Buletinul informativ lunar al CDIMM Maramureș analizează politica de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020, subliniind impactul pozitiv al investițiilor din perioada 2007-2013 asupra creării de locuri de muncă și sprijinului IMM-urilor. Se evidențiază direcționarea viitoare a fondurilor către domenii-cheie precum energia și incluziunea socială, estimându-se investiții de peste 38 de miliarde de euro. De asemenea, se discută despre necesitatea unei agende urbane integrate pentru a aborda provocările legate de urbanizare în Europa.

1. Anul XX, Nr. 7/ Iulie 2014
Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
Orientările politicii de coeziune a
UE pentru perioada 2014-2020
Cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială al Comisiei Europene analizează
situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și
naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare.
În raport se constată că politica de coeziune din perioada 2007-2013 a atenuat declinul dramatic al
investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o
stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private.
În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile
înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială
și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor.
Rezultate ale politicii de coeziune a UE pen-
tru perioada 2007-2013. Cifrele de până acum
(până la sfârșitul anului 2012) indică:
* crearea a circa 600 000 de locuri de muncă noi,
* sprijinirea a 80 000 de întreprinderi noi,
* oferirea accesului la banda largă unui număr
de 5 milioane de cetățeni,
* îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru
3,3 milioane de persoane.
* În plus, 5,7 milioane de persoane au fost aju-
tate să-și găsească un loc de muncă și încă
8,6 milioane au fost sprijinite în obținerea unei
calificări.
Investițiile din cadrul rundei financiare actua-
le, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai efi-
cace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie,
precum economia cu emisii scăzute de dioxid de
carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și
ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.
* Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE
se vor cifra la peste 38 de miliarde de euro,
destinați să susțină trecerea la o economie
mai ecologică prin investiții în eficiența ener-
getică și în energia din surse regenerabile
- comparativ cu 16,6 miliarde de euro investiți în
economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon
în perioada 2007-2013.
* Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor
de parteneriate ale statelor membre, fonduri de
până la 33 de miliarde de euro (reprezentând
o creștere de aproape 10 miliarde de euro) vor
susține IMM-urile Europei în eforturile lor
de a deveni mai competitive.
* Peste 80 de miliarde de euro vor fi investiți
în capitalul uman prin Fondul social european
și prin Inițiativa privind ocuparea forței de mun-
că în rândul tinerilor.
În raport se subliniază și necesitatea unei bune
guvernanțe, afirmându-se că, în lipsa aceste-
ia, nu se pot atinge rate semnificative de creștere
și nici convergența economică regională. Deși
guvernanța s-a îmbunătățit pretutindeni în Europa,
investițiile vor continua să ajute la consolida-
rea capacității administrative în anumite state
membre, prin formarea și sprijinirea personalului,
pentru a asigura o utilizare robustă și eficace a ba-
nilor contribuabililor din UE.
Orașele sunt în general considerate motoa-
re de creștere și de inovare, însă acestea au su-
ferit de pe urma crizei mai mult decât alte regiuni în
ceea ce privește pierderile de locuri de muncă. De
aceea, noile reguli ale politicii de coeziune prevăd
că cel puțin 20% din Fondul social european
ar trebui investit în consolidarea incluziunii
sociale și în combaterea sărăciei.

2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2014
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
MODELAREA VIITOAREI
AGENDE URBANE A UE
Dacă astăzi 72%
din populația UE
locuiește în orașe,
orășele și subur-
bii, până în 2050,
este probabil că
proporția va ajunge
la peste 80%.
Comunicarea afirmă că peste două treimi dintre
politicile UE afectează, în mod direct sau indirect,
orașele mari și mici ale UE - politici precum cele
din domeniul transporturilor, energiei și mediului.
O Agendă urbană ar urmări o abordare mult mai
integrată a elaborării politicilor, pentru a asigura
coerența acestora și pentru a evita contradicțiile.
Consultarea publică este deschisă până
la 26 septembrie 2014 și pune întrebări
esențiale precum:
* De ce este necesară o agendă urbană a UE?
* Cât de detaliată ar trebui să fie aceasta?
* În ce domenii poate aduce cea mai
mare valoare adăugată acțiunea UE?
* Ar trebui implicate orașele în elaborarea
politicilor? Iar dacă da, cum anume?
Comisarul Johannes Hahn, responsabil de
politica regională și de dezvoltare urbană a
UE, a declarat: „De la poluare la sărăcie, de la
șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu
care se confruntă Europa și obiectivele ei nu pot fi
abordate decât prin rezolvarea acestor probleme
la nivelul orașelor Europei.
Agenda urba-
nă a UE trebuie să
respecte principiul
subsidiarității - dar,
acolo unde putem
aduce valoare adă-
ugată politicilor UE
prin consolidarea
dimensiunii urba-
ne, ar trebui să facem acest lucru și ar trebui să
acordăm orașelor Europei un rol mai important ca
parteneri ai UE...
Credem că, oferind orașelor mari și mici un rol
mai central în cadrul politicilor noastre, UE va răs-
punde cu mai multă eficacitate nevoilor în schim-
bare nu doar ale celor care locuiesc în zonele ur-
bane, ci și ale celor care locuiesc în afara orașelor,
dar depind de serviciile pe care le oferă acestea”.
Puteți participa la consultare accesând:
http://ec.europa.eu/eusurvey/runner/pc_eu_urb_
agenda
Pagini Utile:
- Întrebări și răspunsuri privind Agenda
urbană și dimensiunea urbană a politicilor UE:
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-
496_en.htm
- Portalul politicii urbane a UE: http://
ec.europa.eu/regional_policy/urban/portal/index_
en.cfm
- Materiale video ale unor proiecte urbane
cofinanțate de UE sunt disponibile pe Portalul Au-
diovizual al Comisiei Europene: http://ec.europa.
eu/avservices
Comunicarea recentă a Comisiei Europene, intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE”, descrie
situația orașelor din întreaga UE și politicile urbane ale statelor membre, precum și dimensiunea globală
a urbanizării. Aceasta subliniază faptul că Agenda urbană a UE ar trebui să reflecte obiectivele globale
ale UE și trebuie să vină în completarea politicilor naționale ale statelor membre.
Comisia Europeană a lansat, simultan cu publicarea comunicării oficiale, o consultare publică prin care
cetățenii UE sunt invitați să-și împărtășească opiniile privind Agenda urbană a UE - ce formă ar trebui să
aibă aceasta și cum ar trebui pusă în practică.

3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2014
Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
ŞTIRI EUROPENE
• Micii furnizori de alimente ar trebui protejați
în fața unor mari jucători de pe piață
UE face apel la acțiune pentru a proteja întreprin-
derile mici din sectorul alimentar de practicile neloiale
utilizate de unii dintre producătorii mai mari și de su-
permarketuri.
În relațiile de afaceri, întreprinderile mari au mai
multă putere de negociere - un avantaj pe care îl va-
lorifică în mod legitim. Cu toate acestea, pe măsură ce
puterea din industria alimentară s-a concentrat, acest
dezechilibru a făcut ca întreprinderile mici să fie supu-
se uneori unor practici comerciale neloiale.
Practici neloiale ale unor parteneri comerciali puternici:
- au refuzat să consemneze în scris termeni și
condiții esențiale;
- au modificat unilateral costul deja stabilit al
unor tranzacții;
- au transferat riscuri disproporționate părții
contractuale mai vulnerabile;
- au încetat relațiile comerciale fără preaviz și
fără un motiv obiectiv justificat.
Deseori, partenerul mai vulnerabil decide să nu ri-
posteze la astfel de practici, pentru că, depinzând eco-
nomic de partenerul mai puternic, nu poate risca să-și
compromită relația de afaceri.
Iată un exemplu: un producător multinațional de
băuturi răcoritoare furnizează produse unui mic distri-
buitor. La lansarea unui nou produs, îi solicită acestuia
să își constituie un stoc din produsul respectiv. Distri-
buitorul refuză, din lipsă de spațiu, dar producătorul
amenință să sisteze livrarea celorlalte produse aproa-
pe indispensabile pentru distribuitor. Mai mult, atunci
când distribuitorul încearcă să atragă atenția asupra
faptului că noul produs nu este prevăzut în contractul
anual, producătorul amenință că va rezilia contractul.
Sprijinirea întreprinderilor mici: O parte din gu-
vernele europene au pus deja în aplicare măsuri care să
prevină astfel de practici, însă nu toate.
- Începând din septembrie 2013, UE încurajează în-
treprinderile să subscrie unui cod de conduită voluntar
(Inițiativa privind lanțul de aprovizionare), prin
care să se angajeze să dezvolte relații comerciale echi-
tabile și durabile: http://www.supplychaininitiative.eu/
- În continuarea aceste inițiative, UE intenționează
să elaboreze o serie de principii de bune practică
și un set de standarde minime pentru punerea în
aplicare a acestora.
Se urmărește astfel ca tot mai multe cazuri să fie
soluționate prin inițiative voluntare, mai degrabă decât
prin proceduri judiciare lungi și costisitoare.
În acest sens, organismele independente de control
ar putea proteja confidențialitatea micilor întreprinderi
care nu semnalează în prezent practicile neloiale de
teama eventualelor consecințe.
Detalii găsiți la: http://europa.eu/rapid/pre-
ss-release_IP-14-831_ro.htm
• Consultare publică privind protecția indicațiilor
geografice pentru produsele neagricole
Comisia Europeană a lansat o consultare pe
marginea cărții verzi privind o posibilă extin-
dere a protecției indicațiilor geografice asu-
pra produselor neagricole.
O indicație geografică servește la identificarea
unui produs originar dintr-o țară, regiune sau lo-
calitate în cazurile în care o calitate, o reputație
sau alte caracteristici ale produsului sunt legate
de originea sa geografică, cum ar fi vinul de Bor-
deaux, sticla de Murano sau șunca de Parma.
Produsele agricole (brânzeturi, vinuri, produse din
carne, fructe și legume) cu o anumită origine geografi-
că care au anumite calități sau care sunt realizate după
metode tradiționale pot beneficia de protecția indicației
geografice la nivelul UE (parmezanul, de exemplu).
Cu toate acestea, produsele neagricole (cum
ar fi ceramica, marmura, tacâmurile, articolele de
încălțăminte, tapiseriile, instrumentele muzicale)
nu beneficiază în prezent de o protecție unitară a
indicației geografice la nivelul UE dincolo de pre-
vederile naționale.
Cartea verde este alcătuită din două părți. Prima
parte conține întrebări despre modalitățile actuale de
protecție prevăzute la nivel național și la nivelul UE
și despre eventualele beneficii economice, sociale și
culturale care ar putea fi obținute prin îmbunătățirea
protecției indicațiilor geografice în UE. A doua parte
conține întrebări mai degrabă tehnice, prin care se
dorește a se afla ce cred părțile interesate despre
opțiunile posibile de protecție a indicațiilor geografi-
ce la nivelul UE în cazul produselor neagricole.
Toate părțile interesate – de la consumatori la pro-
ducători și de la distribuitori la autoritățile locale – sunt
invitate să își transmită observațiile și sugestiile până
la 28 octombrie 2014. Comisia va publica rezultatele
consultării și va ține seama de acestea când va analiza
dacă se impun măsuri suplimentare la nivelul UE.
Mai multe informații: http://ec.europa.eu/inter-
nal_market/consultations/2014/geo-indications-non-
agri/index_en.htm

4. Centrul Europe Direct Maramureş
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org.
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene;
transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.
Program cu publicul: 9.00-16.00
Fundaţia CDIMM Maramureş
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
Maramureş
Colectivul de redacţie
Margareta CĂPÎLNEAN
Radu BIG
Mirel MIHALI
ISSN - 1454 -7007
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
FINANŢĂRI ACTIVE
• Comisia Europeană a deschis prima cerere de
propuneri de proiecte, componenta ”Ener-
gie”, a ”Mecanismului de Interconectare a
Europei (MIE)” 2014-2020
Sunt cofinanțate doar proiectele de interes co-
mun (PCI) stabilite prin regulament european.
Autoritățile publice județene sau orice alte
entități interesate sunt eligibile doar dacă au acor-
dul autorităților centrale responsabile.
Se acordă prioritate proiectelor de interes co-
mun și acțiunilor asociate pentru a pune capăt izo-
lării energetice și a elimina blocajele în sectorul
energetic, precum și finalizarea pieței interne a
energiei.
Activități eligibile:
- studii pentru dezvoltarea unui instrument de
analiză a costurilor și beneficiilor unui proiect specific,
modelarea în domeniul energiei electrice și gazelor;
- studii pe zone și coridoare prioritare pentru
infrastructuri energetice, asistența tehnică și studii
pentru stabilirea de structuri eficiente de finanțare
pentru proiecte de interes comun și activități de
comunicare legate de politica privind infrastructu-
rile energetice transeuropeane.
Bugetul total al cererii: 750.000.000 euro.
Se acordă în principiu 50% cofinanțare, în cazuri
excepționale 75%, pentru proiecte care demonstrează
folosirea unor soluții inovatoare de înalt nivel, contri-
buie la securitatea UE sau la solidaritate, etc.
Termen de depunere: 19 august 2014
Detalii: http://ec.europa.eu/energy/infrastruc-
ture/index_en.htm
• Comisia Europeană a lansat LIFE+ Cerere
de propuneri 2014
Solicitanți eligibili: entități publice, organizații
private comerciale, organizații private non-comer-
ciale, incluzând ONG-urile.
Obiective generale:
a) să contribuie la utilizarea eficientă a resur-
selor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și
rezistență la schimbările climatice, precum și să
contribuie la protejarea și îmbunătățirea calității
mediului și a biodiversității, inclusiv prin sprijinirea
rețelei “Natura 2000″;
b) să îmbunătățească dezvoltarea și aplicarea
politicii și legislației UE în domeniul mediului și al
climei;
c) să susțină o guvernanță mai bună în dome-
niul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv
o mai bună implicare a societății civile, a ONG-uri-
lor și a actorilor locali;
d) să sprijine punerea în aplicare a celui de-al
șaptelea program de acțiune pentru mediu.
Tipuri de proiecte care pot fi finanțate prin in-
termediul subvențiilor: proiecte-pilot; proiecte
demonstrative; proiecte de bune practici; proiecte
integrate; proiecte de asistență tehnică; proiecte
de consolidare a capacității; proiecte pregătitoare;
proiecte de informare, sensibilizare și diseminare.
Bugetul total în 2014 este de 283.122.966
euro, din care 238.862.966 euro pentru subpro-
gramul “Mediu” și 44.260.000 euro pentru “Politici
climatice”. În cadrul subprogramului Mediu, 55%
din buget acoperă proiecte în domeniul conservării
naturii și biodiversității.
Termen-limită: Propunerile de proiecte trebu-
ie validate și trimise autorităților naționale compe-
tente, prin intermediul “eProposal”, până la:
- 15 septembrie 2014 – proiecte pentru asistență
tehnică;
- 10 octombrie 2014, prima fază, și aprilie 2015
faza a doua – proiecte integrate 1;
- 6 octombrie 2014 – proiecte «tradiționale»
- 29 octombrie 2014 – proiecte pregătitoare
- 30 septembrie 2015 – proiecte pe capacitate
administrativă.
Website-ul programului: http://ec.europa.
eu/environment/life/funding/life2014/index.
htm#nat