Tiron Renata, profile picture
Uploaded byTiron Renata
227 views

Manual de activitati interactive deprinderi de viata

Manualul de activități interactive intitulată "Deprinderi de viață" creat de Victoria Shanklin în 2010 are ca scop facilitarea schimbului de bune practici în educația privind deprinderile de viață pentru populațiile vulnerabile din România. Acesta oferă teme diverse precum stima de sine, sănătatea, presiunea de grup, și educația sexuală, fiind destinat tinerilor, dar adaptabil pentru alte categorii de persoane. Manualul include activități interactive și metodologii pentru facilitatori, evidențiind importanța evaluărilor și a interacțiunii în procesul învățării.

Embed presentation

Downloaded 23 times
Manual de Activitati Interactiv Deprinderi de viata Victoria Shanklin 2010 Acest manual a fost creat din dorinta de a facilita schimbul de bune practici intre oamenii interesati in educatia privind deprinderile de viaţă.
CUPRINS Sectiune: Pagina PREFATA Introducere ................................................................................................... ii Despre Manual ............................................................................................. ii Cum se Utilizeaza......................................................................................... ii Lectiile de invatat ..................................................................................... ii-iii TEME TEMA A – STIMA DE SINE Ce este stima de sine..................................................................................... 1 Silueta.......................................................................................................... 4 Eu Sunt ........................................................................................................ 5 Amprenta .................................................................................................... 8 TEMA B – SANATATE Apa .............................................................................................................. 9 Microbi .......................................................................................................12 Igena Personala ...........................................................................................17 TEMA C – PRESIUNE DE GRUP Cum Reactionam .........................................................................................20 Cum Simtim ................................................................................................ 23 Cum Facem Fata..........................................................................................25 TEMA D– COMUNICARE Ce am auzit .................................................................................................27 Detalii in Comunicare ..................................................................................29 TEMA E – ADOLESCENTI Sanatate Feminina .......................................................................................30 Educatia Sexuala .........................................................................................32 TEMA F –ADULTI Cum facem cunostinta .................................................................................35 ACTIVITAI SUPLIMENTARE ..............................................................................37 EVALUARE DE SESIUNE ....................................................................................41 FORMULAR DE SESIUNE ...................................................................................42
Multumiri Acest manual a fost creat si adaptat cu ajutorul materialelor Peace Corps, precum si materiale ale USAID, dar si ale altor organizatii din Romania, in special Asociatia Stea din Satu Mare si ASIS din Bucuresti. Multe multumiri asistenilor social ai organizatie ASIS pentru sprijinul acordat in traducerea acestui manual, precum si pentru implementarea multora dintre sesiunile prezentate aici; in special: Stefaniei Maftei, Marianei Grosu si lui Alin Potinche. Fara ajutorul lor crearea acestui manual nu ar fi fost posibila.
ii Introducere Acest manual a fost creat cu dorinta de a ajunge la populaţiile deservite din România, în special a celor supuse la risc şi care au nevoie de deprinderi de viaţă. In urma muncii directe si consultarii cu alti profesionisti din Romania este evident ca multi au avut aceleasi probleme in lucrul cu aceste categorii de populatie. Este dificila incercarea de a veni mereu cu solutii eficiente pentru a stimula si instiga la o schimbare pozitiva a comportamentului. Aceste activitati au fost create, colectate si traduse din diverse resurse fiind puse cap la cap intr-un efort de a împărtăşi cele mai bune practici care au fost încercate şi utilizate în medii diverse. Despre manual Mare parte din manual a fost dezvoltata pentru a folosi in special persoanelor tinere. Cu toate acestea, este adaptabil pentru diferite categorii de persoane. Lectiile din acest manual au fost folosite cu succes in sali de clasa precum si in centrele unde se desfasoara activitati pentru oamenii ce isi duc viata in strada, pentru persoanele dezavantajate. Ele pot fi folosite in multiple randuri pe masura schimbarii participantilor. Sugestiile sunt acordate pentru activitati variate astfel putand fi utilizate indiferent de audienta. Sesiunile sunt formate pentru a promova o gandire critica/deschisa si tehnici de rezolvare a problemelor. Cum se utilizeaza acest manual Daca va ganditi ca este prea mult, ca nu se potrivesc toate, este in regula. Puteti lua toate lectiile ca un intreg sau selectati-le ca activitati individuale. Acest manual nu este destinat unei lecturi cronologice. Folositi Anexa I (pg. 40) sa adaugati sugestii pe masura ce pentru a urmarii cele mai bune practici si a le folosii in sesiunile viitoare. Lectii invatate -Cititi-va audienta- Este important sa va cunoasteti audienta. Intr-un grup dinamic, ceea ce functioneaza pentru unul s-ar putea sa nu aibe aceleasi rezultate asupra altuia. In acest caz, aceasta va contribuii la a va varia metodele de prezentare. De exemplu, daca gasiti un grup care isi regaseste bucuria in arta teatrului adaugati mai multa improvizatie si satira in sesiuni. Daca este un grup ce apreciaza mai mult intimitatea nu ezitati sa utilizati mai multe discutii de grup asigurandu-va ca toti participa la acestea. -Chestionare- Multe din aceste sesiuni vin impreuna cu intrebari, acestea sunt evaluari destinate pentru a fi utilizate inaintea si dupa terminarea sesiunilor. Este important sa va cunoasteti audienta si sa intelegeti unde apar lacunele. Adesea furnizam aceleasi informatii gandindu-ne ca acestora le lipseste mereu ceva, neabordand radacina problemei.. De exemplu, cu o lectie privind igiena personala am aflat ca multi participanti stiau ca ”este bine sa te speli pe dinti”, li s-a spus acest lucru de multe ori innainte. Totusi, ei nu stiau ca spalatul regulat al dintilor duce la stoparea sangerarii gingiilor. Si mai
iii important,multi nu aveau o periuta de dinti. Mai mult, am aflat ca altii isi aruncasera periutele de dinti dupa trei luni deoarece in scoala o profesoara le spusese ca dupa trei luni aceasta nu mai era buna. Pentru cei din ultimul exemplu acestia au presupus ca e mai bine sa nu foloseasca periuta de dinti decat sa o foloseasca pe cea veche. Aceasta este doar o intelegere deficitara a igienei, insa afland de unde provin aceste neintelegeri ne poate ajuta sa dezvoltam activitati eficiente si solutii pentru grupul vizat. -Evaluari- Iata de ce este la fel de importanta si o evaluare cat se poate de rapida a chestionarelor si sesiunilor. In aproape fiecare sesiune participantii“creeaza” ceva. Ar putea fi o satira, o piesa de arta sau poate include doar completarea unui chestionar. Prin analiza acestor rezultate veti gasi asupra caror domenii sa va concentrati mai mult atentia. De exemplu, dupa completarea unui chestionar legat de o lectie cu privire la respectul de sine am descoperit ca aproape toti participantii au simtit un nivel de presiune ridicat. De aceea am creat noi lectii tinand cont de acest lucru. -Sfaturi pentru facilitatori- Fiti plini de viata si interactivi. Acest lucru este important mai ales atunci cand lucrati cu tinerii, dar si cu adultii. De cele mai multe ori sunt facute prezentari in care publicul trebuie doar sa se uite la un ecran sau o tabla de scris si sa asculte “de ce e rau sa fumezi”, apoi la sfarsitul acestora toti se ridica, ies afara si isi aprind o tigara fara nici o ezitare. In aceasta situatie nu mai este necesar sa stie “de ce este rau sa fumezi”, deja stiu. Trebuie sa existe un element interactiv care sa ii implice in a se gandi la renuntarea la acest viciu. Nu va fie teama sa va murdariti pe maini. Fiti deschisi cu participantii si participati la activitati. Daca tineti o lectie despre realizarea greselilor facute impartasiti cu persoanele de fata exemple din viata personala. Deveniti mai mult decat un “moderator” pentru participanti, astfel ii ajutati sa fie mai deschisi aratandu-le ca acela este un mediu sigur pentru a se exprima liber. Daca pentru un oarecare motiv nu puteti face asta pentru ca vi se pare “nepotrivit” gasiti pe altcineva “din exterior”care poate face asta. Fiti flexibili. Inca o data, nu veti stii sigur care va fi starea de spirit sau dinamismul grupului. Daca vedeti ca ceva nu merge, incercati altceva. S-ar putea sa fie nevoie de cateva incercari pentru a face lucrurile sa functioneze dar in aceste procese o sa descoperiti cai mai eficiente pentru a ajunge mai aproape de participanti. Consistenta este cheia. Desi nu aveti nevoie sa faceti toate sesiunile ce tin de tema principala de discutie, impactul poate fi mai mare in cazul in care exista un flux logic al activitatilor. Incercati sa aveti tot timpul in vizor problemele discutate anterior.Vedeti cat de multe au retinut participantii. Ar fi cu atat mai bine sa puteti creea activitati de rutina bazate pe cele precedente. De exemplu, in fiecare zi la intrarea in sala de clasa/centru toti trebuie sa se spele pe maini. Atunci devine un obicei. O sursa din afara. Cateodata este utila gasirea altcuiva pentru transmiterea informatiei. Daca participantii devin din ce in ce mai docili energizati-i cu o persoana “din afara”. Astfel, cateodata ei participa mai activ si percep informatia mai bine. -Tineti-o tot asa- Continuati sa va faceti propriile sesiuni. Folositi-va evaluarile pentru a creea jocuri noi si activitati bazate pe nevoile participantilor. Puteti folosi acelasi tipar pe care il gasiti aici, ”incalzirea”, o prezentare sumara a materialelor noi, activitatea si la sfarsit rezumatul. Anexa II (pg 41) include un exemplu de format de sesiune.
1 Tema A Stima de Sine DEPRINDERI DE VIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Ce este stima de sine Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: sfoara flip chart sau tabla marker hartie si pixuri Obiective: Participantii sa stie ce inseamna stima de sine si sa identifice cateva calitati personale, de care sa devina constienti si sa le foloseasca. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Panza de Paianjen Faceti un cerc cu toti participantii. Folositi o minge de sfoara si explicati ca fiecare participant trebuie sa spuna cate o calitate a celuilalt. Cand spuneti o calitate a unui participant aruncati mingea de sfoara spre persoana respectiva si tineti de o parte. Faceti asta pana cand toti participantii au aruncat macar o data si se face o panza de paianjen! II. Ce inseamna “stima de sine”? Scrieti pe tabla cu litere mari STIMA DE SINE, apoi intrebati fiecare copil ce crede el ca inseamna “Stima de Sine”. Scrieti toate raspunsurile, dupa care scrieti definitiile pe intelesul lor. Dupa ce ati scris toate raspunsurile date de copii intrebati daca toti sunt de acord. Copiii ar trebui sa inteleaga ca “stima de sine” este “ incredere si satisfactie de sine”. Apoi, participantii vor scrie (sau vor spune daca nu stiu sa scrie) o situatie cand s-au simtit mandrii de ei si/sau cand au avut un esec si n-au avut o stima de sine foarte buna. Acum, participantii vor scrie cum s-au simtit in ambele situatii. Adunti toate hartiile si citi impreuna sentimentele traite de catre participanti, fara sa se dea numele participantilor. Este foarte bine daca si moderatorii participa, atunci participantii se vor simti mai siguri sa se deschida in fata altor persoan.
2 Dupa ce cititi vorbiti despre asemanarile si diferentele din fiecare poveste. In final, subliniati ca fiecare dintre noi avem uneori stima de sine foarte buna, precum fiecare dintre noi avem si calitati excelente si este important sa ne concentram pe partea buna. Acum spuneti-le participantilor sa se gandeasca la calitatile de care sunt mandri. Ficare participant isi scrie numele mic si scrie o calitate pozitiva cu fiecare litera din numele lor. Ex: M A R I A !!! a m e n m g u a t a n z l e b e a i l i t n s i l i t t g a c a a e n t a III. Concluzia In final, cititi situatiile sau pastrati pana faceti o alta activitate care are legatura cu “Stima de Sine”.
3 Chestionar – “Stima de Sine” Total de acord = 5 Da = 4 Uneori = 3 Nu = 2 Niciodata = 1 1. Imi place cum arat _____ 2. Intotdeauna ma gandesc inainte sa actionez _____ 3. Rezist de obicei presiunilor facute de colegi _____ 4. Am incredere in mine _____ 5. Niciodata nu pretind sa fiu ce nu sunt de dragul altora _____ 6. Incerc sa fac ce este corect _____ 7. Sunt hotarat in deciziile mele _____ 8. Nu renunt usor _____ 9. Sunt mandru de cum arata corpul meu _____ 10. Imi place de mine _____ 11. Ma inteleg bine cu oamenii _____ 12. Nu intampin dificultati in a-mi gasi prieteni de sex opus _____ 13. Imi controlez usor sentimentele _____ Total: ______
4 DEPRINDERI DE VIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Silueta Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 1 lanterna coli de hartie (alb si negru) lipici foarfece reviste culori Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac sa fie unici. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc.Rugati participantii sa isi spuna numele pe rand, apoi sa faca un gest care il reprezinta pe el. Primul va face gestul si isi va spune numele, urmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa spuna numele si sa faca gestul persoanei dinainte. Urmatoarea persoana va spune numele si va face gesturile tuturor persoanelor dinaintea ei. II. Introducere: Explicati scopul sesiunii : fiecare persoana este unica si trebuie sa se bucure de asta in fiecare zi. III. Activitatea Silueta: Folositi o lanterna cu care sa luminati un perete. Fiecare participant va sta langa perete, se va trasa conturul profilului sau pe o foaie neagra. Apoi, se decupeaza fiecare imagine si se lipeste pe o foaie alba. Fiecare participant va decupa din revistele/materialele de pe masa cateva poze/ enunturi/ desene…lucruri care ii reprezinta. Acestea vor fi lipite unde vor ei pe foia alba sau neagra. IV. Prezentare: La sfarsitul exercitiului fiecare participant isi prezinta lucrarea.
5 DEPRINDERI DE VIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Eu Sunt Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: foaie pentru fiecare participant pixuri reviste lipici foarfece culori Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac sa fie unici. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc. Pe rand, fiecare participant va spune “Eu sunt....” si va face un zgomot reprezentativ pentru el/ea. Primul va face zgmotul si urmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa faca zgomotul persoanei dinainte. Urmatoarea persoana va face zgomotele tuturor persoanelor dinaintea ei. II. Hai sa fim Eminescu!: Explicati ca fiecare dintre noi suntem unici si speciali. Scopul jocului este de a exprima cine suntem. Dati copiilor foi cu formulare de poezie si un exemplu (gasiti formularele la sfarsitul sesiunii). Pentru Varianta B explicati ca nu trebuie sa fie o propozitie, ci cuvinte care sa vorbeasca despre ei, pot scrie ceva abstract. Cititi exemplul de mai jos, apoi explicati copiilor. *Exemplu pentru Varianta B: Eu sunt verde, albastru si mov Eu sunt Alaska, Romania, Oregon si Jupiter Eu sunt un vagabond Eu sunt rock, manele si poezie Eu sunt caine, pisica, arici si un urs Eu sunt mar, cirese, pepene si banane Eu sunt libera Eu sunt trist, curioasa, si vesela Eu sunt copac, floare, cer … Natura Eu sunt simpla_dar extraordinara
6 Dupa ce au scris cititi fiecare poezie, aratati-le cat de unici sunt cu totii. Este foarte bine daca moderatorii fac si ei acelasi lucru in acelasi timp cu ei. ***Varianta 2: Dati copiilor materialele si spuneti-le sa decupeze din revistele/materialele de pe masa cateva poze/ lucruri/ enunturi/ desene/….. care sunt reprezentative pentru poeziile lor, deci pentru ceea ce sunt. Copiii isi pot exprima parerea in legatura cu ce au facut la activitate.
7 Materiale pentru Sesiunea “Eu sunt”: Eu sunt…. Varianta A: Ma gandesc la Eu aud Eu vad Eu vreau Ma simt Imi fac griji pentru Eu visez Eu incerc Eu sper Eu sunt Varianta B: Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________
8 DEPRINDERI DE VIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Amprenta Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: foie pentru fiecare participant acuarele Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particulartitatile care ii fac sa fie unici. Asta este o activitate foarte buna pentru a incheia sesiunea de “stima de sine”. Activitati: I. Puneti toti participantii sa isi lase amprenta pe o foaie folosind acuarelele. Amestecati foile apoi, iar fiecare va trebui sa ghiceasca a cui este amprenta. Dupa aceasta, fiecare va cauta cate un adjectiv pentru a descrie personalitatea celuilalt, ca in exemplul: amprenta aceasta este a lui Denis deoarece pare mai complicata, frumoasa, nebuna, etc. II. In final, gasiti ampreta corecta pentru fiecare participant si lasati-i pe participati sa scrie adjective, pe care ei considera ca vorbesc despre personalitatea lor.
9 Tema B Sanatate DEPRIDERI DE VIATA APA Titlul sesiunii: Apa potabila Durata: 45 minute Moderatori: 2 Materiale: 1 sticla cu apa sarata 1 sticla cu apa - cu un fir de par 2 sticle cu apa (curata) Obiective: Informare in legatura cu ceea ce inseamna apa potabila si contaminarea cu boli de la apa nepotabila. Activitati: I. Chestionar: Dati primul chestionar legat de apa, copiii trebuie sa il completeze, dupa ce participantii au terminat, veti avea o discutie despre apa si sanatate. Apoi, puneti urmatoarele intrabari participantilor: Ce boli putem lua de la apa contaminata? Ce are apa contaminata? - Gripa - Microbi - Boli - Poluare - Diaree - Chimicale Acum intrebati : De unde se poate lua apa de baut? chiuveta, izvor, fantana, etc... Cum stiu daca apa este sau nu buna? se vede ca este murdara are miros Scrieti toate raspunsurile participantilor pe tabla si la prima intrebare enumerati-le in ordine, de la apa cea mai potablia pana la apa nepotabila (raspunsurile nu trebuie sa fie neaparat cele corecte). Apoi vedeti daca au raspuns corect! II. Experiment: Veti face un experiment. Intrebati participantii daca stiu ce inseamna un experiment (veti da un exemplu).
10 Partea 1: Cereti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla de apa. Una va contine sare, si cealalta nu va contine nimic. Intrebati voluntarii daca observa vreo diferenta intre cele doua sticle si daca ei cred ca apa este buna. Atunci cand voluntarul va raspunde ca apa este buna, va fi pus sa bea. Unul din voluntari nu va avea nici o reactie, pentru ca va gusta din apa buna, dar celalalt va observa ca apa nu este buna, este foarte sarata si cu siguranta nu ii va placea. Intrebati participantii : inseamna ca intotdeauna putem sa observam daca apa este buna? NU! Partea 2: Luati alti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla cu apa. Una are un fir de par inauntru si cealalta este buna de baut. Intrebati voluntarii daca ei vad vreo diferenta si daca apa este buna. Nu lasati voluntarul sa bea din sticla cu apa care are un fir de par (daca n-a vazut parul). Scoateti firul de par si explicati-le ca de obicei daca gasim un fir de par in mancare sau apa il scoatem si putem sa mancam sau sa bem in continuare (asa fac copiii de cele mai multe ori). Nu? Dar, daca ziceti ca acest fir de par este de la un animal sau este luat de pe jos unde animalele isi fac nevoile, mai mancam? Mai bem? III. Concluzie: Reveniti la ce ati scris pe tabla si explicati-le participantilor ordinea corecta pentru apa potabila. Astfel veti face si o scurta recapitulare: Este important de unde luam apa si chiar daca nu are miros si nu se vede nimic nu inseamna ca este buna! Intotdeanua trebuie sa fim atenti de unde bem/luam apa. Si cum o pastram acasa!
11 Chestionarul 1 Nume……………………. Data……………………... Chestionar - Apa 1. De unde luati apa de baut? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 2. Cum tineti apa de baut acasa? (intr-o galeata, intr-o sticla, etc...) ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 3. Ati avut vreodata probleme de sanatate din cauza apei ? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 4. Credeti ca apa voastra de acasa este potabila (buna de baut)? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………
12 DEPRIDERI DE VIATA MICROBI Titlul sesiunii: Cum sa prevenim imbolnavirea Durata: 60 minute – 90 minute Moderatori: 2 Materiale: 1 lighian cu apa 1 sticla cu apa prosop sclipici sapun Obiective: Participantii sa inteleaga mai bine ce inseamna microbii, unde se gasesc si cum pot preveni imbolnavirea. Activitati: I. Chestionar: Dati copiilor chestionarul la completat, si dupa discutati cu ei despre microbi. Puneti urmatoarele intrabari participantilor (raspunsurile nu trebuie sa fie neaparat cele corecte, ideea este sa aflati ce stiu participantii). Ce sunt microbii? Ce boli poti lua prin contactarea microbilor? Unde gasim microbi? Cum te pot imbolnavii microbii? Cum poti sa eviti microbii pentru a nu te imbolnavii? II. Activitate: Veti face un experiment. Intrebati daca stiu ce inseamna un experiment (veti da un exemplu). Intrebati-i pe copii: De ce ne spalam? Cu ce ar trebui sa ne spalam? Putem observa microbii cu ochiul liber? Am microbi pe maini? (puneti-i sa va arate palmele) In acest moment prezentati-le toate materialele. Acum explicati-le ca sclipiciul reprezinta microbii si ca daca se spala in asa fel incat scapa de sclipici atunci inseamna ca s-au spalat corect si au scapat de microbi. Cereti voluntari (intre 2 si 4) si explicati ca le veti pune sclipici pe maini, acesta reprezentand microbii. Nu putem vedea microbii, dar putem vedea sclipiciul. Daca vor
13 curata sclipiciul inseamna ca vor scapa de microbi. Puneti mult sclipici pe mainele fiecarui voluntar si spuneti-le sa se frece pe maini. Iar apoi vor arata mainile celorlalti. VAIII, CATI MICROBI PE MAINILE LOR!!!! Acum puneti-i pe voluntari sa se spele pe maini “normal”, adica cum fac acasa. Nu-i lasati pe voluntari sa “incerce” sa scape de sclipici. Trebuie sa aratati participantilor ca mai au sclipici pe maini, ceea ce inseamna ca nu s-au spalat bine/suficient. Intrebati: Daca mancam cu mainele murdare ce se poate intampla? Ce mai trebuie sa facem ca sa fim siguri ca putem manca? Lasati voluntarii sa incerce mai multe metode de spalat. De exemplu: doar cu apa, cu sapun, cu apa curenta (de la sticla). Dupa aceea, intrebati ce a mers bine. La sfarsit luati un alt voluntar, care nu a mai fost si puneti-l sa demonstreze cum ne spalam corect. 1. isi uda mainile 2. se pune sapun 3. se freaca mainile foarte bine (timp in care ii punem sa cante o data melodia “multi ani traiasca!!!” – in asa fel nu se plictisesc si vor retine mai bine cat timp trebuie sa frece pentru ca toti microbii sa dispara) 4. se clatesc cu apa curenta 5. se sterg pe maini cu un prosop curat Intreabati: Mai sunt microbi/sclipici? *Variante: Daca vreti puteti pune sclipici pe prosopul curat si uscat si sa-l dati unui participant fara sa stie - va vedea ca inca are microbi pe maini.  Intrebati: Cum va spalati pe maini corect? Cand ar trebui sa va spalati pe maini? (Cand este cel mai important?) Partea 2 “Teatru”: Daca aveti timp adaugati o mica scena de teatru la sfarsitul cursului. Spuneti-le tuturor ca doi voluntari trebuie sa joace o mica piesa de teatru despre ce au invatat. Unul va fi un profesor si celalalt va fi o studenta. Nu se cunosc si nu au facut cunostinta pana acum. Despartiti voluntarii si scoateti “studenta” afara din sala. Spuneti-i cand intra in sala sa mearga direct sa faca cunostinta cu “profesorul”, iar in momentul in care vrea sa intinda mana sa stranute sau sa tuseasca si apoi sa dea mana ca si cand nimic nu s-a intamplat (de fapt este un “test” pentru profesor). Vorbiti cu toata lumea despre ce s-a intamplat (daca a trecut testul sau nu!).
14 III. Concluzia: Explicati-le ca atunci cand se spala bine pe maini evita infestarea cu diferite boli si ca este mult mai important sa prevenim imbolnavirea, decat sa tratam o boala.
15 Chestionarul 2 Nume……………………. Data……………………... Chestionar evaluare initiala 1. De cate ori pe zi va spalati pe maini? _________________ 2. Cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 3. Ce avantaje aveti cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 4. Ce dezavantaje aveti cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 5. Ce folositi cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………
16 Statistici: Majoritatea microbilor si bacteriilor cauzeaza boli. Avem intre 2 si 10 milioane pe antebrate. Mainele ude imprestie de 1000 de ori mai multi microbi decat manile uscate. Numarul de microbi de pe degete se dubleaza dupa ce folosim toaleta. Microbii pot trai pe maini pana la 3 ore. Milioane de microbi/bacterii se ascund sub ceasuri de mana, bratarii, si se pot ascunde mai mule bacterii decat oameni sunt in Europa sub inel. Cele mai periculoase bacterii sa afla in scutecele bebelusilor. Unii virusi si bacterii pot trai intre 20 de minute si 2 ore pe suprafete ca mese, clante si birouri. Microbii calatoresc in jur de un metru si “fac casute” unde ajung si pot fi luati de pe mainile celorlalti. CEA MAI BUNA CALE DE REDUCEREA A IMBOLNAVIRII ESTE SA NE SPALAM PE MAINI DES!!!!
17 DEPRINDERI DE VIATA IGIENA PERSONALA Titlul sesiunii: Un corp mai curat Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 1 copil in marime naturala desenat haine desenate (chiloti, tricou, sosete…) periuta de dinti pasta de dinti sticla de apa 1 vas sampon sapun burete prosop scotch unghiera brosuri Obiective: Participantii vor invata sa se spele corect pe tot corpul si vor constientiza cat de importanta este frecventa si modul de spalare. Activitati: I. Introducere: Dati chestionarul initial, faceti o mica recapitulare a celor 2 sesiuni, si faceti legatura intre apa, igiena si sanatate. II. Activitatea Omuletul: Aveti desenat conturul unui omulet pe o foaie mare. Rugati cativa voluntari sa faca o demonstratie legata de curatarea intregului corp, incepand cu spalatul pe dinti, pe cap, pe fata, in urechi, pe maini, etc. In timpul exercitiului rugati participantii sa fie atenti si impreuna comentati constructiv actiunea. Pe o masa puneti hainele de hartie decupate. Voluntarii trebuie sa imbrace conturul desenat ca si cum s-ar imbraca ei. Apoi discutati exercitiul cu toti participantii. Impreuna formulati concluziile. (haine – lenjerie intima, sosete, tricou, bluza, pantaloni – e posibil ca unii participanti sa uite ca lenjeria intima vine inainte de pantaloni). Dupa incheierea exercitiilor prezentati cateva statistici medicale cu privire la: cat de des ne spalam cand ne spalam
18 chiar daca suntem bolnavi – raciti trebuie neaparat sa ne spalam In final, notati pe tabla centre, fundatii unde oricine poate sa faca o baie, sa-si spele hainele, unde isi pot evalua starea de sanatate gratuit (medic de familie, medici din centre sociale) in functie de tara/regiunea unde se tine sesiunea. *Statistici: fiecare moderator la acest exercitiu este rugat sa se intereseze despre statisticile relevante pentru acea perioada din tara/regiunea unde se va tine sesiunea.
19 Chestionarul 3 Nume …………………. Data …………………… Chestionar evaluare initiala 1. De cate ori faceti baie pe saptamana? (luni-duminica) _______________ 2. De cate ori va spalati pe dinti pe saptamana? (luni – duminica) _____________ 3. Care sunt avantajele faptului ca ne spalam? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………. 4. Ce dezavantaje avem daca nu ne spalam? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 5. Ce folosesc atunci cand fac baie?: ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 6. Daca nu fac o baie de obicei este pentru ca: ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………
20 Tema C Presiunea de Grup DEPRIDERI DE VIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum Reactionam la Presiunea de Grup Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 2 seturi de cartonase cu propozitii cu exemple de presiuni (anexa __) 5 coli de hartie cu urmatoarele cuvinte: Cearta Nici o Problema Jignire Amenintare Alte subiecte Obiective: Participantii vor recunoaste cand se afla sub presiunea grupului si invata cum sa faca fata presiunii de grup. Activitati: I. Introducere: Moderatorii povestesc despre un eveniment prin care ei au trecut fiind supusi presiunii de grup. Vor vorbi despre ce a insemnat acest lucru pentru ei si cum ar reactiona in prezent daca ar trece prin acelasi lucru. Atunci veti explica ca astazi se va vorbi despre presiunea de grup si despre cum sa luam cele mai bune decizii. II. “Ce fel de”: Veti lipi 5 coli pe perete din fiecare categorie: Cearta Nici o Problema Jignire Amenintare Alte subiecte Impartiti fiecarui participat cate un cartonas si explicati-le ca in functie de mesajul scris pe cartonas trebuie sa se aseze in dreptul cuvantului (dintre cele 5 coli scrise de pe perete) cu care se identifica cartonasul, fara sa vorbeasca intre ei.
21 III. “Cum Reactionezi”:. Participatii trebuie mai intai sa aleaga cuvantul potrivit in functie de ce scrie pe cartonas. Spre exemplu cel care primeste cartonasul pe care scrie “ti-e frica, esti un papa lapte” ar trebui sa se aseze in dreptul foii pe care scrie “Amenintare”. Nu conteaza foaia in dreptul careia se afla, daca este corect sau nu, fiecare copil trebuie sa dea o explicatie pentru alegerea pe care a facut-o. Apoi, fiecare participant este rugat sa dea un raspuns pentru ceea ce a primit pe cartonas. In acest timp, unul dintre moderatori scrie pe tabla raspunsurile fiecaruia sub cuvantul care se potriveste, adica refuz, amanare sau negociere. In final, puneti toate raspunsurile pe o tabla pentru ca toata lumea sa le vada, scrieti-le sub urmatoarele categorii: Refuz, Aman si Negociez. In asa fel participantii vor vedea foarte clar cele trei metode de a evita presiunea de grup. Exemplu de raspuns la: – “ti-e frica, esti un papa lapte” – “nu, nu imi este frica, dar nu vreau sa fac asta” (raspunsul se va trece in dreptul refuzului). IV. Concluzia: La sfarsitul exercitiului se voteaza pentru cel mai bun raspuns. Se discuta despre alegerea rasunsului respectiv.
22 Materiale pregatite pentru toate cele 3 sesiuni: Cartonase/Propozitii: “Ti-e frica!” “Nu conteaza!” “Nu o sa te doara!” “Esti atat de slab!” “Esti un papa-lapte!” “Nu iti face griji!” “Nu te mai plange atat!” “Esti asa de copil!” “Daca nu vei face/spune cumvreau/ce zic eu, atunci toata lume o sa afle ca…” “O sa iti placa!” “O sa fie prea tare, hai sa o facem!” “De ce trebuie sa strici tu totul mereu?” “Hai, o sa ne distram pe cinste!” “Care e problema ta, toata lumea face asta!” “Fac asta in fiecare zi si nu am ajuns la spital niciodata!” “Daca nu faci asta toata lumea o sa creada ca esti un las/o lasa!” 3 categorii de raspunsuri/exemple: Refuz = Nu sunt de acord cu asta; Nu vreau, multumesc; Nu ai dreptate, asa ca lasa- ma;etc.. Amanare = Iti zic poate mai tarziu, Hai sa o lasam pe alta data; As vrea sa mai stau, dar chiar am ceva important de facut, ne vedem poate mai tarziu;etc.. Negociere = Hai sa facem asta in loc de... ; Poate e mai bine daca facem cum zic eu; etc...
23 DEPRIDERI DE VIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum ne simtim cand suntem sub presiunea grupului Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: scenariile Obiective: Recunoasterea sentimentelor si frustrarilor atunci cand suntem sub presiunea unui grup si acceptarea acestui fapt. ** Important pentru moderatori** Aceasta sesiune merge mult mai bine daca ati parcurs inainte prima sesiune de presiune de grup. Mai jos gasiti doar un singur exemplu pentru jocul de rol, dar ganditi-va la cel putin inca doua exemple (daca sunt adolescenti puteti sa folositi exemple cu sex sau droguri), care sa fie relevante pentru categoria dumneavoastra de participanti. Retineti: cat mai multi participanti ar trebui sa joace rolul persoanei excluse. Activitati: I. Introducere: Spuneti-le participantilor ca vor avea de jucat niste roluri in exercitiul ce urmeaza. Explicati-le scenariul, apoi spuneti-le separat grupului si voluntarului ce au de facut. II. Joc de rol: (Faza I) Alegeti un voluntar dintre participanti. Luati-l deoparte si spuneti-i ca va trebui sa joace rolul unui tanar al carui stil este hippie (sau orice alt stil care ii place lui), asigurati-va ca participantul sa intre in rol foarte bine. Explicati-i ca atunci cand va intra in sala va vedea un grup de oameni cu care vrea sa se imprieteneasca pentru ca ii place o fata din acel grup. Asta este tot ce trebuie sa stie. Acum, mergeti la ceilalti participanti, care reprezinta grupul. Acestia trebuie sa stie ca au complet alt stil decat voluntarul nostru (spre exemplu ei sunt rockeri sau ceva opus stilului voluntarului). Spuneti-le ca tot ce au de facut este sa rada de tanarul care va incerca sa se integreze in grupul lor. III. Discutie cu voluntarul si grupul separat: Dupa scena aceasta intrebati-l pe voluntar cum s-a simtit. Amintiti-i ca el trebuie sa se integreze in grup pentru a o cuceri pe fata de care ii place. Intrebati-l ce are de gand sa faca si lasati-l pe el sa gaseasca solutii. Acum spuneti-le celor din grup ca vor continua sa rada de el si sa-l respinga daca
24 acesta nu va deveni unul de-al lor. Doar daca voluntarul s-a gandit sa devina un rocker, de exemplu, va fi acceptat de catre grup. IV. Joc de rol (Faza II): Tanarul intra din nou in sala si incearca sa se integreze in grup.In functie de solutiile gasite de catre acesta, grupul va reactiona, si anume, il vor respinge sau il vor integra. V. Concluzie: Se discuta cu intreg grupul de data aceasta. Participantii vor fi intrebati daca s-au mai confruntat cu astfel de situatii, ce au simtit si cum au reactionat la presiunea de grup. .
25 DEPRIDERI DE VIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum facem fata Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: scenariile propozitii Obiective: Cum sa facem fata presiunii de grup cat mai bine. ** Important pentru moderatori** Aceasta sesiune merge mult mai bine daca ati parcurs inainte prima sesiune de presiune de grup. Activitati: I. “Bey Frate!”: Se poate juca folosind propozitii sau scenarii. Mai jos exista exemple, dar moderatorii sunt invitati sa isi foloseasca creativitatea si sa adapteze jocul la categoria de persoane cu care lucreaza. Faceti doua echipe, spuneti-le fiecareia in parte ca trebuie sa gaseasca cele mai creative si practice raspunsuri la presiunea de grup. Unul din moderatori va citi propozitia/scenariul, iar fiecare echipa are la dispozitie 1 minut pentru a veni cu cel mai bun raspuns la aceasta presiune facuta de grup. Unul sau doua persoane vor fi alese ca judecatori (celalalt moderator si/sau alti participanti alesi dinainte pentru asta). Echipa cu cele mai multe puncte adunate la sfarsit castiga, in functie de cate raspunsuri bune a dat la propozitiile date de moderator! “Bey Frate!” (desfasurator) : Faceti cele 2 echipe Moderatorul spune prima propozitie, echipele au la dispozitie 1 minut sa se gandeasca. Echipele dau raspunsul in fata judecatorului/ilor, acesta pune punctul pentru echipa cu raspunsul cel mai bun la presiune, raspunsul se scrie pe tabla. Dupa asta jocul continua cu alte propozitii la care echipele trebuie sa vina cu noi raspunsuri. Evaluare: Puneti judecatorul/ii sa se uite peste toate raspunsurile date de ambele echipe si sa aleaga cel mai bun raspuns dintre toate. Acesta va primi 2 puncte. Echipa cu cele mai multe puncte castiga!!!
26 Scenarii: Sunteti intr-un grup de prieteni, doi dintre ei va propun sa fumati o tigara/ tigara cu marijuana. Sunteti cu prietena/prietenul vostru, ea/el propune sa faceti sex, dar nu sunteti pregatiti sa faceti asta. Prietenul/prietena insista spunandu-va: “Hai, stii ca te iubesc mult!” Sunteti la o zi onomastica cu prietenii. Acestia va forteaza sa mai beti un pahar, chiar daca stiti ca ati baut deja destul pentru cat puteti duce. Stiti ca aveti teme multe la scoala, iar prietenii vostri mai vor sa stea afara dupa scoala pana tarziu. Vreti sa mergeti spre casa, iar prietenii incep sa strige dupa voi: “Esti un fraier, te duci acasa sa faci temele, vrei tu sa pari ala/aia destept/a!” Veniti de la scoala acasa si vreti sa va faceti temele, iar cei de acasa (parinti, frati, verisori) rad de voi si va spun: “Vrei tu sa pari desteptul/a familiei! Mai lasa cartea aia si hai afara!” Sunteti la scoala in pauza mare. Stati si vorbiti cu prietenii din cealalta clasa. Ei va propun sa chiuliti de la urmatoarea ora si sa mergeti in parc. Urmatoarea ora este mate si nu ati vrea sa lipsiti de la mate, prietenii vostri au sportul, nu li se pare important, va zic: “Hai sa mergem in parc, e prea frumos afara, iar tie matematica oricum nu-ti place!” Propozitii: “ Hai sa fumam!” “ Parintii tai pleaca in weekend, facem haos la tine acasa?” “ Nu te mai duce la antrenament, hai cu noi sa bem!” “ Hai sa chiulim de la mate, avem test azi!” “Spune-i mamei tale ca esti la mine in seara asta daca vrei sa te duci la Lucian!”
27 Tema D Comunicare DEPRIDERI DE VIATA COMUNICARE Titlul sesiunii: Ce am auzit Durata: 1 ora Materiale: esarfa de legat la ochi marker pahar cu apa altele in functie de cum doriti sa se desfasoare activitatea Obiective: Participantii vor invata sa comunice mai eficient si mai clar si vor realiza importanta planificarii inainte de a actiona. Activitati: I. “Indrumare cu 4 simturi” (introducere): Pregatiti inainte un spatiu deshis, o sala/camera mai mare. Impartiti participantii in doua grupe. Explicati-le ca unul dintre membrii fiecarei grupe va fi legat la ochi. Cel legat la ochi are de indeplinit un obiectiv (de ex. Sa ia un pahar plin cu apa de pe masa si sa-l aduca inapoi fara sa se verse) cu ajutorul celorlalti membrii. Explicati regulile inainte de inceperea jocului. Reguli: Ceilalti membri nu au voie sa intre in spatiul in care se desfasoara activitatea celui legat la ochi, pentru asta veti trasa niste linii pe podea, pe care membrii echipei nu au voie sa le depaseasca. Cele doua echipe vor sta la poli opusi in camera respectiva. ** Important pentru moderatori** Moderatorii trebuie sa stie ca foarte important este sa nu le dea mai multe explicatii pentru moment. La orice intrebare ale membrilor din echipe vor raspunde cu “nu stiu”, mai putin intrebarile legate de regulile jocului. De exemplu daca intreaba daca au voie membrii echipei sa vorbeasca intre ei se va raspunde cu “nu stiu”. Acum se vor lega la ochi cei doi membri din fiecare echipa si moderatorii ii invartesc pentru cateva secunde pentru ca acestia sa nu stie unde se afla exact in incapere. In acest
28 moment puteti sa le spuneti copiilor sa inceapa jocul si sa indeplineasca obiectivul. Au la dispozitie 5 minute pentru a indeplini obiectivul. II. Discutie scurta si incercati din nou!: Dupa cele 5 minute in care ati observat ce s-a intamplat intrebati-i pe participanti ce a mers bine si ce nu a mers bine. Nu comentati si nu dati alte explicatii inca. Ii veti anunta pe membrii celor doua echipe ca vor avea o a doua sansa de a indeplini obiectivul si de a o face mult mai bine, dar ca aceasta runda este putin mai complicata. Anuntati-i ca au 5 minute la dispozitie sa vorbeasca despre cum ar trebui sa faca din nou, dupa ce le spuneti ca in incapere vor fi aduse niste obstacole, pe care cel legat la ochi nu trebuie sa le atinga. La aceasta discutie are voie si membrul legat la ochi sa participe. Obstacolele (diverse obiecte) le veti pune dupa discutia membrilor. Dupa ce faceti toate acestea, lasati jocul sa inceapa din nou! III. Activitatea teoretica: Adunati-i pe participanti laolalta si incepeti discutia cu ce a mers bine si ce nu a mers bine din nou. Intrebati-l pe membrul care a fost legat la ochi cum s-a simtit in prima faza a jocului si cum s-a simtit dupa ce au planificat. Acum puteti comenta , trebuie sa va asigurati ca acestia au inteles jocul si au invatat ca: trebuie sa ii ascultam pe cei din jurul nostru, sa comunicam clar si ca e foarte folositor sa planificam inainte sa actionam (in loc sa dam cu totii directiuni, numim un membru sa faca asta).
29 DEPRINDERI DE VIATA COMUNICARE Titlul sesiunii: Detalii in comunicare Durata: 1 ora Modoratori: 1 Materiale: paine feliata pentru 5 sandvisuri mustar cascaval felii carne felii rosii, castraveti si alte legume felii cutite servetele Obiective: Demonstrarea importantei comunicarii in detaliu si intelegerea dificultatilor in lucrul cu persoane cu mentalitate diferita. Activitati: I. Scrieti: Participantii vor fi impartiti in grupuri de cate 2 sau mai multe persoane, in functie de numarul lor. “Extraterestrii care fac sandwich-uri”: Primul obiectiv al grupelor este sa scrie pasii in detaliu pentru a face un sandwich cu materialele care sunt pe masa. Explicati-le ca trebuie sa scrie aceste instructiuni pentru cineva care nu a facut un sandwich niciodata, adica pentru un extraterestru!!! II. Faceti: Dupa 10 minute colectati toate instructiunile si faceti un sandwich pe rand pentru fiecare grup. In timp ce cititi ceea ce au scris, urmati fiecare pas cuvant cu cuvant!!! De exemplu, daca scrie “se pune mustar pe o felie de paine”, dar nu exact cat si cum, improvizati situatii amuzante (de ex. puneti mustar cu degetul pe ambele parti ale feliei, etc. ). III. Concluzia: Cand ati facut toate sandwich-urile alegeti impreuna cu participantii care grup a facut cel mai bun sandwich. Discutati cu totii de ce rezultatele sunt variate, unele fiind departe de idea de sandwich. Important de retinut: trebuie sa transmitem informatia cat mai clar si complet pentru a comunica eficient si a obtine rezultatele dorite tinand cont si de faptul ca fiecare om percepe/transmite prin propriul limbaj .
30 Tema E Adolescenti DEPRINDERI DE VIATA EDUCATIE DE SANATATE FEMININA Titlul sesiunii: Ce se intampla cu corpul meu? Durata: 40 minute Moderatori: 1 sau 2 femei Materiale: absorbante tampoane sapun igiena intima feminina chestionar pentru fiecare participant Obiective: Participantele sa cunoasca informatiile reale despre igiena intima feminina si sa puna in practica informatiile acumulate. Activitati: I. Chestionar: Dati un chestionar la fiecare participant. Inainte de asta explicati-le ca acest chestionar trebuie luat in serios, ca discutiile care urmeaza sunt mature si serioase. II. Discutie: Corectati si discutati impreuna raspunsurile din chestionar si folositi gidul (pg. 32) ca material de referinta pentru discutii. III. Demonstratie: Puneti materialele pe o masa. Dupa discutie va veti da seama ce trebuie aprofundat si demonstrat in legatura cu folosirea tamponului/absorbantului. IV. Activitate teoretica: Pregatiti materiale despre schimbarile hormonale la fete odata cu aparitia menstruatiei. Faceti activitatea cat mai interactiva, povestiti despre experienta personala a fiecareia, discutati ce s-a schimbat cu timpul, asigurati-va ca inteleg ca simptomele (de ex. pofta de ciocolata) sunt normale. V. Activitate practica: Fiecare participant trebuie sa scrie cel putin o intrebare pe o foaie in anonimat. Dupa ce au terminat colectati foile, cititi si raspundeti la intrebari. Intrebarile neserioase nu ar trebui luate in seama. Important este sa le spuneti ca pot pune orice intrebare legata de acest subiect, pentru ca nimeni nu va sti cine a intrebat.
31 Chestionar Nume …………………. Data …………………… Chestionar evaluare initiala 1. Pot sa fac dus cand sunt la menstruatie? a. DA b. NU c. NU STIU 2. Pot sa inot cand sunt la menstruatie? a. DA b. NU c. NU STIU 3. Daca sunt virgina nu pot folosi tamponul intern. a. DA b. NU c. NU STIU 4. Ar trebui sa imi schimb tamponul intern... a. O data pe zi b. De doua ori pe zi c. O data la 8 ore 5. Ar trebui sa imi schimb absorbantul... a. o data pe zi b. De doua ori pe zi c. De cate ori este nevoie 6. Scurgerea vaginala este normala. a. DA b.NU c. NU STIU 7. Este normal sa aveti urmatoarele simptome o data pe luna: acnee, balonare, oboseala, durere de cap, pofta de mancare, depresie, iritabilitate, dificultati de concentrare, rezistenta mica la stres, dureri de san? a. DA b.NU c. NU STIU 8. Pot sa raman insarcinata daca nu mi-a venit menstruatia? a. DA b.NU c.NU STIU
32 GHID pentru EDUCATIA DE SANATATE FEMININA ________________________________________________________________________ Discutati despre igiena persoanala in timpul menstruatiei utilizand urmatorul tipar: menstruatia este o schimbare normala in timpul pubertatii la fete. Nu este o boala, aceasta nu va impiedica sa va desfasurati activitatile zilnice (miscare fizica, ore de clasa, gimnastica, etc.) igiena personala (baie/dus) este foarte importanta in aceasta perioada, mai ales din cauza secretiilor (din par si ale pielii) mai abundente. tampoanele si absorbantele sunt folosite pentru a absorbi lichidul menstrual dupa dus, intotdeauna stergerea zonei intime se face din fata catre spate pentru prevenirea infectiilor. Discutati urmatoarele: de ce au fetele menstruatie? cate zile dureaza in mod normal menstra? ce foloseste o fata in timpul menstrautiei pentru a isi pastra igiena? alegerea produsului pe care vrea sa-l utilizeze in timpul mesntruatiei. (diferite feluri de tampoane) Abrobante sunt de diferite marimi, in functie de abundenta menstrei absorbantele se fixeaza pe lenjeria intima cu ajutorul unor “aripioare” este absolut necesara pastrarea protectiei pe durata intregii zi este important sa schimbati absorbantul cat de des, aproximativ o data la 3-4 ore. aruncati absorbantul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cu hartie igienica absorbantele parfumate pot irita pielea Tampoane puteti inota in perioada menstrei, daca folositi un tampon intern tamponul nu este folosit de catre fete la primul ciclu important de retinut – tamponul se schimba o data la 3-4 ore datorita faputlui ca este intern, tamponul nu se pierde sau nu cade! Firul atasat este pentru scoaterea tamponului din vagin aruncati tamponul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cu hartie igienica
33 DEPRINDERI DE VIATA EDUCATIA SEXUALA Titlul sesiunii: Viata sexuala Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale prezervative 2 castraveti servetele plicuri cu cate o foaie inauntru pentru fiecare participant Obiective: Educare si informare teoretica si practica cu privire la viata sexuala sanatoasa. Activitati: I. Chestionar: Dati fiecarui participant cate un chestionar. Dupa ce au terminat corectati impreuna si discutati despre importanta sexului protejat. II. Activitate practica: Rugati-i pe participanti sa se ridice in picioare pentru aceasta activitate si sa isi schimbe locul ocupat pana atunci. Dati fiecarui participant plicul cu foaia inauntru. Patru dintre foile din plic sunt notate cu un X. Asigurati-va ca nimeni sa nu deschisa plicul pana la sfarsitul exercitiului. Explicati ca fiecare participant trebuie sa intretina relatii sexuale cu cel putin doua dintre persoanele de fata, actul sexual fiind reprezentat printr-o strangere de mana. Spuneti-le ca este important sa retina persoanele cu care au dat mana. Dupa ce toata lumea a terminat exercitiul, acestia se vor aseza la locurile lor. Acum participantii pot deschide plicurile. Rugati-i pe cei care au X-urile sa se ridice in picioare. Spuneti-le acestora ca au o boala cu transmitere sexuala. In acest moment rugati persoanele care au facut sex cu cei infectati sa se ridice si ei in picioare. Spuneti-le acestora ca si ei sunt acum infectati. Rugati-i pe cei care au facut sex cu persoanele care s-au ridicat ultimii sa se ridice si ei. Daca vreti continuati exercitiul pana ce toata lumea se afla in picioare. *Daca exista persoane care au refuzat actul sexual, explicati rolul abstinentei ca si metoda de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala. La sfarsitul activitatii ar trebui sa fie clar pentru toata lumea cat este de usor este sa ne infectam cu boli cu transmitere sexuala. IV. Demonstratie: Demonstrati practic si specificati importanta folosirii corecte a prezervativului, utilizand materialele pe care le aveti.
34 VI. Concurs: Impartiti participantii in grupe de cate 6 persoane. O persoana din echipa va tine castravetele, iar ceilalti vor forma un rand in dreptul acesteia. Pe rand, fiecare membru al echipei va trebui sa demonstreze folosirea prezervativului. Pentru fiecare echipa este necesara prezenta unui moderator, acesta avand rolul de a observa si confirma daca membrii echipei au aplicat prezervativul corect. Dupa confirmare, un alt membru poate incepe demonstratia. Echipa care termina prima este castigatoare.
35 Tema F Adulti DEPRINDERI DE VIATA SCOALA PARINILOR Titlul sesiunii: Facem Cunostinta Durata: 1 ora Modaratori: 2 Materiale: 2 foi pe care sa scrie DA si NU scotch, sfoara sau creta lista de enunturi pregatite Obiective: Crearea unui mediu deschis pentru un grup de adulti. Identificarea rolului fiecarui membru in situatiile de dificultate din cadrul familiei si intelegerea diferitelor stereotipuri ale familiei. Activitati: I. Introducere: Discutie despre tema sesiunii. Stabilirea regulilor de grup (nici un raspuns nu este gresit – toate raspunsurile sunt corecte/acceptate) si informarea lor in legatura cu faptul ca vreti sa creati un mediu deschis, unde toata lumea sa vorbeasca cat mai liber. II. Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. O persoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadar o persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spuna ceva legat de familie (de ex. “am o fata frumoasa”, “vreau sa-mi duc copiii la scoala”, “uneori ma supara copiii mei”), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceasta persoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langa vecinii lor. La sfarsit, moderatorul va spune ca scopul jocului este acela de a ii face pe ei sa inteleaga ca familiile, chiar daca sunt diferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun. III. Activitatea “Linia parerilor”: Pregatiti doua foi, una pe care sa scrie DA, una pe care sa scrie NU. Puneti-le la poli opusi intr-o camera. Trasati o linie intre ele cu scotch, cu sfoara sau cu creta. Explicati participantilor ca li se vor spune niste afirmatii, cu care ei vor fi mai mult sau mai putin de acord. In functie de asta, se vor aseza in camera pe linie. De exemplu, daca sunt total de acord se vor aseza langa foaia pe care scrie DA, daca sunt
36 de acord, dar nu in totalitate, se vor aseza la mijloc, dar spre DA. Dupa fiecare afirmatie, intrebati-i pe participanti de ce s-au asezat asa. Exemple de afirmatii: Femeilor ar trebui sa le revina rolul principal in ingrijirea copiilor. Parintele singur nu poate ingriji de copilul sau la fel de bine ca doi parinti. Parintii care fac abuz de alcool nu pot niciodata sa ingrijeasca adecvat copiii lor. Doar parintii din familii vulnerabile isi maltrateaza copiii. Nu este corect de a face discriminare intre persoane doar din cauza etniei, religiei, sexualitatii sau apartenentei la un grup social etc. Palmuirea copiilor este o pedeapsa acceptabila. As fi fericit daca fiul/fiica mea s-ar casatori cu o persoana din comunitatea rromilor. IV. Concluzia: Identificarea contradictiilor intre opiniile persoanelor, incurajarea lor sa vorbeasca deschis despre problemele pe care le intampina in cadrul familiei, constientizarea opiniilor diferite si acceptarea faptului ca oamenii au diverse background- uri. Aceste lucruri nu trebuie sa influenteze relationarea dintre ei.
37 ACTIVITATI SUPLIMENTARE Urmatoarele exercitii/ jocuri/ activitati practice pot fi adaugate la oricare dintre sesiunile prezentate mai sus: “Jeopardy”: Este un joc foarte folositor la sfarsitul unor activitati teoretice. De exemplu, pentru sesiunile de sanatate puteti folosi jocul ca si concurs pentru a vedea ce au retinut participantii.Pentru joc ar trebui sa alegeti patru sau cinci categorii (ex. La sesiunile despre sanatate : apa, microbi,sanatate,surpriza ) din care sa puneti cateva intrebari legate de ceea ce s-a discutat la sesiuni. Participantii se vor imparti in doua echipe. Pentru amuzament puteti ruga echipele sa isi gaseasca un nume si un motto al grupului din care fac parte. Echipele raspund pe rand. Fiecare membru din echipa are posibilitatea sa aleaga din ce categorie se va pune intrebarea si de cate puncte. Daca cel care a cerut intrebarea nu stie sa raspunda, poate intreba alti membri ai echipei lui pentru jumatate de punctaj. Daca echipa care intreaba nu stie raspunsul corect, cealalta echipa are sansa de a raspunde daca cineva stie. Continuati pana se epuizeaza intrebarile sau timpul. Apa Microbi Sanatate Surpriza 100 100 100 100 200 200 200 200 300 300 300 300 400 400 400 400 Asa ar trebui sa arate pe o tabla jocul. In spatele fiecarui punctaj trebuie sa fie o intrebare, cu cat punctajul este mai mare, cu atat intrebarea este mai grea. “Gaseste obiectul”: Pentru acest joc trebuie sa aveti un voluntar dintre participanti. Scoateti voluntarul afara din incapere iar apoi explicati-le celor care au ramas ca trebuie sa aleaga un obiect din sala pe care voluntarul ar trebui sa-l descopere. Nu mutati obiectul, doar il alegeti. Voluntarul trebuie sa ghiceasca obiectul la care s-au gandit si l- au ales ceilalti participanti. Cand intra in sala voluntarul, ceilalti trebuie sa inceapa sa faca un zgomot (sa bata din palme, sa bata pe masa cu mainile, etc.), iar in functie de cat de aproape este voluntarul de obiect, cu atat ei vor face zgomot mai tare, invers, cu cat voluntarul este mai departe de obiect, cu atat vor face mai putin zgomot. Tot ce ii veti spune voluntarului este ca el trebuie sa gaseasca un obiect pe care ceilalti il aleg. Nu ii spuneti nimic despre zgomotul pe care ceilalti il vor face. Instruiti-i pe cei care raman in sala ca nu au voie sa faca nimic altceva in afara de zgomot, nu vorbesc, nu zambesc, nu rad. ***Scopul jocului: Sa ii obisnuim pe copii sa gandeasca intr-un mod mai critic si sa fie mai atenti la tot ce ii inconjoara, sa invete sa asculte si sa urmareasca semnele care ii duc la posibile reusite sau esecuri.
38 “Ce a schimbat?”: Puneti participantii sa se numere cu 1 si 2. Apoi, spuneti-le ca cei cu numarul 1 sa se aseze in stanga, iar cei cu numarul 2 in dreapta. Rugati-i pe participanti sa se aseze fata in fata, daca se poate ca acestia sa nu se cunoasca este foarte bine.Puneti-i sa se uite unii la ceilalti pentru cateva secunde, apoi sa se intoarca spate in spate. Explicati-le acum ca au 1 minut la dispozitie pentru a schimba 3 lucruri la ei (sa isi scoata un cercel, sa isi ridice tricoul, sa isi scoata lantul, sa isi prinda parul, etc.) in timpul in care stau spate in spate. Apoi participantii se vor intoarce din nou fata in fata si vor trebuie sa ghiceasca ce s-a schimbat la partenerul/a lui/ei. ***Scopul jocului: Ii invatam pe copii sa fie observatori mai buni ai celor care sunt langa ei, sa isi dea seama daca ceva nu este in regula cu ceilalti din jurul lui. “Deseneaza prin mine”: Rugati-i pe participanti sa isi aleaga un partener cu care sa lucreze la acest exercitiu. Unul trebuie sa stea pe scaun la o masa cu o foaie si un pix, iar celalalt trebuie sa stea in spatele lui neavand voie sa ii dea indicii celui care deseneaza. Cel care sta in spatele celui de la masa, ii deseneaza ceva pe spate cu degetul, iar cel de la masa trebuie sa deseneze pe foaie ce simte pe spate. La sfarsitul exercitiului puneti-i pe participanti sa compare ideea cu ceea ce s-a desenat. ***Scopul jocului: comunicarea nu este intotdeauna clara, cateodata chiar daca simtim ca intelegem, de cele mai multe ori nu intelegem in totalitate ceea ce ni se comunica. Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. O persoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadar o persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spuna ceva legat de familie (de ex. “am o fata frumoasa”, “vreau sa-mi duc copiii la scoala”, “uneori ma supara copiii mei”), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceasta persoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langa vecinii lor. ***Scopul jocului: este acela de a ii face pe ei sa inteleaga ca familiile, chiar daca sunt diferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun. Telefonul fara fir: Asezati copiii intr-un rand. Moderatorul ii sopteste primului o propozitie si ii spune sa o transmita mai departe. Ultimul trebuie sa spuna propozita care a ajuns la el. Important: mesajul nu poate fi repetat. ***Scopul jocului: Realizarea faptului ca transmiterea informatiei necesita perceperea si reproducerea ei cat mai exacta. Cu cat informatia circula la mai multe persoane cu atat mesajul isi pierde sensul. Activitate cu Farfuria: Grupul se aduna intr-un cerc. Li se da o farfurie de plastic goala, pe care trebuie sa o atinga doar cu un deget, fiecare dintre ei. Farfuria se pune la nivelul gurii lor si au ca sarcina sa o puna jos, fara sa le cada. Dupa indeplinirea sarcinii se reia punandu-se pe farfurie un pahar cu apa, avand aceeasi sarcina, sa puna farfuria cu tot cu pahar pe podea. La sfarsitul indeplinirii celei de-a doua sarcini, urmeaza o sesiune de discutii depre cele doua experiente; Comparam cele doau sarcini, punerea farfuriei goale jos, cu punerea farfuriei cu tot cu pahar;
39 Ce au simtit initial, dar cand a trebuit sa puna si paharul jos? S-a remarcat un lider? Daca au simtit ca o sarcina usoara le da mai mult de furca , iar una care pare grea, este usor de realizat? ***Scopul: Rolul fiecarui membru al familiei/grup este important in rezolvarea problemelor cu care se infrunta familia/grup. Uneori tratam o sarcina usoara cu indiferenta si ne da mare bataie de cap. Problemele mari cu care ne confruntam au rolul de a uni familia/grup si se rezolva mai usor de cat cele usoare. Planul de Viitor: Folositi chestionarul inclus la pagina urmatoare ca material pentru discutiile viitoare. *** Scopul: Participatii vor incepe sa se gandeasca la viitor si sa dezvolte obiectivele pe termen scurt si lung.
40 Planuri de Viitor 1. Mi-ar placea sa termin _______________________________________________ 2. Pana la sfarsitul anului as vrea sa_______________________________________ 3. Pana la sfarsitul lunii mi-ar place sa ____________________________________ 4. Mi-ar placea sa am destui bani sa ______________________________________ 5. Ceea ce as dori cel mai mult sa schimb la mine este ________________________ 6. Mi-ar placea ca prietenul/ prietena mea sa _______________________________ 7. As vrea sa fiu acel prienten care _______________________________________ 8. Un lucru pe care chiar as dori sa il incerc este_____________________________ 9. Un loc unde mi-ar placea sa merg este___________________________________ 10. Una dintre calitatile mele pe care as dori sa dezvolt in viitor este______________ __________________________________________________________________ Imi vad viitorul astfel: (desenezi/scrii jos)
41 Evaluare activitate/sesiune: Ce a mers bine: Ce a mers mai putin bine: Recomandari: (ce ar trebui schimbat) Materiale Pregatite:
42 TEMA TEMA SPECIFICA Titlul sesiunii: Durata: Modaratori: Materiale: Obiective: Activitati:

More Related Content

RTF
Book 3 harry potter and the prisoner of azkaban
byTiron Renata
 
PDF
38683146 baker-clinical-psychology
byTiron Renata
 
PDF
6 harry potter şi prinţul semi-pur
byTiron Renata
 
PDF
валявко с.м., князев к.е., емельянова а.а
byTiron Renata
 
PDF
Antreneaza ti-creierul interior
byTiron Renata
 
PDF
7 harry potter şi talismanele morţii [versiunea scanată]
byTiron Renata
 
RTF
Book 7 harry potter and the deathly hallows
byTiron Renata
 
RTF
Book 6 harry potter and the half-blood prince
byTiron Renata
 
Book 3 harry potter and the prisoner of azkaban
byTiron Renata
 
38683146 baker-clinical-psychology
byTiron Renata
 
6 harry potter şi prinţul semi-pur
byTiron Renata
 
валявко с.м., князев к.е., емельянова а.а
byTiron Renata
 
Antreneaza ti-creierul interior
byTiron Renata
 
7 harry potter şi talismanele morţii [versiunea scanată]
byTiron Renata
 
Book 7 harry potter and the deathly hallows
byTiron Renata
 
Book 6 harry potter and the half-blood prince
byTiron Renata
 

Similar to Manual de activitati interactive deprinderi de viata

PDF
Manual de activitati interactive deprinderi de viata
byTiron Renata
 
PPTX
Practici _formare formatori grup 13.09.pptx
byAnaVivdici
 
PPT
Educatia pentru sanatate - o abordare pedagogica Adina Enache
bycecisromania
 
DOC
Absenteism activitati
byAdryana Bucur
 
PPT
Diseminare comenius action methods improving motivation for learning, cipru
byAlexandra Roxana Belascu
 
PPT
Formator comunicare, cursanti,evaluare
byMonica Dumitrașcu
 
PPTX
52 de exercitii de team building la birou
byAzimut Happy Employees
 
PPTX
Starea de bine a profesorilor
byRodica B.
 
PPTX
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
byDaniela Munca-Aftenev
 
DOC
Copy of articol magda stefan
byeconsiliere
 
DOC
77141670-Traisqdfgbhgfdsning-La-Comunicare.doc
bynadeagadirca11
 
PPTX
club de lectura, noiembrie, 2023 Merit o Carte
byTatiana Cauni
 
PPTX
Club de lectură, nov 2023.pptx
byTatiana Cauni
 
PDF
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
byanamaria89
 
PPTX
Metode active de învățare
byPopescu Simona
 
PDF
Manual dezvoltare personala
byIolandaPaval
 
PDF
Manual dezvoltare personala cls a v-a
byIolandaPaval
 
PDF
Ghid dezvoltare personala liceu
byCarmen Rabontu
 
PDF
Cine sunt eu?
byAlianta INFONET
 
PPT
îMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiune
byAlina Ilief-Martinescu Traducator Engleza
 
Manual de activitati interactive deprinderi de viata
byTiron Renata
 
Practici _formare formatori grup 13.09.pptx
byAnaVivdici
 
Educatia pentru sanatate - o abordare pedagogica Adina Enache
bycecisromania
 
Absenteism activitati
byAdryana Bucur
 
Diseminare comenius action methods improving motivation for learning, cipru
byAlexandra Roxana Belascu
 
Formator comunicare, cursanti,evaluare
byMonica Dumitrașcu
 
52 de exercitii de team building la birou
byAzimut Happy Employees
 
Starea de bine a profesorilor
byRodica B.
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
byDaniela Munca-Aftenev
 
Copy of articol magda stefan
byeconsiliere
 
77141670-Traisqdfgbhgfdsning-La-Comunicare.doc
bynadeagadirca11
 
club de lectura, noiembrie, 2023 Merit o Carte
byTatiana Cauni
 
Club de lectură, nov 2023.pptx
byTatiana Cauni
 
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
byanamaria89
 
Metode active de învățare
byPopescu Simona
 
Manual dezvoltare personala
byIolandaPaval
 
Manual dezvoltare personala cls a v-a
byIolandaPaval
 
Ghid dezvoltare personala liceu
byCarmen Rabontu
 
Cine sunt eu?
byAlianta INFONET
 
îMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiune
byAlina Ilief-Martinescu Traducator Engleza
 

Manual de activitati interactive deprinderi de viata

  • 1.
    Manual de ActivitatiInteractiv Deprinderi de viata Victoria Shanklin 2010 Acest manual a fost creat din dorinta de a facilita schimbul de bune practici intre oamenii interesati in educatia privind deprinderile de viaţă.
  • 2.
    CUPRINS Sectiune: Pagina PREFATA Introducere ................................................................................................... ii Despre Manual ............................................................................................. ii Cum se Utilizeaza......................................................................................... ii Lectiile de invatat ..................................................................................... ii-iii TEME TEMA A – STIMA DE SINE Ce este stima de sine..................................................................................... 1 Silueta.......................................................................................................... 4 Eu Sunt ........................................................................................................ 5 Amprenta .................................................................................................... 8 TEMA B – SANATATE Apa .............................................................................................................. 9 Microbi .......................................................................................................12 Igena Personala ...........................................................................................17 TEMA C – PRESIUNE DE GRUP Cum Reactionam .........................................................................................20 Cum Simtim ................................................................................................ 23 Cum Facem Fata..........................................................................................25 TEMA D– COMUNICARE Ce am auzit .................................................................................................27 Detalii in Comunicare ..................................................................................29 TEMA E – ADOLESCENTI Sanatate Feminina .......................................................................................30 Educatia Sexuala .........................................................................................32 TEMA F –ADULTI Cum facem cunostinta .................................................................................35 ACTIVITAI SUPLIMENTARE ..............................................................................37 EVALUARE DE SESIUNE ....................................................................................41 FORMULAR DE SESIUNE ...................................................................................42
  • 3.
    Multumiri Acest manuala fost creat si adaptat cu ajutorul materialelor Peace Corps, precum si materiale ale USAID, dar si ale altor organizatii din Romania, in special Asociatia Stea din Satu Mare si ASIS din Bucuresti. Multe multumiri asistenilor social ai organizatie ASIS pentru sprijinul acordat in traducerea acestui manual, precum si pentru implementarea multora dintre sesiunile prezentate aici; in special: Stefaniei Maftei, Marianei Grosu si lui Alin Potinche. Fara ajutorul lor crearea acestui manual nu ar fi fost posibila.
  • 4.
    ii Introducere Acestmanual a fost creat cu dorinta de a ajunge la populaţiile deservite din România, în special a celor supuse la risc şi care au nevoie de deprinderi de viaţă. In urma muncii directe si consultarii cu alti profesionisti din Romania este evident ca multi au avut aceleasi probleme in lucrul cu aceste categorii de populatie. Este dificila incercarea de a veni mereu cu solutii eficiente pentru a stimula si instiga la o schimbare pozitiva a comportamentului. Aceste activitati au fost create, colectate si traduse din diverse resurse fiind puse cap la cap intr-un efort de a împărtăşi cele mai bune practici care au fost încercate şi utilizate în medii diverse. Despre manual Mare parte din manual a fost dezvoltata pentru a folosi in special persoanelor tinere. Cu toate acestea, este adaptabil pentru diferite categorii de persoane. Lectiile din acest manual au fost folosite cu succes in sali de clasa precum si in centrele unde se desfasoara activitati pentru oamenii ce isi duc viata in strada, pentru persoanele dezavantajate. Ele pot fi folosite in multiple randuri pe masura schimbarii participantilor. Sugestiile sunt acordate pentru activitati variate astfel putand fi utilizate indiferent de audienta. Sesiunile sunt formate pentru a promova o gandire critica/deschisa si tehnici de rezolvare a problemelor. Cum se utilizeaza acest manual Daca va ganditi ca este prea mult, ca nu se potrivesc toate, este in regula. Puteti lua toate lectiile ca un intreg sau selectati-le ca activitati individuale. Acest manual nu este destinat unei lecturi cronologice. Folositi Anexa I (pg. 40) sa adaugati sugestii pe masura ce pentru a urmarii cele mai bune practici si a le folosii in sesiunile viitoare. Lectii invatate -Cititi-va audienta- Este important sa va cunoasteti audienta. Intr-un grup dinamic, ceea ce functioneaza pentru unul s-ar putea sa nu aibe aceleasi rezultate asupra altuia. In acest caz, aceasta va contribuii la a va varia metodele de prezentare. De exemplu, daca gasiti un grup care isi regaseste bucuria in arta teatrului adaugati mai multa improvizatie si satira in sesiuni. Daca este un grup ce apreciaza mai mult intimitatea nu ezitati sa utilizati mai multe discutii de grup asigurandu-va ca toti participa la acestea. -Chestionare- Multe din aceste sesiuni vin impreuna cu intrebari, acestea sunt evaluari destinate pentru a fi utilizate inaintea si dupa terminarea sesiunilor. Este important sa va cunoasteti audienta si sa intelegeti unde apar lacunele. Adesea furnizam aceleasi informatii gandindu-ne ca acestora le lipseste mereu ceva, neabordand radacina problemei.. De exemplu, cu o lectie privind igiena personala am aflat ca multi participanti stiau ca ”este bine sa te speli pe dinti”, li s-a spus acest lucru de multe ori innainte. Totusi, ei nu stiau ca spalatul regulat al dintilor duce la stoparea sangerarii gingiilor. Si mai
  • 5.
    iii important,multi nuaveau o periuta de dinti. Mai mult, am aflat ca altii isi aruncasera periutele de dinti dupa trei luni deoarece in scoala o profesoara le spusese ca dupa trei luni aceasta nu mai era buna. Pentru cei din ultimul exemplu acestia au presupus ca e mai bine sa nu foloseasca periuta de dinti decat sa o foloseasca pe cea veche. Aceasta este doar o intelegere deficitara a igienei, insa afland de unde provin aceste neintelegeri ne poate ajuta sa dezvoltam activitati eficiente si solutii pentru grupul vizat. -Evaluari- Iata de ce este la fel de importanta si o evaluare cat se poate de rapida a chestionarelor si sesiunilor. In aproape fiecare sesiune participantii“creeaza” ceva. Ar putea fi o satira, o piesa de arta sau poate include doar completarea unui chestionar. Prin analiza acestor rezultate veti gasi asupra caror domenii sa va concentrati mai mult atentia. De exemplu, dupa completarea unui chestionar legat de o lectie cu privire la respectul de sine am descoperit ca aproape toti participantii au simtit un nivel de presiune ridicat. De aceea am creat noi lectii tinand cont de acest lucru. -Sfaturi pentru facilitatori- Fiti plini de viata si interactivi. Acest lucru este important mai ales atunci cand lucrati cu tinerii, dar si cu adultii. De cele mai multe ori sunt facute prezentari in care publicul trebuie doar sa se uite la un ecran sau o tabla de scris si sa asculte “de ce e rau sa fumezi”, apoi la sfarsitul acestora toti se ridica, ies afara si isi aprind o tigara fara nici o ezitare. In aceasta situatie nu mai este necesar sa stie “de ce este rau sa fumezi”, deja stiu. Trebuie sa existe un element interactiv care sa ii implice in a se gandi la renuntarea la acest viciu. Nu va fie teama sa va murdariti pe maini. Fiti deschisi cu participantii si participati la activitati. Daca tineti o lectie despre realizarea greselilor facute impartasiti cu persoanele de fata exemple din viata personala. Deveniti mai mult decat un “moderator” pentru participanti, astfel ii ajutati sa fie mai deschisi aratandu-le ca acela este un mediu sigur pentru a se exprima liber. Daca pentru un oarecare motiv nu puteti face asta pentru ca vi se pare “nepotrivit” gasiti pe altcineva “din exterior”care poate face asta. Fiti flexibili. Inca o data, nu veti stii sigur care va fi starea de spirit sau dinamismul grupului. Daca vedeti ca ceva nu merge, incercati altceva. S-ar putea sa fie nevoie de cateva incercari pentru a face lucrurile sa functioneze dar in aceste procese o sa descoperiti cai mai eficiente pentru a ajunge mai aproape de participanti. Consistenta este cheia. Desi nu aveti nevoie sa faceti toate sesiunile ce tin de tema principala de discutie, impactul poate fi mai mare in cazul in care exista un flux logic al activitatilor. Incercati sa aveti tot timpul in vizor problemele discutate anterior.Vedeti cat de multe au retinut participantii. Ar fi cu atat mai bine sa puteti creea activitati de rutina bazate pe cele precedente. De exemplu, in fiecare zi la intrarea in sala de clasa/centru toti trebuie sa se spele pe maini. Atunci devine un obicei. O sursa din afara. Cateodata este utila gasirea altcuiva pentru transmiterea informatiei. Daca participantii devin din ce in ce mai docili energizati-i cu o persoana “din afara”. Astfel, cateodata ei participa mai activ si percep informatia mai bine. -Tineti-o tot asa- Continuati sa va faceti propriile sesiuni. Folositi-va evaluarile pentru a creea jocuri noi si activitati bazate pe nevoile participantilor. Puteti folosi acelasi tipar pe care il gasiti aici, ”incalzirea”, o prezentare sumara a materialelor noi, activitatea si la sfarsit rezumatul. Anexa II (pg 41) include un exemplu de format de sesiune.
  • 6.
    1 Tema A Stima de Sine DEPRINDERI DE VIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Ce este stima de sine Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: sfoara flip chart sau tabla marker hartie si pixuri Obiective: Participantii sa stie ce inseamna stima de sine si sa identifice cateva calitati personale, de care sa devina constienti si sa le foloseasca. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Panza de Paianjen Faceti un cerc cu toti participantii. Folositi o minge de sfoara si explicati ca fiecare participant trebuie sa spuna cate o calitate a celuilalt. Cand spuneti o calitate a unui participant aruncati mingea de sfoara spre persoana respectiva si tineti de o parte. Faceti asta pana cand toti participantii au aruncat macar o data si se face o panza de paianjen! II. Ce inseamna “stima de sine”? Scrieti pe tabla cu litere mari STIMA DE SINE, apoi intrebati fiecare copil ce crede el ca inseamna “Stima de Sine”. Scrieti toate raspunsurile, dupa care scrieti definitiile pe intelesul lor. Dupa ce ati scris toate raspunsurile date de copii intrebati daca toti sunt de acord. Copiii ar trebui sa inteleaga ca “stima de sine” este “ incredere si satisfactie de sine”. Apoi, participantii vor scrie (sau vor spune daca nu stiu sa scrie) o situatie cand s-au simtit mandrii de ei si/sau cand au avut un esec si n-au avut o stima de sine foarte buna. Acum, participantii vor scrie cum s-au simtit in ambele situatii. Adunti toate hartiile si citi impreuna sentimentele traite de catre participanti, fara sa se dea numele participantilor. Este foarte bine daca si moderatorii participa, atunci participantii se vor simti mai siguri sa se deschida in fata altor persoan.
  • 7.
    2 Dupa cecititi vorbiti despre asemanarile si diferentele din fiecare poveste. In final, subliniati ca fiecare dintre noi avem uneori stima de sine foarte buna, precum fiecare dintre noi avem si calitati excelente si este important sa ne concentram pe partea buna. Acum spuneti-le participantilor sa se gandeasca la calitatile de care sunt mandri. Ficare participant isi scrie numele mic si scrie o calitate pozitiva cu fiecare litera din numele lor. Ex: M A R I A !!! a m e n m g u a t a n z l e b e a i l i t n s i l i t t g a c a a e n t a III. Concluzia In final, cititi situatiile sau pastrati pana faceti o alta activitate care are legatura cu “Stima de Sine”.
  • 8.
    3 Chestionar –“Stima de Sine” Total de acord = 5 Da = 4 Uneori = 3 Nu = 2 Niciodata = 1 1. Imi place cum arat _____ 2. Intotdeauna ma gandesc inainte sa actionez _____ 3. Rezist de obicei presiunilor facute de colegi _____ 4. Am incredere in mine _____ 5. Niciodata nu pretind sa fiu ce nu sunt de dragul altora _____ 6. Incerc sa fac ce este corect _____ 7. Sunt hotarat in deciziile mele _____ 8. Nu renunt usor _____ 9. Sunt mandru de cum arata corpul meu _____ 10. Imi place de mine _____ 11. Ma inteleg bine cu oamenii _____ 12. Nu intampin dificultati in a-mi gasi prieteni de sex opus _____ 13. Imi controlez usor sentimentele _____ Total: ______
  • 9.
    4 DEPRINDERI DEVIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Silueta Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 1 lanterna coli de hartie (alb si negru) lipici foarfece reviste culori Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac sa fie unici. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc.Rugati participantii sa isi spuna numele pe rand, apoi sa faca un gest care il reprezinta pe el. Primul va face gestul si isi va spune numele, urmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa spuna numele si sa faca gestul persoanei dinainte. Urmatoarea persoana va spune numele si va face gesturile tuturor persoanelor dinaintea ei. II. Introducere: Explicati scopul sesiunii : fiecare persoana este unica si trebuie sa se bucure de asta in fiecare zi. III. Activitatea Silueta: Folositi o lanterna cu care sa luminati un perete. Fiecare participant va sta langa perete, se va trasa conturul profilului sau pe o foaie neagra. Apoi, se decupeaza fiecare imagine si se lipeste pe o foaie alba. Fiecare participant va decupa din revistele/materialele de pe masa cateva poze/ enunturi/ desene…lucruri care ii reprezinta. Acestea vor fi lipite unde vor ei pe foia alba sau neagra. IV. Prezentare: La sfarsitul exercitiului fiecare participant isi prezinta lucrarea.
  • 10.
    5 DEPRINDERI DEVIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Eu Sunt Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: foaie pentru fiecare participant pixuri reviste lipici foarfece culori Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac sa fie unici. Activitati: I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc. Pe rand, fiecare participant va spune “Eu sunt....” si va face un zgomot reprezentativ pentru el/ea. Primul va face zgmotul si urmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa faca zgomotul persoanei dinainte. Urmatoarea persoana va face zgomotele tuturor persoanelor dinaintea ei. II. Hai sa fim Eminescu!: Explicati ca fiecare dintre noi suntem unici si speciali. Scopul jocului este de a exprima cine suntem. Dati copiilor foi cu formulare de poezie si un exemplu (gasiti formularele la sfarsitul sesiunii). Pentru Varianta B explicati ca nu trebuie sa fie o propozitie, ci cuvinte care sa vorbeasca despre ei, pot scrie ceva abstract. Cititi exemplul de mai jos, apoi explicati copiilor. *Exemplu pentru Varianta B: Eu sunt verde, albastru si mov Eu sunt Alaska, Romania, Oregon si Jupiter Eu sunt un vagabond Eu sunt rock, manele si poezie Eu sunt caine, pisica, arici si un urs Eu sunt mar, cirese, pepene si banane Eu sunt libera Eu sunt trist, curioasa, si vesela Eu sunt copac, floare, cer … Natura Eu sunt simpla_dar extraordinara
  • 11.
    6 Dupa ceau scris cititi fiecare poezie, aratati-le cat de unici sunt cu totii. Este foarte bine daca moderatorii fac si ei acelasi lucru in acelasi timp cu ei. ***Varianta 2: Dati copiilor materialele si spuneti-le sa decupeze din revistele/materialele de pe masa cateva poze/ lucruri/ enunturi/ desene/….. care sunt reprezentative pentru poeziile lor, deci pentru ceea ce sunt. Copiii isi pot exprima parerea in legatura cu ce au facut la activitate.
  • 12.
    7 Materiale pentruSesiunea “Eu sunt”: Eu sunt…. Varianta A: Ma gandesc la Eu aud Eu vad Eu vreau Ma simt Imi fac griji pentru Eu visez Eu incerc Eu sper Eu sunt Varianta B: Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________ Eu sunt ________________________________________________________________
  • 13.
    8 DEPRINDERI DEVIATA STIMA DE SINE Titlul sesiunii: Amprenta Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: foie pentru fiecare participant acuarele Obiective: Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particulartitatile care ii fac sa fie unici. Asta este o activitate foarte buna pentru a incheia sesiunea de “stima de sine”. Activitati: I. Puneti toti participantii sa isi lase amprenta pe o foaie folosind acuarelele. Amestecati foile apoi, iar fiecare va trebui sa ghiceasca a cui este amprenta. Dupa aceasta, fiecare va cauta cate un adjectiv pentru a descrie personalitatea celuilalt, ca in exemplul: amprenta aceasta este a lui Denis deoarece pare mai complicata, frumoasa, nebuna, etc. II. In final, gasiti ampreta corecta pentru fiecare participant si lasati-i pe participati sa scrie adjective, pe care ei considera ca vorbesc despre personalitatea lor.
  • 14.
    9 Tema B Sanatate DEPRIDERI DE VIATA APA Titlul sesiunii: Apa potabila Durata: 45 minute Moderatori: 2 Materiale: 1 sticla cu apa sarata 1 sticla cu apa - cu un fir de par 2 sticle cu apa (curata) Obiective: Informare in legatura cu ceea ce inseamna apa potabila si contaminarea cu boli de la apa nepotabila. Activitati: I. Chestionar: Dati primul chestionar legat de apa, copiii trebuie sa il completeze, dupa ce participantii au terminat, veti avea o discutie despre apa si sanatate. Apoi, puneti urmatoarele intrabari participantilor: Ce boli putem lua de la apa contaminata? Ce are apa contaminata? - Gripa - Microbi - Boli - Poluare - Diaree - Chimicale Acum intrebati : De unde se poate lua apa de baut? chiuveta, izvor, fantana, etc... Cum stiu daca apa este sau nu buna? se vede ca este murdara are miros Scrieti toate raspunsurile participantilor pe tabla si la prima intrebare enumerati-le in ordine, de la apa cea mai potablia pana la apa nepotabila (raspunsurile nu trebuie sa fie neaparat cele corecte). Apoi vedeti daca au raspuns corect! II. Experiment: Veti face un experiment. Intrebati participantii daca stiu ce inseamna un experiment (veti da un exemplu).
  • 15.
    10 Partea 1:Cereti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla de apa. Una va contine sare, si cealalta nu va contine nimic. Intrebati voluntarii daca observa vreo diferenta intre cele doua sticle si daca ei cred ca apa este buna. Atunci cand voluntarul va raspunde ca apa este buna, va fi pus sa bea. Unul din voluntari nu va avea nici o reactie, pentru ca va gusta din apa buna, dar celalalt va observa ca apa nu este buna, este foarte sarata si cu siguranta nu ii va placea. Intrebati participantii : inseamna ca intotdeauna putem sa observam daca apa este buna? NU! Partea 2: Luati alti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla cu apa. Una are un fir de par inauntru si cealalta este buna de baut. Intrebati voluntarii daca ei vad vreo diferenta si daca apa este buna. Nu lasati voluntarul sa bea din sticla cu apa care are un fir de par (daca n-a vazut parul). Scoateti firul de par si explicati-le ca de obicei daca gasim un fir de par in mancare sau apa il scoatem si putem sa mancam sau sa bem in continuare (asa fac copiii de cele mai multe ori). Nu? Dar, daca ziceti ca acest fir de par este de la un animal sau este luat de pe jos unde animalele isi fac nevoile, mai mancam? Mai bem? III. Concluzie: Reveniti la ce ati scris pe tabla si explicati-le participantilor ordinea corecta pentru apa potabila. Astfel veti face si o scurta recapitulare: Este important de unde luam apa si chiar daca nu are miros si nu se vede nimic nu inseamna ca este buna! Intotdeanua trebuie sa fim atenti de unde bem/luam apa. Si cum o pastram acasa!
  • 16.
    11 Chestionarul 1 Nume……………………. Data……………………... Chestionar - Apa 1. De unde luati apa de baut? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 2. Cum tineti apa de baut acasa? (intr-o galeata, intr-o sticla, etc...) ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 3. Ati avut vreodata probleme de sanatate din cauza apei ? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 4. Credeti ca apa voastra de acasa este potabila (buna de baut)? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………
  • 17.
    12 DEPRIDERI DEVIATA MICROBI Titlul sesiunii: Cum sa prevenim imbolnavirea Durata: 60 minute – 90 minute Moderatori: 2 Materiale: 1 lighian cu apa 1 sticla cu apa prosop sclipici sapun Obiective: Participantii sa inteleaga mai bine ce inseamna microbii, unde se gasesc si cum pot preveni imbolnavirea. Activitati: I. Chestionar: Dati copiilor chestionarul la completat, si dupa discutati cu ei despre microbi. Puneti urmatoarele intrabari participantilor (raspunsurile nu trebuie sa fie neaparat cele corecte, ideea este sa aflati ce stiu participantii). Ce sunt microbii? Ce boli poti lua prin contactarea microbilor? Unde gasim microbi? Cum te pot imbolnavii microbii? Cum poti sa eviti microbii pentru a nu te imbolnavii? II. Activitate: Veti face un experiment. Intrebati daca stiu ce inseamna un experiment (veti da un exemplu). Intrebati-i pe copii: De ce ne spalam? Cu ce ar trebui sa ne spalam? Putem observa microbii cu ochiul liber? Am microbi pe maini? (puneti-i sa va arate palmele) In acest moment prezentati-le toate materialele. Acum explicati-le ca sclipiciul reprezinta microbii si ca daca se spala in asa fel incat scapa de sclipici atunci inseamna ca s-au spalat corect si au scapat de microbi. Cereti voluntari (intre 2 si 4) si explicati ca le veti pune sclipici pe maini, acesta reprezentand microbii. Nu putem vedea microbii, dar putem vedea sclipiciul. Daca vor
  • 18.
    13 curata sclipiciulinseamna ca vor scapa de microbi. Puneti mult sclipici pe mainele fiecarui voluntar si spuneti-le sa se frece pe maini. Iar apoi vor arata mainile celorlalti. VAIII, CATI MICROBI PE MAINILE LOR!!!! Acum puneti-i pe voluntari sa se spele pe maini “normal”, adica cum fac acasa. Nu-i lasati pe voluntari sa “incerce” sa scape de sclipici. Trebuie sa aratati participantilor ca mai au sclipici pe maini, ceea ce inseamna ca nu s-au spalat bine/suficient. Intrebati: Daca mancam cu mainele murdare ce se poate intampla? Ce mai trebuie sa facem ca sa fim siguri ca putem manca? Lasati voluntarii sa incerce mai multe metode de spalat. De exemplu: doar cu apa, cu sapun, cu apa curenta (de la sticla). Dupa aceea, intrebati ce a mers bine. La sfarsit luati un alt voluntar, care nu a mai fost si puneti-l sa demonstreze cum ne spalam corect. 1. isi uda mainile 2. se pune sapun 3. se freaca mainile foarte bine (timp in care ii punem sa cante o data melodia “multi ani traiasca!!!” – in asa fel nu se plictisesc si vor retine mai bine cat timp trebuie sa frece pentru ca toti microbii sa dispara) 4. se clatesc cu apa curenta 5. se sterg pe maini cu un prosop curat Intreabati: Mai sunt microbi/sclipici? *Variante: Daca vreti puteti pune sclipici pe prosopul curat si uscat si sa-l dati unui participant fara sa stie - va vedea ca inca are microbi pe maini.  Intrebati: Cum va spalati pe maini corect? Cand ar trebui sa va spalati pe maini? (Cand este cel mai important?) Partea 2 “Teatru”: Daca aveti timp adaugati o mica scena de teatru la sfarsitul cursului. Spuneti-le tuturor ca doi voluntari trebuie sa joace o mica piesa de teatru despre ce au invatat. Unul va fi un profesor si celalalt va fi o studenta. Nu se cunosc si nu au facut cunostinta pana acum. Despartiti voluntarii si scoateti “studenta” afara din sala. Spuneti-i cand intra in sala sa mearga direct sa faca cunostinta cu “profesorul”, iar in momentul in care vrea sa intinda mana sa stranute sau sa tuseasca si apoi sa dea mana ca si cand nimic nu s-a intamplat (de fapt este un “test” pentru profesor). Vorbiti cu toata lumea despre ce s-a intamplat (daca a trecut testul sau nu!).
  • 19.
    14 III. Concluzia:Explicati-le ca atunci cand se spala bine pe maini evita infestarea cu diferite boli si ca este mult mai important sa prevenim imbolnavirea, decat sa tratam o boala.
  • 20.
    15 Chestionarul 2 Nume……………………. Data……………………... Chestionar evaluare initiala 1. De cate ori pe zi va spalati pe maini? _________________ 2. Cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 3. Ce avantaje aveti cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 4. Ce dezavantaje aveti cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 5. Ce folositi cand va spalati pe maini? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………
  • 21.
    16 Statistici: Majoritateamicrobilor si bacteriilor cauzeaza boli. Avem intre 2 si 10 milioane pe antebrate. Mainele ude imprestie de 1000 de ori mai multi microbi decat manile uscate. Numarul de microbi de pe degete se dubleaza dupa ce folosim toaleta. Microbii pot trai pe maini pana la 3 ore. Milioane de microbi/bacterii se ascund sub ceasuri de mana, bratarii, si se pot ascunde mai mule bacterii decat oameni sunt in Europa sub inel. Cele mai periculoase bacterii sa afla in scutecele bebelusilor. Unii virusi si bacterii pot trai intre 20 de minute si 2 ore pe suprafete ca mese, clante si birouri. Microbii calatoresc in jur de un metru si “fac casute” unde ajung si pot fi luati de pe mainile celorlalti. CEA MAI BUNA CALE DE REDUCEREA A IMBOLNAVIRII ESTE SA NE SPALAM PE MAINI DES!!!!
  • 22.
    17 DEPRINDERI DEVIATA IGIENA PERSONALA Titlul sesiunii: Un corp mai curat Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 1 copil in marime naturala desenat haine desenate (chiloti, tricou, sosete…) periuta de dinti pasta de dinti sticla de apa 1 vas sampon sapun burete prosop scotch unghiera brosuri Obiective: Participantii vor invata sa se spele corect pe tot corpul si vor constientiza cat de importanta este frecventa si modul de spalare. Activitati: I. Introducere: Dati chestionarul initial, faceti o mica recapitulare a celor 2 sesiuni, si faceti legatura intre apa, igiena si sanatate. II. Activitatea Omuletul: Aveti desenat conturul unui omulet pe o foaie mare. Rugati cativa voluntari sa faca o demonstratie legata de curatarea intregului corp, incepand cu spalatul pe dinti, pe cap, pe fata, in urechi, pe maini, etc. In timpul exercitiului rugati participantii sa fie atenti si impreuna comentati constructiv actiunea. Pe o masa puneti hainele de hartie decupate. Voluntarii trebuie sa imbrace conturul desenat ca si cum s-ar imbraca ei. Apoi discutati exercitiul cu toti participantii. Impreuna formulati concluziile. (haine – lenjerie intima, sosete, tricou, bluza, pantaloni – e posibil ca unii participanti sa uite ca lenjeria intima vine inainte de pantaloni). Dupa incheierea exercitiilor prezentati cateva statistici medicale cu privire la: cat de des ne spalam cand ne spalam
  • 23.
    18 chiar dacasuntem bolnavi – raciti trebuie neaparat sa ne spalam In final, notati pe tabla centre, fundatii unde oricine poate sa faca o baie, sa-si spele hainele, unde isi pot evalua starea de sanatate gratuit (medic de familie, medici din centre sociale) in functie de tara/regiunea unde se tine sesiunea. *Statistici: fiecare moderator la acest exercitiu este rugat sa se intereseze despre statisticile relevante pentru acea perioada din tara/regiunea unde se va tine sesiunea.
  • 24.
    19 Chestionarul 3 Nume …………………. Data …………………… Chestionar evaluare initiala 1. De cate ori faceti baie pe saptamana? (luni-duminica) _______________ 2. De cate ori va spalati pe dinti pe saptamana? (luni – duminica) _____________ 3. Care sunt avantajele faptului ca ne spalam? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………. 4. Ce dezavantaje avem daca nu ne spalam? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 5. Ce folosesc atunci cand fac baie?: ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 6. Daca nu fac o baie de obicei este pentru ca: ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………
  • 25.
    20 Tema C Presiunea de Grup DEPRIDERI DE VIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum Reactionam la Presiunea de Grup Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: 2 seturi de cartonase cu propozitii cu exemple de presiuni (anexa __) 5 coli de hartie cu urmatoarele cuvinte: Cearta Nici o Problema Jignire Amenintare Alte subiecte Obiective: Participantii vor recunoaste cand se afla sub presiunea grupului si invata cum sa faca fata presiunii de grup. Activitati: I. Introducere: Moderatorii povestesc despre un eveniment prin care ei au trecut fiind supusi presiunii de grup. Vor vorbi despre ce a insemnat acest lucru pentru ei si cum ar reactiona in prezent daca ar trece prin acelasi lucru. Atunci veti explica ca astazi se va vorbi despre presiunea de grup si despre cum sa luam cele mai bune decizii. II. “Ce fel de”: Veti lipi 5 coli pe perete din fiecare categorie: Cearta Nici o Problema Jignire Amenintare Alte subiecte Impartiti fiecarui participat cate un cartonas si explicati-le ca in functie de mesajul scris pe cartonas trebuie sa se aseze in dreptul cuvantului (dintre cele 5 coli scrise de pe perete) cu care se identifica cartonasul, fara sa vorbeasca intre ei.
  • 26.
    21 III. “CumReactionezi”:. Participatii trebuie mai intai sa aleaga cuvantul potrivit in functie de ce scrie pe cartonas. Spre exemplu cel care primeste cartonasul pe care scrie “ti-e frica, esti un papa lapte” ar trebui sa se aseze in dreptul foii pe care scrie “Amenintare”. Nu conteaza foaia in dreptul careia se afla, daca este corect sau nu, fiecare copil trebuie sa dea o explicatie pentru alegerea pe care a facut-o. Apoi, fiecare participant este rugat sa dea un raspuns pentru ceea ce a primit pe cartonas. In acest timp, unul dintre moderatori scrie pe tabla raspunsurile fiecaruia sub cuvantul care se potriveste, adica refuz, amanare sau negociere. In final, puneti toate raspunsurile pe o tabla pentru ca toata lumea sa le vada, scrieti-le sub urmatoarele categorii: Refuz, Aman si Negociez. In asa fel participantii vor vedea foarte clar cele trei metode de a evita presiunea de grup. Exemplu de raspuns la: – “ti-e frica, esti un papa lapte” – “nu, nu imi este frica, dar nu vreau sa fac asta” (raspunsul se va trece in dreptul refuzului). IV. Concluzia: La sfarsitul exercitiului se voteaza pentru cel mai bun raspuns. Se discuta despre alegerea rasunsului respectiv.
  • 27.
    22 Materiale pregatitepentru toate cele 3 sesiuni: Cartonase/Propozitii: “Ti-e frica!” “Nu conteaza!” “Nu o sa te doara!” “Esti atat de slab!” “Esti un papa-lapte!” “Nu iti face griji!” “Nu te mai plange atat!” “Esti asa de copil!” “Daca nu vei face/spune cumvreau/ce zic eu, atunci toata lume o sa afle ca…” “O sa iti placa!” “O sa fie prea tare, hai sa o facem!” “De ce trebuie sa strici tu totul mereu?” “Hai, o sa ne distram pe cinste!” “Care e problema ta, toata lumea face asta!” “Fac asta in fiecare zi si nu am ajuns la spital niciodata!” “Daca nu faci asta toata lumea o sa creada ca esti un las/o lasa!” 3 categorii de raspunsuri/exemple: Refuz = Nu sunt de acord cu asta; Nu vreau, multumesc; Nu ai dreptate, asa ca lasa- ma;etc.. Amanare = Iti zic poate mai tarziu, Hai sa o lasam pe alta data; As vrea sa mai stau, dar chiar am ceva important de facut, ne vedem poate mai tarziu;etc.. Negociere = Hai sa facem asta in loc de... ; Poate e mai bine daca facem cum zic eu; etc...
  • 28.
    23 DEPRIDERI DEVIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum ne simtim cand suntem sub presiunea grupului Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: scenariile Obiective: Recunoasterea sentimentelor si frustrarilor atunci cand suntem sub presiunea unui grup si acceptarea acestui fapt. ** Important pentru moderatori** Aceasta sesiune merge mult mai bine daca ati parcurs inainte prima sesiune de presiune de grup. Mai jos gasiti doar un singur exemplu pentru jocul de rol, dar ganditi-va la cel putin inca doua exemple (daca sunt adolescenti puteti sa folositi exemple cu sex sau droguri), care sa fie relevante pentru categoria dumneavoastra de participanti. Retineti: cat mai multi participanti ar trebui sa joace rolul persoanei excluse. Activitati: I. Introducere: Spuneti-le participantilor ca vor avea de jucat niste roluri in exercitiul ce urmeaza. Explicati-le scenariul, apoi spuneti-le separat grupului si voluntarului ce au de facut. II. Joc de rol: (Faza I) Alegeti un voluntar dintre participanti. Luati-l deoparte si spuneti-i ca va trebui sa joace rolul unui tanar al carui stil este hippie (sau orice alt stil care ii place lui), asigurati-va ca participantul sa intre in rol foarte bine. Explicati-i ca atunci cand va intra in sala va vedea un grup de oameni cu care vrea sa se imprieteneasca pentru ca ii place o fata din acel grup. Asta este tot ce trebuie sa stie. Acum, mergeti la ceilalti participanti, care reprezinta grupul. Acestia trebuie sa stie ca au complet alt stil decat voluntarul nostru (spre exemplu ei sunt rockeri sau ceva opus stilului voluntarului). Spuneti-le ca tot ce au de facut este sa rada de tanarul care va incerca sa se integreze in grupul lor. III. Discutie cu voluntarul si grupul separat: Dupa scena aceasta intrebati-l pe voluntar cum s-a simtit. Amintiti-i ca el trebuie sa se integreze in grup pentru a o cuceri pe fata de care ii place. Intrebati-l ce are de gand sa faca si lasati-l pe el sa gaseasca solutii. Acum spuneti-le celor din grup ca vor continua sa rada de el si sa-l respinga daca
  • 29.
    24 acesta nuva deveni unul de-al lor. Doar daca voluntarul s-a gandit sa devina un rocker, de exemplu, va fi acceptat de catre grup. IV. Joc de rol (Faza II): Tanarul intra din nou in sala si incearca sa se integreze in grup.In functie de solutiile gasite de catre acesta, grupul va reactiona, si anume, il vor respinge sau il vor integra. V. Concluzie: Se discuta cu intreg grupul de data aceasta. Participantii vor fi intrebati daca s-au mai confruntat cu astfel de situatii, ce au simtit si cum au reactionat la presiunea de grup. .
  • 30.
    25 DEPRIDERI DEVIATA PRESIUNEA DE GRUP Titlul sesiunii: Cum facem fata Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale: scenariile propozitii Obiective: Cum sa facem fata presiunii de grup cat mai bine. ** Important pentru moderatori** Aceasta sesiune merge mult mai bine daca ati parcurs inainte prima sesiune de presiune de grup. Activitati: I. “Bey Frate!”: Se poate juca folosind propozitii sau scenarii. Mai jos exista exemple, dar moderatorii sunt invitati sa isi foloseasca creativitatea si sa adapteze jocul la categoria de persoane cu care lucreaza. Faceti doua echipe, spuneti-le fiecareia in parte ca trebuie sa gaseasca cele mai creative si practice raspunsuri la presiunea de grup. Unul din moderatori va citi propozitia/scenariul, iar fiecare echipa are la dispozitie 1 minut pentru a veni cu cel mai bun raspuns la aceasta presiune facuta de grup. Unul sau doua persoane vor fi alese ca judecatori (celalalt moderator si/sau alti participanti alesi dinainte pentru asta). Echipa cu cele mai multe puncte adunate la sfarsit castiga, in functie de cate raspunsuri bune a dat la propozitiile date de moderator! “Bey Frate!” (desfasurator) : Faceti cele 2 echipe Moderatorul spune prima propozitie, echipele au la dispozitie 1 minut sa se gandeasca. Echipele dau raspunsul in fata judecatorului/ilor, acesta pune punctul pentru echipa cu raspunsul cel mai bun la presiune, raspunsul se scrie pe tabla. Dupa asta jocul continua cu alte propozitii la care echipele trebuie sa vina cu noi raspunsuri. Evaluare: Puneti judecatorul/ii sa se uite peste toate raspunsurile date de ambele echipe si sa aleaga cel mai bun raspuns dintre toate. Acesta va primi 2 puncte. Echipa cu cele mai multe puncte castiga!!!
  • 31.
    26 Scenarii: Suntetiintr-un grup de prieteni, doi dintre ei va propun sa fumati o tigara/ tigara cu marijuana. Sunteti cu prietena/prietenul vostru, ea/el propune sa faceti sex, dar nu sunteti pregatiti sa faceti asta. Prietenul/prietena insista spunandu-va: “Hai, stii ca te iubesc mult!” Sunteti la o zi onomastica cu prietenii. Acestia va forteaza sa mai beti un pahar, chiar daca stiti ca ati baut deja destul pentru cat puteti duce. Stiti ca aveti teme multe la scoala, iar prietenii vostri mai vor sa stea afara dupa scoala pana tarziu. Vreti sa mergeti spre casa, iar prietenii incep sa strige dupa voi: “Esti un fraier, te duci acasa sa faci temele, vrei tu sa pari ala/aia destept/a!” Veniti de la scoala acasa si vreti sa va faceti temele, iar cei de acasa (parinti, frati, verisori) rad de voi si va spun: “Vrei tu sa pari desteptul/a familiei! Mai lasa cartea aia si hai afara!” Sunteti la scoala in pauza mare. Stati si vorbiti cu prietenii din cealalta clasa. Ei va propun sa chiuliti de la urmatoarea ora si sa mergeti in parc. Urmatoarea ora este mate si nu ati vrea sa lipsiti de la mate, prietenii vostri au sportul, nu li se pare important, va zic: “Hai sa mergem in parc, e prea frumos afara, iar tie matematica oricum nu-ti place!” Propozitii: “ Hai sa fumam!” “ Parintii tai pleaca in weekend, facem haos la tine acasa?” “ Nu te mai duce la antrenament, hai cu noi sa bem!” “ Hai sa chiulim de la mate, avem test azi!” “Spune-i mamei tale ca esti la mine in seara asta daca vrei sa te duci la Lucian!”
  • 32.
    27 Tema D Comunicare DEPRIDERI DE VIATA COMUNICARE Titlul sesiunii: Ce am auzit Durata: 1 ora Materiale: esarfa de legat la ochi marker pahar cu apa altele in functie de cum doriti sa se desfasoare activitatea Obiective: Participantii vor invata sa comunice mai eficient si mai clar si vor realiza importanta planificarii inainte de a actiona. Activitati: I. “Indrumare cu 4 simturi” (introducere): Pregatiti inainte un spatiu deshis, o sala/camera mai mare. Impartiti participantii in doua grupe. Explicati-le ca unul dintre membrii fiecarei grupe va fi legat la ochi. Cel legat la ochi are de indeplinit un obiectiv (de ex. Sa ia un pahar plin cu apa de pe masa si sa-l aduca inapoi fara sa se verse) cu ajutorul celorlalti membrii. Explicati regulile inainte de inceperea jocului. Reguli: Ceilalti membri nu au voie sa intre in spatiul in care se desfasoara activitatea celui legat la ochi, pentru asta veti trasa niste linii pe podea, pe care membrii echipei nu au voie sa le depaseasca. Cele doua echipe vor sta la poli opusi in camera respectiva. ** Important pentru moderatori** Moderatorii trebuie sa stie ca foarte important este sa nu le dea mai multe explicatii pentru moment. La orice intrebare ale membrilor din echipe vor raspunde cu “nu stiu”, mai putin intrebarile legate de regulile jocului. De exemplu daca intreaba daca au voie membrii echipei sa vorbeasca intre ei se va raspunde cu “nu stiu”. Acum se vor lega la ochi cei doi membri din fiecare echipa si moderatorii ii invartesc pentru cateva secunde pentru ca acestia sa nu stie unde se afla exact in incapere. In acest
  • 33.
    28 moment putetisa le spuneti copiilor sa inceapa jocul si sa indeplineasca obiectivul. Au la dispozitie 5 minute pentru a indeplini obiectivul. II. Discutie scurta si incercati din nou!: Dupa cele 5 minute in care ati observat ce s-a intamplat intrebati-i pe participanti ce a mers bine si ce nu a mers bine. Nu comentati si nu dati alte explicatii inca. Ii veti anunta pe membrii celor doua echipe ca vor avea o a doua sansa de a indeplini obiectivul si de a o face mult mai bine, dar ca aceasta runda este putin mai complicata. Anuntati-i ca au 5 minute la dispozitie sa vorbeasca despre cum ar trebui sa faca din nou, dupa ce le spuneti ca in incapere vor fi aduse niste obstacole, pe care cel legat la ochi nu trebuie sa le atinga. La aceasta discutie are voie si membrul legat la ochi sa participe. Obstacolele (diverse obiecte) le veti pune dupa discutia membrilor. Dupa ce faceti toate acestea, lasati jocul sa inceapa din nou! III. Activitatea teoretica: Adunati-i pe participanti laolalta si incepeti discutia cu ce a mers bine si ce nu a mers bine din nou. Intrebati-l pe membrul care a fost legat la ochi cum s-a simtit in prima faza a jocului si cum s-a simtit dupa ce au planificat. Acum puteti comenta , trebuie sa va asigurati ca acestia au inteles jocul si au invatat ca: trebuie sa ii ascultam pe cei din jurul nostru, sa comunicam clar si ca e foarte folositor sa planificam inainte sa actionam (in loc sa dam cu totii directiuni, numim un membru sa faca asta).
  • 34.
    29 DEPRINDERI DEVIATA COMUNICARE Titlul sesiunii: Detalii in comunicare Durata: 1 ora Modoratori: 1 Materiale: paine feliata pentru 5 sandvisuri mustar cascaval felii carne felii rosii, castraveti si alte legume felii cutite servetele Obiective: Demonstrarea importantei comunicarii in detaliu si intelegerea dificultatilor in lucrul cu persoane cu mentalitate diferita. Activitati: I. Scrieti: Participantii vor fi impartiti in grupuri de cate 2 sau mai multe persoane, in functie de numarul lor. “Extraterestrii care fac sandwich-uri”: Primul obiectiv al grupelor este sa scrie pasii in detaliu pentru a face un sandwich cu materialele care sunt pe masa. Explicati-le ca trebuie sa scrie aceste instructiuni pentru cineva care nu a facut un sandwich niciodata, adica pentru un extraterestru!!! II. Faceti: Dupa 10 minute colectati toate instructiunile si faceti un sandwich pe rand pentru fiecare grup. In timp ce cititi ceea ce au scris, urmati fiecare pas cuvant cu cuvant!!! De exemplu, daca scrie “se pune mustar pe o felie de paine”, dar nu exact cat si cum, improvizati situatii amuzante (de ex. puneti mustar cu degetul pe ambele parti ale feliei, etc. ). III. Concluzia: Cand ati facut toate sandwich-urile alegeti impreuna cu participantii care grup a facut cel mai bun sandwich. Discutati cu totii de ce rezultatele sunt variate, unele fiind departe de idea de sandwich. Important de retinut: trebuie sa transmitem informatia cat mai clar si complet pentru a comunica eficient si a obtine rezultatele dorite tinand cont si de faptul ca fiecare om percepe/transmite prin propriul limbaj .
  • 35.
    30 Tema E Adolescenti DEPRINDERI DE VIATA EDUCATIE DE SANATATE FEMININA Titlul sesiunii: Ce se intampla cu corpul meu? Durata: 40 minute Moderatori: 1 sau 2 femei Materiale: absorbante tampoane sapun igiena intima feminina chestionar pentru fiecare participant Obiective: Participantele sa cunoasca informatiile reale despre igiena intima feminina si sa puna in practica informatiile acumulate. Activitati: I. Chestionar: Dati un chestionar la fiecare participant. Inainte de asta explicati-le ca acest chestionar trebuie luat in serios, ca discutiile care urmeaza sunt mature si serioase. II. Discutie: Corectati si discutati impreuna raspunsurile din chestionar si folositi gidul (pg. 32) ca material de referinta pentru discutii. III. Demonstratie: Puneti materialele pe o masa. Dupa discutie va veti da seama ce trebuie aprofundat si demonstrat in legatura cu folosirea tamponului/absorbantului. IV. Activitate teoretica: Pregatiti materiale despre schimbarile hormonale la fete odata cu aparitia menstruatiei. Faceti activitatea cat mai interactiva, povestiti despre experienta personala a fiecareia, discutati ce s-a schimbat cu timpul, asigurati-va ca inteleg ca simptomele (de ex. pofta de ciocolata) sunt normale. V. Activitate practica: Fiecare participant trebuie sa scrie cel putin o intrebare pe o foaie in anonimat. Dupa ce au terminat colectati foile, cititi si raspundeti la intrebari. Intrebarile neserioase nu ar trebui luate in seama. Important este sa le spuneti ca pot pune orice intrebare legata de acest subiect, pentru ca nimeni nu va sti cine a intrebat.
  • 36.
    31 Chestionar Nume…………………. Data …………………… Chestionar evaluare initiala 1. Pot sa fac dus cand sunt la menstruatie? a. DA b. NU c. NU STIU 2. Pot sa inot cand sunt la menstruatie? a. DA b. NU c. NU STIU 3. Daca sunt virgina nu pot folosi tamponul intern. a. DA b. NU c. NU STIU 4. Ar trebui sa imi schimb tamponul intern... a. O data pe zi b. De doua ori pe zi c. O data la 8 ore 5. Ar trebui sa imi schimb absorbantul... a. o data pe zi b. De doua ori pe zi c. De cate ori este nevoie 6. Scurgerea vaginala este normala. a. DA b.NU c. NU STIU 7. Este normal sa aveti urmatoarele simptome o data pe luna: acnee, balonare, oboseala, durere de cap, pofta de mancare, depresie, iritabilitate, dificultati de concentrare, rezistenta mica la stres, dureri de san? a. DA b.NU c. NU STIU 8. Pot sa raman insarcinata daca nu mi-a venit menstruatia? a. DA b.NU c.NU STIU
  • 37.
    32 GHID pentru EDUCATIA DE SANATATE FEMININA ________________________________________________________________________ Discutati despre igiena persoanala in timpul menstruatiei utilizand urmatorul tipar: menstruatia este o schimbare normala in timpul pubertatii la fete. Nu este o boala, aceasta nu va impiedica sa va desfasurati activitatile zilnice (miscare fizica, ore de clasa, gimnastica, etc.) igiena personala (baie/dus) este foarte importanta in aceasta perioada, mai ales din cauza secretiilor (din par si ale pielii) mai abundente. tampoanele si absorbantele sunt folosite pentru a absorbi lichidul menstrual dupa dus, intotdeauna stergerea zonei intime se face din fata catre spate pentru prevenirea infectiilor. Discutati urmatoarele: de ce au fetele menstruatie? cate zile dureaza in mod normal menstra? ce foloseste o fata in timpul menstrautiei pentru a isi pastra igiena? alegerea produsului pe care vrea sa-l utilizeze in timpul mesntruatiei. (diferite feluri de tampoane) Abrobante sunt de diferite marimi, in functie de abundenta menstrei absorbantele se fixeaza pe lenjeria intima cu ajutorul unor “aripioare” este absolut necesara pastrarea protectiei pe durata intregii zi este important sa schimbati absorbantul cat de des, aproximativ o data la 3-4 ore. aruncati absorbantul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cu hartie igienica absorbantele parfumate pot irita pielea Tampoane puteti inota in perioada menstrei, daca folositi un tampon intern tamponul nu este folosit de catre fete la primul ciclu important de retinut – tamponul se schimba o data la 3-4 ore datorita faputlui ca este intern, tamponul nu se pierde sau nu cade! Firul atasat este pentru scoaterea tamponului din vagin aruncati tamponul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cu hartie igienica
  • 38.
    33 DEPRINDERI DEVIATA EDUCATIA SEXUALA Titlul sesiunii: Viata sexuala Durata: 1 ora Moderatori: 2 Materiale prezervative 2 castraveti servetele plicuri cu cate o foaie inauntru pentru fiecare participant Obiective: Educare si informare teoretica si practica cu privire la viata sexuala sanatoasa. Activitati: I. Chestionar: Dati fiecarui participant cate un chestionar. Dupa ce au terminat corectati impreuna si discutati despre importanta sexului protejat. II. Activitate practica: Rugati-i pe participanti sa se ridice in picioare pentru aceasta activitate si sa isi schimbe locul ocupat pana atunci. Dati fiecarui participant plicul cu foaia inauntru. Patru dintre foile din plic sunt notate cu un X. Asigurati-va ca nimeni sa nu deschisa plicul pana la sfarsitul exercitiului. Explicati ca fiecare participant trebuie sa intretina relatii sexuale cu cel putin doua dintre persoanele de fata, actul sexual fiind reprezentat printr-o strangere de mana. Spuneti-le ca este important sa retina persoanele cu care au dat mana. Dupa ce toata lumea a terminat exercitiul, acestia se vor aseza la locurile lor. Acum participantii pot deschide plicurile. Rugati-i pe cei care au X-urile sa se ridice in picioare. Spuneti-le acestora ca au o boala cu transmitere sexuala. In acest moment rugati persoanele care au facut sex cu cei infectati sa se ridice si ei in picioare. Spuneti-le acestora ca si ei sunt acum infectati. Rugati-i pe cei care au facut sex cu persoanele care s-au ridicat ultimii sa se ridice si ei. Daca vreti continuati exercitiul pana ce toata lumea se afla in picioare. *Daca exista persoane care au refuzat actul sexual, explicati rolul abstinentei ca si metoda de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala. La sfarsitul activitatii ar trebui sa fie clar pentru toata lumea cat este de usor este sa ne infectam cu boli cu transmitere sexuala. IV. Demonstratie: Demonstrati practic si specificati importanta folosirii corecte a prezervativului, utilizand materialele pe care le aveti.
  • 39.
    34 VI. Concurs:Impartiti participantii in grupe de cate 6 persoane. O persoana din echipa va tine castravetele, iar ceilalti vor forma un rand in dreptul acesteia. Pe rand, fiecare membru al echipei va trebui sa demonstreze folosirea prezervativului. Pentru fiecare echipa este necesara prezenta unui moderator, acesta avand rolul de a observa si confirma daca membrii echipei au aplicat prezervativul corect. Dupa confirmare, un alt membru poate incepe demonstratia. Echipa care termina prima este castigatoare.
  • 40.
    35 Tema F Adulti DEPRINDERI DE VIATA SCOALA PARINILOR Titlul sesiunii: Facem Cunostinta Durata: 1 ora Modaratori: 2 Materiale: 2 foi pe care sa scrie DA si NU scotch, sfoara sau creta lista de enunturi pregatite Obiective: Crearea unui mediu deschis pentru un grup de adulti. Identificarea rolului fiecarui membru in situatiile de dificultate din cadrul familiei si intelegerea diferitelor stereotipuri ale familiei. Activitati: I. Introducere: Discutie despre tema sesiunii. Stabilirea regulilor de grup (nici un raspuns nu este gresit – toate raspunsurile sunt corecte/acceptate) si informarea lor in legatura cu faptul ca vreti sa creati un mediu deschis, unde toata lumea sa vorbeasca cat mai liber. II. Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. O persoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadar o persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spuna ceva legat de familie (de ex. “am o fata frumoasa”, “vreau sa-mi duc copiii la scoala”, “uneori ma supara copiii mei”), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceasta persoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langa vecinii lor. La sfarsit, moderatorul va spune ca scopul jocului este acela de a ii face pe ei sa inteleaga ca familiile, chiar daca sunt diferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun. III. Activitatea “Linia parerilor”: Pregatiti doua foi, una pe care sa scrie DA, una pe care sa scrie NU. Puneti-le la poli opusi intr-o camera. Trasati o linie intre ele cu scotch, cu sfoara sau cu creta. Explicati participantilor ca li se vor spune niste afirmatii, cu care ei vor fi mai mult sau mai putin de acord. In functie de asta, se vor aseza in camera pe linie. De exemplu, daca sunt total de acord se vor aseza langa foaia pe care scrie DA, daca sunt
  • 41.
    36 de acord,dar nu in totalitate, se vor aseza la mijloc, dar spre DA. Dupa fiecare afirmatie, intrebati-i pe participanti de ce s-au asezat asa. Exemple de afirmatii: Femeilor ar trebui sa le revina rolul principal in ingrijirea copiilor. Parintele singur nu poate ingriji de copilul sau la fel de bine ca doi parinti. Parintii care fac abuz de alcool nu pot niciodata sa ingrijeasca adecvat copiii lor. Doar parintii din familii vulnerabile isi maltrateaza copiii. Nu este corect de a face discriminare intre persoane doar din cauza etniei, religiei, sexualitatii sau apartenentei la un grup social etc. Palmuirea copiilor este o pedeapsa acceptabila. As fi fericit daca fiul/fiica mea s-ar casatori cu o persoana din comunitatea rromilor. IV. Concluzia: Identificarea contradictiilor intre opiniile persoanelor, incurajarea lor sa vorbeasca deschis despre problemele pe care le intampina in cadrul familiei, constientizarea opiniilor diferite si acceptarea faptului ca oamenii au diverse background- uri. Aceste lucruri nu trebuie sa influenteze relationarea dintre ei.
  • 42.
    37 ACTIVITATI SUPLIMENTARE Urmatoarele exercitii/ jocuri/ activitati practice pot fi adaugate la oricare dintre sesiunile prezentate mai sus: “Jeopardy”: Este un joc foarte folositor la sfarsitul unor activitati teoretice. De exemplu, pentru sesiunile de sanatate puteti folosi jocul ca si concurs pentru a vedea ce au retinut participantii.Pentru joc ar trebui sa alegeti patru sau cinci categorii (ex. La sesiunile despre sanatate : apa, microbi,sanatate,surpriza ) din care sa puneti cateva intrebari legate de ceea ce s-a discutat la sesiuni. Participantii se vor imparti in doua echipe. Pentru amuzament puteti ruga echipele sa isi gaseasca un nume si un motto al grupului din care fac parte. Echipele raspund pe rand. Fiecare membru din echipa are posibilitatea sa aleaga din ce categorie se va pune intrebarea si de cate puncte. Daca cel care a cerut intrebarea nu stie sa raspunda, poate intreba alti membri ai echipei lui pentru jumatate de punctaj. Daca echipa care intreaba nu stie raspunsul corect, cealalta echipa are sansa de a raspunde daca cineva stie. Continuati pana se epuizeaza intrebarile sau timpul. Apa Microbi Sanatate Surpriza 100 100 100 100 200 200 200 200 300 300 300 300 400 400 400 400 Asa ar trebui sa arate pe o tabla jocul. In spatele fiecarui punctaj trebuie sa fie o intrebare, cu cat punctajul este mai mare, cu atat intrebarea este mai grea. “Gaseste obiectul”: Pentru acest joc trebuie sa aveti un voluntar dintre participanti. Scoateti voluntarul afara din incapere iar apoi explicati-le celor care au ramas ca trebuie sa aleaga un obiect din sala pe care voluntarul ar trebui sa-l descopere. Nu mutati obiectul, doar il alegeti. Voluntarul trebuie sa ghiceasca obiectul la care s-au gandit si l- au ales ceilalti participanti. Cand intra in sala voluntarul, ceilalti trebuie sa inceapa sa faca un zgomot (sa bata din palme, sa bata pe masa cu mainile, etc.), iar in functie de cat de aproape este voluntarul de obiect, cu atat ei vor face zgomot mai tare, invers, cu cat voluntarul este mai departe de obiect, cu atat vor face mai putin zgomot. Tot ce ii veti spune voluntarului este ca el trebuie sa gaseasca un obiect pe care ceilalti il aleg. Nu ii spuneti nimic despre zgomotul pe care ceilalti il vor face. Instruiti-i pe cei care raman in sala ca nu au voie sa faca nimic altceva in afara de zgomot, nu vorbesc, nu zambesc, nu rad. ***Scopul jocului: Sa ii obisnuim pe copii sa gandeasca intr-un mod mai critic si sa fie mai atenti la tot ce ii inconjoara, sa invete sa asculte si sa urmareasca semnele care ii duc la posibile reusite sau esecuri.
  • 43.
    38 “Ce aschimbat?”: Puneti participantii sa se numere cu 1 si 2. Apoi, spuneti-le ca cei cu numarul 1 sa se aseze in stanga, iar cei cu numarul 2 in dreapta. Rugati-i pe participanti sa se aseze fata in fata, daca se poate ca acestia sa nu se cunoasca este foarte bine.Puneti-i sa se uite unii la ceilalti pentru cateva secunde, apoi sa se intoarca spate in spate. Explicati-le acum ca au 1 minut la dispozitie pentru a schimba 3 lucruri la ei (sa isi scoata un cercel, sa isi ridice tricoul, sa isi scoata lantul, sa isi prinda parul, etc.) in timpul in care stau spate in spate. Apoi participantii se vor intoarce din nou fata in fata si vor trebuie sa ghiceasca ce s-a schimbat la partenerul/a lui/ei. ***Scopul jocului: Ii invatam pe copii sa fie observatori mai buni ai celor care sunt langa ei, sa isi dea seama daca ceva nu este in regula cu ceilalti din jurul lui. “Deseneaza prin mine”: Rugati-i pe participanti sa isi aleaga un partener cu care sa lucreze la acest exercitiu. Unul trebuie sa stea pe scaun la o masa cu o foaie si un pix, iar celalalt trebuie sa stea in spatele lui neavand voie sa ii dea indicii celui care deseneaza. Cel care sta in spatele celui de la masa, ii deseneaza ceva pe spate cu degetul, iar cel de la masa trebuie sa deseneze pe foaie ce simte pe spate. La sfarsitul exercitiului puneti-i pe participanti sa compare ideea cu ceea ce s-a desenat. ***Scopul jocului: comunicarea nu este intotdeauna clara, cateodata chiar daca simtim ca intelegem, de cele mai multe ori nu intelegem in totalitate ceea ce ni se comunica. Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. O persoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadar o persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spuna ceva legat de familie (de ex. “am o fata frumoasa”, “vreau sa-mi duc copiii la scoala”, “uneori ma supara copiii mei”), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceasta persoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langa vecinii lor. ***Scopul jocului: este acela de a ii face pe ei sa inteleaga ca familiile, chiar daca sunt diferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun. Telefonul fara fir: Asezati copiii intr-un rand. Moderatorul ii sopteste primului o propozitie si ii spune sa o transmita mai departe. Ultimul trebuie sa spuna propozita care a ajuns la el. Important: mesajul nu poate fi repetat. ***Scopul jocului: Realizarea faptului ca transmiterea informatiei necesita perceperea si reproducerea ei cat mai exacta. Cu cat informatia circula la mai multe persoane cu atat mesajul isi pierde sensul. Activitate cu Farfuria: Grupul se aduna intr-un cerc. Li se da o farfurie de plastic goala, pe care trebuie sa o atinga doar cu un deget, fiecare dintre ei. Farfuria se pune la nivelul gurii lor si au ca sarcina sa o puna jos, fara sa le cada. Dupa indeplinirea sarcinii se reia punandu-se pe farfurie un pahar cu apa, avand aceeasi sarcina, sa puna farfuria cu tot cu pahar pe podea. La sfarsitul indeplinirii celei de-a doua sarcini, urmeaza o sesiune de discutii depre cele doua experiente; Comparam cele doau sarcini, punerea farfuriei goale jos, cu punerea farfuriei cu tot cu pahar;
  • 44.
    39 Ce ausimtit initial, dar cand a trebuit sa puna si paharul jos? S-a remarcat un lider? Daca au simtit ca o sarcina usoara le da mai mult de furca , iar una care pare grea, este usor de realizat? ***Scopul: Rolul fiecarui membru al familiei/grup este important in rezolvarea problemelor cu care se infrunta familia/grup. Uneori tratam o sarcina usoara cu indiferenta si ne da mare bataie de cap. Problemele mari cu care ne confruntam au rolul de a uni familia/grup si se rezolva mai usor de cat cele usoare. Planul de Viitor: Folositi chestionarul inclus la pagina urmatoare ca material pentru discutiile viitoare. *** Scopul: Participatii vor incepe sa se gandeasca la viitor si sa dezvolte obiectivele pe termen scurt si lung.
  • 45.
    40 Planuri deViitor 1. Mi-ar placea sa termin _______________________________________________ 2. Pana la sfarsitul anului as vrea sa_______________________________________ 3. Pana la sfarsitul lunii mi-ar place sa ____________________________________ 4. Mi-ar placea sa am destui bani sa ______________________________________ 5. Ceea ce as dori cel mai mult sa schimb la mine este ________________________ 6. Mi-ar placea ca prietenul/ prietena mea sa _______________________________ 7. As vrea sa fiu acel prienten care _______________________________________ 8. Un lucru pe care chiar as dori sa il incerc este_____________________________ 9. Un loc unde mi-ar placea sa merg este___________________________________ 10. Una dintre calitatile mele pe care as dori sa dezvolt in viitor este______________ __________________________________________________________________ Imi vad viitorul astfel: (desenezi/scrii jos)
  • 46.
    41 Evaluare activitate/sesiune: Ce a mers bine: Ce a mers mai putin bine: Recomandari: (ce ar trebui schimbat) Materiale Pregatite:
  • 47.
    42 TEMA TEMASPECIFICA Titlul sesiunii: Durata: Modaratori: Materiale: Obiective: Activitati: