Dobrina husi

”Conservarea Biodiversității și
Dezvoltare Economică”
www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
1. Prezentare proiect
2. Ce este NATURA 2000 ?
3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui
4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000
5. Situl ROSCI0335 PĂDUREA DOBRINA–
HUȘI (prezentare, servicii ecosistemice, etc)
6. Ce este un produs local ?
7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor
8. Agricultură tradiţională
9. Agricultură ecologică
10. Turism
CUPRINS:

Aplicant:
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la
principalele sectoare economice”

Obiectiv general:
Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor
din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din
România
Obiective specifice:
1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din
județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană
2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor
interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul
menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente

Localizarea proiectului:
Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi
administrative :
•Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha
•Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha
•Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha
•Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha
•Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha
•Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha
•Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha
•Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha
•Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha
•Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha
•Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de
2569 ha
•Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha
•Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha
•Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha
•Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha

Activități principale:
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Aceste activități presupun:
o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum
identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din
zonă
 identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care
nu afectează statutul ariei protejate
 stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi
înregistrate/certificate

Activități principale
Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi
înregistrate/certificate
- câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele
forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea
să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism,
producători, fermieri, etc).
Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale
-după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse
sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca
și produse tradiționale/locale, de indicație geografică.
-se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari
-se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor
participa cel puțin 20 de exponzanți locali )

Activități principale
Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului
-ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare
antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1
work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri.
Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a
campaniei de conștientizare a populației
-o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul
de a informa publicul larg cu privire la faptul că:
• siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a
populațiilor umane,
• trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru
asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.

“Un sit Natura 2000 este mai mult
decât o arie de protecţie pentru specii şi
habitate, pentru că el poate juca un rol
foarte important în dezvoltarea socio-
economică a comunităţii locale sau
regionale.”

Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea
mai mare rețea de arii naturale protejate din lume –
rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață
sălbatică.
 18% din suprafața terestră și
 4% din suprafața marină.
În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape
un sfert din suprafața țării.

La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții
stricte, care să interzică activitatea umană.
Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de
gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat.
În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a
speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor
agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a
pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.

Reţeaua NATURA 2000 în
judeţul Vaslui

Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15
(Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea
Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)

Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4
(Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG
nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe
conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.
 pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare
pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi
obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri
de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura
2000 să îşi păstreze obiectul conservării
exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea
sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de
interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru
speciile de interes comunitar, de exemplu:
respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat;
exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care
zona a fost declarată sit Natura 2000;
construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei;
activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe
ecoturism.

Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care
afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului
de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea
arie a fost declarată sit Natura 2000
 Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra
terenurilor;
În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone
drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri
vor primi plăţi compensatorii.

Beneficii NATURA 2000
1. Beneficiile ecosistemului
 Menţinerea rezervelor de apă
 Evitarea pretratării apei
 Reducerea eroziunii solului
 Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a
viiturilor
 Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu
înconjurător ce transmite optimism)

Beneficii socio-economice
 Investiţii noi şi fonduri externe
 Producerea şi promovarea de branduri locale
 Turism
 Locuri de muncă
 Relaxarea şi petrecerea timpului liber
 Promovarea tezaurului natural şi cultural
 Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc.
“Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune
poate funcţiona ca o rampă de lansare ”

Beneficii NATURA 2000
Producerea şi promovarea de branduri locale
Danemarca: “cartofii de Vildmose”
Polonia: “sare din Laessoe”
Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur”
Estonia: “ceapă din Piirissaar”
Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua
valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile
benefice.

SITUL ROSCI0335 PĂDUREA DOBRINA–
HUȘI
 cu o suprafaţă de 8518 ha se află în unităţile
administrativ-teritoriale ale comunelor:
 Albeşti (<1%),
 Creţeşti (51%),
 Dimitrie Cantemir (6%),
 Hoceni (24 %),
 Huşi (<1%),
 Olteneşti (24%),
 Pădureni (8 %) şi
 Vutcani (4 %)
 este atribuit în custodie Direcției Silvice şi nu
are plan de management aprobat prin ordin de
ministru.
 este pădure proprietate de stat administrată prin
Ocolul Silvic Huși din cadrul Direcţiei Silvice Vaslui

Tipurile de habitate identificate pe teritoriul sitului ROSCI0335 Pădurea
Dobrina:
- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen - 95,6 %
- 9130 Păduri de fag de tip Asperulo –Fagetum – 0,4 %
- 40C0 * Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice - 0,03 %
-Habitatul 62C0* - Stepe ponto-sarmatice – 0,5 %
Clasele de habitat din situl ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huşi (cf. Formularului
standard, 2011) sunt:
•pădurile caducilofiate circa 8177,28 ha. (96%)
• pajiști și fînețe seminaturale mezofile circa 255,54 ha.(3%),
•alte terenuri arabile circa 59,63 ha. (0.7%),
•alte terenuri circa 8,52ha (0.1%)
•ape dulci curgătoare 17,04 ha. (0.2%).

Categorii de plante utile din habitatul 91Y0
Categoria de utilizare Importanța ecologică
Plante industriale:
Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus robur, Tilia tomentosa, Tilia
platyphyllos, Tilia cordata, Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia, Acer
platanoides, Acer pseudoplatanus, Prunus avium, Ulmus glabra, Ulmus
minor, Carpinus betulus, Acer campestre, Sorbus torminalis, Malus sylvestris,
Pyrus pyraster, Acer tataricum
Specii care alcătuiesc coronamentul
pădurii. Sunt specii dominante; la nivel
de pădure genul Tilia ocupă aproximativ
60% din plafonul arborilor pădurii.
Plante alimentare:
Sorbus torminalis, Malus sylvestris, Pyrus pyraster, Cornus mas, Corylus
avellana, Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus avium.
Specii sporadice în sit, situate mai ales
la marginea pădurii.
Plante medicinale.
Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Prunus avium, Sorbus
torminalis, Corylus avellana, Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Galium
odoratum, Convalaria majalis.
Specii care contribuie la formarea
fitocenozelor silvicole
Plante melifere:
Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Acer platanoides, Acer
pseudoplatanus, Prunus avium, Acer campestre, Sorbus torminalis, Malus
sylvestris, Pyrus pyraster, Cornus mas, Cornus sanguinea, Sambucus nigra,
Crataegus monogyna
Specii care contribuie la formarea
fitocenozelor silvicole
Plante ornamentale: Tilia tomentosa, Viola sp. Scilla bifolia, Convalaria
majalis

Plante industriale:
Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Ulmus
glabra, Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia, Acer platanoides,
Quercus petraea, Populus tremula, Quercus robur, Acer pseudoplatanus,
Prunus avium, Carpinus betulus, Acer campestre, Sorbus torminalis.
Specii care alcătuiesc plafonul
arborilor, cu Fagus silvatica specie
caracteristică.
Plante medicinale:
Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata,Sorbus torminalis,
Crataegus monogyna, Sambucus nigra, Cornus mas,Pulmonaria officinalis
Specii care alcătuiesc fitocenozele
silvicole
Plante melifere:
Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Acer platanoides, Populus
tremula, Acer pseudoplatanus, Prunus avium, Acer campestre, Sorbus
torminalis, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra,
Cornus mas, Cornus sanguinea, Viburnum lantana, Pulmonaria officinalis,
Salvia glutinosa
silvicole
Plante alimentare:
Sorbus torminalis., Corylus avellana, Crataegus monogyna, Sambucus nigra,
Cornus mas, Viburnum lantana
silvicole
Plante ornamentale:Tilia tomentosa, Viola sp. Scilla bifolia, Convalaria
majalis
silvicole
Categorii de plante utile din habitatul 9130

Categorii de plante utile din habitatul 40C0*
Plante alimentare:
Prunus spinosa, Crataegus monogyna.
Specii caracteristice tufărișurilor
Plante melifere:
Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Amygdalus nana, Rosa
canina, Rosa dumetorum, Fragaria viridis, Medicago falcata,
Nepeta pannonica, Trifolium alpestre, Hypericum perforatum,
Inula hirta, Cytisus austriacus, Teucrium chamaedrys.
Specii care alcătuiesc fitocenoze de tufărișuri
Plante medicinale:
Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rosa canina, Rosa
dumetorum, Origanum vulgare
Specii care alcătuiesc fitocenoze de tufărișuri
Plante praticole:
Stipa sp., Brachypodium pinnatum, Onobrychis viciifolia, Festuca
valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Astragalus
austriacus, Trifolium pratense, Medicago minima, Trifolium
campestre, Botriochloa ischaemum
Specii caracteristice pajiștilor xerice
Plante medicinale:
Potentilla argentea, Teucrium chamaedrys, Fragaria viridis
Specii care alcătuiesc fitocenoze de pajiști xerice
Plante alimentare:Fragaria viridis. Specii care alcătuiesc fitocenoze de pajiști xerice
Categorii de plante utile din habitatul 62C0 *

Pitulicea (Phylloscopus collybita
Măcăleandru (Erithacus rubecula)

Acvila de câmp
Aquila heliaca;
Bot gros
Coccothraustes
coccothraustes
Cucuvea
Athene noctua

Ciocănitoarea sură
(picus canus)
Ciocănitoarea de stejar
(dendrocopos medius )

Ciocănitoarea de gradină
(dendrocopus syriacus)
Sfrânciocul roşiatic
Lanius collurio
Vânturelul de seară
Falco vespertinus

)
Acvilă țipătoare mică
Acvila ţipătoare mare

Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană

Serviciile
ecosistemice
furnizate de
habitatele
forestiere
Serviciile ecosistemice furnizate de habitatele forestiere
Serviciul ecosistemic
Scor de importanță
relativă/91Y0
Scor de importanță
relativă/9130
Beneficiari cheie
1. Servicii de furnizare
1. Biomasă
1.1.1.Hrană în agricultură
1.1.2.Biomasa non-agricolă
1.1.3.Biomasa pentru animale
0
4
2
0
1
1
- Ocolul Silvic Huşi
- proprietari de păduri
1.4.Materii prime/materiale
5 1 - Ocolul Silvic Huşi
1.5. Combustibil din biomasă
3 1 - Ocolul Silvic Huşi
1.6.Resurse medicinale
3 1 - Ocolului Silvic Huşi
1.7. Resurse ornamentale 0 0 -
1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 -
1.9. Aprovizionarea cu apă
1 1 - Ocolului Silvic Huşi
2. Servicii de reglare
2.1.Reglarea schimbărilor climatice
5 1
-populația locală/regională/
națională /globală
2.2.Reglarea scurgerilor de apă 5 1 - populația locală
2.3.Purificarea apei și managementul
deșeurilor
4 1
- populația locală
2.4.Reglarea calității aerului 5 1 - populația locală/regională
2.5.Controlul eroziunii 5 2 -populația locală/sector privat
2.6.Control bolilor şi dăunătorilor
5 1 -populația locală/regional
- sector privat
2.7.Reglarea sănătății umane 5 1 -populația locală/regională
2.8.Polenizarea 5 1 -populația locală
2.9.Menținerea diversității (genetice) a
speciilor
5 1 -populația locală/regională/
națională
3. Servicii culturale
3.1.Ecoturism și recreere
4 1 -populația locală/regională
sector public/privat
3.2.Peisaj și valori educative
5 1 -populația
locală/regională/națională

Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Activităţi tradiţionale Ameninţări
Hrană (fructe de
pădure, ciuperci,
animale sălbatice)
-fructe de pădure şi
plante cu valoare
alimentară (prin
Ocolul Silvic)
- vânat (reglementat
legal)
- ciuperci (ocazional)
- miere de albine
- cules fructe de pădure
- cules de ciuperci
- vânătoare
- stupărit pastoral
- obţinere de preparate tradiţionale
din produsele pădurii (sucuri,
gemuri, compoturi, dulceţuri,
zacuscă), cel mai adesea în fiecare
gospodărie; puţini sunt localnicii
care duc aceste preocupări la nivel
comercial
- nerespectarea cantăţilor/cotelor disponibile
recoltării plantelor/vânatului
- braconajul
- defrişările ilegale
- utilizare de chimicale pentru culturile
agricole din jurul sitului
- extinderea exploataţiilor agricole de tip
monocultură
- reducerea suprafeţelor habitatelor protejate
din sit
- păşunatul cu animale domestice în
ecosistemele forestiere
- nerespectarea măsurilor de protecţei a
speciilor din sit
- nerespectarea regimului de valorificare a
resurselor pe suprafeţele din sit
Materii
prime/materiale
-cherestea (vânzări
reglementate legal)
- trofee de vânătoare
- valorificare tradiţională a lemnului
- vânătoare
- concesionarea fondului de vânătoare şi a
materialului lemnos exploatabil unor firme
care nu încurajează decât exporturile şi
câştigurile imediate
- accesul localnicilor la aceste resurse se
reduce considerabil
- meşteşugurile tradiţionale sunt în declin
- nivelul de dezvoltare socio - economică a
zonei rămâne scăzut
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare
din ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huşi

Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Activităţi tradiţionale Ameninţări
Combustibil din
biomasă (lemn de
foc)
-lemn de foc (achiziţii
reglementate legal)
- valorificare lemnului pentru
încălzirea locuinţelor din mediu rural
- concesionarea fondului de materialul lemnos
exploatabil unor firme care nu încurajează
decât exporturile şi câştigurile imediate
- accesul localnicilor la aceste resurse se
reduce considerabil
- încălzirea tradiţională a locuinţelor cu sobe
alimentate cu lemn este posibil să devină
dificilă pentru localnici
Resurse medicinale -specii de plante
medicinale
- cules de plante medicinale prin
Ocolul Silvic, conform cotelor anuale
- cules de plante medicinale de către
localnici pentru uz gospodăresc,
rareori pentru vânzare
- nerespectarea cantăţilor/cotelor disponibile
recoltării plantelor medicinale
- reducerea suprafeţelor habitatelor protejate
din sit
- păşunatul cu animale domestice în
ecosistemele forestiere
resurselor medicinale pe suprafeţele din sit
Resurse ornamentale -Specii ierboase cu
valoare ornamentală
-Lemn pentru artă
populară
- Specii tanante
- cules de plante sau organe de plante
cu valoare ornamentală, rareori
resurselor ornamentale pe suprafeţele din sit
- declinul utilizării plantelor în arta populară
(colorarea ţesăturilor) sau în arta culinară
(coloranţi alimentari)
- declinul meşteşugurilor locale de utilizare a
lemnului
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare
din ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huşi

Ce reprezintă, de fapt, un produs local?
Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată
generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local.
Produse locale importante pentru conservarea naturii
(High Nature Value Products).
Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele
rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici
încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea
terenurilor.

Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu
important al dezvoltării economiei locale
Produse alimentare,
Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local
Servicii
Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile,
fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele
sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi
menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru
sănătatea oamenilor şi a copiilor.

• conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor
şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de
acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor
rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin
utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);
• dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii
de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor
agricole în sistem de fermă/ gospodărie;
• păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea
tradiţiilor în aceste zone rurale.
Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:

Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local
1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile
obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii
acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă.
2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale
prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi
festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele
lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din
generaţie în generaţie.

3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii
(speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită
unei intervenţii umane reduse.
4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale:
• agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor;
• utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de
fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha);
• densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie
a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar);
• intervenţie umană redusă;
• existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).

Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată:
• produse lactate, brânzeturi etc.
• produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă.
• dulceţuri, gemuri şi compoturi
• miere şi produse din miere
• produse din fructe de padure şi ierburi medicinale
• vin şi sucuri naturale
• băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.

Potenţial de utilizare şi certificare pentru situl Pădurea Dobrina Huși:
Certificare produse apicole obţinute în sit: miere şi produse ale stupului, eventual
în combinație cu extracte concentrate de fructe de pădure (exemplu: porumbele)
Certificare producere de plante medicinale uscate sau preparate simple
Trasee turistice, incluzând observaţii asupra speciilor sau exemplarelor seculare
(Stejarul lui Tolontan), inclusiv asupra obiectivelor cu caracter religios, cultural
Dezvoltare artei tradiţionale româneşti bazată pe esenţe lemnoase (obiecte
tradițioanale de lemn cu valoare decorativă)
Dezvoltare programe educative asociate biodiversităţii sitului

Cerinţe privind certificarea produselor:
Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al
Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții:
să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit;
să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin
care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,
 să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare
realizate manual
 să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Produsele tradiţionale
Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de
specialitate tradițională garantată.
Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată,
un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere
de Înregistrare, care include:
• caietul de sarcini
• o fotografie a produsului
• un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.

Caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
• informaţii referitoare la numele produsului alimentar,
• indicaţia geografică,
• descrierea produsului alimentar,
• delimitarea ariei geografice,
• dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică
delimitată,
• descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea
produsului,
• elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria
geografică menţionată.
descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de
preparare).

Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul
anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.
Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:
 a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),
 a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole).
Agricultura tradiţională :
Cultivarea soiurilor de plante şi
Creşterea raselor locale perfect adaptate la
condiţiile de mediu locale

Agricultura ecologică
Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de
producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor
nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător.
În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi
producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care
respectă:
 mediul înconjurător şi
ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.

Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea
convenţională, prin :
restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de
sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi
sisteme intensive de creştere a animalelor şi
interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a
derivatelor acestora.
Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau
„organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea
Europeană.

Produsele ecologice
Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi
sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta),
producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare.
Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu
menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai
întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani
În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au
respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor
putea eticheta produsele ca fiind ecologice.

Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă
următoarele menţiuni:
 referirea la modul de producţie ecologic,
 sigla « ae » ,
sigla naţională specifică produselor ecologice,
numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare
care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs
ecologic.

TURISM
Managementul conservării + marketing + promovare =
servicii din turism şi branduri locale.
Servicii din turism:
 locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public-
sănătate
populaţie tânără stabilă.
Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce
către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.

Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de
culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală

Ingrediente necesare:
1.Conştientizare!
2.Bunăvoinţă!
3.Dorinţa de a trăi mai bine!
4.Valorificarea oportunităţilor!
5.Încredere şi optimism!

Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Manager de proiect: Mădălina NISTOR
Tel/fax: 0335818813
E-mail: acmi_vaslui@outlook.com
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014
Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro

Dobrina husi

More Related Content

Viewers also liked

Similar to Dobrina husi

Dobrina husi