MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS

MOTOC CORNELIU
2
MOTOC C. MANOLE I.
CORNELIU GHEORGHE
MONOGRAFIA SATELOR
PARTIZANI SI ILGANII DE SUS
-2015-

3
COPERTA FATA: Satul Principele Carol la infiintare
COPERTA SPATE:Vedere aeriana Ceatal Sf. Gheorghe
cornel.motoc@gmail.com
https://www.facebook.com/monografie.partizani.ilgani.maliuc
Tulcea-2015
ISBN 978-973-0-18934-6
Tiparit de ZOOM print&copy center, Iasi

MOTOC CORNELIU
4
CUPRINS
PREFATA/p.7
ARGUMENT/p.12
CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL. COORDONATE GEOGRAFICE
1.1. GENEZA SI EVOLUTIA DELTEI DUNARII/p.14
1.2. PRIMELE ATESTARI DOCUMENTARE ALE DELTEI
DUNARII/p.25
1.3. SOLUL/p.32
1.4. CLIMA/p.36
1.4.1. TEMPERATURILE/p.38
1.4.2. VANTURILE/p.40
1.4.3. PRECIPITATIILE/p.42
1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA/p.44
1.5.1. DUNAREA/p.44
1.5.2. LACURILE/p.50
1.5.3. GARLELE SI CANALELE/p.56
1.6. FLORA/p.59
1.7. FAUNA/p.67
CAPITOLUL II
EVOLUTIA ISTORICA A TERITORIULUI SI A POPULATIEI
2.1. ISTORIA ANTICA/p.75

5
2.2. ISTORIA MEDIEVALA/p.83
2.3. ISTORIA MODERNA/p.91
2.4. ISTORIA CONTEMPORANA/p.101
CAPITOLUL III
LUCRARILE DE REGULARIZARE ALE DUNARII
3.1. SITUATIA DUNARII DUPA TRATATUL DE LA ADRIANOPOL/p.103
3.2. PREMISELE INFIINTARII COMISIEI EUROPENE A DUNARII/p.110
3.3. PERSONALITATEA INGINERULUI CHARLES AUGUSTUS
HARTLEY/p.119
3.3.1. SIR JOHN STOKES/p.137
3.3.2.CHARLES KUHL/p.141
3.4. DEZBATERILE PRIVIND ALEGEREA BRATULUI CE URMA A FI
REGULARIZAT/p.143
3.5. LUCRARILE HIDROTEHNICE DE LA BARA SULINA/p.151
3.6. LUCRARILE DE REGULARIZARE DE PE TERITORIUL SATELOR
PARTIZANI SI ILGANII DE SUS/p.163
3.6.1.-TAIETURA II CEATAL SF.GHEORGHE 1880-1882/p.165
3.6.2. TAIETURA IV ARGAGNIS SUPERIOR 1885-1886 /p.171
3.6.3.-TAIETURA IX ARGAGNIS 1897-1898/p.174
3.6.4.-TAIETURA V ARGAGNIS INFERIOR 1886-1887/p.176
3.6.5.-TAIETURA VI MASURALE 1888-1889/p.177
3.6.6. PRIMA ATESTARE A FOTBALULUI IN ROMANIA/p.178
3.7. LUCRARILE DE REGULARIZARE DE PE BRATUL SULINA
3.7.1.-TAIETURA I MICUL M 1868-1869/p.181

MOTOC CORNELIU
6
3.7.2.-TAIETURA III PAPADIA 1883-1884/p.185
3.7.3.-TAIETURA VII BUCLA INFERIOARA A MARELUI M 1890-1893/p.187
3.7.4.-TAIETURA VIII GORGOVA-VENIKO 1894-1897/p.189
3.7.5.-TAIETURA X BUCLA SUPERIOARA A MARELUI M 1898-1902/p.191
3.8. INAUGURAREA CANALULUI SULINA/p.192
3.9. SITUATIA DUNARII IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL/p.200
3.10. SITUATIA DUNARII IN CEL DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL/p.202
CAPITOLUL IV
INTEMEIEREA SATELOR
4.1.INTEMEIEREA SATULUI ILGANII DE SUS/p.208
4.1.1.ETIMOLOGIA CUVANTULUI ”ILGANI” /p.212
4.2.INTEMEIEREA SATULUI “PRINCIPELE CAROL” /p.214
4.2.1. DENUMIREA “PRINCIPELE CAROL” /p.221
4.2.2.EXISTENTA CATUNULUI ”CEATAL” /p.226
4.2.3.. PERSONALITATEA LUI IOAN NENITESCU/p.229
4.2.4.. SCHIMBAREA DENUMIRII SATULUI IN “PARTIZANI” /p.235
CAPITOLUL V
VIATA SOCIALA A SATELOR
5.1.INSTITUTII PUBLICE/p.242
5.1.1.BISERICA/p.242
5.1.2.SCOALA/p.255
5.1.3.ADMINISTRATIA LOCALA/p.262
5.2.MIJLOACE DE COMUNICATIE/p.275
5.2.1.TELEGRAF/p.275

7
5.2.2.TELEFON/p.278
5.2.3.POSTA/p.279
5.2.4.DEBARCADERUL/p.281
5.3.PRIMUL RAZBOI MONDIAL/p.282
5.4.AL DOILEA RAZBOI MONDIAL/p.286
5.5.INSTITUTII SATESTI/p.290
5.5.1.MAGAZINE SI CARCIUMI/p.290
5.5.2.GRANICERII SI ORDINEA PUBLICA/p.293
5.5.3.DISPENSARUL/p.294
5.6.ACCIDENTE NAVALE/p.296
5.7.PE URMELE BANDITULUI COCOS/p.305
5.8.CABANA ILGANI/p.310
5.9. STATIA DE SUPREVEGHERE FLUVIALA/p.317
5.10.PETRECERI TRADITIONALE/p.323
5.11.VATRA SATULUI/p.328
5.12.EXPLOATAREA STUFULUI MILA 29/p.329
5.13.AMENAJARILE SILVICE SI PISCICOLE/p.343
5.14.PERIOADA COMUNISTA/p.344
5.15.CULTIVAREA PAMANTULUI/p.347
5.16.PESCUITUL/p.351
5.17.APE MARI/p.358
5.18.CURENTUL ELECTRIC/p.362
5.19. CULTURA&SPORT/p.364
BIBLIOGRAFIE/p.375

MOTOC CORNELIU
8
PREFATĂ
Evenimentele politice şi militare desfăşurate in Europa în
prima jumătate a sec.al XVIII-lea au făcut ca Dunărea , denumită
de Napoleon ,,regele Fluviilor Europei ,, , să intre tot mai mult în
sfera intereselor politice şi economice ale marilor puteri .
Având o direcţie paralelă cu Marea Mediterană ea
împrumuta o parte din atribuţiile Mediteranei , stabilind legături
între partea continentală a Asiei , aşa cum Marea Mediterană
stabilea legătura între Europa maritimă şi Asia maritimă.
Marile puteri ale vremii - Austria , Rusia şi Turcia aveau
nevoie atât de Dunăre şi gurile ei cât şi de Marea Meagră. Aşa
cum afirma şi N. Daşcovici în lucrarea sa ,, Dunărea
internaţională şi ţinutul românesc al gurilor - ,, gurile Dunării
sunt destinate să devină centrul spre care vor converge , ca nişte
raze , toate canalele şi drumurile de apă ale Europei,,.
Având o flotă comercială pe Dunăre cât şi prin tratatele
cu Turcia , Austria obţine dreptul de navigaţie până la guri iar
apoi şi pe Marea Neagră. Rusia , un alt mare rival , după
anexarea Basarabiei în 1812, ajunge şi ea riverană la gurile
Dunării, iar prin tratatul de pace de la Adianopol din 1829 ,
aceasta reuşeşte să devină stăpâna lor.
Dacă până acum Turcia se îngrijise de menţinerea unei
navigaţii corespunzătoare la gurile Dunării, fiind interesată în
aprovizionarea Constantinopolului cu grâne, lemn, oi, unt şi
miere, Rusia devenită noua stăpână a gurilor Dunării va aplica
lovituri de moarte asupra Austriei prin împotmolirea tuturor
braţelor Dunării. Comerţul dunărean este paralizat iar Austria
este nevoită să caute noi soluţii. Realizarea unui canal între

9
Cernavodă şi Constanţa decade atât din lipsa mijloacelor tehnice
cât si financiare.
Eliberarea Principatelor, de sub monopolul economic al
Porţii, va avea ca rezultat creşterea exportului, cu preţ de
concurenţă, al produselor româneşti. Câmpii care nu simţiseră
plugul, acum sunt arate , pădurile exploatate ,turmele de vite
mari si oi înmulţite. Dunărea va căpăta o importanţă naţională
romanească, iar Principatele Române încep să ducă o politică ,, a
mamei Dunărea ,,. Marele savant Grigore Antipa pe drept cuvânt
afirma că … ,, cea mai mare dintre toate avuţiile naturale ale
noastre este Dunărea si aceasta chiar dacă nu am considera–o
decât sub aspectul ei de arteră mondială de navigaţie şi comerţ,,.
Industrializarea unor ţări, ca Anglia şi Franţa, va duce la
scăderea producţiei agricole. Se impunea deci căutarea de cereale
ieftine pentru proletariatul industrial al acestor ţări( cel englez în
deosebi ) cât şi pieţe de desfacere pentru produsele lor
industriale. Anglia între 1830 – 1840 va face cercetări în acest
sens, cel mai formidabil ţinut fiind cel al Dunării unde
Principatele puteau oferi grâu ieftin şi aveau o mare capacitate de
consum industrial. In aceste zone se putea ajunge pe calea apei,
lucru uşor de realizat de Anglia ca o mare putere maritimă şi de
Franţa în parte. Cum era de aşteptat Dunărea a intrat in cercul
politicii acestor alte mari puteri economice si militare.
Împotmolirea intenţionată a gurilor Dunării de către
Rusia, atât din motive politice cât şi economice( favorizându-şi
portul Odessa ) , tratatul secret între Rusia şi Turcia cu privire la
trecerea vaselor de război prin strâmtori dar în mod deosebit
ameninţarea intereselor engleze şi franceze in Marea Mediterană,
vor duce la izbucnirea războiului Crimeii dintre anii 1853- 1856,
ce va avea ca efect indepărtarea Rusiei de la gurile Dunării.
Congresul de pace de la Paris din 1856 avea să pună bazele

MOTOC CORNELIU
10
Comisiei Europene a Dunării( C.E.D.) care avea ca sarcină şi
deblocarea gurilor Dunării , inginerii săi urmând să examineze
care dintre cele trei guri – Chilia ,Sulina sau Sf. Gheorghe
trebuia aleasă pentru executarea lucrărilor definitive. Chemţi să
se pronunţe pentru alegerea unei guri - iniţial fiind aleasă gura
Chilia din motive tehnice şi politice – membrii Comisiei şi-au
impărţit opiniile între gura Sulina şi cea a Sf.Gheorghe. Foarte
indicat era braţul Sf. Gheorghe , ales indeosebi pentru poziţia sa
geografică avantajoasă faţă de Bosfor cât şi pentru acţiunea
curentului litoral al mării.
De activitatea CED-ului cu privire la rectificarea braţului
Sulina in zona Ceatal Sf.Gheorghe ( mila 45 ) , Gorgova ( mila
29) , Păpădia ( mila 36) sau Cioban Gârla ( mila 35 ) – milele
având vechea jalonare – este legată şi apariţia unor noi localităţi
înfiinţate de către autorităţile româneşti prin ordinele emise de
prefecţii judeţului Tulcea când Dobrogea, acest vechi ţinut
românesc dintre Dunăre si Mare , a revenit României în urma
Războiului de Independenţă după aproape 465 ani de stăpânire
otomană .
Dacă satul Ilganii de Sus pare ca fiind infiinţat înainte de
1856, Gorogva şi Partizani ( denumit iniţial Principele Carol )
apar mai târziu. Satul Principele Carol avea să fie infiinţat de
către prefectul judeţului Tulcea Ioan Neniţescu ( 1854 – 1901 ),
cunoscut ca om politic, poet şi veteran al Războiului de
Independenţă, la 26 iulie 1899. Din 1948 comuniştii l-au
redenumit în Partizani .
Pe aceste meleaguri maliucane încărcate de istorie au fost
prezenţi şi membrii Casei Regale a României.A.S.R. Carol I (
care la 14.03.1881 va deveni întâiul monarh al României ), în
ziua de 5 mai 1894 a participat la inaugurarea lucrărilor de
rectificare de la Mila 18 ( a opta din cele zece tăieturi efectuate

11
pe braţul Sulina ) unde în dreptul satului Crişan ( fost Carmen
Sylva ) a fost ridicat un obelisc în cinstea M.S. Carol I. După 25
de ani , în zile de 2 – 3 mai 1904 M.S. Carol I împreună cu
Familia Regală , avea să ajungă din nou pe aceste meleaguri în
timpul vizitei de la Sulina .
La sosirea sa în oraşul Tulcea , M.S. Carol I a fost
asigurat de tulcenii prezenţi că au fost îndeplinite poruncile
cuprinse în Proclamaţia din ziua de 14 noiembrie 1878 cât şi
dorinţa Suveranului ca pe stânca desemnată personal în urmă cu
25 de ani – colnicul Hora –Tepe să fie înălţat falnicul monument
al reanexării Dobrogei care peste timp va vorbi posterităţii de
vitejia dorobanţului şi a Marelui Căpitan , gloriusul nostru rege.
La poalele colnicului se înălţa un arc de triumf în stil eveţian ,
având inscripţia ,, Tulcea recunoscătoare înţeleptului
stăpânitor ,, . De la Tulcea în drum spre Sulina yachtul regal ,,
Orientul ,, a ajuns şi la oficiul telegrafic de la Ceatal ( satul
Principele Carol ). Suveranii au fost întâmpinaţi de Martinian
sub-prefectul plasei Tulcea , în fruntea autorităţilor din
împrejurimi , a locuitorilor şi elevilor . Atât oficiul CED , cât şi
celelalte locuinţe erau frumos decorate şi pe toata întinderea
satului erau ghilande de verdeaţă înşiruite pe stâlpi , în vârful
cărora fâlfia majestos mândrul tricolor. La fel de frumos a fost
întâmpinat yachtul si de către locuitorii satelor Gorgova ,
Carmen Sylva , Floriile si Ceamurlia .
În lucrarea de faţă , autorii prin străduinţa lor şi o
neobosită muncă de cercetare au dus la îndeplinire o dorinţă mai
veche şi anume aceea de a aduna la un loc puţinele mărturii tip
document despre satul in care s-au născut şi au crescut. Acolo
unde lipsesc documentele , autorii s-au folosit de tradiţia orală,
de amintirile celor mai în vârstă dintre locuitorii până nu demult
timp prezenţi în viaţa comunităţii.

MOTOC CORNELIU
12
Lucrarea concepută ca o monografie, a celor două
localităţi riverane braţului Sulina , prin folosirea unei bibliografii
extinse , oferă cititorului date de ordin istoric legate de Dobrogea
şi în mod deosebit de activitatea Comisiei Europene a Dunării
care prin lucrările sale de rectificare a braţului Sulina cât şi
activitatea unor prefecţi ai judeţului Tulcea au contribuit la
înfiinţare de noi aşezări dobrogene inculusiv în Delta Dunării.
Bogat ilustrată şi presărată cu numeroase statistici ale
vremii , cititorul are posibilitatea să facă o comparaţie cu privire
la eforturile administraţiei locale în timp. D-l Manole Gheorghe
in calitatea sa de primar al acestor aşezări maliucane a reusit să
adune şi să lase , ca o moştenire culturală , toate realizările de pe
plan social ,economic, politic şi cultural.
Felicit pe cei doi autori pentru efortul depus ca adevărul
despre satul lor natal să fie prezent şi pentru generaţiile viitoare.
Dacă azi o călătorie cu ,,vaporul,, ( nava clasică de
pasageri ) durează aproximativ partu ore până la Sulina , turistul
care vizitează Delta are acum posibilitatea să-şi îmbogăţească
cunoştinţele cu multe date despre cei 116 ani de istorie a acestor
locuri.
PROFESOR ,
GRUIA ION

13
ARGUMENT
Tiparirea acestei monografii a fost facuta din dorinta de a
pastra vie in memoria locuitorilor, istoria acestor localitati, care
cu toate ca nu au vechimea altor asezari, au avut o foarte
interesanta evolutie. Motivatia scrierii acestei carti este data de
mai multe aspecte care tin de natura istorica, geografica si
personala.
Nu putem trece cu vederea viziunea unor mari patrioti
care a promovat elementul romanesc in acest mic colt de rai.
Nicolae Iorga spunea ca ―un popor care nu isi cunoaste istoria,
este ca un copil care nu isi cunoaste parintii‖. De aceea, avem
obligatia de a cunoaste trecutul si greutatile stramosilor, pentru a
duce mai departe numele comunitatii noastre. Cat priveste
aspectul geografic, oare cate localitati se pot mandri ca se afla in
apropierea confluentei celor trei brate ale Dunarii: Tulcea, Sulina
si Sfantul Gheorghe? Oare cate au binecuvantarea de a se afla
intr-un loc unic in Europa prin frumusetea naturala a acestor
meleaguri? Si nu in ultimul rand, un alt factor motivational a fost
descendenta noastra directa din neamul primilor locuitori care au
pus bazele infiintarii acestui sat, dupa cum arata si arborele
genealogic de la sfarsitul cartii.
Aceste argumente ne-au facut sa avem datoria morala de
a nu lasa sa se piarda istoria satelor noastre in negura timpului,
pentru ca generatiile viitoare sa nu uite cine au fost inaintasii lor.
Cartea cuprinde toate aspectele istorice, geografice si
sociale de inainte si dupa infiintarea satului. Chiar daca satele au
fost infiintate destul de tarziu, este important sa se cunoasca si
cum a aparut acest teritoriu, cui a apartinut de-a lungul vremii si
ce populatii l-au calcat de-a lungul veacurilor.

MOTOC CORNELIU
14
Aparitia satelor s-a produs prin imbinarea concomitenta a
doua evenimente de natura economica si politica. Primul a fost
regularizarea Dunarii, de catre inginerul Charles Hartley pentru
dezvoltarea comertului, iar cel de-al doilea, dorinta prefectului
Ioan Nenitescu de a româniza Delta. Unul fara celalalt nu ar fi
creat premisele infiintarii satului nostru, de catre acesti doi mari
oameni, pe care pe buna dreptate ii putem numi parinti
intemeietori ai satului.
Strangerea de informatii pentru realizarea acestei
monografii a fost foarte dificila, din cauza distrugerii multor
documente care aveau legatura cu satele noastre in timpul
razboaielor si a inundatiilor. Practic satul nu are o arhiva locala,
iar in Arhiva Nationala se gasesc un numar insignifiant de
documente, lucru ce a facut foarte anevoioasa lucrarea de
cercetare. Lipsa acestor documente a fost compensata in parte de
amabilitatea unor oameni, care au avut bunavointa de a ajuta la
realizarea acestei carti cu documente, fotografii si informatii
deosebit de valoroase. Multumim pe aceasta cale celor care,
complet dezinteresati ne-au oferit date, care altfel s-ar fi pierdut
in negura timpului, pentru a le putea transmite prin scris si
generatiilor viitoare.
Prin realizarea acestei carti, am vrut sa trezim
recunostinta pentru faptele inaintasilor si ne dorim sa fie un
exemplu pentru generatiile viitoare. Cunoscandu-ne istoria si
privind inapoi putem spune ca suntem mandri ca ne-am nascut in
acest loc binecuvantat de Dumnezeu.

15
CAPITOLUL I - CADRUL NATURAL.
COORDONATE GEOGRAFICE
1.1. GENEZA SI EVOLUTIA DELTEI DUNARII
Se stie ca Delta Dunarii este cel mai nou pamant
romanesc, dar nu este cunoscut de catre toata lumea ca formarea
deltei a inceput acum cateva milioane de ani, de-a lungul mai
multor perioade orogenetice.1
Geneza deltei a fost o preocupare asidua a multor oameni
de stiinta precum Gh. Murgoci, Gr. Antipa, C. Bratescu, Gh.
Petrescu, N. Panin si altii, care au studiat aceasta problema si de
la care am primit informatii pretioase privind evolutia pana la
forma ei actuala. Cercetatorii au stabilit ca pamantul Dobrogei
de astazi, ca si intregul teritoriu al Romaniei, era un imens fund
de mare. In Paleozoic2
fundul marii incepe sa se ridice si sa apara
primele creste ale muntilor Hercinici3
. Acestia faceau parte dintr-
un intreg lant muntos impreuna cu Muntii Caucaz si cei din
Peninsula Crimeea. Aceste creste, care la inceput erau insule in
imensa mare, se pare ca au fost: Macinul, Vacareniul si Cerna.
Ulterior au aparut si alte insule care au creat un arhipelag si din
care s-a inaltat uscatul deasupra marii. Poalele acestor munti erau
1
Orogeneza reprezinta un complex de procese tectonice cu durata indelungata
(de ordinul sutelor de milioane de ani), produse in zonele mobile ale scoartei
terestre si care au ca rezultat nasterea reliefului.
2
Paleozoicul este o perioada de timp geologic, care incepe cu 542 milioane de
ani in urma si se termina acum 251 milioane de ani.
3
Muntii Hercinici au aparut acum 370-270 milioane de ani si atingeau
inaltimi de peste 3000 m.

MOTOC CORNELIU
16
scaldate de restul vechii Mari Sarmatice4
langa care, ulterior, sub
actiunea agentilor interni si externi, s-a format Delta Dunarii.
Formarea Deltei Dunarii s-a produs in doua mari etape.
Prima etapa, numita si predeltaica, a fost foarte lunga si este
caracterizata prin fenomene climatice extreme de glaciatiune5
si
interglaciatiune. Tot atunci se petrec si fenomene de imersiune si
emersiune a teritoriului. In urma unei astfel de imersiuni
petrecuta in miocenul superior 6
, peninsula dobrogeana s-a
despartit de Crimeea, restul prabusindu-se in mare. Resturile
acestei peninsule se mai regasesc si astazi: Insula Serpilor in
Marea Neagra si Insula Popina in lacul Razelm.
Nu putem vorbi depre originea Deltei Dunarii daca nu
vorbim despre originea fluviului care a format-o. ―Dunarea a
aparut la inceputul erei tertiare cand s-a produs o falie‖7
. Aceasta
falie s-a produs pe mai multe sectoare, iar dupa unele ipoteze
emise de geologi, ea ar fi fost mai la nord decat actualul ei curs.
‖Dunarea izbindu-se de soclul continental al Dobrogei, isi
schimba directia aproape brusc de la Est la Nord pana la Galati;
iar de aici face un cot pronuntat si apoi ia directia Est varsandu-
se in mare.‖8
Mai multi cercetatori straini dar si romani, ca Peters,
Credner, Draghiceanu au emis diferite ipoteze ale formarii
Dunarii si ale diferitelor cursuri ale ei bazandu-se pe cercetari
4
Aceasta uriasa mare cuprindea actualele mari: Neagra, Caspica si
Aral precum si campiile dintre ele.
5
Glaciatiunile au fost in numar de patru: Gunz, Mindel, Riss si Wurm
6
Miocenul este o perioada care incepe acum 23 milioane de ani si se incheie
acum 5 milioane de ani.
7
Romulus Seiseanu, Dobrogea-Gurile Dunarii si Insula serpilor, Editura
tipografia ziarului Universul, Bucuresti, 1928, p.37
8
Ibidem, p.38

17
geologice complexe. In urma unei noi ere glaciare in care nivelul
marii a scazut cu 30 de metri, a unei imersiuni si a formarii
Dunarii, s-a creat pe locul actualei delte o campie in care s-au
gasit soluri din loess si in care au trait numeroase animale
preistorice. Marele geolog Gheorghe Murgoci, nascut in Macin,
a descoperit in 1912 sub depozitele loessoide din grindul
Caraorman, la adancimea de 3-6 m, resturi de oase de mamut
(Elephas primigenius) .
MAMUTI LANOSI
A doua etapa a formarii deltei, incepe dupa o incalzire a
pamantului, a topirii calotei glaciare si a cresterii nivelului marii,
prin patrunderea Marii Mediterane in Marea Neagra. In urma

MOTOC CORNELIU
18
acestor fenomene campia formata este inundata, ea
transformandu-se intr-un golf, marginit de grindurile Letea si
Caraorman.

19
Datorita faptului ca in Marea Neagra nu exista curenti
verticali si flux-reflux, dar si a vanturilor si curentilor marini care
vin din nord, au inceput sa se sedimenteze particulele in
suspensie si sa se creeze un cordon care a legat cele doua
grinduri, transformand actuala delta intr-o laguna. Acest lucru a
fost accentuat si de celelalte rauri ca Nistru, Bug si Nipru care se
varsau in mare aducand cantitati insemnate de aluviuni.

MOTOC CORNELIU
20
Totodata Dunarea continuandu-si drumul si aducand
foarte multe sedimente, sparge acest cordon in zona Dunavat si
astfel se formeaza primul brat al Dunarii: Sfantul Gheorghe, cam
prin acelasi loc in care curge si astazi, in jurul anilor 8900-7200
i.e.n. Forma lui actuala a inceput sa se definitiveze abia in
secolul VIII e.n.

21
Ulterior, bratul Sfantul Gheorghe blocandu-se, dar si
tendintei de migrare a fluviului spre nord, se creeaza un alt brat
in preajma anilor 7200-7000 i.e.n. in apropierea satului Partizani,
cunoscut astazi sub numele de bratul Sulina. Despre acest brat
stim ca si-a reglat cursul in jurul anului 1000, de la imparatul
bizantin Constantin Porfirogenetul din lucrarea sa politico-
geografica ―De administrando imperio‖cand se mentioneaza
localitatea Selina (Sulina) in anul 950 e.n.

MOTOC CORNELIU
22
Cel mai nou brat al Dunarii, Chilia, are si cel mai mare
debit, si-a inceput formarea acum patru milenii prin blocarea
celorlalte brate. Cercetarile au demonstrat ca bratul Chilia a
stagnat ca lungime timp de 1500 de ani, dezvoltandu-se abia in
ultimile cinci secole.
HARTA FORMARII DELTEI DUNARII

23
De la luptele date de Stefan cel Mare pentru Cetatea
Chilia si pana acum, bratul a inaintat in mare cam 40 de km,
adica aproximativ 80m/an. In prezent acest brat este cel mai
activ, avand o gura de varsare ce coboara la sud, spre Sulina,
formand un nou lac (melea) cunoscuta sub denumirea de Baia
Musura.
Unii cercetatori, dintre care si St. Airinei au alte ipoteze
ale formarii Deltei Dunarii. Ei sustin ca ‖regiunea deltei se află
pe o placă tectonică neuniformă, cu aşa numitele horsturi şi
grabene(falii), situaţie ce a contribuit la formarea marilor
compartimente ale Deltei. Adică ridicarea şi coborîrea acestor
falii conduc la schimbarea debitelor braţelor, la înaintarea sau
retragerea apelor mării‖9
.
In prezent exista douasprezece teorii ale formarii Deltei
Dunarii. „Dintre acestea amintim Grigore Antipa (1910) care
traseaza fazele evolutiei Deltei; Bratescu care propune o noua
viziune privind mecanismele de constructie care au actionat in
spatiul deltaic, Murgoci (1912) care introduce in calcul un nou
nivel al Marii Negre scazut, fapt ce presupune o retragere spre
est a marii; Valasan (1935) vine cu o idee originala ca Delta este
un tombolo dublun si considera ca formarea campurilor marine
si a insulei Sacalin sunt independente de aportul fluvial;
Ciocardel (1937) aduce in discutie influenta curentilor marini
asupra frontului deltaic, Petrescu sustine ca gurile de varsare ale
bratelor Dunarii numite si -centre de actiune- duc la construirea
cordoanelor fluvio-maritime si reprezinta puncte de convergenta
si insertie a acestora, ce se dezvolta intotdeauna catre sud;
Vintila Mihailescu (1958) spune ca vaile si interfluviile
9
Eugen Panighiant, Ghid Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti,
1982, p.7

MOTOC CORNELIU
24
Buceagului sunt actualele directii ale bratelor Dunarii iar
grindurile sunt corespunzatoare liniilor interfluviilor.‖10
Cea mai rapida inaintare a uscatului in mare se petrece la
gurile bratelor. Acum, ca si in trecut, fiecare brat a avut mai
multe locuri de varsare, creand mini-delte. „Uscatul inaintand
mai repede la gurile fluviului, nu a putut tine pasul si intre guri;
unde au ramas spatii nu indeajuns de sedimentate. Cu timpul
acestea au fost izolate de mare si preschimbate in lacuri dulci‖11
.
Asa se explica faptul ca foarte multe ghioluri au si adancimea de
doi metri sub nivelul marii.
Inaltimea Deltei raportata la nivelul marii, este de sase
metri la Ceatal Izmail si coboara de la Vest la Est cu 0,08 m/km.
‖Studiile inginerilor Comisiunei Europene Dunarene si
actele conferintei de la Paris (1856) au stabilit ca Isaccea este
crestetul Deltei; punctul de bifurcatie al bratelor fluviului se scrie
ca se afla la Ceatal-Izmail asezat la 23 de kilometri mai la vale
de Isaccea‖12
. Delta Dunarii se imparte in doua sectoare: Delta
fluviala la Vest si Delta maritima la Est.
In anul 1991, Delta Dunarii a fost desemnata sit Ramsar13
si sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafata
sa, iar in anul 1992 Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie
a Biosferei. Este singura delta din lume recunoscuta ca
10
Ionut Ovejanu, Teza de doctorat-Morfologia si morfogeneza gurii de
varsare Sfantul Gheorghe, Bucuresti, 2011, p.6
11
Constantin Bratescu, Delta Dunarei-Geneza si evolutia sa morfologica si
cronologica, Imprimeria fundatiei culturale Principele Carol, Bucuresti, 1923,
p.18
12
M.D.Ionescu, Dobrogea in pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice
Socecu, Bucuresti, 1904, p.239
13
Tratatul semnat in orasul iranian omonim in 1971 este singurul din lume
care vizeaza un ecosistem particular

25
rezervatie si singura care include asezari umane. Suprafata ei,
impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5050 km,
din care 732 km se afla pe teritoriul Ucrainei. Delta propriu-zisa
are o suprafata de 2540 km, suprafata ce creste anual cu 40 m,
multumita celor 67 milioane de tone de aluviuni depuse de catre
Dunare.
ZONELE DE REZERVATIE IN DELTA DUNARII

MOTOC CORNELIU
26
La intrare, Dunarea are un debit comparabil cu cel al
Volgai, de 6470 mc/sec, iar apele sunt impartite: 60% Chilia,
18% Sulina si 22% Sfantul Gheorghe. La Sfantul Gheorghe se
poate vedea cel mai bine evolutia deltei prin crearea insulei
Sacalin. Aceasta a fost interzisa vizitarii inca din 1938 pentru a
proteja populatia variata de pasari, care aici gaseste un bun loc
pentru cuibarit si iernat.
In prezent in Rezervatia Biosferei sunt 20 de zone de
protectie integral (dupa cum se poate vedea in harta alaturata) al
caror scop este pastrarea frumusetilor naturale pentru generatiile
viitoare, care incununeaza evolutia milenara a Deltei.
1.2. PRIMELE ATESTARI DOCUMENTARE ALE
DELTEI DUNARII
Primele atestari documentare despre bratele de varsare
ale fluviului, le avem de la parintele istoriei Herodot (484-525
i.e.n.) care ne relateaza ca ―Istrul14
cu cinci guri se varsa în
Pontul Euxin la Istria, colonie a Miletului‖. Apollonios din
Rhodos (295-230 i.e.n), ne spune că la vărsarea Dunării se
găseşte o mare insulă, de formă triunghiulară, cu baza înspre
mare şi cu vârful spre interior, în dreptul căreia braţele Istrului se
desfac spre a o cuprinde. El si Skimnos din Kios (250-180 i.e.n)
ne ofera informatii despre aceasta insula pe care o numesc Peuke
(frumoasa).
14
Denumirea greceasca data in antichitate Dunarii.

27
HARTA CU CEL DE-AL IV-LEA BRAT AL DUNARII
Acest lucru este confirmat si de Strabon (64 i.e.n.-25 d.h.)
care ne relateaza ca Dunarea s-ar varsa prin sapte guri. Aceasta
insula, despre care ne vorbesc mai multi autori antici, se pare ca
ar fi fost formata de un brat disparut al Dunarii si bratul Sfantul
Gheorghe. Bratul disparut ar fi pornit de langa Isaccea si s-ar fi
varsat in Lacul Babadag si de acolo in Lacul Razim. Tot
Apolonius ne da mai multe detalii despre aceasta insula, care ne
ajuta sa o incadram in peisajul Deltei. El ne spune ca are o forma
triunghiulara si o marime comparabila cu cea a Rhodosului.

MOTOC CORNELIU
28
HARTA CU INSULA PEUCE
Primele denumiri date bratelor, le cunoastem de la Caius
Plinius Secundus 15
, care le denumeste astfel: Peuce (gura
frumoasa), Naracustoma (gura falsa), Calonstroma (vadul
tantarilor), Pseudostomon, Boreion Stoma16
(Gura Nordica) si
Psilon stoma (gura pustie).
Ptolemeu, cel mai mare geograf al antichităţii (90-168
e.n.) in lucrarea sa Indreptar geografic ne face o descriere
completa a gurilor Dunarii si deseneaza o harta a Deltei, prima
de acest fel din istorie. Numerosi scriitori antici ca Eratostene,
Polibyune, Flavius Arranus, Claudius Aelianus ne dau informatii
despre gurile si bratele Dunarii. Multi dintre ei confunda aceste
notiuni si din aceasta cauza avem informatii ca existau patru,
cinci sau sase brate.
In Evul Mediu, avem mai multe documente cartografice
care cuprind delta si litoralul Marii Negre desenate in general de
15
Geograf roman care avea sa moara studiind eruptia Vezuviului. El isi
publica studiile Istoria Naturala formata din 36 de carti.
16
Acest brat este identificat cu bratul Sulina

29
scriitori occidentali. Si acestea ca si cele din antichitate nu sunt
exacte si au o multime de greseli.
Majoritatea acestor harti nu au fost facute dupa cercetari
temeinice pe teren, ci mai mult din relatari si scrieri de calatorie.
Cei care au mai cartografiat zona Deltei Dunarii au fost:
Pietro Vesconte (1320), Abraham Cresques(1375), Martin
Waldseemüller(1507), Iacobo Gastaldo, Sebastian
Munster(1488-1522), Philipp Cluverius(1580-1623), Nicolas
Sanson(1627-1667), Giacomo Cantelli(1689), Dimitrie
Cantemir(1672-1723) 17
si altii.
17
Dimitrie Cantemir, a domnit in Moldova intre 1710-1711, iar harta sa fost
tiparita la Amsterdam in 1737.

MOTOC CORNELIU
30
In perioada moderna, prima harta stiintifica destul de bine
realizata a fost facuta de catre rusi in 1834 si se intituleaza Kape
Kaliakra to Odessa.
―La 18 octombrie 1857 inginerul Charles Hartley prezinta
Comisiunii Europene a Dunarii fundamentalul sau raport-care a
ramas pana astazi clasic-asupra amelioratiunii navigabilitatii
Dunarii de Jos, in care da o descriere foarta exacta asupra
regimului general al apelor si prezinta patru harti ale gurilor
Dunarii ridicate de el‖18
.
In 1845, capitanul Spratt realizeaza o harta sub egida
C.E.D. care impresioneaza prin rigurozitatea ridicarii
18
Grigore Antipa, Cateva probleme stiintifice si economice privitoare la Delta
Dunarii, Librariile Socec, Bucuresti, 1914, p.67

31
topografice. Aceasta a fost foarte mult folosita de geografi,
marcand un punct de cotitura in analiza evolutiei taramului
deltaic, fiind socotita o harta fundament a tuturor comparatiilor
viitoare.
HARTA LUI GIACOMO CANTELLI

MOTOC CORNELIU
32
HARTA LUI DIMITRIE CANTEMIR
HARTA CAPITANULUI T. SPRATT

33
1.3. SOLUL
Formarea solului pe care sunt asezate satele Partizani si
Ilganii de Sus a fost influentata de evolutia Dunarii. De-a lungul
bratelor pana in apropierea marii, fluviul a dezvoltat forme de
relief specific, cunoscute si sub numele de grinduri fluviale.
Acestea au rezultat din acumularea aluviunilor pe ambele
maluri, ale caror creste se inalta la 1,5-2 m pe o lungime de zeci
de km. Ele au tendinta de inaltare si extindere in lateral, apoi prin
juxtapunere devin mai inalte, isi pierd specificul geomorfologic
si devin campuri fluviale. Cea mai mare inaltime a grindurilor
fluviale se gaseste la Ceataluri, deoarece aici se revarsau prima
oara apele. Astfel, pe partea stanga a canalului Sulina (zona
Ilganii de Sus) inaltimea este de aproximativ 3 m, iar in partea
dreapta a canalului (zona Partizani) altitudinea este de 2 m.
Informatii despre grinduri gasim in lucrarile Comisiei
Europene a Dunarii care ne ofera detalii despre numele lor si
amplasamentul pe bratul Dunarii. Astfel, in timpul lucrarilor de
regularizare a Dunarii (1868-1902) se vorbeste despre grindul
Argagnis (milele 34-28) si grindul Agentiei (milele 33-37),
ambele amplasate pe malul stang al Dunarii. Pe malul drept
gasim de asemenea grinduri formate intre ghiolurile existente
inainte de amenajarea piscicola, care erau de mici dimensiuni.
Numele lor a fost pastrat prin viu grai de catre batrani, de la care
stim ca se numeau: grindul roghilor, grindul porcului si grindul
lui Mos Ion. In zona satelor noastre exista doua tipuri de soluri
preponderente: aluviosolurile(zona uscata) si gleisolurile(zona
umeda). Aluviosolurile le intalnim in zona locuibila si arabila a
ambelor sate, inclusiv in zona inundabila din nordul satului
Ilgani. Aceste soluri au o textura variata nisipo-lutoasa-

MOTOC CORNELIU
34
lutuargiloasa, carbonatice(5-8%CaCOз) si sarace in materie
organica(<2%). ‖Solurile aluviale sunt slab salinizate si contin
cel mult 5% humus si acumulari de carbonat in straturile
superioare‖.19
Cea de a doua categorie de soluri intalnita in zona
satelor sunt gleisolurile. Acestea le gasim in satul Partizani, in
zona amenajarii piscicole unde au fost desecate mai multe
ghioluri. In partea de N a satului Ilgani pe teritoriul lacurilor
Tataru, Nisipos, Alb, precum si a garlelor si canalelor se afla
acelasi sol cu continut ridicat de materie organica (8-10%) si care
sunt slab carbonatice. In zona lacurilor, solurile fiind permanent
in imersie sunt de regula turboase si au un grad redus de
maturare fizica. ‖In aceste zone formatiunea fluvial neagra este
bogata in resturi organice sau constituita din maluri celulozice, in
formare in mlastinile temporar sau permanent inundate‖20
. De
regula, aici unde nu sunt permanent in imersie terenurile au apa
freatica apropiata de suprafata, fiind foarte bune pentru
dezvoltarea stufului, mai ales datorita continutului bogat in
fosfati si potasiu. Sub aceste straturi gasim la aproximativ 7 m
adancime un nou tip de sol - loessul. Acesta are grosimi de 30-40
m si s-a depus in era cuaternara.21
O parte din acest tip de sol a
fost excavat de dragi si depus pe maluri, in timpul lucrarilor de
regularizare a Dunarii.
De mentionat este faptul ca, in timpul acestor lucrari de
excavare, s-au gasit numeroase dovezi ale existentei unor
animale preistorice in aceste locuri. Astfel, in timpul sapaturilor
19
I.Rudescu, C.Niculescu, I.P.Chivu, Monografia stufului, Editura
Academiei, Bucuresti, 1965, p.36
20
Ibidem, p.38
21
Era Cuaternara este ultima perioada din istoria geologica a Pamantului,
caracterizata prin oscilatii climatice si prin aparitia si dezvoltarea omului.

35
din dreptul marelui M au fost gasite la 6 metri adancime, de catre
Gheorghe Murgoci diferite fosile de mamifere: ‖masele si colti
de mamut(Elephas primigenius), o masea de rinocer lanos
(Rinoceros antiquitatis)‖22
si alte oase de animale preistorice.
RHINOCEROS ANTIQUITAS BLUMB (rinocerul lanos)
Putem trage concluzia ca, acum cateva mii de ani pe
actualul teritoriu al satelor noastre, cand nu existau bratele
Dunarii, iar clima era total diferita, aici vietuiau animale uriase,
astazi disparute si ale caror fosile se afla adanc ingropate in
stratul de loess, pe care Dunarea l-a acoperit cu aluviuni.
Inainte de a fi regularizat, bratul Sulina prezenta cele mai
mari cotituri. In timpul lucrarilor de regularizare de la Ceatalul
Sfantul Gheorghe, au fost descoperite de inginerul C.E.D.,
22
Grigore Antipa, Regiunea inundabila a Dunarii, Editura de arte grafice
Carol Gobl, Bucuresti, 1910, p.106

MOTOC CORNELIU
36
Charles Kuhl, sub stratul de loess, straturi de argila foarte dura
care se pare ca au fost la originea acestor sinuositati.
Forajele geotehnice facute in anul 1959 la 20 m
adancime, in zona Papadia au aratat tipurile de sol existente in
aceasta zona.
SOL +1.55 m -0.3 m
MAL NISIPOS-ARGILOS -0.3 m-1.4 m
PRAF ARGILOS-MALOS -1.4 m-2.8 m
TURBA -2.8 m-3. 8m
TURBA -6.1 m-6.4 m
ARGILA MALOASA -11.7 m-20 m
Cat priveste subsolul zonei noastre, in anul 1965 s-au
facut mai multe prospectii in satul Partizani, descoperindu-se
mici zacaminte de gaze naturale (in special metan), dar fara
valoare economica pentru a fi exploatate. Forajele efectuate au
demonstrat ca, atunci cand nu exista inca delta si acest teritoriu
era o vasta campie, prin inundarea ei de catre mare, s-au depus
straturi fine de nămol şi argilă în care au rămas captive resturile
organice provenite de la plantele şi animalele prezente în acea
perioadă. Aceste straturi s-au transformat în timp în roci
sedimentare(şisturi), iar resturile organice în gaz metan(gaze de
şist). Astfel de prospectii s-au facut din doua locuri: la Ceatal
Sfantul Gheorghe si in spatele magazinului central din satul

37
Partizani. Dupa terminarea lucrarilor, acestor foraje li s-a dat foc
de catre sateni si au ars necontenit timp de cativa ani, pana s-au
stins. Alte studii recent efectuate in solul satului Partizani au
demonstrat ca terenul este un pamant slab coeziv, cu plasticitate
redusa la suprafata, cu o stratificatie relativ uniforma. Studiul
evidentiaza faptul ca solul are un caracter aluvionar, fiind un
teren dificil de fundare. Conform fiselor stratigrafice, structura
solului prezinta urmatoarele particularitati:
- la suprafata, un orizont nisipos care se dezvolta pana la cca.
4,50 m adancime, reprezentat de nisipuri argiloase, nisipuri
prafoase, nisipuri fine, afanate, umede la saturatie, de
compresibilitate mare
- in adancime, strat de mal aluvionar, plastic, moale. Intre cele
doua straturi se remarca ca factor defavorizant o intercalatie de
turba neagra, foarte compresibila, cu grosimi variabile intre 0,50-
1,30 m.
1.4. CLIMA
Clima Deltei Dunarii este continentala, arida de tip
danubian, caracterizata prin amplitudine termica mare, vanturi
puternice si precipitatii putine. Acest climat este dat de pozitia
geografica(45º latitudine nordica), de altitudinea redusa(0-12m),
de suprafetele intinse de apa, de vegetatie si de deschiderea la
Marea Neagra. Acest climat, se caracterizează prin nebulozitatea
cea mai redusă din tara; zile multe cu cer senin, durata mare de
strălucire a soarelui şi în consecinţă, cea mai mare cantitate de
energie solară. Factorii genetici ai climei sunt dati de: radiatia
solara, circulatia generala a atmosferei si suprafata subiacenta
activa.

MOTOC CORNELIU
38
Radiatia solara este principalul factor genetic al climei,
iar in zona satelor Partizani si Ilganii de Sus este de cca. 130
kcal/cm². Circulatia generala a atmosferei este data de:
-ciclonii mediteraneeni (sau pontici), care provoaca schimbari
bruste de vreme, precipitatii bogate si cu intensitate mare.
-anticiclonul azoric, ce actioneaza aproape tot anul, de care
depinde maximul pluviometric anual din iunie, cu valori reduse
(35 – 55 mm) din cauza continentalizarii maselor de aer.
-anticiclonul est-european, ce actioneaza cu precadere iarna,
generand raciri si ingheturi puternice, cu temperaturi minime ce
pot cobori sub –25ºC.
- anticiclonul scandinav, provoaca ingheturi, brume si ninsori
timpurii toamna si tarzii primavara.
Cel de-al treilea factor genetic al climei, este suprafata
subiacenta-activa care determina simultaneitatea proceselor
climate-genetice ce tin de circulatia generala a atmosferei.
Deoarece in zona satelor nu exista o statie meteorologica
pentru statistica climei, vom lua ca reper statia meteorologica din
satul Gorgova in a carei raza de masurare ne situam. Fiind la
distanta mica si avand acelasi relief, putem spune ca media
temperaturilor, precipitatiilor si vanturilor sunt aproximativ egale
cu cele din satele noastre. Asadar, tabelele care prezinta
temperaturile si cantitatile de precipitatii sunt date de statia
meteorologica Gorgova, pe care le aplicam si satelor Partizani si
Ilganii de Sus.

39
1.4.1. TEMPERATURILE
Inainte de a vorbi despre temperaturile din zona noastra,
trebuie sa cunoastem temperaturile medii ale Deltei. Astfel, in
toata delta temperatura medie anuala oscileaza in jurul valorii de
11°C, iar amplitudinea medie anuala este de 22°C. Media iernii
se reduce de la Tulcea(0-3°C), spre mare( 0-5°C) iarna fiind mai
blanda in Delta decat in Baragan, iar vara este mai fierbinte in
Baragan(24°C) decat in Delta(22°C). In tabelele alaturate sunt
prezentate temperaturile minime, maxime si medii pe fiecare
luna in parte in zona Partizani-Ilgani de Sus:
TEMPERATURI MEDII
I F M A M I I A S O N D ANUALA
-
0.9
-
0.8
9.2 10.2 16.5 20.3 22.6 22 17.7 11 5.7 1.8 10.6
TEMPERATURI MAXIME
I F M A M I I A S O N D MAX
14.9 19 29.2 29.2 35.4 32.6 38.2 36.5 32.5 28.5 25 17.3 Iulie
1951
TEMPERATURI MINIME
I F M A M I I A S O N D MIN
-
21.6
-
22.8
-
11.2
-1.2 -3.2 8 12.2 7 2.5 5 -
11.4
-
16.4
Febr.
1954
AMPLITUDINEA TERMICA ABSOLUTA
I F M A M I I A S O N D ABSOL.
36.
5
41.
8
40.4 30.4 38.6 24.6 26 29.5 30 33.5 36.4 33.7 61
Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie
anuală de strălucire a soarelui, care este de cca. 2.300-2.500 ore,

MOTOC CORNELIU
40
iar radiaţia solară globală însumează anual 125-135kcal/cm²,
fiind printre cele mai mari din ţară. De precizat este ca, la
suprafata apei sunt temperaturi mai mici datorita pierderii de
caldura cauzata de evaporare, iar la inaltime temperatura scade
datorita circulatiei maselor de aer.
HARTA TEMPERATURILOR IN DELTA DUNARII

41
In zonele cu ape mai mici, din balta, temperatura este
mai ridicata in perioada de vara decat in zona uscatului; vegetatia
din aceste zone determinand o ridicare a umiditatii aerului.
Cat priveste perioada de iarna, statistica ne arata ca
Dunarea a inghetat in ultima suta de ani de aproximativ 70 de ori
in medie, circa 38 de zile pe an. Acest lucru se produce in trei
etape: formarea si curgerea sloiurilor, prinderea crustei si
ingrosarea(embaclu), dezghetul si pornirea(debaclu). Durata
medie a intervalului fara inghet este de aprox 215 zile/an, iar
durata maxima posibila a intervalului cu inghet este de
aproximativ 202 zile/an.
1.4.2.VANTURILE
Vanturile difera ca frecventa si intensitate de la luna la
luna. Dominante sunt cele nordice fiind mai frecvente iarna, iar
cele sudice sufla cu o frecventa sporita numai vara. Anotimpul
cu vanturile cele mai mari este primavara, iar cel mai linistit este
vara, in special luna august. Viteza medie anuala este de 3,6 m/s,
iar calmul atmosferic de 10,5%.
FRECVENTA ANUALA A VANTULUI (%)
N NE E SE S SV V NV CALM
14.3 8.2 6.2 9.9 16 4.2 8.1 5 18.1
INTENSITATEA MEDIE A VANTULUI (m/s)
N NE E SE S SV V NV
4.2 3.1 2.1 2.5 2.8 2 2 3.9

MOTOC CORNELIU
42
HARTA VANTURILOR IN DELTA DUNARII
Vantul sufla aproximativ 300 zile pe an, cel mai puternic
fiind crivatul, care sufla din Rusia din NE. Este un vant rece si
sec cu viteze uneori de 30-35m/s. Austrul, este un vant mai rar si
sufla din vest, aducand ploaia mai ales, primavara si
toamna.Vara, sufla si un vant din sud, secetos, numit si vantul

43
verii. Ca procentaj putem spune ca vanturile bat la noi astfel:
40% N si E; 25 % S si 22% V. Un lucru de remarcat este faptul
ca, zonele acoperite cu stuf prezinta unele particularitati
climatice. Astfel, aici se constata o reducere a vitezei vantului si,
la aproximativ 50 de metri departare domneste calmul
atmosferic, chiar in timpul unor vanturi mai puternice.
1.4.3. PRECIPITATIILE
Precipitatiile, in zona satelor noastre sunt la fel de sarace
ca in intreaga delta. Perioadele de seceta sunt lungi, precipitatiile
fiind sub 400 mm anual. La fel este si iarna, precipitatiile sub
forma de zapada fiind sub 15% din totalul precipitatiilor.
PRECIPITATII MEDII LUNARE (mm²)
I F M A M I I A S O N D AN
21.
2
29.
7
19.
5
2
1
25.
2
50.
6
36.
7
3
3
12.
8
27 30.
5
18.
3
327.
6
De-a lungul anilor au existat variatii neperiodice ale
precipitatiilor, extremele fiind in anul 1935 cand, s-a inregistrat
cea mai mare cantitate de precipitatii si in anul 1920 cand a fost
cel mai secetos an. Regimul precipitatiilor se caracterizeaza
printr-o mare variabilitate in timp. Acest lucru se datoreaza
fluctuatiilor circulatiei atmosferice. Aici, grosimea stratului de
zapada nu este mai mare de 70 cm, iar numarul mediu al zilelor
cu ninsoare este de 15.
Brumele incep din luna octombrie si se termina in aprilie,
iar ceturile sunt legate de anotimpul rece. Una din cauzele lipsei
precipitatiilor din aceasta zona sunt si procesele de evaporatie si

MOTOC CORNELIU
44
evapotranspiratie care, implica consum de energie calorica si
care formeaza curenti descendent ziua, fapt ce determina
destramarea norilor. Numarul mediu al zilelor de ploaie este de
aproximativ 60/an.
Umiditatea aerului este de aproximativ 80%, din cauza
evaporatiei de pe marile suprafete acvatice. Vegetatia din balti
determina o ridicare a umiditatii aerului cu un procent de 20%
mai mare decat in zona uscatului.
UMIDITATAEA RELATIVA MEDIE LUNARA (%)
I F M A M I I A S O N D AN
88 85 80 68 64 65 65 64 73 81 86 90 76
Nebulozitatea sau gradul de acoperire cu nori al cerului
este de 66 de zile, iar maximul este atins in luna decembrie.
‖Iarna numarul zilelor cu cer acoperit (peste 7,6) depaseste pe cel
al zilelor senine (sub 3,3), iar vara situatia este inversa.‖23
.
Durata medie de stralucire a soarelui este inversa
nebulozitatii si este de 2260 ore de insolatie, iar maximul este in
luna august. Insolatia este vara de 1,5 cal/cm²/min., iar iarna 0.5-
0.7 cal/cm²/min.
―Din România, Dobrogea prezintă cea mai diversificată
paletă de riscuri climatice. Fenomenul se explică prin faptul că
aceasta reprezintă zona de interferenţă sau de transformare a
aerului polar în aer tropical şi a aerului tropical în aer polar. Este
domeniul susceptibil în permanenţă de invazii ale maselor de aer
23
I.Rudescu, C.Niculescu, I.P.Chivu, Monografia stufului, Editura
Academiei, Bucuresti, 1965, p.46

45
foarte reci şi uscate de origine arctică sau polară, care atrag după
sine întregul cortegiu de riscuri climatice de iarnă (răciri masive,
viscole, îngheţuri şi brume etc.), ca şi de invazii ale maselor de
aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc cu sine cortegiul
riscurilor climatice de vară (încălziri masive, secete prelungite,
ariditate etc.). În cazul interferenţei acestor mase de aer, pot avea
loc fenomene deosebit de spectaculoase în diferite sezoane din
an prin modul de manifestare şi consecinţe (ninsori abundente,
viscole violente etc.)‖24
1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
Reteaua hidrografica este compusa din fluviul Dunarea,
lacurile, canalele si garlele aflate pe teritoriul satelor noastre. In
trecut reteaua noastra hidrografica nu avea aceasi infatisare ca
astazi, ea ajungand la forma actuala dupa lucrarile antropice
executate pentru regularizarea Dunarii si a amenajarii piscicole.
Aceste doua evenimente vor fi descrise pe larg in capitole
separate. Chiar si astazi aceasta retea este in continua schimbare
datorita aluviunilor aduse de Dunare care colmateaza garlele si
lacurile din aceasta regiune a deltei.
1.5.1. DUNAREA
Infiintarea si dezvoltarea satelor o datoram Dunarii si ne
putem mandri ca suntem singurul sat care are iesire la trei brate
ale sale: Tulcea, Sulina si Sfantul Gheorghe. Fluviul Dunarea
24
Marius Lungu,Teza de doctorat-Resurse si riscuri climatice din Dobrogea,
Bucuresti, 2008, p.11

MOTOC CORNELIU
46
este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (dupa Volga),
fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvoraste
din Muntii Padurea Neagra (Germania) sub forma a doua rauri
numite Brigach si Breg, ce izvorasc de sub varful
Kandel(1241m) si se unesc in orasul Donaueschingen(altitudine:
678 m) in curtea castelului Fürstenberg. Dupa un parcurs de
2860 de km, Dunarea se varsa in apropiere de Caraorman care, in
limba turca, inseamna tot Padure Neagra.
Punctul de formare al Dunarii prin confluienta raurilor
Brigach si Breg din curtea castelului Furstenberg.
Din istorie, stim ca marile civilizatii s-au format pe
malurile fluviilor, asa si satele noastre au gasit in Dunare un
mijloc de hrana, locomotie si dezvoltare. Toata istoria satelor

47
noastre se confunda cu Dunarea, asa ca ei, trebuie sa ii acordam
o atentie deosebita.
Bratul Tulcea, incepe de la Ceatal Izmail (mila 43) si tine
pana la Ceatal Sfantul Gheorghe (mila 33.84) si are o albie unica
pe aproximativ 17 km. Ceatalului Sfantul Gheorghe, i s-a dat
forma actuala in 1880-1882, cand a fost corectata bifurcarea
pentru uniformizarea canalului Sulina. Aici, ca si la Ceatal
Izmail, a fost construit un dig(epiu) lung de 30 m amplasat in
prelungirea malului drept al bratului Sulina. Tot atunci, malurile
canalului Sulina si malul stang al bratului Tulcea, au fost
protejate cu pereuri de piatra rostuite cu mortar de ciment, pe o
lungime de aproximativ 500 m. Ulterior, bratului Sulina i s-au
adaugat si alte pereuri si epiuri pentru protejarea malurilor.
Lungimea lui initiala era de 83,8 km, iar dupa dragare si
regularizare s-a ajuns la 71 km.
PANORAMA AERIANA CU BIFURCATIA BRATELOR

MOTOC CORNELIU
48
Datorita lucrarilor complexe efectuate, si-a pierdut
vechea infatisare atat de mult incat, in unele harti este numit
canal, putand fi folosit de nave cu un pescaj de pana la 7 m.
Bratul Tulcea, se continua la bifurcatie cu bratul Sfantul
Gheorghe, pe cand bratul Sulina se bifurca pe stanga cu 35º fata
de bratul Tulcea. Bratul Sfantul Gheorghe are o lungime de 108
km si latime ce variaza intre 150-500 m fiind navigabil doar
pentru ambarcatiuni cu un pescaj de maxim 3 m. Bratul Tulcea
preia in medie cam 34% din debitul fluviului, restul de 66% fiind
preluat de bratul Chilia, iar la ape mari, Chilia preia 72% si
Tulcea 28%. La Ceatal Sf.Gheorghe cele 34 de procente se
impart in 16% Sulina si 18% Sfantul Gheorghe.
Pe bratele Dunarii curge o cantitate de 200 miliarde m³
apa pe an, iar in delta se revarsa doar 3 milarde de m³ de apa cu o
cantitate de aluviuni de peste 70,7 milioane tone/an. S-a calculat
ca la intrarea pe bratul Sulina particulele in suspensie sunt de
aproximativ 500 mg/l, ele scazand spre Sulina pe masura ce se
depun in delta. La un nivel de apa mediu, panta de curgere a
Dunarii este: Chilia 0.029m/km; Sfantul Gheorghe 0.011m/km si
Sulina 0.037m/km. In functie de panta, apele pot intra mai usor
sau mai greu in delta prin canalele de legatura.
Delta Dunarii este impartita in mai multe subdiviziuni:
Delta fluviala(206550ha); Delta maritima(130950ha); Complexul
Razelm Sinoe(86300ha) si Zona maritima(1100ha).
Viteza apei pe cele doua brate a fost calculata pentru diferite
nivele luandu-se ca reper nivelul apei la mira Tulcea.

49
Viteza medie a apei pe bratele Dunarii pentru diferite nivele
Nivelul apei
la mira
Tulcea(cm)
VITEZELE MIJLOCII (cm/s)
BRATUL
SF.GHEORGHE M35
BRATUL SULINA
M33
Med. Max. Med. Max.
0 35 55 40 65
50 40 60 50 70
100 45 75 60 85
150 55 85 70 100
200 60 95 80 110
250 70 100 90 125
300 75 110 105 130
350 90 125 115 140
400 110 140 125 155
Mineralizarea apelor Dunarii (continutul de saruri
dizolvate) variaza intre 299–496 mg/l, aceasta fiind influentata
de modificarile sezoniere ale debitului de apa. In perioada 1984-
2004 concentratia diferitilor ioni in apele Dunarii variaza astfel:
bicarbonati 80-208 mg/l, calciu 40-67mg/l, magneziu 10 – 29
mg/l, sodiu 15-36 mg/l, potasiu 3-9mg/l, sulfati 19 – 142 mg/l,
cloruri 18-56 mg/l. In aceeasi perioada concentratiile elementelor
biogene in apele Dunarii au avut valori cuprinse intre 0,7 – 3,6
mgN/l (azot mineral) si 0,03 – 0,2 mgP/l (fosfor din ortofosfati).
Se remarca o scadere a elementelor biogene dupa anul
1989, ca urmare a reducerii fertilizatorilor in agricultura si altor
activitati industriale, producatori de astfel de substante.
Cantitatea medie anuala de azot mineral si fosfor din ortofosfati
cu care Dunarea intra in R.B.D.D. este de 176 mii tone in 2003

MOTOC CORNELIU
50
fata de 113 mii tone in 1961 si respectiv 44 mii tone in 2003, fata
de 5,5 mii tone in 1961.
Unul dintre fenomenele des intalnite si spectaculoase,
este inghetarea Dunarii. Cele doua brate ale Dunarii nu ingheata
amandoua la fel. Sfantul Gheorghe, datorita sinuozitatilor,
adancimii, vitezei mici si traficului redus pe Dunare, ingheata
mai repede. Inghetarea, se produce datorita zapoarelor dar si a
vanturilor reci care produc inghetarea compacta. Cresterea
nivelului apei provocate de zapoare poate sa fie si de 1,2 m/zi.
Grosimea ghetii pe Dunare este in medie de 25-35 cm.
Ingheturi istorice s-au produs in anii 1933 si 1955. In
1933, Bratul Sfantul Gheorghe a inghetat intr-o noapte pe toata
lungimea lui de 108 km, grosimea ghetii fiind de 10 cm. In 1955,
s-a produs cea mai grea iarna a secolului XX. Dunarea a fost
inghetata 96 de zile, din care, 82 de zile a fost pod de gheata
compact. Pe langa temperaturile foarte scazute s-au inregistrat si
cantitati foarte mari de zapada. Datorita faptului ca circulatia pe
Dunare a fost complet paralizata, o foarte lunga perioada de timp
aprovizionarea orasului Sulina se facea cu masini si camioane
care circulau pe Dunarea inghetata. Acest lucru s-a realizat doar
pentru ca Dunarea a inghetat compact pe toata suprafata ei si
astfel se putea circula pe gheata dreapta fara denivelari produse
de sloiuri.

51
Data formarii si disparitiei sloiurilor si a podului de gheata:
FENOMENUL
DATA PRODUCERII
CEL MAI
DEVREME
IN
MEDIE
CEL
MAI
TARZIU
APARITIA
SLOIURILOR
06.12 04.01 21.02
FORMAREA
PODULUI
COMPACT
06.12 09.01 22.02
RUPEREA
PODULUI DE
GHEATA
21.12 23.02 28.03
DISPARITIA
SLOIURILOR
29.12 26.02 31.03
1.5.2. LACURILE
Lacurile sau ghiolurile25
din zona noastra sunt situate
exclusiv in nordul satului Ilganii de Sus. Ele au adancimi relativ
mici, aproximativ 2 m sub nivelul marii, fiind in mare parte
colmatate de aluviunile aduse de Dunare. Au fundul malos,
uneori nisipos, iar suprafata lor este acoperita cu vegetatie
specifica deltei si rareori plauri. Aceste lacuri au fost intr-un
numar mai mare dar din cauza lucrarilor la regularizarea Dunarii
au ramas insuficient alimentate si au secat.
‖Comisiunea Dunareana rectificand canalul Sulina,
taindu-i toate coturile si imbracandu-i malurile cu piatra a astupat
25
Ghiol=lac cu fundul plin de mâl. – Din turcescul. göl.

MOTOC CORNELIU
52
toate garlele care duceau apa in aceasta regiune lasand numai pe
acelea care aduceau apa din balta in Dunare‖26
. Lacurile care au
ramas sunt: Tataru, Tatarciuc, Lunga, Mester, Nisipos,
Radacinos, Marcova si Martinka. Si aceste lacuri, inainte de
lucrarile antropice efectuate, aveau o suprafata mai mare, dar din
cauza alimentarii insuficiente si a vegetatiei si-au micsorat
considerabil suprafata.
Cel care a militat intens inca din 1914 pentru saparea in
zona noastra a unor canale de alimentare a baltii, a fost Grigore
Antipa, dar din cauza costurilor prea mari acest proiect nu a fost
realizat.
HARTA CU LACURILE DIN ILGANII DE SUS
26
Grigore Antipa, Cateva probleme stiintifice si economice privitoare la Delta
Dunarii, Librariile Socec, Bucuresti, 1914, p.58

53
Dintre aceste lacuri aflate pe teritoriul satului nostru,
zona lacului Martinka (950ha) este propusa ca zona strict
protejata in curs de declarare. Zona Martinka, cuprinde Lacul
Martin si japsele adiacente, fiind delimitata in vest de canalul
Papadia Veche, in sud-est de Canalul Papadia Noua, iar la sud
Canalul Martin uneste canalele anterioare. Limita nordica si
nord-estica este reprezentata de o linie conventionala ce uneste
canalele Papadia Veche si Papadia Noua. Lacul Martin si
imprejurimile sale constituie o zona lacustra eutrofa,
caracteristica deltei fluviale, cu biocenoze specifice, adaptate la
amplitudini mari ale undei de viitura. Acest lac gazduieste una
dintre marile colonii polispecifice din R.B.D.D., importanta
pentru populatiile speciilor: Phalacrocorax pygmeus(cormoranul
mic), Egretta garzetta(egreta mica), Ardeola ralloides(starcul),
Nycticorax nycticorax(starcul de noapte) si Plegadis
falcinellus(tiganusul). Zona adaposteste o populatie importanta
de nurca europeana (Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra) si
pisica salbatica (Felis silvestris).

MOTOC CORNELIU
54
DELIMITAREA REZERVATIEI ZONEI MARTIN
In zona Ilganii s-au efectuat cercetari cu privire la
compozitia fizico-chimica a lacurilor din aceasta zona. Lacurile
cercetate au fost Tataru, Lungu si Mester. S-a demonstrat ca in
functie de anotimp si clima, difera si compozitia chimica a apei
lacurilor.
Astfel, primavara inundatiile imbogatesc apele cu
substante minerale, iar temperatura de pe fundul si suprafata apei
se egalizeaza facilitand dezvoltarea vietii acvatice. Vara se
produc diferente mari de temperatura intre fundul si suprafata
lacurilor. La suprafata temperatura poate atinge peste 25ºC.
Fenomenul de fotosinteza a plantelor submerse produc
dezechilibre in continutul de oxigen al apelor, ziua fiind saturate
de oxigen, iar noaptea fiind aproape tot consumat. Tot acum,

55
organismele vii consuma sarurile minerale aduse primavara si
apar substante nocive ca hidrogen sulfurat, gaz metan, dioxid de
carbon si altele. Toamna, incep sa se raceasca apele la suprafata
mai mult decat la fund, iar sarurile minerale se refac. Acelasi
lucru se petrece si iarna cand are loc si o stratificare termica a
apei.
LAC/GHI
OL
LUN
A
Ca
(MG/
L)
SUBSTAN
TA
ORGANIC
A MnO4K
(mg/l)
REZID
UU FIX
(mg/l)
N2O
5
(mg/
l)
P2O
5
(mg/
l)
SUBST.
SUSPENS
IE
(mg/l)
TATARU
IV 89.64 21.55 210 698 95 9
VI 66.95 17.74 184 920 136 20
VIII 32.22 28.74 150 - 720 4
LUNGU
IV 108.6
9
21.08 230 1310 105 18
VI 82.98 26.98 189 1890 127 121
VIII 29.5 29.78 161 620 340 54
MESTER
IV 89.64 21.59 253 1710 130 25
VI 98.83 21.45 168 1620 170 16
VIII 29.6 28.73 151 740 380 30
Cat priveste compozitia chimica a apei in aceasta zona,
lacurile prezinta unele particularitati. Ph-ul este intre 7 si 8, in
limita valorilor normale pentru apele stagnante. Oxigenul, este
vara suprasaturat datorita procesului de fotosinteza al plantelor,
iar noaptea este consumat de organismele acvatice si de plante.
Iarna, cand ingheata lacurile au un deficit de oxigenare. Calciul
este iarna in cantitati mai mari datorita transformarii
carbonatilor insolubili in biocarbonati solubili, iar vara scade
datorita consumarii lui de organismele planctonice. Toamna el
scade la 30% din cantitatea initiala si din cauza consumului
calciului pentru neutralizarea acizilor formati in procesul de
putrefactie a materiilor organice. Azotatii sunt putini in apele

MOTOC CORNELIU
56
lacurilor. Ei vara scad din cauza consumului de catre
organismele fitoplanctonice, iar iarna cresc datorita proceselor de
mineralizare cu ajutorul bacteriilor anaerobe. Fosfatii sunt si ei
redusi cantitativ ―procesele de mineralizare cu ajutorul
bacteriilor anaerobe nu pot sa refaca cantitatile de fosfati
consumate prin sinteza materiei organice la productia de
fitoplancton.‖ 27
.
LACUL TATARU IN 1967
Duritatea apei in lacurile slab alimentate de la noi, este
mult mai mare decat in lacurile bine alimentate, din cauza
influentei apelor freatice, care sunt mult mai dure decat cele de
suprafata. Cand nivelul Dunarii este scazut duritatea apei poate
27
L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului din Delta Dunarii,
Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1956, p.90

57
sa creasca pana la 15 GDG28
.
In satul Partizani ghiolurile existente au fost desecate, pe
teritoriul lor construindu-se amenajarea piscicola. Ghiolurile
existente aici s-au numit: Cazacu, Cofis si Daravela. Ghiolul
Cazacu si-a luat numele de la un cioban, Gheorghe Cazacu, care
si-a facut in aceasta zona un ―iernatic‖ pentru oi inainte de anul
1877. A ramas aici cativa ani apoi s-a insurat cu o ―rusca‖ din
Sfantul Gheorghe unde s-a si mutat, iar ghiolul si grindul de aici
i-au purtat numele.
LAC/GHIOL LUNA TEMP.
ºC
OXIGEN
SUPRAF
(mg/l)
O2
(%)
pH ALCALINITATE
(mlHClNL/litru)
Duritate
(GDG)
TATARU
IV 10.2 12.38 110.5 7.5 3.01 8.43
VI 16.3 15.53 158.6 7.5 2.64 7.39
VIII 26 2.13 26.2 7.3 1.42 3.98
LUNGU
IV 9 12.75 110.6 7.6 2.86 8.01
VI 16.8 12.57 129.7 7.4 2.18 6.1
VIII 30 0.74 9.8 7.1 1.92 5.3
MESTER
IV 10 12 106.6 7.5 2.76 8.07
VI 15 6 59.6 7 2.89 8.09
VIII 24 11.98 142.2 7 1.9 6.32
1.5.3. GARLELE SI CANALELE
Garlele, leaga Dunarea de balti si baltile intre ele.
Canalele sunt constructii antropice al caror scop este sa duca apa
in interiorul deltei. O parte din garlele mai importante au fost
28
Duritatea apei se exprima in grade de duritate. Un grad de duritate
reprezinta conventional o anumita concetratie de saruri, exprimata sub forma
unor compusi de calciu.

MOTOC CORNELIU
58
dragate, iar o parte din canale au fost sapate pe fundul unor vechi
garle. De aceea vom vorbi despre acestea in acelasi subcapitol,
deoarece se confunda ca formare si ca notiune in limbajul
oamenilor.
Cand apa intra in delta, caracterul chimic si biologic al ei
este influentat de Dunare, iar cand iese este determinat de cel al
baltii. In prezent toate garlele si canalele se afla pe teritoriul
satului Ilganii de Sus. Canalele principale sunt: Mila 35 si
Arhipenco29
care au fost sapate, iar altele care au fost dragate
sunt: Papadia noua, Papadia veche, Draghilea, Mitchina,
Caraciuvata etc. Garlele sunt numeroase, multe din ele disparand
sau fiind in curs de disparitie: Rusului, Aseica, Turcului, Mos
Colea, Mos Ion, Arehova. Numele garlelor, provin de la cei care
aveau acolo o coliba sau locuinta de pescuit. Ei aveau grija ca,
gura garlei sa nu se colmateze, iar de obicei peste aceste garle era
un pod pe care puteau trece si carutele.
29
Canalul Arhipenco a fost proprietatea particulara a unui francez Pierre si a
lui Simion Arhipenco de unde i-a ramas si numele. Initial a fost o garla care a
fost sapata de catre acestia. Dupa venirea comunistilor canalul a fost
colectivizat si a intrat in posesia statului care l-a dragat si l-a largit.

59
CANALUL ARHIPENCO IN ANUL 1953

MOTOC CORNELIU
60
Japsele30
, datorita adancimii si suprafetei mici au un
volum scazut de apa; procesele de alterare a acesteia se produc
mult mai repede decat in lacuri. Acest lucru este accelerat si de
dezvoltarea vegetatiei acvatice. Sahalele, sunt resturi ale
vechiului brat al Dunarii impotmolite la guri. Apele subterane
din zona satelor se afla la 2,3-2,8 m si sunt fluctuante, fiind
direct influentate de nivelul Dunarii.
1.6.FLORA
Flora Deltei Dunarii este cea mai diversificata din
Romania. Pe teritoriul satelor noastre intalnim majoritatea
plantelor care exista in Delta. Ne vom referi mai mult la speciile
importante, ca valoare pentru zona in care locuim dar si la
plantele care sunt mai deosebite. Nu vom vorbi despre toate
aceste specii, deoarece sunt foarte multe; 1839 dupa
inventarierea florei de catre Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
din anul 1991. Tot in acest an au fost descoperite specii noi in
R.B.D.D., in Romania si cu importanta pentru stiinta.
FLORA NUMAR SPECII NOI PENTRU:
RBDD ROMANIA STIINTA
Alge planctonice 9 2 -
Macromicete 35 3 -
Licheni 91 5 -
Cormofite 150 24 2
30
Depresiuni de mica adancime din baltile din Delta Dunarii, cu contur
circular sau alungit, acoperite de apa numai in timpul revarsarilor, in care se
dezvolta o bogata vegetatie de apa.

61
Dintre toate speciile de plante vasculare31
(927), un numar
de 327 a fost inclus in lista rosie a florei periclitate. In lista rosie
au fost incluse si speciile ce nu sunt deocamdata amenintate in
teritoriul R.B.D.D., dar sunt protejate pe plan european si chiar
mondial, prin conventii la care Romania a aderat(Berna, Bonn),
figurand in situatia noastra in categoria nepericlitat.
Intre speciile periclitate care se gasesc si in zona noastra
amintim: plante carnivore (otratel de balta – Utricularia vulgaris,
aldrovanda – Aldrovanda vesiculosa), plante palustre (sageata
apei – Sagittaria trifolia; Trachomitum venetum, stanjeneii de
balta – Iris variegata). In zona baltilor si lacurilor din Ilganii de
Sus in perioada de vara, cand sunt slab alimentate, se dezvolta
specii de vegetatie plutitoare: ciulinul de balta (Trapa natans);
vegetatie submersa: broscarita (Potamogeton crispus), motul
(Potamogeton perfoliatus), mararul (Potamogeton pectinatus),
bradisul (Myriophyllum sp.), ciuma apei (Elodea canadensis) s.a.
Un aspect important in biologia garlelor se petrece cand
acestea leaga doua lacuri cu apa stagnanta. Datorita faptului ca
lipsesc nitratii, aici intalnim buretii de apa dulce (spongilide) si
doua tipuri de plante carnivore. Aceste specii de plante si-au
dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista
perioade cand concentratia de azot si fosfor este prea mica, astfel
ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe
care le prind. Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris), este
una din cele doua specii de plante carnivore din Delta Dunarii.
Aceasta planta nu este fixata pe fundul lacurilor, pluteste si doar
floarea galbena se ridica deasupra luciului apei. Tulpina
scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare
31
In acest grup sunt reunite plantele superioare, care sunt caracterizate prin
diferentierea tesuturilor conducatoare si a organelor vegetative.

MOTOC CORNELIU
62
de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un
capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in
apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac
si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si
victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este
digerata de planta. Saculetii au insa si un alt rol; dupa ce planta
si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc, lasand apa
sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si
astfel semintele vor ajunge pe fundul apei unde vor putea sa
reziste in cursul iernii.
Aldrovada, cea de-a doua planta carnivora, are frunzele
asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile
frunzelor sunt prevazute cu spini, astfel ca, atunci cand o insecta
atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si
prind victima ca intr-o cusca.
Tabloul peisagistic al acestor lacuri este cunoscut de
regula prin prezenta nufarului alb (Nymphea alba) si la margine a
nufarului galben (Nuphar luteum). Nufarul alb este considerat
cea mai frumoasa floare a Deltei si totodata simbolul ei. Pe langa
aspectul ei placut, nufarul are o importanta si pentru alte specii
de animale din Delta. Astfel, el asigura datorita frunzelor lui late,
posibilitatea depunerii de ponte 32
pentru animale acvatice.
„Mecanismul floral acţionează ca un ceasornic. Florile se
deschid întodeauna la ceasurile 6—7 dimineaţa şi se închid la
orele 4—5 după amiază. Preferă un soare puternic. Polenizarea
este asigurată de insecte, atrase de un parfum uşor, discret.
Acestea se aleg numai cu parfumul, pentru că florile nu
32
Ponta - depunerea oualor de catre pasari in cuib, de artropode si unii viermi
sau a icrelor de catre pesti.

63
au nectar. Floarea stă deschisă pînă este asigurată fecundaţia,
după care întocmai ca o naiadă33
se retrage în adîncuri‖34
.
NYMPHEA ALBA( nufarul alb)
Alaturi de aceste plante cu aspect placut, coabiteaza si
alte specii ca: plutica (Nymphoides peltata), ciulinul de balta
(Trapa natans), limba broastei (Alisma plantago-aquatica),
sageata apei (Sagittaria sagittifolia), iarba broastei (Hydrocharis
morsus ranae), care acopera uneori intreaga suprafata a lacurilor
mici si le fac improprii pescuitului si altor utilizari economice.
Pe suprafaţa lacurilor, mai adapostite de vant, dar unde
adancimea este mai mare, se dezvolta mai multe specii de plante
plutitoare, dar nefixate de fund, cum ar fi: patru specii de lintită
33
Naiada-ninfa a apelor in mitologia greaca.
34
Eugen Panighiant, Ghid Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti,
1980, p.18

MOTOC CORNELIU
64
(Lemna sp.) cu frunze ca niste banuti care acopera suprafete
intinse, pestisoara (Salvinia natans), matasea broastei (Spirogyra
sp.), care in general nu dau un aspect placut acestor obiective
acvatice.
Un alt amanunt interesant despre flora deltei este plaurul.
Acesta se intalneste din ce in ce mai putin in zona lacurilor
satelor noastre din cauza slabei alimentari cu apa din Dunare.
PLAUR IN DELTA DUNARII
Plaurul, un adevarat pod plutitor, este constituit din
rizomi de stuf, intretesut si cu rizomii altor plante, cu grosimi de
0,5-1,5m, fiind incarcat cu humus si materii organice
netransformate. Pe langa stuf, care este componenta
principala, in plaur se mai gasesc: sageata apei, feriga de apa
(Nephrodium thelypteris), macrisul de apa (Rumex
hydrolapathum), papura, pipirigul, buzduganul (Sparganium
ramosum), rogozul (Carex sp.), jalesul (Stachys palustris),
joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apa (Ciucuta virosa),

65
dragaica (Gallium palustre), nasturelul de balta (Rorippa
amphibia), rachitanul (Lythrum salicaria), sulfina (Melilotus
officinalis), zalogul sau salcia cenuaie s.a. In solul plaurului care
rezulta din transformarea resturilor organice, traiesc foarte multe
animale mici si microscopice. Astfel, intr-un dm³ de sol de plaur
s-au identificat cca. 30.000 exemplare de acarieni, colembole,
ostracode, larve de diptere, de lepidoptere, de coleoptere, forme
adulte de heteroptere, de diptere, himenoptere, pseudoscorpioni,
isodope, oligochete, gasteropode. La acestea toate se mai adauga
sute de mii de rotifere. Plaurul, pe masura ce se incarca cu un
strat de sol si resturi organice, se fixeaza pe substratul
depresiunii, fiind ridicat doar la ape foarte mari din cauza aerului
care se afla in stuf si papura. Din suprafetele insulelor de plaur se
rup bucati mai mici care sunt purtate de vant si de curentul de
apa in gura garlelor si canalelor.
Fiind asezat pe un grind fluvial, in satul Ilganii de Sus,
inainte de lucrarile de regularizare a Dunarii, flora era constituita
preponderent cu paduri de salcii cu un spectru floristic destul de
bogat. Printre speciile arborescente mentionam cateva dintre ele:
(Salix alba,S. fragilis, S. pentandra, S. purpurea, S. aurita, S.
rubra), plopul alb (Populus alba), la care se asociaza catina rosie
(Tamarix gallica), tufe de mure (Rubus caesius).
Stratul ierbos este reprezentat prin: Equisetum palustre,
Poetrivialis sp., Polygonum hydropiper, Stellaria aquatica,
Raphanus raphanistrum, Rorippa palustris, Potentilla reptans,
Symphytum officinale, Solanum dulcamara. Pe grindurile
inundate, o perioada mai mare de timp se dezvolta zaloagele -
grupare de palcuri a salciei mici (Salix cinerea). O parte din
speciile existente in prezent pe teritoriul R.B.D.D. au fost
introduse de om. In majoritatea cazurilor este vorba de plante
ierboase ajunse in aceste zone involuntar. Printre speciile

MOTOC CORNELIU
66
adventive se gasesc plante acvatice natante (Azolla caroliniana),
submerse (Elodea nutalli, Vallisneria spiralis), specii palustre
(Acorus calamus) si plante terestre (Datura stramonium, Bidens
frondosa). Dintre speciile adventive cu tulpina lemnoasa, fac
parte arbustul Amorpha fruticosa, Eleagnus angustifolia, iar cele
cu tulpina volubila sunt reprezentate de cuscuta (Cuscuta
campestris). Unele specii au fost introduse din motive economice
(pentru exploatarea masei lemnoase), diferitele varietati si hibrizi
de plop; in scop medicinal (Datura stramonium, Acorus
calamus); esthetic (Petunia parviflora) sau accidental (Xanthium
italicum), ele devenind subspontane.
In apele curgatoare ca si in cele statatoare, abunda
planctonul - plante microscopice ce plutesc in apa. Planctonul
serveste ca hrana pestilor.
Cea mai importanta planta din delta care se gaseste din
ambundenta si in zona noastra, este stuful (Phragmites
communis). Este originar din zonele subtropicale si s-a
raspandit in toata lumea. ‖Din timpurile preistorice stuful poate fi
gasit ca fosila pana in straturile miocenice35
si de multe ori in
straturi ce se gasesc dedesuptul unor masive actuale de stuf.
Acest fapt dovedeste extraordinara rezistenta a acestei plante
care a supravietuit diferitelor ere geologice si schimbarilor de
clima‖36
. El are numeroase utilizari ca material in
constructii: constructia de acoperisuri, garduri, material izolator
in constructia tavanelor si peretilor cladirilor; baza pentru
celuloza si hartie; baza pentru biomasa: sursa de energie
35
Miocenul- perioada care incepe acum 23 milioane de ani si se termina acum
5 milioane de ani
36
I.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii
Socialiste Romania,Bucuresti, 1965, p135

67
traditionala pentru localnici; producerea de impletituri: carpete,
jaluzele, decoratiuni interioare, pereti despartitori, umbrare
pentru sere; confectionarea de fascine: folosite pentru protectia
digurilor; hrana pentru animale; stuful tanar este folosit pentru
furajarea animalelor pe parcursul iernii; resursa turistica: masa
stuficola adaposteste pasari, pesti si o diversitate floristica mare
ce atrag atentia turistilor din lumea intreaga.
O alta planta importanta este papura. Si ea are multiple
intrebuintari: material in constructii pentru acoperisuri, garduri,
izolare pereti; producerea de impletituri: datorita flexibilitatii
frunzelor si tulpinilor este folosita la realizarea de covorase si
cosuri impletite, obiecte artizanale; hrana pentru animale: in
special radacina; elemente decorative; in medicina: rizomii fierti
ai papurei cu frunza ingusta sunt folositi la combaterea
scorbutului.
‖Intre stuf si papura exista o lupta pentru suprematie pe
care o castiga in majoritatea cazurilor stuful, fiind mai bine
adaptat mediului, prin facultatea sa de a patrunde rizomii mai
adanc in sol decat papura. De aceea stuful poate rezista o
perioada mai indelungata la seceta urmand cu rizomii stratul de
apa freatica in adancime pana la 1,8 m, pe cand papura poate
patrunde pana la o adancime de maximum 40cm‖ 37
. Totusi
papura are niste insusiri pe care stuful nu le poseda: rezistenta la
un sol mai acid, foarte sarac in humus si chiar in terenuri
nisipoase-argiloase, cu conditia sa fie inundate. Delta Dunarii
este si un adevarat laborator fitoterapeutic, aici gasindu-se 195 de
specii de plante medicinale din flora spontana.
37
Ibidem, p.169

MOTOC CORNELIU
68
1.7. FAUNA
Fauna in Delta Dunarii este cea mai variata din Romania,
numarul ei ajungand la 3541 specii in urma recensamantului din
1991-1994. Dintre acestea, 3061 sunt nevertebrate, iar 480 sunt
vertebrate. Nevertebratele se impart in 7 specii: rotifere38
(182),
viermi(253), moluste(91), crustacee(115), arahnide 39
(168),
diplopode40
(8) si insecte(2244). Vertebratele se impart si ele in 5
specii: pesti(86), amfibieni(10), reptile(11), pasari(331) si
mamifere(42). Dintre aceste specii majoritatea se gasesc si pe
teritoriul satelor noastre, iar altele in regiunea costiera a Marii
Negre.
Dintre multitudinea de specii de insecte existente,
cercetarile au aratat faptul ca 196 de specii sunt amenintate cu
disparitia.‖ Un exemplu este efemeropterul Palingenis
longicauda (numită „rusalie41
‖) care a disparut aproape complet
38
Clasa de viermi acvatici microscopici, cu corpul alungit sau sferic si
prevazut cu cili vibratili puternici, care se invartesc ca o roata.
39
Clasa de animale din increngatura artropodelor, cu corpul format dintr-un
cefalotorace cu sase perechi de apendice.
40
Artropode- cu multe perechi de picioare.
41
Insecta asemanatoare cu o libelula de talie mica, antene lungi, cu corp zvelt,
aproape cilindric, inelat si cu aripi reticulate. Apare de obicei in luna mai, de
Rusalii, de unde-i vine si numele popular. Traieste in stadiul de larva timp de
1-3 ani pe fundul lutos al raurilor, fiind o specie foarte rara. La momentul
naparlirii, intre invelisul pupei si noul invelis se formeaza gaze care o ridica la
suprafata apei. Aici invelisul se desprinde, iar insecta devine aripata fiind
capabila de reproducere. Grupate in roiuri compacte, Rusaliile efectueaza
zborul nuptial care are loc pe inserate. In stadiul de adult nu se mai hranesc,
aparatul lor bucal nu mai este functional, iar tubul digestiv nu mai contine
decat aer. In urma imperecherii isi termina ciclul de viata in 15 minute,
intreaga lor viata de adult aripat durand cateva ore. Odata cu incheierea
actului de imperechere, Rusaliile mor lasand pe fundul apei ouale. Este un

69
de pe canalul Dunarii. Ea era folosita in trecut drept momeala
pentru pescari. In 1991 au fost identificate pe teritoriul deltei, 30
specii de insecte noi pentru stiinta, 194 specii sunt noi in
Romania, majoritatea lor fiind himenoptere(138 specii), urmate
de gandaci (19 specii) si homoptere (14 specii) .
Dintre moluste, speciile cele mai cunoscute la noi sunt
melcii si scoicile. Melcii prefera, in general, apele stagnante,
bogate in plante acvatice. Majoritatea speciilor sunt erbivore,
precum Planorbarius corneus, Lymnaea stagnalis care pasc
algele de pe frunzele plantelor acvatice sau se hranesc chiar cu
partile moi ale acestor plante. Scoicile sunt organisme exclusiv
acvatice, fiind deosebit de sensibile la cantitatea de oxigen din
apa (prezenta sau absenta lor sunt buni indicatori ai calitatii
apei). Printre paianjeni se gasesc specii de dimensiuni mari,
cum ar fi Lycosa singoriensis, care cu picioarele intinse poate
avea 6 cm. Pe teritoriul rezervatiei au fost semnalate si specii
rare din familia paianjenilor cu cruce (de exemplu Argyope
lobata, ce are mai multe excrescente laterale pe marginile
abdomenului alb). Tot in delta se gaseste si specia numita
„vaduva neagra" (Latrodectus mactans tredecimguttatus, a carei
muscatura este periculoasa si pentru om). Paianjenul de apa
(Argyroneta aquatica) isi construieste sub apa o plasa sub forma
de clopot, in care acumuleaza aer, el respira acest aer in timp ce
pandeste insectele ce inoata in desisul plantelor submerse.
Dintre vertebrate cele mai reprezentative sunt cele din
specia ihtiofaunei.42
Din totalul numarului speciilor de pesti, un
fenomen unic in toata lumea insectelor, toata existenta lor fiind indreptata
catre un singur scop: reproducerea.
42
Totalitatea speciilor de pesti care se gasesc in apele de pe un anumit
teritoriu sau de pe intreg globul pamantesc.

MOTOC CORNELIU
70
numar de 44 sunt de apa dulce care se gasesc in Dunare si balta.
Toate aceste specii se gasesc si in arealul satelor noastre.
Stiuca (exos lucius), este rapitorul numarul unu al deltei.
Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani
la 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are
aproximativ 700-800 de grame si poate ajunge la exemplare de
peste 20 de kg.
Somnul (silurus glanis), este cel mai mare peste care
traieste in apele dulci din Romania, in delta recordul fiind de 400
de kg.
Crapul (Cyprinus carpio), este un peste de talie mare care
poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are gura subterminala, cu
buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o
adaptare la modul de hranire de pe fundul apei.
Numele salaului (Stizostedion lucioperca) arata
asemanarea lui cu stiuca si bibanul, care sunt exprimate si in
numele sau latinesc ―lucio‖ si ―perca‖. Cel mai mare exemplar
capturat in delta fiind de 15 kg.
Carasul (Carassius auratus), a aparut in delta, probabil
accidental in urma inundatiei din 1970, iar greutatea maxima
putand ajunge la 3 kg.
Bibanul (Perca fluviatilis), este un peste rapitor, cu o
gura mare inzestrata cu dinti mici si poate atinge greutatea de
500 de grame.
Avatul (aspius aspius), poate atinge o lungime de 1 m si o
greutate de 10-12 kg.
Linul (tinca-tinca), este usor de recunoscut dupa solzii
marunti cu care este in intregime acoperit. El poate ajunge la o
greutate maxima de 2-3 kg.
Platica (abramis brama), poate ajunge la o greutate de 3
kg.

71
Abundenta pestilor nu a avut tot timpul aceeasi densitate
in Delta Dunarii.
Cercetarile au aratat ca intre 1969-2000 populatia de pesti
a fluctuat continuu. Astfel, in 1960-1970 stocurile de crap si
caracuda au scazut, dar speciile de pesti rapitori cu valoare
ridicata cum ar fi stiuca, bibanul si linul erau inca din abundenta.
In 1970-1980 stocurile de caras au crescut rapid inlocuind
o parte a stocului de babusca, in timp ce stocul de lin si stiuca a
scazut desi stiuca si bibanul erau inca prezente in cantitati
similare. In 1980 – 2000 stocul de platica si caras creste rapid, iar
stocurile de stiuca si biban au scazut rapid. Pana la mijlocul
anilor 1970 apa era limpede, macrofitele erau frecvent intalnite si
ofereau adapost pentru stiuca rapitoare. Vegetatia extinsa a
asigurat locuri de reproducere si crestere pentru lin si biban.
Dupa mijlocul anilor 1970, continutul de fosfor a crescut
treptat pana a atins un nivel foarte ridicat, de 0,1-0,15 mg/l. Apa
a devenit verde din cauza cantitatii mari de alge albastre
prezente, a aparut deficitul de oxigen si s-a observat moartea
pestilor. Turbiditatea apei a redus fenomenul de penetratie al
razelor soarelui astfel incat vegetatia submersa (macrofite) a
disparut. Sistemul acvatic favorabil stiucii si linului a fost distrus
si speciile de platica, babusca, caras si salau au devenit
dominante in sistem.
In acest moment cateva specii de pesti sunt protejate
deoarece exista pericolul disparitiei lor. Acestea sunt caracuda
(carassius carassius), linul (tinca tinca) si mihaltul (lota lota).
Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta
Dunarii in perioada anilor 1920 – 1961, cu scopul de a se creste
in fermele piscicole: carasul argintiu, novacul, sangerul, cosasul
si o specie de biban de talie mica.
Peştele soare (Lepomis gibbosus) numit si regina baltii,

MOTOC CORNELIU
72
biban american sau sorete este o specie aparuta recent in delta,
este originar din Statele Unite fiind folosit ca peste ornamental
datorita coloritului lui variat. Aceasta a fost scapata accidental in
apele noastre ajungand sa se inmulteasca foarte mult.
Speciile de pasari existente in Delta Dunarii sunt cele
mai numeroase din intreaga Europa. Din cele 375 de specii
existente in Romania, 325 sunt in Delta Dunarii. Dintre aceste
specii, 224 sunt strict protejate prin Conventia de la Berna. Din
cele 325 de specii de pasari din Delta, 166 de specii cuibaresc
aici, majoritatea plecand toamna catre ―tarile calde‖ din zonele
mediteraneene si africane. O parte din acestea sunt: pelicanul
comun (Pelecanus onocrotalus) si cel cret (Pelecanus crispus),
barza alba (Ciconia ciconia), randunele (Hirundo rustica), lastuni
(Riparia riparia, Delicon urbica, Apus apus), starci (Ardeidae).
Pelicanul este cea mai mare specie de pasari din Delta
Dunarii iar aici, este singurul lui loc de cuibarire. Sunt pasari
monogame in care ambii parinti au grija de pui. Hrana lor este
alcatuita din peste (20-30kg/zi), chiar si cei morti, motiv pentru
care mai sunt numiti si ―sanitarii baltii‖. In anul 1955 ei au fost
declarati monumente ale naturii.

73
Pasarile sedentare sunt: cioara (Corvus corone cornix),
cotofana (Pica pica), rata mare (Anas platyrhynchos), lebada
cucuiata (Cygnus olor), gasca de vara (Anser anser), pescarusul
razator (Larus ridibundus) si cel argintiu (Larus cachinnans).
Celelalte 159 de specii cuibaresc in tarile mai nordice si
poposesc aici iarna pentru ca iernile sunt mai blande. Acestea
sunt: garlitele (Anser albifrons), gasca cu gat rosu (Branta
ruficolis), lebada cantatoare (Cygnus cygnus), rata sulitar (Anas
acuta) si altele. O specie de pasari nou intalnita in ultimele
decenii in delta si Romania este gugustiucul (Streptopelia
decaocto). Acesta s-a inmultit foarte mult ajungand aproape sa
impinga la disparitie turturica (Streptopelia turtur). Tot in aceasta
zona gasim si privighetoarea de stuf care poate canta si in zbor.
Amfibienii care se intalnesc preponderant in baltile
noaste sunt: broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul de balta
(Bombina bombina) si brotacelul (Hyla arborea). Specific lor

MOTOC CORNELIU
74
este ―cantatul broastelor‖ care are loc in perioadele de
reproducere care dureaza 2-3 saptamani.
Reptilele existente in delta sunt serpii, soparlele si
broastele testoase. Cele 11 specii de reptile sunt protejate prin
Conventia de la Berna. O specie care merita atentie este sarpele
rau (Dilichophis caspius). Este cel mai mare sarpe din Europa si
poate atinge si dimensiuni de 2 m. Este un sarpe foarte iute, care
se deplaseaza repede, iar cand este atacat musca foarte agresiv,
dar fara sa provoace vatamari deoarece nu este veninos.
Din cele 40 de mamifere existente in Delta o mare parte
se gasesc si pe teritoriul satelor noastre. Dintre acestea foarte
importante sunt animalele folosite pentru blanurile lor. Astfel,
bizamul (Ondatra zibethicus) construieste galerii in malul
canalelor sau sub forma de musuroaie in stufarii sau plauri.
Specia este originara din America de Nord, dar s-a adaptat foarte
bine pe teritoriul european cand a fost adusa in 1905. Prima data
a fost descoperit pe teritoriul Romaniei in 1924, iar in Delta
Dunarii in 1954. Aici a gasit conditii prielnice, numarul lor
crescand foarte mult.
Alte specii valoroase pentru blana lor sunt: nurca
(Mustela lutreola) si vidra (Lutra lutra). Numarul acestora s-a
imputinat din cauza vanatorii excesive, motiv pentru care acum
aceste specii sunt protejate. Nutria (miocaster coipus) este tot un
animal valoros pentru blana sa, originar din America de Sud si a
fost descoperit pentru prima data pe bratul Sulina in 1959.
Cainele enot (Nyctereutes procynoides) este originar din
estul Siberiei si a fost colonizat in Romania in 1951, iar in delta
in 1953. Este un mic animal carnivor fiind rezultatul ciudat al
imperecherii dintre un bursuc si o femela de raton.
Pana in 1950 in zona satelor noastre existau si lupi, dar
din cauza vanatului excesiv aceasta specie a disparut complet. O

75
specie inrudita cu lupul este şacalul auriu (Canis aureus), venit
in partile noastre din Bulgaria. In zonele in care traiesc ei au
gonit toate vulpile din acest habitat. Dintre mamiferele mai mari
sunt intalnite mistretul (Sus scrofa) si capriorul (Capreolus
capreolus). ―În literatura cinegetică se afirmă că porcul
mistreţ din Delta Dunării şi-a schimbat înfăţişarea, prin adaptare
la specificul zonei. Într-adevăr el nu are de făcut eforturi prea
mari pentru a rîma pămîntul fiind aici mai moale decît la munte.
De aceea greabănul porcului mistreţ de la munte este mai
proeminent, în vreme ce al aceluia din deltă este mai plan, ca să
spunem aşa. Apoi, cel din deltă foloseşte picioarele mai mult
pentru a trece de pe un plaur pe altul, înotînd. În această situaţie,
ele nu sînt atît de lungi ca cele ale mistreţului de la munte, care
se deplasează pe distanţe mari. Culoarea părului mistreţului din
deltă seamănă cu cea a stufului uscat, mai puţin întunecată decît
aceea a semenului său din pădurile carpatine.‖43
43
Panighiant Eugen, Ghid Delta Dunarii, Editura Meridian, Bucuresti, 1982,
p.27

MOTOC CORNELIU
76
CAPITOLUL II EVOLUTIA ISTORICA A
TERITORIULUI SI A POPULATIEI
2.1. ISTORIA ANTICA
Fiind asezat intre Dunare si mare, teritoriul din care fac
parte si satele noastre a fost inca din perioada preistorica un loc
favorabil dezvoltarii vietii omului, datorita resurselor naturale de
hrana de care dispunea. Astfel, inca din paleolitic avem dovezi
ale existentei omului in aceste locuri unde s-au descoperit unelte
cioplite in piatra si silex. Prin uneltele folosite s-a demonstrat ca
acum 35000 ani omul care traia in aceste locuri era omul de
Neanderthal44
.
‖El este cel care a reusit, prin munca, sa-si confectioneze
unelte, sa produca si sa intretina focul si, in procesul firesc al
evolutiei somatice, sa gandeasca articulat, sa gandeasca si sa-si
perfectioneze deprinderi complexe‖45
.
Existenta pietrei in Dobrogea a dus la perfectionarea
uneltelor din piatra, dupa cum arata descoperirile de razuitoare
pe lame, varfuri de sulite si arcurile cu varfuri de sageti. Tot
acum se trece de la piatra slefuita la cea cioplita, iar necesitatile
de hrana impun folosirea unor unelte pentru cultivarea plantelor
44
Omul de Neanderthal, este fie o specie de hominid (denumirea
stiintifi Homo neanderthalensis), fie, dupa alti cercetatori, o subspecie (Homo
sapiens neanderthaliensis) a speciei Homo sapiens, al carei areal
acoperea Europa precum si parti ale Asiei de Vest, extinzandu-se pe o
perioada de timp cuprinsa aproximativ intre 230.000 si 29.000 de ani inaintea
contemporaneitatii.
45
Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Istoria romanilor intre Dunare si mare-
Dobrogea, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979, p.17

77
precum secera si rasnita. Cercetarile arheologice au demostrat ca
tot in aceasta perioada a fost domesticit cainele si se cresteau oi
si porci. In urma acestor progrese de cultivare a plantelor si
domesticire a animalelor, acum aproximativ 10000-5500 ani
i.e.n., omul de Neanderthal se transforma in homo sapiens recens
(omul rational). Acum omul devine sedentar, traieste in
comunitate dupa cum o arata asezarile descoperite. Foloseste
cimitirele pentru ingroparea mortilor si apar lacasele de cult
inchinate unor zeitati. In aceasta perioada apar si obiectele de lut
precum si vasele de lut pictate, dintre care cele mai interesante se
gasesc cele din cultura Hamangia 46
, unde apar si figurine
antropomorfe. O descoperire importanta in istoria umanitatii si a
oamenilor din Dobrogea este combinarea a doua minereuri:
alama si staniu. Acum incepe epoca bronzului, care este o noua
etapa in evolutia omului. Prelucrarea bronzului prin topire si
turnare permite crearea unor unelte mai elaborate. Astfel, apar
unelte ca toporul si secera, arme ca pumnalul si sabia, precum si
diferite podoabe.
O alta piesa de seama este un mormant cu o statuie
menhir descoperit in Ceamurlia de Jos in 1924. Tot in aceasta
perioada s-au descoperit turte din bronz, care este posibil sa fi
fost folosite ca moneda de schimb pentru diverse lucruri.
46
Cultura Hamangia este o cultura neolitica din mileniul IV-II i.Hr., care a
fost denumita astfel dupa vechiul sat Hamangia, astazi satul Baia, jud Tulcea.

MOTOC CORNELIU
78
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN CULTURILE
HAMANGIA, BOIAN SI GUMELNITA IN JUDETUL
TULCEA
Epoca fierului este impartita in doua perioade mari:
Hallstatt47
(sec XII-V i.e.n.) si La Tene48
(sec V-I i.e.n.). In prima
perioada cand apare metalurgia, se constata o inlocuire treptata a
bronzului care a fost folosit o perioada in paralel cu fierul.
Conflictele si razboaiele au produs o dezvoltare a folosirii
47
Hallstatt este numele conventional al primei perioade a fierului, denumita
astfel dupa localitatea cu acelasi nume din Austria. Aceasta cuprinde
intervalul de timp dintre secolele al XII-lea si al V-lea i.Hr.
48
La Tene este un sit arheologic la capatul estic al Lacului Neuchâtel, Elvetia.
Prin extindere, numele se refera la o cultura din perioada tarzie a Epocii
Fierului, creata de celtii europeni. Cultura La Tene isi are originile la mijlocul
secolului V i.Hr.

79
fierului, dupa cum arata si depozitul descoperit in localitatea
Sambata Noua unde s-au gasit 34 de celturi.
O echipa de cercetatori romani si francezi a descoperit
amplasamentul unei locuinte, de fapt cea mai veche constructie
de acest gen cunoscuta in prezent, pe actualul teritoriu al Deltei
Dunarii. Cercetarile arheologice s-au desfasurat pe situl de la
punctul Taraschina. Acesta se afla pe raza comunei Maliuc,
aproape de Lacul Furtuna.
Primele analize radiocarbon demonstreaza ca situl din
zona Taraschina a fost ocupat de-a lungul unei perioade cuprinse
intre anii 4850-4350 i.e.n. Motivele abandonarii sale raman inca
necunoscute. „Acest sit, vechi de aproape 7000 ani, constituie
cea mai veche dovadă documentată a locuirii umane în zona mai
sus amintită. Săpăturile arheologice si sondajele în adâncime
indică existenţa unei succesiuni de niveluri de locuire ce
formează o stratigrafie de aproape trei metri grosime―.

MOTOC CORNELIU
80
Fragmente descoperite in situl Taraschina
Acum apar si primele mentiuni despre populatia care
locuia in aceste locuri. Astfel, in secolele VI-V i.e.n. aflam
pentru prima oara de la Hecateu din Milet si de la Herodot ca aici
locuiau getii (numiti mai tarziu si daci) care erau din neamul
tracilor. Tot in aceasta perioada incepe un proces de colonizare a
tarmurilor Marii Negre (Pontus Euxinus) de catre greci. Histria,
Tomis, Heracleea, Callatis sunt doar cateva din multitudinea de
colonii grecesti infiintate la malul marii. Contactele dintre geti si
greci s-au produs mai ales pe plan comercial datorita
schimburilor de produse intre cele doua populatii. Tot de la
Hecateu din Milet 49
aflam ca in secolul VI i.e.n. existau in
Dobrogea doua triburi getice: crobizii si tirizii.
In secolul V izbucneste primul conflict armat amintit in
49
Hecateu din Milet-istoric si geograf grec din Milet (550-470 i.e.n.)

81
partile noastre. Persii marelui rege Darius au pornit o campanie
impotriva getilor pe care i-au infrant in lupta in secolul V i.e.n.
Cu ocazia acestei lupte, Herodot afirma ca ―getii sunt cei mai
viteji si mai drepti dintre traci‖. Urme ale invaziei persilor au fost
gasite in Histria. Chiar daca au fost invinsi, getii nu au fost
supusi unui regim de ocupatie, datorita deselor conflicte
izbucnite cu acesti razboinici, care nu au acceptat asuprirea
persana. Triburile getice din aceasta zona intra in sec IV i.e.n.
sub influenta regatului trac al odrisilor care ia fiinta in Sud sub
conducerea lui Teres, apoi a lui Sitacles. In a doua perioada a
fierului La Tene, se dezvolta societatea democratica de tip militar
ceea ce dovedeste caracterul razboinic al triburilor getice.
Convietuirea dintre geti si greci se desfasoara in conditii
foarte bune datorita schimburilor comerciale intre cele doua
popoare. Acest comert este usurat de folosirea unor monede sub
forma de varfuri de sageti cu trei aripioare numite ―scitice‖.
In a doua jumatate a secolului IV, scitii sunt impinsi din
sud spre nord de sarmati. Sub conducerea regelui Ateas si cu
ajutorul regelui macedonean Filip al II-lea, acestia ocupa partea
de sud a Dobrogei, dar un conflict izbucnit intre ei si macedoneni
strica relatiile, iar in anul 339 i.e.n. regele Ateas este ucis, iar
macedonenii isi maresc influenta pana la Gurile Dunarii. Tot
macedonenii pe vremea lui Alexandru Cel Mare in urma
campaniei din 335 i.e.n. impotriva triburilor getice isi intaresc
pozitiile cucerite anterior. Scitii ramasi in acest teritoriu sunt
asimilati treptat de geti, numele lor pierzandu-se in istorie, totusi
lor li se datoreaza numele teritoriului dintre Dunare si Marea
Neagra - Scitia Minor.
In cetatile grecesti izbucnesc rascoale impotriva
macedonenilor, care sunt infrante periodic si cu ajutorul tracilor
condusi de Lisimah. Ajutati si de geti, grecii alunga toate

MOTOC CORNELIU
82
garnizoanele regelui trac Lisimah, care porneste o campanie de
pedepsire a getilor condusi de Dromihete. Acestia se lupta mai
multi ani la rand, iar regele Lisimah si fiul sau sunt capturati de
catre geti. Ei sunt eliberati de inteleptul rege get Dromihete, care
se casatoreste cu fiica lui Lisimah, consfintind pacea. Dupa anul
280 i.e.n. isi fac aparitia neamurile celtilor. Cetatile Noviodunum
(Isaccea) si Arrubium (Macin) se pare ca au obarsie celtica.
La inceputul secolului I i.e.n. apare in zona gurilor
Dunarii un nou popor migrator de origine germanica - poporul
bastarnilor. Strabon ne spune ca, ei au ocupat regiunea Deltei
Dunarii, motiv pentru care s-ar fi numit peucini dupa insula
Peuce. La sfarsitul secolului II, din sud apare o noua amenintare
- Imperiul Roman. Acesta reuseste sa stapaneasca Grecia,
Macedonia si regatul trac de la Sud de Dunare.
Astfel, romanii isi extind influenta prin contacte
diplomatice cu cetatile grecesti de la tarmul marii cu scopul ca
ulterior, sa le cucereasca mai usor, dar nu reusesc, aparand
primele conflicte militare, cand o garnizoana romana este
distrusa de geti.
Preconizand marele pericol care se extindea din Sud,
Burebista reuseste sa uneasca triburile geto-dacice cu scopul de a
se opune unei eventuale ocupari de catre imperiul roman.
Imperiul lui Burebista avea acum un teritoriu vast care se
intindea de la Carpatii nordici pana in Balcani si tarmul Marii
Negre. Tot el cucereste si toate cetatile grecesti pentru a intari
pozitiile in eventualitatea unui conflict cu romanii. In aceasta
perioada statul geto-dac cunoaste o perioada de dezvoltare
infloritoare sub aspect social, economic si politic. De mentionat
este ca, acum, se dezvolta si cetatea Aegussus (Tulcea). Marele
poet Publius Ovidius Naso exilat la Tomis, ne da informatii in
scrierile sale despre existenta orasului Aegyssus in anul 12 e.n.:

83
‖Caspios Aegyssos este cel care ar fi intemeiat-o si ar fi numit-o
dupa numele sau‖. Dupa moartea lui Burebista statul geto-dac se
faramiteaza fiind mai fragil in calea cuceritorilor. Astfel,
romanii isi extind usor influenta in Scitia Minor si din cauza
autoritatilor dacice de aici, sub conducerea lui Roles, Dapix si
Ziraxes care nu se inteleg in privinta apararii teritoriului.
Totusi Dapix si Ziraxe, cu ajutorul bastarnilor, pornesc o
campanie de recastigare a teritoriilor pierdute, dar romanii cu
ajutorul tradarii lui Roles ii infrang si se stabilesc pana la gurile
Dunarii, unde raman timp de sapte secole. Totusi aceasta
stapanire nu a fost deloc usoara pentru romani, care erau deseori
atacati de geti, sarmati si bastarni. Astfel, avem marturii, ca in
anul 12 e.n. getii au atacat cetatea Aegissus (Tulcea) pe care o
cuceresc. Romanii au incercat sa ii pedepseasca invadand nordul
Campiei Munteniei, de unde au luat 50000 de geti cu care au
colonizat Dobrogea lipsita de populatie, pentru a munci
pamantul. O importanta perioada o constituie venirea lui Decebal
ca rege al dacilor. Tronul i-a fost acordat de predecesorul sau
Duras de bunavoie, datorita calitatilor lui militare. Astfel, pentru
a opri atacurile asupra garnizoanelor romane, imparatul Traian
porneste razboaiele daco-romane intre anii 101-102 si 105-106
e.n., pe care le castiga si in urma carora regele Decebal se
sinucide. In urma castigarii lor, Dacia devine provincie romana,
iar Dunarea de la izvoare si pana la varsare este fluviu in
intregime roman. In urma luptelor interne pentru tronul
imperiului roman, in anul 248 se formeaza o coalitie intre
populatiile migratoare: goti, taifali, carpi, bastarni, vandali, care
sub conducerea lui Argaitbus si Gutbernicus devasteaza
Dobrogea, cei mai violenti fiind gotii. Imparatul Aurelian
porneste o campanie si ii zdrobeste pe goti si carpi.

MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS

Recommended

Recommended

More Related Content

Featured

Featured (20)

MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS