măsură şi indicatorii comuni corespunzători sunt prezentaţi
în fişele de măsuri CCME - Anexa 2 la Nota directoare E – Fişele de măsuri.
În strategie s-au folosit cu precădere indicatori „comuni”. Astfel şi proiectele vor utiliza de
preferinţă indicatori comuni şi mai puţin indicatori suplimentai 57. Prin urmare monitorizarea se
va baza în primul rând pe indicatorii comuni folosiţi.
La nivelul GAL monitorizarea se va face pe indicatorii Planului financiar. La nivelul proiectelor
monitorizarea se va face pe indicatorii proiectului. Dacă indicatorii dintr-un anumit proiect nu
sunt direct compatibili cu indicatorii comuni sau suplimentari standard, se va proceda la şi la o
„transformare” a indicatorilor proiectului în indicatori standard comuni sau în cel mai rău caz
suplimentari.
Dispozitivul de implementare şi control va ţine cont de metodologia Managementului Ciclului de
Proiect.
Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în raport cu
indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate.

57
CCME - Notele directoare A şi K

380

Ierarhia indicatorilor Ierarhia obiectivelor
Necesităţi

Impact Obiective globale

Rezultat Obiective specifice

Realizare Obiective operaţionale

Input

III.5.1.1.2 M1.1-E3.8 FISA DE VERIFICARE PE TEREN
Data: Localizare:
Persoana întâlnită (nume şi funcţie):
Semnătura
Secţiunea A1: Condiţii administrativ-procedurale
Rezultatul verificării
documentare la locul investiţiei
Nr.
Obiectul analizei / verificării Expert Nu Nu
Crt.
Da Nu este Da Nu este
cazul cazul
Beneficiarul s-a prezentat la data, Expert1
1 locul si ora programata pentru
începerea verificării? Expert2
Persoanele întâlnite în cursul
Expert1
verificării şi implicate în proiect
2
corespund cu cele precizate în
Expert2
cererea de finanţare?
Beneficiarul a participat nemijlocit
Expert1
prin reprezentantul legal/tehnic la
3
toate etapele de verificare pe teren
Expert2
a Cererii de Finanţare?
Pentru efectuarea verificărilor,
Expert1
beneficiarul a asigurat accesul
4
neîngrădit la obiectivul de
Expert2
investiţie?

381

Rezultatul verificării
documentare la locul investiţiei
Nr.
Obiectul analizei / verificării Expert Nu Nu
Crt.
Da Nu este Da Nu este
cazul cazul
Localizarea/ amplasarea proiectului
este conforma cu cea specificata de Expert1
5 beneficiar in Cererea de Finanţare
si in documentele anexate Cererii Expert2
de Finanţare?1
Condiţiile existente pe teren permit
Expert1
realizarea investiţiilor prevăzute in
6
Studiul de fezabilitate: utilaje,
Expert2
dotări (după caz)?1
Infrastructura existentă folosită
Expert1
pentru realizarea proiectului
7
corespunde cu descrierea dată în
Expert2
cererea de finanţare?1
Descrierile tehnice despre obiectul
de investiţii pentru modernizări, Expert1
8 extinderi si retehnologizări oferite
în cadrul studiului de fezabilitate Expert2
corespund realităţii ?1
Au fost realizate fotografii
Expert1
relevante pentru proiect pentru
9
prezentarea situaţiei existente, la
Expert2
data vizitei pe teren?
Categoriile de investiţii eligibile Expert1
10 sunt în conformitate cu cele
specificate în măsură? Expert2
Categoriile de investiţii neeligibile Expert1
11 sunt în conformitate cu cele
specificate în măsură?1 Expert2
Planul financiar este corect Expert1
12 completat şi respectă gradul de
intervenţie publică ? Expert2
Pentru IMM-uri se respectă gradul Expert1
13 de intervenţie publică din Planul
Expert2
financiar?
Expert1
14
Expert2
Expert1
15
Expert2
Expert1
16
Expert2
Expert1
17
Expert2
Expert1
18
Expert2

382

51 - Pentru investiţiile noi se verifica existenta terenului pe care va fi amplasata investiţia,
conform documentelor anexate Cererii de Finanţare si localizarea acestora (ex: borne
kilometrice, vecinătăţi etc.), care vor fi specificate la rubrica Observaţii GAL;
- Pentru modernizări se verifica daca amplasarea construcţiei existente, care urmează sa fie
modernizata, corespunde cu cea din Cererea de Finanţare si din documentele anexate Cererii de
Finanţare.
61 - Daca investiţia se refera la înlocuirea unor maşini, utilaje etc., se verifica existenta acestora
si daca starea acestora corespunde cu cele descrise in studiul de fezabilitate.
- daca proiectul se refera la achiziţionarea unor noi dotări se verifica daca acestea au legătură cu
proiectul propus spre finanţare si sunt necesare proiectului, ca rezultat al identificării lor in baza
studiului de fezabilitate.
71 – atât pentru modernizare cat si pentru investiţie nouă, se verifică pe teren dacă proiectul are
acces la infrastructura de bază (drumuri principale, electricitate, apă, canalizare etc.) si starea
acesteia, conform celor specificate in studiul de fezabilitate. Aceste date se înscriu la rubrica
Observaţii GAL.
81 - dacă investiţia se referă la modernizarea/ extinderea unei clădiri se verifică existenţa clădirii
şi dacă starea fizică a clădirii corespunde cu cea descrisă în studiul de fezabilitate.
- dacă investiţia se referă la modernizarea unui flux tehnologic, se verifică dacă acesta
corespunde cu cel din studiul de fezabilitate;
Dacă investiţia se referă la o modernizare:
- dacă unitatea este in funcţiune, se verifică daca are autorizaţie de funcţionare şi dacă aceasta
este in termen de valabilitate;
- se solicită informaţii de la beneficiar privind numărul de salariaţi existenţi, cantitatea maximă
prelucrată în anul anterior / semestrul anterior depunerii Cererii de finanţare şi dacă aceste
informaţii corespund datelor din studiul de fezabilitate/ planul de afaceri.
111 – se verifică dacă categoriile de investiţii preconizate sa fie realizate prin proiect si care sunt
cuprinse in Bugetul indicativ sunt cuprinse in Lista cheltuielilor eligibile specifice măsurii/ Fişa
tehnică a măsurii. In cazul in care o parte din cheltuielile eligibile din Bugetul indicativ sunt
neeligibile se specifică.
121 – se verifică in Bugetul indicativ dacă există cheltuieli neeligibile (din Lista cheltuielilor
neeligibile specificate in Fişa tehnică a măsurii respective) care au fost încadrate la cheltuieli
eligibile. Daca există astfel de situaţii, se specifică acest lucru.
Aceste observaţii se înscriu la rubrica Observaţii GAL.

Secţiunea A2:Verificarea copiilor documentelor anexate la cererea de finanţare cu originalele
aflate la solicitant:
Rezultatul verificării la
Nr. Documentul verificat (copia cu originalul locul investiţiei
Expert
crt. existent la solicitant) Da Nu Nu este cazul
Expert1
1 Document 4
Expert2
2 Document 5 Expert1
Expert2
. Expert1
. Expert2
.
16 Document 27 Expert1
Expert2

383

Pentru documentele care nu au putut fi verificate, se va specifica la rubrica Observaţii GAL
cauza neverificării (de exemplu: documentul este depus la organismul …. pentru avizare etc.).
Concluzii
Cele observate în cursul verificării pe teren corespund cu Cererea de finanţare?
DA NU

Observaţii GAL:
vor fi menţionate la rubrica „Observaţiile GAL” toate aspectele neclare întâmpinate la studierea
documentaţiei in birou si efectuarea verificării pe teren si orice alte constatări ale experţilor care
pot afecta implementarea proiectului.
Responsabil
Compartiment Data:
Aprobat de Administrativ zz/ll/aaa
Nume şi prenume
Semnătura / / /
Întocmit de Expert1 GAL
Nume şi prenume
Semnătura / / /
Întocmit de Expert2 GAL
Nume şi prenume
Semnătura / / /

III.5.1.2 Evaluare
Pentru evaluare se propune un dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării către AM a
unor sugestii şi remarci privind rezultatelor implementării proiectelor în cadrul strategiei de
dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine
stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în reflectarea
eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv
rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi
evaluarea vor asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor
publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi
evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în
scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul stabilit.
III.5.1.2.1 Evaluarea Ex - Ante
Evaluarea Ex - Ante 58 s-a realizat de-a lungul celor întâlnirilor din localităţile GAL, cu ocazia
întâlnirilor grupurilor de lucru şi a consultărilor cu DADR, finalizându-se o dată cu evaluarea
dosarului de candidatură a GAL.

58
CCME - Nota directoare C – Orientări privind evaluarea ex ante, inclusiv SEA

384

Evaluarea Ex – Ante a urmărit 59:
•Evaluarea analizei SWOT a programului
o definirea şi evaluarea nevoilor pe termen mediu şi lung.
•Evaluarea obiectivelor programului
o „definirea şi evaluarea obiectivelor de îndeplinit;
o definirea şi evaluarea rezultatelor aşteptate;
o definirea şi evaluarea învăţămintelor trase din evaluarea anterioară;
o definirea şi evaluarea valorii adăugate comunitare;
o definirea şi evaluarea gradului în care au fost luate în calcul priorităţile
Comunităţii.”
•Evaluarea impacturilor scontate
o definirea şi evaluarea obiectivelor cuantificate în special din punct de vedere al
impactului în raport cu situaţia iniţială.”
•Evaluarea procedurilor de punere în aplicare propuse, inclusiv a monitorizării, a evaluării şi a
gestionării financiare
o definirea şi evaluarea calităţii procedurilor de punere în aplicare, de monitorizare,
de evaluare şi de gestionare financiară
III.5.1.2.2 Evaluarea intermediară
Concluziile şi recomandările trebuie să se bazeze strict pe dovezile evaluării cantitative şi
calitative. Imperfecţiunile privind valabilitatea constatărilor şi a aprecierii care rezultă din
acestea ar trebui să fie reflectate în mod critic.
Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe cei
specifici programului. În cazul în care o anumită măsură sau o componentă a programului nu au
produs rezultatele şi impacturile preconizate, este necesară o analiză a motivelor care au produs
acest efect neaşteptat.
III.5.1.2.3 Întrebări de evaluare
Codul măsurii 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe
Întrebări de În ce măsură acţiunile de formare, de informare şi de difuzare a cunoştinţelor
evaluare şi a practicilor inovatoare au ameliorat productivitatea muncii şi/sau alte
elemente privind competitivitatea în sectoarele agricol, alimentar şi forestier?
În ce măsură au contribuit activităţile de formare la ameliorarea gestionării
durabile a terenurilor, inclusiv a gestionării durabile a resurselor naturale?
În ce măsură cursurile de formare asistată corespund nevoilor şi sunt coerente
cu alte măsuri ale programului?

Codul măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri
Întrebări de În ce măsură a facilitat ajutorul instalarea stabilă tinerilor agricultori de
evaluare ambele sexe?
În ce măsură a facilitat ajutorul schimbarea structurală a exploataţiilor după
instalarea iniţială a tinerilor agricultori?
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea potenţialului uman în
sectorul agricol?
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea competitivităţii în sectorul
agricol?

59
Articolul 85 din Regulamentul 1698/2005 al Consiliului

385

Codul măsurii 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole
Întrebări de În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la o mai
evaluare bună utilizare a factorilor de producţie în exploataţiile agricole? În special, în
ce măsură au facilitat investiţiile care beneficiază de sprijin introducerea
noilor tehnologii şi a inovaţiei?
În ce măsură au sporit investiţiile care au beneficiat de ajutor accesul pe piaţă
şi cota de piaţă a exploataţiilor agricole?
În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la o
activitate durabilă şi susţinută a exploataţiilor agricole?
În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la
ameliorarea competitivităţii în sectorul agricol?

Codul măsurii 122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
Întrebări de În ce măsură au contribuit investiţiile care beneficiază de sprijin la creşterea
evaluare diversităţii producţiei exploataţiilor forestiere?
În ce măsură au contribuit investiţiile care beneficiază de sprijin la sporirea
accesului pe piaţă şi a cotei de piaţă a exploataţiilor forestiere în sectoare
precum sectorul energiei regenerabile?
În ce măsură au contribuit investiţiile care beneficiază de sprijin la
menţinerea sau ameliorarea gestionării durabile a pădurilor?

Codul 123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
măsurii
Întrebări de În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la introducerea
evaluare noilor tehnologii şi a inovaţiei?
În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la ameliorarea
calităţii produselor agricole şi forestiere?
eficienţei privind prelucrarea şi comercializarea produselor agricole şi
forestiere?
În ce măsură au contribuit investiţiile care au beneficiat de ajutor la sporirea
accesului pe piaţă şi a cotei de piaţă a exploataţiilor agricole şi forestiere,
inclusiv în sectoare precum sectorul energiei regenerabile?
competitivităţii în sectoarele agricol şi forestier?

Codul 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi
măsurii adaptarea agriculturii şi silviculturii
Întrebări de În ce măsură a contribuit sistemul la restructurarea şi dezvoltarea
evaluare potenţialului fizic prin ameliorarea infrastructurilor?
În ce măsură a promovat sistemul competitivitatea exploataţiilor agricole
şi forestiere prin ameliorarea infrastructurilor?

386

Codul 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
măsurii
Întrebări de În ce măsură a promovat ajutorul o adaptare structurală durabilă a exploataţiilor
evaluare de semi-subzistenţă?
În ce măsură a facilitat ajutorul intrarea pe piaţă a exploataţiilor de semi-
subzistenţă?
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea competitivității în sectorul
agricol?

Codul 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători
măsurii
Întrebări de În ce măsură a facilitat ajutorul adaptarea producţiilor la cerinţele pieţei?
evaluare
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea competitivităţii în sectorul
agricol?

Codul 211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată
măsurii
Întrebări de În ce măsură au contribuit indemnizaţiile compensatorii la garantarea
evaluare exploatării continue a terenului agricol în zonele montane?
În ce măsură au contribuit indemnizaţiile compensatorii la menţinerea unei
comunităţi rurale viabile în zonele montane?
În ce măsură a contribuit sistemul la menţinerea şi promovarea sistemelor
agricole durabile?
În ce măsură a contribuit sistemul la păstrarea peisajului rural și la ameliorarea
mediului?

Codul 214 - Plăţi de agro-mediu
măsurii
Întrebări de În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la menţinerea sau
evaluare promovarea sistemelor agricole durabile?
În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la păstrarea habitatelor şi a
biodiversităţii?
În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la păstrarea şi ameliorarea
calităţii apei?
În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la păstrarea şi ameliorarea
calităţii solului?
În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la diminuarea schimbărilor
climatice?
În ce măsură au contribuit acţiunile de agromediu la păstrarea şi ameliorarea
peisajelor şi a caracteristicilor acestora?
În ce măsură au contribuit măsurile de agromediu la ameliorarea mediului? Se
face deosebirea între contribuţia măsurilor de agromediu puse în aplicare ca
măsuri stricte, cu caracter zonal şi a acţiunilor mai puţin stricte care se aplică la
scară largă.

387

Codul 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
măsurii
Întrebări de În ce măsură a contribuit măsura la crearea efectivă de zone forestiere,
evaluare respectând normele privind protecţia mediului?
În ce măsură a contribuit măsura la crearea de zone forestiere gestionate în mod
durabil care să contribuie la păstrarea funcţiilor ecologice ale pădurilor şi la
prevenirea catastrofelor naturale şi a incendiilor?
În ce măsură a contribuit măsura la păstrarea peisajului rural şi la ameliorarea
mediului?

Codul 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
măsurii
Întrebări de În ce măsură a contribuit ajutorul la promovarea diversităţii şi a spiritului
evaluare antreprenorial? Analiza se concentrează asupra celor mai importante activităţi.
În ce măsură a promovat ajutorul oportunităţi suplimentare de încadrare în
muncă în zonele rurale?
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea diversităţii ţi dezvoltării
economiei rurale?
În ce măsură a contribuit ajutorul la ameliorarea calităţii vieţii în zonele rurale?

Codul 313 - Încurajarea activităţilor turistice
măsurii
Întrebări de În ce măsură a contribuit măsura la dezvoltarea activităţilor turistice? Se face
evaluare deosebirea între activităţi care se desfăşoară pe exploataţii agricole şi alte
activităţi.
În ce măsură a promovat măsura oportunităţi suplimentare de încadrare în
muncă în zonele rurale?
În ce măsură a contribuit măsura la ameliorarea diversităţii şi dezvoltării
economiei rurale?
În ce măsură a contribuit măsura la ameliorarea calităţii vieţii în zonele rurale?

Codul 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
măsurii economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Întrebări de În ce măsură a contribuit măsura la ameliorarea calităţii vieţii în zonele rurale?
evaluare Se face deosebirea între diferitele sectoare vizate (precum comerţul, serviciile
de sănătate, transportul, tehnologia informaţiei, mediul …).
În ce măsură a sporit măsura atractivitatea zonelor rurale? Se face deosebirea
între diferitele sectoare în cauză (precum comerţul, serviciile de sănătate,
transportul, tehnologia informaţiei, mediul …).
În ce măsură a contribuit măsura la stoparea declinului economic şi social şi a
depopulării spaţiului rural?

388

Codul 41 Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală
măsurii
Întrebări de În ce măsură a contribuit abordarea LEADER la ameliorarea guvernării în
evaluare zonele rurale?
În ce măsură a contribuit abordarea LEADER la mobilizarea potenţialului de
dezvoltare endogenă a zonelor rurale?
În ce măsură a contribuit abordarea LEADER la introducerea abordărilor multi
- sectoriale şi la promovarea cooperării pentru punerea în aplicare a
programelor de dezvoltare rurală?
În ce măsură a contribuit abordarea LEADER la priorităţile axelor 1, 2 şi 3?

Codul 431 Funcţionarea grupului local de acţiune, dobândirea de competenţe şi
măsurii acţiunile de animare pe teritoriu
Întrebări de În ce măsură a sporit ajutorul competenţele grupului de acţiune locală şi ale
evaluare altor parteneri implicaţi în punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare
locale?
În ce măsură a contribuit ajutorul la sporirea capacităţii de punere în aplicare a
programului LEADER?
III.5.1.2.4 Evaluarea Ex - Post
Evaluarea Ex – Post ex post analizează gradul de utilizare a resurselor, eficacitatea şi eficienţa
programării FEADR, consecinţele sale socioeconomice, precum şi impactul său asupra
priorităţilor Comunităţii.
III.5.1.2.5 Activităţile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control
implementat de GAL
•Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor);
•Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
•Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
•Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;
•Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;
•Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la
cel mai înalt nivel.

389

III.5.1.2.6 Controlul
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de
implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.
Controlul funcţiilor delegate precum şi controlul managementului implementării strategiei de
dezvoltare vizează următoarele puncte principale:
Asigurarea respectării regulilor de procedură;
•Utilizarea documentelor tip;
•Documentarea indicatorilor de analiză şi evaluare;
•Respectarea convenţiilor ş anexelor tehnice şi financiare;
•Calitatea gestionării dosarelor până la momentul arhivării acestora, care vizează ritmul în care
un dosar este depus, instrumentat, programat, avizat, plătit şi arhivat;
•Calitatea monitorizării în diferitele stadii de avansare a dosarului care vizează respectarea
funcţiilor de gestiune, evaluare, urmărire, alertă, control şi restituire ale acestuia.
Desfăşurarea activităţilor de control al calităţii managementului se va realiza în baza unui plan
de control. Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii,
cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea
doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.
Controlul va avea în vedere următoarele aspecte:
•Analiza dosarelor în funcţie de criteriile aplicabile (de eligibilitate şi de selecţie);
•Analiza criteriilor de eligibilitate (geografice, temporale, referitoare la coordonatorul lucrărilor
şi, respectiv la tipul de cheltuieli);
•Instrumentarea tehnico-economică a dosarului;
•Consultarea serviciilor;
•Planul de financiare/cost total eligibil;
•Respectarea obligaţiilor regulamentare.
Rezultatele acestor controale vor fi analizate de Comitetul Director al GAL care trebuie să
stabilească măsurile corective ce vor fi luate în vederea îmbunătăţirii dispozitivului său, luând în
considerare rezultatele misiunilor de control.
Astfel, prin exercitarea activităţilor de control, GAL urmăreşte realizarea următoarelor obiective
specifice:
a) Punerea la dispoziţia factorilor implicaţi a tuturor informaţiilor referitoare la gestionarea şi
implementarea măsurilor;
b) Informarea periodică a DADR cu privire la evoluţia măsurilor;
c) Intervenţia în timp real asupra întregului lanţ de management şi de control al sprijinului.

390

III.5.1.2.7 Sarcinile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control
implementat de GAL
Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi
01 Informare X
02 Sprijinirea elaborării proiectelor X
03 Lansarea apelului pentru proiecte X
04 Selectarea proiectelor X
05 Controlul administrativ al dosarelor X X
06 Decizie X
07 Notificarea către beneficiar X X
08 Monitorizare X X
09 Plată X
10 Control X X
11 Arhivare X

Compartimentul Administrativ va participa la îndeplinirea tuturor sarcinilor.

Informare
În conformitate cu subcapitolele anterioare ale strategiei:
•întâlniri – conferinţe tematice, pag. 371
•seminarii ad-hoc, pag. 371
Sprijinirea elaborării proiectelor
În conformitate cu subcapitolule anterior al strategiei:
•grupuri de lucru, Grupurile de lucru 1 şi 2, pag. 372
Lansarea apelului pentru proiecte
•grupuri de lucru, Grupurile de lucru 1, 2 şi 3, pag. 372
Selectarea proiectelor
•Descrierea partenerilor, pag. 328
Dacă AM nu va avea alte opţiuni se vor aplica următorii paşi:
Activitate Formular
Dosar
E3.5 DOSAR ADMINISTRATIV
administrativ
Conformitate E2.1 FIŞA DE VERIFICARE A CONFORMITĂŢII
Eligibilitate E3.1 FIŞA DE VERIFICARE A CRITERIILOR DE ELIGIBILITATE
Informaţii
E3.4 FISA DE SOLICITARE A INFORMATIILOR SUPLIMENTARE
suplimentare
Evaluare E3.9 FIŞA DE EVALUARE A CRITERIILOR DE SELECŢIE

391

Decizie
Deciziile asupra propunerii spre finanţare a aplicaţiilor se iau de către Consiliul Director la
propunerea Comisiei de evaluare. DADR va fi înştiinţat asupra deciziilor luate şi documentele se
vor transmite cu formularul E3.2 BORDEROU DE TRANSMITERE A DOCUMENTELOR DE
LA GAL LA DRDP.
În acest sens Adunarea generală a GAL va adopta o hotărâre.
Monitorizare
•Monitorizare, pag. 379
Arhivare
Arhivarea fizică a documentelor se va face conform cu Legea 16/1996.
Cererile de finanţare se înregistrează digital şi concomitent pe suport de hârtie conform
formularului E 2.2 şi se transmite la arhivare cu formularul 7.2.

E2.2 REGISTRUL DE INREGISTRARE A CERERILOR DE FINANTARE
Nr. Număr de Data Titlul proiectului Denumire solicitant
Crt. înregistrare al înregistrării
cererii de la GAL
finanţare
0 1 2 3 4

392

III.6. Implicarea GAL în acţiunile de cooperare şi în RNDR
PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi implementarea
reţelei
III.6.1 Cooperare
Cooperarea cu alte teritorii incluse în strategia de dezvoltare locală va facilita transferul şi
adaptarea inovaţiilor dezvoltate în altă parte.
Parteneri externi:
•Austria,GAL Sauwald, http://www.baumkronenweg.at/, dl. Thomas Müller
•Ungaria, GAL Dél Mátra Közhasznú Egyesület, http://www.delmatra.hu/, dl. Béla
GYURKÓ
Partener intern:
•G10 – judeţul Harghita, dl. Albert Elemér LACZKÓ
•La iniţiativa G10 (Remetea, jud. Harghita) s-a încheiat o conveţie semnată de către 8
Grupuri de Acţiune.
III.6.1.1 Aspecte financiare
Finanţarea proiectelor de cooperare se va face din următoarele alocări bugetare:
• Măsura 421 – 27,136€
• Măsura 431.2
o a07, Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi
europene de dezvoltare rurală, seminarii etc. – 13,000€
o b01, Studii ale zonei; - 6,500€
• Măsura 313 – 313,008€
• Măsura 322 – 217,087€
În total 576,731€ sunt disponibil pentru susţinerea proiectelor de cooperare.

393

Valoarea
proiectului/
proiectelor
de
Nr. Partenerul/ Tematica cooperare
crt. partenerii cooperării Obiective (euro) Rezultate
1. Experienţe de cooperare deja întreprinse
Decembrie 2009,
GAL Seminar ţinut de Analiza generală
Analiza SWOT
1 Sauwald, către dl. Thomas SWOT – valorificată în
pentru Alutus
Austria MÜLLER la Strategia de dezvoltare
Arcuş
1. Analiza preliminară
pentru Suprafaţă web
comună Sauwald –
Dél Mátra – Alutus –
G10 în limbile
Vizita Identificarea română, maghiară,
GAL Dél
partenerilor la unor posibile germană şi engleză
2 Mátra,
potenţialul GAL idei de proiecte 2. Analiza preliminară
Ungaria
Alutus comune pentru Publicaţie
comună Sauwald –
Dél Mátra – Alutus –
G10 în limbile
română, maghiară,
germană şi engleză
1. Acord de principiu
pentru Abordare
sectorială integrată:
produse specifice din
Armonizarea
fructe de pădure
Întâlnire la unor principii
G10, 2. Acord de principiu
3 Remetea, judeţul şi obiective din
România pentru Abordare
Harghita strategiile de
sectorială integrată
dezvoltare
Itinerar comun
pentru ciclism şi
turism în cele două
zone
1. Prospectarea
posibilităţii iniţierii
unui proiect: „hidro-
Identificarea
GAL funicular”.
unor posibile
4 Sauwald, Vizită în Austria 2. Prospectarea
idei de proiecte
Austria posibilităţii iniţierii
comune
unui proiect
asemănător cu „Top
– Tree – Walking”

394

Valoarea
proiectului/
proiectelor
de
Nr. Partenerul/ Tematica cooperare
crt. partenerii cooperării Obiective (euro) Rezultate
2. Intenţii de cooperare
Proiectul „hidro-
funicular” – •Planificare:
•Studiu de fezabilitate
Austria, itinerar turistic de 2011
1 •Plan de marketing
Sauwald agrement – cu •Implementare:
implementare în •Proiect tehnic
2012 - 2013
GAL Alutus
Sauwald, •Proiect tehnic:
Austria – semestrul I – •Layout - proiect
Dél Mátra, Suprafaţă web 2010 •Conţinut – proiect
2
Ungaria, - comună •Implementare: •Suport hard – oglindit
G10, semestrul II - – proiect
Romînia 2010
1. Abordare
sectorială
•Planificare:
integrată: •Studiu de fezabilitate
2011
produse •Plan de marketing
•Implementare:
specifice din •Proiect tehnic
2012 - 2013
fructe de
G10, pădure
3
România 2. Abordare
sectorială
•Planificare:
integrată •Studiu de fezabilitate
2011
Itinerar comun •Plan de marketing
•Implementare:
pentru ciclism •Proiect tehnic
2012 - 2013
şi turism în
cele două zone

395

III.6.2 Crearea şi implementarea reţelei
GAL Alutus se va angaja să participe la activităţile aferente creării şi implementării reţelei,
care i se vor propune.
În decurs de 60 de zile de la acreditarea sa, GAL va solicita afilierea la Reţeaua Naţională de
Dezvoltare Rurală (RNDR) şi la Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (REDR).
III.6.2.1 modul în care GAL intenţionează să participe la crearea şi
implementarea reţelei la nivel naţional şi european
GAL Alutus doreşte să se implice în următoarele activităţi ale RNDR:
•Stabilirea planului strategic al RNDR
•Descrierea regulilor şi procedurilor cu privire la accesul membrilor la serviciile RNDR
•Gestionarea, diseminarea informaţiilor legate de dezvoltarea rurală românească şi
comunitară
•Susţinerea contactului şi a legăturilor cu Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală – REDR
•Crearea unui forum naţional permanent on line de discuţii pentru parteneriate
•Sprijin pentru monitorizarea şi evaluarea Reţelei
•Pregătirea programelor de instruire pentru Grupurile de Acţiune Locală în procesul de
formare
•Organizarea şi stabilirea structurii necesară schimburilor de experienţă şi know-how, precum
şi a evenimentelor cu caracter general şi specific, la nivel local, naţional şi comunitar
•Asistenţă tehnică pentru cooperare inter-teritorială şi trans-naţională, analize, studii tematice,
expertiză, monitorizare şi control
•Identificarea şi analiza celor mai bune practici transferabile şi informare asupra acestora,
inclusiv diseminarea informaţiilor privind rezultatele şi impactul PNDR.
•Transfer de bune practici şi inovare şi plasarea lor în diferite contexte
•Sprijin de promovare a serviciilor în favoarea fermierilor
•Implementarea, managementul şi funcţionarea structurilor RNDR.
III.6.2.2 Resursele pe care GAL intenţionează să le aloce
Dat fiind faptul că GAL este format într-una dintre cele mai sărace zone ale României, de la
început nu îşi va putea permite să aloce resurse financiare considerabile.
III.6.2.2.1 Resurse umane
Totuşi GAL se oferă să susţină participarea unor experţi din propriul teritoriu la activităţile de
pregătire (materiale pentru formare, trening) şi de administrare ale RNDR.
III.6.2.2.2 Contribuţie „în natură”
GAL se oferă să asigure anual spaţiu, cazare şi masă pentru două seminarii naţionale şi/sau
internaţionale la „Centrul de Studii Europene” de la Arcuş.
III.6.2.3 Iniţiativele GAL pe care le va avea pentru a-şi face cunoscute
teritoriul
Marketing pentru GAL în RNDR şi REDR.
„Planuri şi vise” – seminar internaţional pentru prezentarea GAL şi a strategiei sale, în primul
trimestru al anului 2011
„Realizări şi realităţi – lecţii învăţate” – la un an după seminarul anterior.

396

III.6.2.4 Acţiunile GAL pe care le realizează pentru a-şi face cunoscute
teritoriul
•După punerea în funcţiune a spaţiului web comun pentru Alutus, Sauwald, Dél – Mátra şi
G10, prin RENDR, GAL va iniţia o campanie de marketing pe e-mail, cu scopul anunţării
acreditării sale şi a promovării propriilor valori şi a valorilor partenerilor săi.
•Organizarea seminarului „Planuri şi vise”
•Organizarea seminarului şi schimbului de experienţă „Realizări şi realităţi – lecţii învăţate”

397

IV. Bibliografie
1. PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU
(2006 – 2013), AGENDA 21 LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA
2. Strategia de dezvoltare pe termen mediu a judeţului Covasna 2004 – 2015
3. DEZVOLTARE A ORASULUI BARAOLT
4. Comuna Aita Mare – Strategia 2020
5. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Vârghiş – Planul local de acţiune
6. Comuna Ghidfalău – Strategia 2020
7. Strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei Malnaş
8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE DURATĂ MEDIE ŞI LUNGĂ A COMUNEI
MICFALĂU COMUNA MICFALĂU 2008-2020
9. Comuna Valea Crişului – Strategia 2020
10. GUVERNUL ROMÂNIEI, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale:
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007 – 2013, versiunea consolidată
decembrie 2009, Număr CCI: 2007RO06RPO001
11. REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie
2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
12. DECIZIA CONSILIULUI din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale
Comunităţii pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013)
(2006/144/CE)
13. MANUAL PRIVIND CADRUL COMUN DE MONITORIZARE ŞI DE
EVALUARE Document de orientare septembrie 2006 Comisia Europeană Direcţia
Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală
14. Nota directoare A – Alegerea și utilizarea indicatorilor
15. Nota directoare B – Orientări privind evaluarea
16. Nota directoare C – Orientări privind evaluarea ex ante, inclusiv SEA
17. Guidance note D – Hierarchy of Objectives
18. Guidance note E – Measure Fiches
19. Guidance note F –Common indicator list
20. Guidance note G – Baseline indicators fiches
21. Guidance note H – Output Indicator Fiches
22. Guidance note I – Result Indicator Fiches
23. Guidance note J – Impact Indicator Fiches
24. Guidance note K – Examples of additional indicators

398

i
In cadrul responsabilităţilor sunt specificate obligaţiile, îndatoririle ce revin angajatului fata de oameni,
materiale, bani, unelte, echipamente etc. Responsabilităţile trebuie sa fie redactate clar, pe puncte, pentru ca
angajatul sa le înţeleagă cat mai bine. Spre exemplu, in fisa postului de manager, la secţiunea responsabilităţilor
se vor regăsi verbe precum: planifica, dirijează, decide, implementează, realizează, asigura, stabileşte.
ii
Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta din fisa postului. Ele sunt de fapt performantele
solicitate deţinătorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competentele ar fi: să ştie să
lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanţă, să vorbească o limbă străină sau mai multe etc.
iii
iv
v
vi
vii
viii
Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta din fisa postului. Ele sunt de fapt
performantele solicitate deţinătorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competentele
ar fi: să ştie să lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanţă, să vorbească o limbă străină sau mai
multe etc.

399

Plan de Dezvoltare Locala Alutus

More Related Content

What's hot

Viewers also liked

Similar to Plan de Dezvoltare Locala Alutus

Plan de Dezvoltare Locala Alutus