SlideShare a Scribd company logo
”Conservarea Biodiversității și
Dezvoltare Economică”
www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
1. Prezentare proiect
2. Ce este NATURA 2000 ?
3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui
4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000
5. Situl ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei
(prezentare, servicii ecosistemice, etc)
6. Ce este un produs local ?
7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor
8. Agricultură tradiţională
9. Agricultură ecologică
10. Turism
CUPRINS:
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Aplicant:
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la
principalele sectoare economice”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Obiectiv general:
Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor
din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din
România
Obiective specifice:
1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din
județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană
2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor
interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul
menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Localizarea proiectului:
Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi
administrative :
•Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha
•Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha
•Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha
•Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha
•Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha
•Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha
•Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha
•Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha
•Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha
•Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha
•Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de
2569 ha
•Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha
•Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha
•Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha
•Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale:
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Aceste activități presupun:
o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum
identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din
zonă
 identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care
nu afectează statutul ariei protejate
 stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi
înregistrate/certificate
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale
Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi
înregistrate/certificate
- câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele
forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea
să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism,
producători, fermieri, etc).
Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale
-după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse
sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca
și produse tradiționale/locale, de indicație geografică.
-se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari
-se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor
participa cel puțin 20 de exponzanți locali )
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale
Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului
-ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare
antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1
work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri.
Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a
campaniei de conștientizare a populației
-o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul
de a informa publicul larg cu privire la faptul că:
• siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a
populațiilor umane,
• trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru
asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
“Un sit Natura 2000 este mai mult
decât o arie de protecţie pentru specii şi
habitate, pentru că el poate juca un rol
foarte important în dezvoltarea socio-
economică a comunităţii locale sau
regionale.”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea
mai mare rețea de arii naturale protejate din lume –
rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață
sălbatică.
 18% din suprafața terestră și
 4% din suprafața marină.
În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape
un sfert din suprafața țării.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții
stricte, care să interzică activitatea umană.
Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de
gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat.
În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a
speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor
agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a
pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Reţeaua NATURA 2000 în
judeţul Vaslui
Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15
(Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea
Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)
Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4
(Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG
nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe
conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.
 pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare
pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi
obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri
de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura
2000 să îşi păstreze obiectul conservării
exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea
sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de
interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru
speciile de interes comunitar, de exemplu:
respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat;
exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care
zona a fost declarată sit Natura 2000;
construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei;
activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe
ecoturism.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care
afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului
de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea
arie a fost declarată sit Natura 2000
 Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra
terenurilor;
În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone
drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri
vor primi plăţi compensatorii.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii NATURA 2000
1. Beneficiile ecosistemului
 Menţinerea rezervelor de apă
 Evitarea pretratării apei
 Reducerea eroziunii solului
 Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a
viiturilor
 Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu
înconjurător ce transmite optimism)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii socio-economice
 Investiţii noi şi fonduri externe
 Producerea şi promovarea de branduri locale
 Turism
 Locuri de muncă
 Relaxarea şi petrecerea timpului liber
 Promovarea tezaurului natural şi cultural
 Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc.
“Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune
poate funcţiona ca o rampă de lansare ”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii NATURA 2000
Producerea şi promovarea de branduri locale
Danemarca: “cartofii de Vildmose”
Polonia: “sare din Laessoe”
Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur”
Estonia: “ceapă din Piirissaar”
Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua
valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile
benefice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
SITUL ROSCI0309 Lacurile din jurul
Măscurei
.
suprafata de 1160 ha, situat în
Regiunea de Dezvoltare Nord -Est,
în 2 judeţe:
 88 % în judeţul Vaslui (1020 ha)
Ciocani (1%),
 Iana (5%),
Pogana (10%),
 Puieşti (2 %)
 12% în judeţul Bacău
Motoşeni (<1%),
 Răchitoasa (<1%)
În acest sit se întâlnesc următoarele clase de habitate:
41 % - râuri, lacuri 475, 6 ha (349,36 ha Vaslui);
52 % - mlaştini, turbării 603,20 ha (509,2 ha Vaslui);
2 % - culturi (teren arabil) – 23,20 ha Vaslui;
5 % - păşuni – 58 ha (47 ha Vaslui).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Raţa roşie Pescăruş albastru
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Vînturel de seară Barza neagra
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ciocanitoarea de gradina
Egreta alba
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Stârc de noapte
Egreta alba
Chira de baltă
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Stârc roşu
Stârc galben
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Chirichiţa neagră
Gârliţa mare
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Fluierarul negru
Raţa mică
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Dumbrăveanca
)
(dendrocopus syriacus)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Lutra lutra (vidra)
Popândăul
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană
Serviciul ecosistemic
Scor de importanță
relativă/ec.acv.
Scor de importanță
relativă/ec.ar.umd.
Beneficiari cheie
1. Servicii de furnizare
1. Biomasă
1.1.1. Hrană în agricultură
1.1.2. Biomasa non-agricolă
1.1.3. Biomasa pentru animale
0
4 (peşte)
0
0
0
2 (vegetaţie ierboasă)
- proprietari de luciu de
apă/teren umed
- investitori privaţi
1.4. Materii prime/materiale
0 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari
- investitori
1.5. Combustibil din biomasă 0 1 (vegetaţie lemnoasă) - proprietari de terenuri
1.6. Resurse medicinale 0 1 - proprietari de terenuri
1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri
1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri
1.9. Aprovizionarea cu apă 5 1 - proprietari de terenuri
2. Servicii de reglare
2.1. Reglarea schimbărilor climatice
2 3
-populația locală/regională/
2. Reglarea scurgerilor de apă 2 3 - populația locală
2.3. Purificarea apei și managementul
deșeurilor
2 3
- populația locală
2.4. Reglarea calității aerului 1 3 - populația locală/regională
2.5. Controlul eroziunii 1 2 -populația locală/sector privat
2.6. Control bolilor şi dăunătorilor
1 3 -populația locală/regional
- sector privat
2.7. Reglarea sănătății umane 3 3 -populația locală/regională
2.8. Polenizarea 0 2 -populația locală
2.9. Menținerea diversității (genetice) a
speciilor
3 3 -populația locală/regională/
națională
3. Servicii culturale
3.1. Ecoturism și recreere
3 2 -populația locală/regională
sector public/privat
3.2. Peisaj și valori educative
3 2 -populația
locală/regională/națională
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(mii lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe
scala: 1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii ecosistemice
Servicii de furnizare
Hrană din agricultură - porumb, floarea
solarelui, grâu.
plante furajere
- agroecositeme 23,20 ha 64,64
1 - populaţia locală
- rude din mediul urban
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/ comercianţi
- agricultură de
subzistenţă
Exploatarea terenului agricol
pe suprafeţe compacte,
mecanizare, măsuri
agrochimice, extinderea
terenurilor agricole, eroziune.
Se practică prelucrarea primară
a unor produse (morărit,
panificaţie, prese de ulei). Se
recomandă agricultură
ecologică şi valorificarea
produselor obţinute pe piaţa
bio.
Hrană nonagricolă
(peşte, ciuperci,
animale
sălbatice/vânat)
- peşte, ciuperci
- vânat (reglementat
legal)
Ecosisteme
acvatice
Ecosistemele
praticole
475, 6 ha, 41 %
din sit
58 ha , 5 %
din sit
172,21
4 - populaţia locală şi rude din
centre urbane
- pescari, firme
- vânători
Bunuri valorificate de
către populaţia
locală/regională
naţională, firme
Ar fi posibilă creşterea
semnificaţiei acestui serviciu
prin valorificarea tradiţională a
peştelui şi produselor din peşte
(zacuscă).
Biomasă pentru
animale
-hrană pentru
animale (bovine,
ovine, caprine,
cabaline, iepuri)
- produse obţinute
de la animale
domestice (lapte,
caş, brânză de vaci,
caşcaval, piei de
animale, lână (cel
mai adesea
nevalorifiactă),
carne de viţel, miel,
iepure
115,97 2 - populaţia locală
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/
Biomasa este utilizată
pentru hrana animalelor
(în special oi, carpre, dar
şi bovine) prin păşunat
şi- şi/sau cosit
Există tendinţa de
supraexploatare prin
nerespectarea unui grafic al
păşunatului în acord cu ciclul
de dezvoltare al speciilor de
plante şi prin depăşirea
numărului de animale care pot
să pască pe o anumită
suprafaţă; Există potenţial
pentru cerificarea de produse
derivate din lapte obţinute pe
baza resurselor din sit.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(mii lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe scala:
1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii de furnizare
Materii prime
/materiale
Papură, stuf, salcie Ecosisteme de
arii umede
Ecosistem
acvatic
603,20 ha, 52 %
din sit
475, 6 ha,
41 %
113,89 2 - populaţia locală
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/
Biomasă cu utilizări
tradiţionale
Aceste bunurio au importanță
limitată în prezent în sit și tinde
să își mențină această stare şi în
viitor, deşi unele tradiţii corelate
cu utilizarea papurei, stufului şi
nuielelor sunt în declin
Resurse medicinale -specii de plante
medicinale (recoltare
ocazională de către
rezidenţi)
Ecosisteme
praticol
58 ha, 5 % din
sit
0,53
1
- populaţia locală
- rareori vânzători în pieţe
- rareori firme
Bun cules şi utilizat
sporadic de către localnici
Posibil să nu existe modificări
semnificative cu privire la
valorificarea acestor bunuri, cu
toate că o revigorare a folosirii
durabile a acestora ar fi de dorit.
Aprivizionarea cu apă Alimentarea cu apă a
oraşului Bârlad
Ecosistem
acvatic
Ecosistem de arii
umede
475, 6 ha,
41 %
603,20 ha, 52 %
din sit
529,03 5
- populaţia locală/regională
- regii autonome
- firme
Serviciu important,
reprezentativ pentru sit şi
populaţia riverană
Serviciul poate fi afectat de
poluare, eutrofizare, varianţii de
debit, secetă, lucrări hidrotehnice
Servicii de reglare
Reglarea schimbărilor
climatice
Vegetaţia spontană
din sit stochează
carbonul şi reduce
impactul
schimbărilor
climatice
Ecosistem
acvatic
Ecosistem de arii
umede
Ecosistem
praticol
7,41 3 - toţi stakeholderii
- vizitatorii
- populaţia locală/regională, etc.
Serviciu în stare bună Serviciu poate suferi modificări
din cauza impactului
schimbărilor climatice.
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație acvatică şi praticolă
Reglarea scurgerilor de
apă
Vegetaţia spontană
din sit reduce, într-o
măsură limitată,
magnitudinea
scurgerilor de apă.
Ecosistemele de arii
umede au rol în
atenuarea scurgerilor
masive de apă
Ecosistem de arii
umede
Ecosistem
praticol
Ecosistem
acvatic
35,98 3 - populaţia locală
- afaceri din zonă
Serviciu cu relevanţă
moderată
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație acvatică , de arii umde
şi praticolă
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei
Categoria de beneficiuDescrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(mii lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe scala:
1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii de furnizare
Purificarea apei şi
managementul
deşeurilor
Vegetaţia sitului are o
anumită capacitate de
purificare a apei
Ecosistem de arii
umede
Ecosistem
praticol
Ecosistem acvatic
43,66 3 - populaţia locală
- afaceri din zonă
Serviciu cu importanţă
moderată
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație , de arii umde şi
praticolă
Reglarea calităţii
aerului
Vegetaţia supraterană
are rol în asigurarea
calității aerului
Ecosistem de arii
umede
Ecosistem
praticol
34,25 3 - populaţia locală/regională
- vizitatori
Serviciu în stare bună Nu există riscuri majore de
poluare a aerului.
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație de arii umede şi
praticolă
Controlul eroziunii Vegetația de zone
umede şi cea
praticolă are rol
limitat în controlul
eroziunii
Ecosistem de arii
umede
Ecosistem
praticol
64,47 2 - proprietari de terenuri
- mediu de afaceri
Serviciu de relevanţă
limitată
Schimbarea modului de folosință
a terenului în ultimii 15 – 20 de
ani au crescut frecventa şi
gravitatea inundaţiilor. Aratura
perpendicular pe pantă creează
făgașe pentru apă. Aceasta
conduce la rate ridicate ale
scurgerii și eroziune.
Polenizarea
Controlul bolilor şi
dăunătorilor
Serviciul se manifestă
în măsura vecinătăţii
lor cu
agroecosistemele
Ecosistemele de
arii umede
Ecosistemele
praticole
12,76
217,69
2 - populaţia locală
-proprietari de terenuri agricole
-asociaţii agricole
Serviciu important, în stare
bună
Serviciul poate fi afectat de
extinderea terenurilor cu
monoculturi şi de utilizare
substanţelor chimice în
combaterea bolilor şi dăunătorilor
Pentru prezervarea acestui
serviciu se recomandă practicarea
agriculturii tradiţionale
Menţinerea diversităţii
speciilor
Situl prezervă un
număr mare de specii,
reprezentând o
rezervă genetică
potenţială
Toate
ecosistemele
naturale
3 -populaţia locală/regională/
naţională
-geneticieni/amelioratori/
conservaţionişti
- comunitatea ştiinţifică
Serviciu este în stare bună Serviciu poate fi ameninţat de
practici nedurabile care au ca
rezultat reducerea diversităţii
speciilor (introducere de specii
invazive, suprautilizare resurse,
schimbarea categoriilor de
utilizare a terenurilor, poluare).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(mii lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe scala:
1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii culturale
Ecoturism şi recreere Situl este atractiv
pentru pescuit,
activiţiţi în aer liber
legate de apă.
Ecosisteme
acvatice
Ecosisteme de
arii umede
Ecosisteme
practicole
70 3 - populaţia locală/regională
- proprietarii de terenuri
- administraţia
- potenţiali turişti
Serviciu este în evoluţie
ascendentă
Dezvoltarea acestui serviciu este
posibilă în relaţie cu valorile
conservative ale sitului
Peisaj şi valori
educative
Peisajul este
dominat de luciul de
apă, armonios
completat de
sălciișuri și ierburile
înalte higrofile
instalate pe lunca
umedă
Valorile
educative
reperezentative sunt
habitatele şi speciile
pentru care zona a
fost declarată sit
Natura 2000
Ecosisteme
acvatice
Ecosisteme de
arii umede
Ecosisteme
practicole
5 3 -populaţia şcolară din zonă
-studenţi de la facultăţi de profil
din centre universitare apropiate
-cadre didactice şi cercetători din
ţară şi din străinătate
- potenţiali turişti
Serviciu este important
pentru prezervarea
valorilor intrinseci ale
sitului
Este posibilă şi de dorit
dezvoltarea acestui serviciu prin
implicarea factorilor
responsabili.
Servicii de suport: producţia primară
(fotosinteza), ciclul
nutrienţilor,
interacţiuni
ecologice, procese
evolutive
Toate
ecosistemele
naturale
5 Categorie de servicii esenţiale
pentru toate celelate servicii,
respectiv pentru generarea de
bunuri necesare populaţiei
Rolul sitului în
susţinerea dezvoltării
rurale locale
Prin peşte şi produse
de peşte, prin
potenţialul de
valorificare a
produselor
animaliere obţinute
din biomasa vegetală
Rol consevativ şi
educativ crescut.
24244,94
mii lei VAN SEM -starea
actuală
23073,02
mii lei VAN BAU -
starea alternativă
Valoarea actualizată netă totală
este mai mare în cazul
scenariului SEM cu 1171,92 mii
ROL, față de scenariul BAU.
În aceste condiții, din
perspectiva tuturor serviciilor
ecosistemice este mai eficientă
conservarea sitului ROSCI0309
Lacurile din jurul Măscurei
decât exploatarea sa în scopuri
economice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ce reprezintă, de fapt, un produs local?
Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată
generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local.
Produse locale importante pentru conservarea naturii
(High Nature Value Products).
Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele
rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici
încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea
terenurilor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu
important al dezvoltării economiei locale
Produse alimentare,
Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local
Servicii
Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile,
fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele
sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi
menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru
sănătatea oamenilor şi a copiilor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
• conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor
şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de
acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor
rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin
utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);
• dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii
de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor
agricole în sistem de fermă/ gospodărie;
• păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea
tradiţiilor în aceste zone rurale.
Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local
1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile
obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii
acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă.
2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale
prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi
festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele
lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din
generaţie în generaţie.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii
(speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită
unei intervenţii umane reduse.
4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale:
• agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor;
• utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de
fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha);
• densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie
a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar);
• intervenţie umană redusă;
• existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată:
• produse lactate, brânzeturi etc.
• produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă.
• dulceţuri, gemuri şi compoturi
• miere şi produse din miere
• produse din fructe de padure şi ierburi medicinale
• vin şi sucuri naturale
• băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Potenţial de utilizare şi certificare pentru Lacurile Măscurei
-Certificare produse din peşte
-Meşteşuguri locale (la Puieşti): împletituri din răchită, confecţionat de mături
-Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate
sau carne
-Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Cerinţe privind certificarea produselor:
Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al
Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții:
să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit;
să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin
care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,
 să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare
realizate manual
 să dovedească un mod de lucru tradiţional.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele tradiţionale
Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de
specialitate tradițională garantată.
Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată,
un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere
de Înregistrare, care include:
• caietul de sarcini
• o fotografie a produsului
• un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
• informaţii referitoare la numele produsului alimentar,
• indicaţia geografică,
• descrierea produsului alimentar,
• delimitarea ariei geografice,
• dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică
delimitată,
• descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea
produsului,
• elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria
geografică menţionată.
descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de
preparare).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul
anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.
Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:
 a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),
 a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole).
Agricultura tradiţională :
Cultivarea soiurilor de plante şi
Creşterea raselor locale perfect adaptate la
condiţiile de mediu locale
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura ecologică
Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de
producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor
nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător.
În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi
producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care
respectă:
 mediul înconjurător şi
ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea
convenţională, prin :
restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de
sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi
sisteme intensive de creştere a animalelor şi
interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a
derivatelor acestora.
Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau
„organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea
Europeană.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele ecologice
Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi
sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta),
producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare.
Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu
menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai
întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani
În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au
respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor
putea eticheta produsele ca fiind ecologice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă
următoarele menţiuni:
 referirea la modul de producţie ecologic,
 sigla « ae » ,
sigla naţională specifică produselor ecologice,
numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare
care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs
ecologic.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
TURISM
Managementul conservării + marketing + promovare =
servicii din turism şi branduri locale.
Servicii din turism:
 locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public-
sănătate
populaţie tânără stabilă.
Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce
către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de
culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ingrediente necesare:
1.Conştientizare!
2.Bunăvoinţă!
3.Dorinţa de a trăi mai bine!
4.Valorificarea oportunităţilor!
5.Încredere şi optimism!
DISCUŢII ŞI ÎNTREBĂRI
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Manager de proiect: Mădălina NISTOR
Tel/fax: 0335818813
E-mail: acmi_vaslui@outlook.com
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014
Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

More Related Content

What's hot

CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascureiCBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniyCBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiiiCBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - raul prut
CBDE - Activitatea 7 - raul prutCBDE - Activitatea 7 - raul prut
CBDE - Activitatea 7 - raul prut
Irinel Moldovan
 
Osesti barzesti
Osesti barzestiOsesti barzesti
Osesti barzesti
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileniCBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
Irinel Moldovan
 
Balteni harboanca
Balteni harboancaBalteni harboanca
Balteni harboanca
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initialaCBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
Irinel Moldovan
 
Colinele elanului
Colinele elanuluiColinele elanului
Colinele elanului
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleniCBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta  finalaCBDE - Activitatea 6 - conferinta  finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husiCBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanuCBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacuCBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barladCBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
Irinel Moldovan
 
Mata carja
Mata carja Mata carja
Mata carja
Irinel Moldovan
 
Horga zorleni
Horga zorleniHorga zorleni
Horga zorleni
Irinel Moldovan
 
Dobrina husi
Dobrina husiDobrina husi
Dobrina husi
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzestiCBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcelCBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
Irinel Moldovan
 

What's hot (20)

CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascureiCBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
 
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniyCBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
 
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiiiCBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
 
CBDE - Activitatea 7 - raul prut
CBDE - Activitatea 7 - raul prutCBDE - Activitatea 7 - raul prut
CBDE - Activitatea 7 - raul prut
 
Osesti barzesti
Osesti barzestiOsesti barzesti
Osesti barzesti
 
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileniCBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
CBDE - Activitatea 7 - seaca movileni
 
Balteni harboanca
Balteni harboancaBalteni harboanca
Balteni harboanca
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initialaCBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
 
Colinele elanului
Colinele elanuluiColinele elanului
Colinele elanului
 
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleniCBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta  finalaCBDE - Activitatea 6 - conferinta  finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
 
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husiCBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
 
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanuCBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
 
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacuCBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
 
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barladCBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
 
Mata carja
Mata carja Mata carja
Mata carja
 
Horga zorleni
Horga zorleniHorga zorleni
Horga zorleni
 
Dobrina husi
Dobrina husiDobrina husi
Dobrina husi
 
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzestiCBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
 
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcelCBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
 

Viewers also liked

CBDE Activitatea 2 1
CBDE Activitatea 2 1CBDE Activitatea 2 1
CBDE Activitatea 2 1
Irinel Moldovan
 
CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1
Irinel Moldovan
 
CBDE Activitatea 1 2
CBDE Activitatea 1 2CBDE Activitatea 1 2
CBDE Activitatea 1 2
Irinel Moldovan
 
CBDE Activitatea 2 2
CBDE Activitatea 2 2CBDE Activitatea 2 2
CBDE Activitatea 2 2
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceriCBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbdeCBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
Irinel Moldovan
 

Viewers also liked (6)

CBDE Activitatea 2 1
CBDE Activitatea 2 1CBDE Activitatea 2 1
CBDE Activitatea 2 1
 
CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1
 
CBDE Activitatea 1 2
CBDE Activitatea 1 2CBDE Activitatea 1 2
CBDE Activitatea 1 2
 
CBDE Activitatea 2 2
CBDE Activitatea 2 2CBDE Activitatea 2 2
CBDE Activitatea 2 2
 
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceriCBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
CBDE - Activitatea 5 - Prezentare plan de afaceri
 
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbdeCBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
CBDE - Activitatea 4 - Prezentare osim cbde
 

Similar to Lacurile mascurei

Horga zorleni
Horga zorleniHorga zorleni
Horga zorleni
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclestiCBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanuluiCBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
Irinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboancaCBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
Irinel Moldovan
 
Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Firu Alexandra
 
ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.
ASAS - ADER 2020
 
Utilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și fauneiUtilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și faunei
EcoFalesti
 
Un Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescUn Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescIleana Oprea
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 

Similar to Lacurile mascurei (11)

Horga zorleni
Horga zorleniHorga zorleni
Horga zorleni
 
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclestiCBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
 
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanuluiCBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
 
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboancaCBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
 
Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2
 
ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.
 
Utilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și fauneiUtilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și faunei
 
Un Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescUn Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai Romanesc
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 

Lacurile mascurei

  • 1. ”Conservarea Biodiversității și Dezvoltare Economică” www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
  • 2. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro 1. Prezentare proiect 2. Ce este NATURA 2000 ? 3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui 4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000 5. Situl ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei (prezentare, servicii ecosistemice, etc) 6. Ce este un produs local ? 7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor 8. Agricultură tradiţională 9. Agricultură ecologică 10. Turism CUPRINS:
  • 3. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Aplicant: Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui Proiect finanțat prin: Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor” Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1: “Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
  • 4. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Obiectiv general: Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din România Obiective specifice: 1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană 2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente
  • 5. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Localizarea proiectului: Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi administrative : •Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha •Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha •Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha •Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha •Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha •Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha •Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha •Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha •Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha •Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha •Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de 2569 ha •Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha •Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha •Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha •Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha
  • 6. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale: Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele sectoare economice Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele sectoare economice Aceste activități presupun: o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din zonă  identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care nu afectează statutul ariei protejate  stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi înregistrate/certificate
  • 7. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi înregistrate/certificate - câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism, producători, fermieri, etc). Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale -după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca și produse tradiționale/locale, de indicație geografică. -se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari -se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor participa cel puțin 20 de exponzanți locali )
  • 8. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului -ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1 work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri. Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a campaniei de conștientizare a populației -o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul de a informa publicul larg cu privire la faptul că: • siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a populațiilor umane, • trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.
  • 9. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro “Un sit Natura 2000 este mai mult decât o arie de protecţie pentru specii şi habitate, pentru că el poate juca un rol foarte important în dezvoltarea socio- economică a comunităţii locale sau regionale.”
  • 10. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume – rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață sălbatică.  18% din suprafața terestră și  4% din suprafața marină. În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape un sfert din suprafața țării.
  • 12. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat. În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.
  • 13. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Reţeaua NATURA 2000 în judeţul Vaslui
  • 14. Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15 (Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)
  • 15. Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4 (Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)
  • 16.
  • 17. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv? sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.  pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura 2000 să îşi păstreze obiectul conservării exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
  • 18. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv? Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, de exemplu: respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat; exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000; construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei; activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism.
  • 19. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea arie a fost declarată sit Natura 2000  Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra terenurilor; În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri vor primi plăţi compensatorii.
  • 20. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii NATURA 2000 1. Beneficiile ecosistemului  Menţinerea rezervelor de apă  Evitarea pretratării apei  Reducerea eroziunii solului  Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a viiturilor  Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu înconjurător ce transmite optimism)
  • 21. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii socio-economice  Investiţii noi şi fonduri externe  Producerea şi promovarea de branduri locale  Turism  Locuri de muncă  Relaxarea şi petrecerea timpului liber  Promovarea tezaurului natural şi cultural  Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc. “Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune poate funcţiona ca o rampă de lansare ”
  • 22. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii NATURA 2000 Producerea şi promovarea de branduri locale Danemarca: “cartofii de Vildmose” Polonia: “sare din Laessoe” Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur” Estonia: “ceapă din Piirissaar” Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile benefice.
  • 23. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro SITUL ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei . suprafata de 1160 ha, situat în Regiunea de Dezvoltare Nord -Est, în 2 judeţe:  88 % în judeţul Vaslui (1020 ha) Ciocani (1%),  Iana (5%), Pogana (10%),  Puieşti (2 %)  12% în judeţul Bacău Motoşeni (<1%),  Răchitoasa (<1%)
  • 24. În acest sit se întâlnesc următoarele clase de habitate: 41 % - râuri, lacuri 475, 6 ha (349,36 ha Vaslui); 52 % - mlaştini, turbării 603,20 ha (509,2 ha Vaslui); 2 % - culturi (teren arabil) – 23,20 ha Vaslui; 5 % - păşuni – 58 ha (47 ha Vaslui).
  • 25. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Raţa roşie Pescăruş albastru
  • 26. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Vînturel de seară Barza neagra
  • 27. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ciocanitoarea de gradina Egreta alba
  • 28. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Stârc de noapte Egreta alba Chira de baltă
  • 29. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Stârc roşu Stârc galben
  • 30. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Chirichiţa neagră Gârliţa mare
  • 31. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Fluierarul negru Raţa mică
  • 32. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Dumbrăveanca ) (dendrocopus syriacus)
  • 33. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Lutra lutra (vidra) Popândăul
  • 34. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană
  • 35. Serviciul ecosistemic Scor de importanță relativă/ec.acv. Scor de importanță relativă/ec.ar.umd. Beneficiari cheie 1. Servicii de furnizare 1. Biomasă 1.1.1. Hrană în agricultură 1.1.2. Biomasa non-agricolă 1.1.3. Biomasa pentru animale 0 4 (peşte) 0 0 0 2 (vegetaţie ierboasă) - proprietari de luciu de apă/teren umed - investitori privaţi 1.4. Materii prime/materiale 0 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari - investitori 1.5. Combustibil din biomasă 0 1 (vegetaţie lemnoasă) - proprietari de terenuri 1.6. Resurse medicinale 0 1 - proprietari de terenuri 1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri 1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri 1.9. Aprovizionarea cu apă 5 1 - proprietari de terenuri 2. Servicii de reglare 2.1. Reglarea schimbărilor climatice 2 3 -populația locală/regională/ 2. Reglarea scurgerilor de apă 2 3 - populația locală 2.3. Purificarea apei și managementul deșeurilor 2 3 - populația locală 2.4. Reglarea calității aerului 1 3 - populația locală/regională 2.5. Controlul eroziunii 1 2 -populația locală/sector privat 2.6. Control bolilor şi dăunătorilor 1 3 -populația locală/regional - sector privat 2.7. Reglarea sănătății umane 3 3 -populația locală/regională 2.8. Polenizarea 0 2 -populația locală 2.9. Menținerea diversității (genetice) a speciilor 3 3 -populația locală/regională/ națională 3. Servicii culturale 3.1. Ecoturism și recreere 3 2 -populația locală/regională sector public/privat 3.2. Peisaj și valori educative 3 2 -populația locală/regională/națională
  • 36. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (mii lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii ecosistemice Servicii de furnizare Hrană din agricultură - porumb, floarea solarelui, grâu. plante furajere - agroecositeme 23,20 ha 64,64 1 - populaţia locală - rude din mediul urban - rari întreprinzători locali/prelucrători/ comercianţi - agricultură de subzistenţă Exploatarea terenului agricol pe suprafeţe compacte, mecanizare, măsuri agrochimice, extinderea terenurilor agricole, eroziune. Se practică prelucrarea primară a unor produse (morărit, panificaţie, prese de ulei). Se recomandă agricultură ecologică şi valorificarea produselor obţinute pe piaţa bio. Hrană nonagricolă (peşte, ciuperci, animale sălbatice/vânat) - peşte, ciuperci - vânat (reglementat legal) Ecosisteme acvatice Ecosistemele praticole 475, 6 ha, 41 % din sit 58 ha , 5 % din sit 172,21 4 - populaţia locală şi rude din centre urbane - pescari, firme - vânători Bunuri valorificate de către populaţia locală/regională naţională, firme Ar fi posibilă creşterea semnificaţiei acestui serviciu prin valorificarea tradiţională a peştelui şi produselor din peşte (zacuscă). Biomasă pentru animale -hrană pentru animale (bovine, ovine, caprine, cabaline, iepuri) - produse obţinute de la animale domestice (lapte, caş, brânză de vaci, caşcaval, piei de animale, lână (cel mai adesea nevalorifiactă), carne de viţel, miel, iepure 115,97 2 - populaţia locală - rari întreprinzători locali/prelucrători/ Biomasa este utilizată pentru hrana animalelor (în special oi, carpre, dar şi bovine) prin păşunat şi- şi/sau cosit Există tendinţa de supraexploatare prin nerespectarea unui grafic al păşunatului în acord cu ciclul de dezvoltare al speciilor de plante şi prin depăşirea numărului de animale care pot să pască pe o anumită suprafaţă; Există potenţial pentru cerificarea de produse derivate din lapte obţinute pe baza resurselor din sit.
  • 37. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (mii lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii de furnizare Materii prime /materiale Papură, stuf, salcie Ecosisteme de arii umede Ecosistem acvatic 603,20 ha, 52 % din sit 475, 6 ha, 41 % 113,89 2 - populaţia locală - rari întreprinzători locali/prelucrători/ Biomasă cu utilizări tradiţionale Aceste bunurio au importanță limitată în prezent în sit și tinde să își mențină această stare şi în viitor, deşi unele tradiţii corelate cu utilizarea papurei, stufului şi nuielelor sunt în declin Resurse medicinale -specii de plante medicinale (recoltare ocazională de către rezidenţi) Ecosisteme praticol 58 ha, 5 % din sit 0,53 1 - populaţia locală - rareori vânzători în pieţe - rareori firme Bun cules şi utilizat sporadic de către localnici Posibil să nu existe modificări semnificative cu privire la valorificarea acestor bunuri, cu toate că o revigorare a folosirii durabile a acestora ar fi de dorit. Aprivizionarea cu apă Alimentarea cu apă a oraşului Bârlad Ecosistem acvatic Ecosistem de arii umede 475, 6 ha, 41 % 603,20 ha, 52 % din sit 529,03 5 - populaţia locală/regională - regii autonome - firme Serviciu important, reprezentativ pentru sit şi populaţia riverană Serviciul poate fi afectat de poluare, eutrofizare, varianţii de debit, secetă, lucrări hidrotehnice Servicii de reglare Reglarea schimbărilor climatice Vegetaţia spontană din sit stochează carbonul şi reduce impactul schimbărilor climatice Ecosistem acvatic Ecosistem de arii umede Ecosistem praticol 7,41 3 - toţi stakeholderii - vizitatorii - populaţia locală/regională, etc. Serviciu în stare bună Serviciu poate suferi modificări din cauza impactului schimbărilor climatice. Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație acvatică şi praticolă Reglarea scurgerilor de apă Vegetaţia spontană din sit reduce, într-o măsură limitată, magnitudinea scurgerilor de apă. Ecosistemele de arii umede au rol în atenuarea scurgerilor masive de apă Ecosistem de arii umede Ecosistem praticol Ecosistem acvatic 35,98 3 - populaţia locală - afaceri din zonă Serviciu cu relevanţă moderată Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație acvatică , de arii umde şi praticolă
  • 38. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Lacurile Măscurei Categoria de beneficiuDescrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (mii lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii de furnizare Purificarea apei şi managementul deşeurilor Vegetaţia sitului are o anumită capacitate de purificare a apei Ecosistem de arii umede Ecosistem praticol Ecosistem acvatic 43,66 3 - populaţia locală - afaceri din zonă Serviciu cu importanţă moderată Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație , de arii umde şi praticolă Reglarea calităţii aerului Vegetaţia supraterană are rol în asigurarea calității aerului Ecosistem de arii umede Ecosistem praticol 34,25 3 - populaţia locală/regională - vizitatori Serviciu în stare bună Nu există riscuri majore de poluare a aerului. Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație de arii umede şi praticolă Controlul eroziunii Vegetația de zone umede şi cea praticolă are rol limitat în controlul eroziunii Ecosistem de arii umede Ecosistem praticol 64,47 2 - proprietari de terenuri - mediu de afaceri Serviciu de relevanţă limitată Schimbarea modului de folosință a terenului în ultimii 15 – 20 de ani au crescut frecventa şi gravitatea inundaţiilor. Aratura perpendicular pe pantă creează făgașe pentru apă. Aceasta conduce la rate ridicate ale scurgerii și eroziune. Polenizarea Controlul bolilor şi dăunătorilor Serviciul se manifestă în măsura vecinătăţii lor cu agroecosistemele Ecosistemele de arii umede Ecosistemele praticole 12,76 217,69 2 - populaţia locală -proprietari de terenuri agricole -asociaţii agricole Serviciu important, în stare bună Serviciul poate fi afectat de extinderea terenurilor cu monoculturi şi de utilizare substanţelor chimice în combaterea bolilor şi dăunătorilor Pentru prezervarea acestui serviciu se recomandă practicarea agriculturii tradiţionale Menţinerea diversităţii speciilor Situl prezervă un număr mare de specii, reprezentând o rezervă genetică potenţială Toate ecosistemele naturale 3 -populaţia locală/regională/ naţională -geneticieni/amelioratori/ conservaţionişti - comunitatea ştiinţifică Serviciu este în stare bună Serviciu poate fi ameninţat de practici nedurabile care au ca rezultat reducerea diversităţii speciilor (introducere de specii invazive, suprautilizare resurse, schimbarea categoriilor de utilizare a terenurilor, poluare).
  • 39. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (mii lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii culturale Ecoturism şi recreere Situl este atractiv pentru pescuit, activiţiţi în aer liber legate de apă. Ecosisteme acvatice Ecosisteme de arii umede Ecosisteme practicole 70 3 - populaţia locală/regională - proprietarii de terenuri - administraţia - potenţiali turişti Serviciu este în evoluţie ascendentă Dezvoltarea acestui serviciu este posibilă în relaţie cu valorile conservative ale sitului Peisaj şi valori educative Peisajul este dominat de luciul de apă, armonios completat de sălciișuri și ierburile înalte higrofile instalate pe lunca umedă Valorile educative reperezentative sunt habitatele şi speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000 Ecosisteme acvatice Ecosisteme de arii umede Ecosisteme practicole 5 3 -populaţia şcolară din zonă -studenţi de la facultăţi de profil din centre universitare apropiate -cadre didactice şi cercetători din ţară şi din străinătate - potenţiali turişti Serviciu este important pentru prezervarea valorilor intrinseci ale sitului Este posibilă şi de dorit dezvoltarea acestui serviciu prin implicarea factorilor responsabili. Servicii de suport: producţia primară (fotosinteza), ciclul nutrienţilor, interacţiuni ecologice, procese evolutive Toate ecosistemele naturale 5 Categorie de servicii esenţiale pentru toate celelate servicii, respectiv pentru generarea de bunuri necesare populaţiei Rolul sitului în susţinerea dezvoltării rurale locale Prin peşte şi produse de peşte, prin potenţialul de valorificare a produselor animaliere obţinute din biomasa vegetală Rol consevativ şi educativ crescut. 24244,94 mii lei VAN SEM -starea actuală 23073,02 mii lei VAN BAU - starea alternativă Valoarea actualizată netă totală este mai mare în cazul scenariului SEM cu 1171,92 mii ROL, față de scenariul BAU. În aceste condiții, din perspectiva tuturor serviciilor ecosistemice este mai eficientă conservarea sitului ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei decât exploatarea sa în scopuri economice.
  • 40. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ce reprezintă, de fapt, un produs local? Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local. Produse locale importante pentru conservarea naturii (High Nature Value Products). Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea terenurilor.
  • 41. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu important al dezvoltării economiei locale Produse alimentare, Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local Servicii Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile, fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru sănătatea oamenilor şi a copiilor.
  • 42. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro • conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin utilizarea unor practici prietenoase cu mediul); • dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor agricole în sistem de fermă/ gospodărie; • păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea tradiţiilor în aceste zone rurale. Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:
  • 43. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local 1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă. 2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din generaţie în generaţie.
  • 44. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro 3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii (speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită unei intervenţii umane reduse. 4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale: • agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor; • utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha); • densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar); • intervenţie umană redusă; • existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).
  • 45. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată: • produse lactate, brânzeturi etc. • produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă. • dulceţuri, gemuri şi compoturi • miere şi produse din miere • produse din fructe de padure şi ierburi medicinale • vin şi sucuri naturale • băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.
  • 46. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Potenţial de utilizare şi certificare pentru Lacurile Măscurei -Certificare produse din peşte -Meşteşuguri locale (la Puieşti): împletituri din răchită, confecţionat de mături -Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate sau carne -Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului
  • 47. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Cerinţe privind certificarea produselor: Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit; să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,  să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare realizate manual  să dovedească un mod de lucru tradiţional.
  • 48. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele tradiţionale Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de specialitate tradițională garantată. Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată, un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere de Înregistrare, care include: • caietul de sarcini • o fotografie a produsului • un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
  • 49. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Caietul de sarcini trebuie să cuprindă: • informaţii referitoare la numele produsului alimentar, • indicaţia geografică, • descrierea produsului alimentar, • delimitarea ariei geografice, • dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică delimitată, • descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea produsului, • elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria geografică menţionată. descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de preparare).
  • 50. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă. Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:  a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),  a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole). Agricultura tradiţională : Cultivarea soiurilor de plante şi Creşterea raselor locale perfect adaptate la condiţiile de mediu locale
  • 51. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura ecologică Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător. În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care respectă:  mediul înconjurător şi ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.
  • 52. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea convenţională, prin : restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor şi interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a derivatelor acestora. Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau „organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea Europeană.
  • 53. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele ecologice Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta), producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare. Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele ca fiind ecologice.
  • 54. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă următoarele menţiuni:  referirea la modul de producţie ecologic,  sigla « ae » , sigla naţională specifică produselor ecologice, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.
  • 55. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro TURISM Managementul conservării + marketing + promovare = servicii din turism şi branduri locale. Servicii din turism:  locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public- sănătate populaţie tânără stabilă. Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.
  • 56. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală
  • 57.
  • 58. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ingrediente necesare: 1.Conştientizare! 2.Bunăvoinţă! 3.Dorinţa de a trăi mai bine! 4.Valorificarea oportunităţilor! 5.Încredere şi optimism!
  • 60. Proiect finanțat prin: Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor” Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1: “Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice” Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui Manager de proiect: Mădălina NISTOR Tel/fax: 0335818813 E-mail: acmi_vaslui@outlook.com Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014 Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro