Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504) a avut cea mai lungă domnie din istoria Ţării Moldovei. A purtat războaie de apărare a ţării împotriva ungurilor (Bătălia de la Baia, 1467), a tătarilor, a turcilor (Podul Înalt, 1475, şi Valea Albă, 1476) şi a polonezilor (Codrii Cosminului, 1497). După cum spun istoricii şi vocea poporului Măria Sa Ştefan a zidit 44 de mănăstiri şi biserici, câte una după fiecare război câştigat, dar chiar şi după fiecare înfrângere de-asemenea. Cetatea sa de scaun se afla la Suceava. Este înmormântat la mănăstirea Putna. Fiind cel mai popular domnitor român, îi sunt dedicate o mulţime de poezii şi romane.
Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504) a avut cea mai lungă domnie din istoria Ţării Moldovei. A purtat războaie de apărare a ţării împotriva ungurilor (Bătălia de la Baia, 1467), a tătarilor, a turcilor (Podul Înalt, 1475, şi Valea Albă, 1476) şi a polonezilor (Codrii Cosminului, 1497). După cum spun istoricii şi vocea poporului Măria Sa Ştefan a zidit 44 de mănăstiri şi biserici, câte una după fiecare război câştigat, dar chiar şi după fiecare înfrângere de-asemenea. Cetatea sa de scaun se afla la Suceava. Este înmormântat la mănăstirea Putna. Fiind cel mai popular domnitor român, îi sunt dedicate o mulţime de poezii şi romane.
Alaturi de milenara creatie populara, numeroase monumente istorice si de arta din cuprinsul Valcii atesta ca pe aceste meleaguri s-a inchegat si dezvoltat de-a lungul veacurilor o traditie culturala care a cultivat sentimentul demnitatii nationale, al permanentei si unitatii poporului roman, al dragostei pentru cultura.
Exista in Valcea peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice la vestigii dacice si romane, de la Buridava si Calea lui Traian pe Valea Oltului, pastrate in Muzeul din Ramnicu Valcea, Govora, ori in complexul muzeal Maldaresti...
Principala atractie a Bucovinei o reprezinta mănăstirile sale pictate, obiective incluse pe lista UNESCO a monumentelor din patrimoniului mondial,. Cunoscute sub numele de “mănăstirile din Moldova”, aceste locaşuri de cult au devenit repere cultural-turistice în toată lumea. Pe lângă numărul mare de biserici şi mănăstiri există aici şi diverse muzee tematice.
Aceasta este o prezentare a orașului Sighișoara, un oraș medieval din România care s-a păstrat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri.
Oraşul Sighişoara a fost întemeiat de colonişti germani Cefixime care au fost aduşi de către regele Ungariei din acea perioadă (secolul al 13-lea).
În decursul anilor oraşul medieval a fost lovit de foarte multe valuri de popoare migratoare, precum marea năvălire tătară şi mişcarea habsburgică, cetatea suferind foarte mult în urma acestora. Iniţial cetatea era alcătuită din 14 turnuri şi 4 bastioane, momentan existând doar 9 turnuri şi 3 basioane.
Breslele meşteşugarilor din Sighişoara aveau fiecare câte un turn în care îşi puteau desfăşura meseria cu mai multă uşurinţă. Din păcate în anul 1884 breslele au fost desfiinţate din cauza faptului că îşi pierduseră semnificaţia.
Alaturi de milenara creatie populara, numeroase monumente istorice si de arta din cuprinsul Valcii atesta ca pe aceste meleaguri s-a inchegat si dezvoltat de-a lungul veacurilor o traditie culturala care a cultivat sentimentul demnitatii nationale, al permanentei si unitatii poporului roman, al dragostei pentru cultura.
Exista in Valcea peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice la vestigii dacice si romane, de la Buridava si Calea lui Traian pe Valea Oltului, pastrate in Muzeul din Ramnicu Valcea, Govora, ori in complexul muzeal Maldaresti...
Principala atractie a Bucovinei o reprezinta mănăstirile sale pictate, obiective incluse pe lista UNESCO a monumentelor din patrimoniului mondial,. Cunoscute sub numele de “mănăstirile din Moldova”, aceste locaşuri de cult au devenit repere cultural-turistice în toată lumea. Pe lângă numărul mare de biserici şi mănăstiri există aici şi diverse muzee tematice.
Aceasta este o prezentare a orașului Sighișoara, un oraș medieval din România care s-a păstrat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri.
Oraşul Sighişoara a fost întemeiat de colonişti germani Cefixime care au fost aduşi de către regele Ungariei din acea perioadă (secolul al 13-lea).
În decursul anilor oraşul medieval a fost lovit de foarte multe valuri de popoare migratoare, precum marea năvălire tătară şi mişcarea habsburgică, cetatea suferind foarte mult în urma acestora. Iniţial cetatea era alcătuită din 14 turnuri şi 4 bastioane, momentan existând doar 9 turnuri şi 3 basioane.
Breslele meşteşugarilor din Sighişoara aveau fiecare câte un turn în care îşi puteau desfăşura meseria cu mai multă uşurinţă. Din păcate în anul 1884 breslele au fost desfiinţate din cauza faptului că îşi pierduseră semnificaţia.
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelicParaschiv Sorin
Imagini recent descoperite, realizate intre anii 1925-1935 de unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi din perioada interbelică, Nicolae Ionescu. Acestea reflectă modul in care trăiau bucureştenii de rand in acea perioadă.
Fotografiile sunt realizate in zona halelor şi a Pieţii Bibescu, pe cheiul Damboviţei, la Obor (Targul Moşilor), la prăvăliile de vechituri din cartierul evreiesc, in carciumi de mahala sau la groapa de gunoi din spatele cimitirului Bellu, numită Valea Plangerii.
3. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău se află în imediata vecinătate a Curţii Domneşti şi reprezintă unul dintre cele mai reuşite monumente ale epocii domnitorului Ştefan cel Mare. A fost construită în mai puţin de 5 luni, în anul 1492. În timpul lui Petru Rareş a fost pictată, fiind cea mai veche biserică din Moldova care a avut pictura exterioară. Aceasta nu s-a păstrat, biserica fiind tencuită şi zugrăvită în anul 1791 . Exteriorul bisericii este împodobit cu un bogat decor de cărămizi şi discuri smălţuite, în culorile galben, vişiniu şi brun, iar interiorul păstrează picturi murale din 1530. In biserică au fost înhumate - sora domnitorului Ştefan cel Mare şi mama lui Petru Rareş.
14. Muzeul Viei ş i Vinului din Moldova a fost inaugurat la data de 20 iulie 2006 si oglinde ş te prezen ţ a acestei b ă uturi miraculoase î n via ţ a omului de la na ş tere p â n ă la moarte. Este structurat pe dou ă niveluri ş i subliniaz ă principalele etape din via ţ a omului:na ş terea, nunta, moartea, etape î n care se consuma vinul, iar celelalte să li sunt innobilate cu piese etnografice care vorbesc de spre tehno logia viticol ă , drum ul ş i popasul vinului, de credin ţ e ş i supersti ţ i i din cultura popular ă cu privire la vi ţ a de vie ş i de vin. Cladirea în care se află Muzeul Viei si Vinului este situată în oraşul Hârlău , judeţul Iaşi, strada Logofat Tăutu, nr. 7, în preajma bisericii ştefaniene cu hramul Sfantul Gheorghe, nu departe de centrul localităţii. Construcţia datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut unui urmaş al logofatului Tăutu. Imagini internet
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31. După un drum incântator, mărginit de plopi sau nuci, se deschide, în faţa turistului, acoperişul indrăzneţ al unei construcţii. Este : Necropola princiară traco - dacică de la Cucuteni Teritoriul Moldovei face parte din vatra permanentă a lumii geto – dacice, descoperirile arheologice din aşezările dacice de la răsărit de Carpaţi, dovedind unitatea de cultură materială şi de viaţă spirituală a acestora. In jurul unor cetăţi geto – dacice s-au găsit grupuri de tumuli (movile) – - bogate morminte de înhumaţie şi incineraţie – unele fiind considerate morminte princiare. La Cucuteni s-au descoperit 8 tumuli, cel mai mare fiind tumulul nr. 3, cercetat, începând cu anul 1979, apoi protejat de construcţia actuală. Tumulul nr. 3 este înalt de 3,35 m, are diametrul de 35 m şi se remarcă prin construcţia de piatră din interiorul lui, o cameră ovală cu pereţi înclinaţi, în formă de pâlnie. În centrul movilei, la adâncimea de 3,45 m se află mormântul principal. In interior s-au găsit oase calcinate, ale unui om matur, depuse direct pe sol, 4 pandative din argint aurit, mărgele, vase geto – dacice si greceşti. Alături de mormântul principal s-au mai găsit trei morminte, cu acelaşi inventar. Tumulul nr. 3 datează din 425 – 400 î. Hr.
