Download to read offline
Uploaded byFlorin Adamache
Revista IUVENTA - Nr. 4
Documentul prezintă membrii redacției revistei școlare 'Tracitas atque Latinitas' din Iași și include un cuprins al articolelor care abordează teme de voluntariat, arta și experiențe personale. Se discută despre artistul Alex Sahlean și expoziția sa, care urmărește să aducă arta mai aproape de oameni, punând accent pe libertatea de exprimare și influențele naturale și sociale în lucrările sale. Interviul pune în evidență perspectivele artistului asupra ecologiei, erotismului și impactului artei în societate.
Revista IUVENTA - Nr. 4
- 2. Membrii redacției Elena Ungureanu, redactor-şef, Iaşi Redactori Dragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, Iaşi Ionela Radu, Iaşi – corector articole Prof. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, Iaşi Prof. Gâlcă Mihai Cornel, Iaşi Irina Ivanov, Iaşi Alina Ionescu, Iaşi Olga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova) Rotaru Carmen, Iaşi Ioana Mădălina Gâdinceanu, Iaşi Topcian Marina Georgiana, Iaşi Cornelius Drăgan, Vaslui Mădălina Mihaela Irava, Iaşi Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj Luciana Muraraşu, Iaşi Ioana Păltinel, Iaşi Netcă Adina Mălina, Vaslui Roxana Lixandru, Câmpulung Dr. Simina Renţea, Constanţa Alina Voinea, Iaşi Irina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, Iaşi Design Denis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină, Iaşi Oana Roman, responsabil fotografii, Iaşi Netcă Adina Mălina, responsabil fotografii, Vaslui 3
- 3. Cuprins Cuprins Editorial Persoana X Despre toţi pag. 5 Libertatea artei.Fenomen.Experiment pag. 6 Invitație la vis Floare de latinitate Zbor, mi-e dor de zbor pag. 11 Zeul Saturnus, primul strămoş al poporului latin Recenzie SNV (Sãptãmâna Naţionalã a Voluntariatului) Fericirea dobândită prin dăruire pag. 15 Motivaţie şi caracter natural pentru a face voluntariat pag. 20 Drama trupului fără suflet pag. 18 Calendar SNV-2011, Iaşi pag. 21 Compoziția frumosului Eseu Iubito pag. 31 Lauda de sine poate mirosi a bine? pag. 37 Cântec în suflet pag. 31 Lauda şi stima de sine pag. 38 Avangarda- de la respingere la lectura febrilă pag. 40 Sublimul în noapte pag. 32 Pirogă pag. 33 Arcă pag. 33 Regăsire pag. 33 Credința A doua şansă pag. 51 Adorare pag. 34 Hrană pentru suflet pag. 35 Domenii de interes Importanţa voluntariatului pag. 45 Pânza de păianjen Ce cred eu despre voluntariat Voluntariatul este ca prima dragoste- pag. 46 Monahul Paulin – “Rugãciuni cãtre tineri” pag. 55 aproape inevitabil dar trece întotdeauna pag. 47 Drept și societate Logodna în noul civil pag. 52 4
- 4. Editorial Mâini întinse, Ascult strigăte de suflet Spre valuri de priviri. Şi vreau să le opresc din fierbere, Suflete aprinse, Să le sting cu mâinile, Către inimi de lumi, Iar gândul să le liniştească E bine să iubim aproapele. Pe cele neîmplinite. Ore presărate cu pasiune Scăparea se furişează-ntre oameni, Dăruite lumi-n dar, Pentru a se lipi de inimi. Sunt izvor de veşnicie, În depărtare de zări, Dătător de har. Se rotesc speranţe. Denis Iuliana Diaconu Elena Ungureanu Dragoș-Andrei Preutescu 5
- 5. Persoana X Arta nu trebuie să urmeze o teorie şi nici să stea închisă intr-o galerie. Dacă arta se naşte din credinţă şi instinct, gândesc că doar atunci fiecare creaţie şi operă oferă privitorului libertate de interpretare propie şi lipsită de prejudecăţi. Acest lucru mi s-a întipărit în minte atunci când l-am cunoscut pe Alex Sahlean, student la Facultatea de Arte Decorative şi Design din cadrul Universităţii Naţionale de Arte. Alex este tânărul artist care îşi doreşte să coloreze viaţa urbană a Bucureştiului, să dea un imbold oamenilor spre a lega o prietenie cu arta chiar şi în afara galeriilor expoziţionale, motiv pentru care lucrările sale au putut fi văzute de multe ori direct pe stradă. Deşi prima sa expoziţie personală s-a desfăşurat în perioada 8 - 23 februarie 2011 cu vernisajul pe data de 16 a lunii, Alex a mai participat la diferite expoziţii şi concursuri de creaţie, iar în munca sa niciodată nu uită să exprime principiul fără de care pentru el arta nu ar avea sens : LIBERTATEA! Mai multe despre ceea ce face şi îşi doreşte să realizeze, veţi descoperi în urmatorul interviu: Daniela Teodora Pop: Bună D.T.P.: Nu e finalizat? Alex, acum 2 luni ai avut lucrările expuse la o mică galerie din A. S.: Nu. După cum spune și numele, "Fenomen. Experiment", este un Bucureşti. A fost prima ta experiment care se poate întinde până expoziţie? la mulţi ani. Alex Sahlean: Da, a fost prima D.T.P.: De ce ai ales MAKE A POINT expoziţie personală, dar în care am să fie locul expoziţiei tale? avut şi invitaţi. Un proiect care sper că se va dezvolta pe parcursul trecerii A.S.: Au un principiu care mie mi-a vremii... plăcut foarte mult de când l-am văzut: 6
- 6. Persoana X aducerea arteimai aproape de oameni artişti care au expus alături de din punct de vedere geografic. Şi într-o tine? expoziţie la periferie am considerat că mă încadrez foarte bine în spaţiul A.S.: Ideea a fost că a existat un acela. concept de la bun început, iar fiecare a reacţionat în urma conceptului. Şi a ieşit ceea ce a ieşit. Fiecare a văzut D.T.P.: Care a fost feedback-ul pe lucrurile cum a vrut să le vadă. care l-ai primit în urma expoziţiei? A.S.: A fost unul pozitiv, pot spune. Au “Nu sunt adeptul rutinei şi îmi place fost nişte poveşti foarte interesante să experimentez până la un despre cum vedeau diferite persoane moment dat, când am să găsesc anumite lucrări, fapt de care am rămas ceva inovativ. “ impresionat deoarece sunt unele lucruri pe care tu nu mai ai timp să le D.T.P: Ce importanţă are pentru observi în proiectele tale. tine culoarea pentru aspectul D.T.P.: Ce importanţă ai acordat compoziţional al lucrărilor tale? publicului la acest proiect? A.S.: M-am bazat pe culoare. Din A.S.: În mare parte am interacţionat punctul meu de vedere, în proiectul cu ei. Aceasta a fost şi ideea: proiectul acesta culoarea influenţează în s-a dsfăşurat atât în interior, cât şi în proporţie destul de mare. Majoritatea exterior, mai ales în cea de-a treia fază lucrărilor mele sunt bazate pe culoare, a proiectului. În exterior lucrările fiind pe jocul de culoare, mai exact. expuse pe gardul galeriei, au avut o D.T.P: Ce teme abordezi de obicei în influenţă din partea naturii dar şi din lucrările tale? partea societăţii. Iar ce s-a întâmplat în interior pot spune că a fost suma A.S.: E o întrebare dificilă pentru că nu acestor două tipuri de influenţe. Şi da, sunt adeptul rutinei şi îmi place să am acordat o mare importanţă experimentez până la un moment dat, deoarece eu nu am dat nume lucrărilor când am să găsesc ceva inovativ. În şi am lăsat publicul să decidă ce nume momentul de faţă mă simt foarte atras ar da ei. Având în vedere că este artă de natură. De cum influenţează natura abstractă, ţine foarte mult de peisajul urban sau de cum influenţează psihologic şi de starea de spirit din peisajul urban natura. Iar a doua momentul respectiv, deoarece şi eu aş ipostază este destul de tristă pentru că fi dat un nume la început şi alt nume la peisajul urban acaparează. A trecut de sfârşit. stadiul de influenţă, deja acaparează natura. Mai abordez teme legate de D.T.P: Care a fost puntea dintre erotism, jocul de culoare mă fascinează lucrările tale şi lucrările celorlalţi foarte mult şi ceea ce se întâmplă în 7
- 7. Persoana X jurul meuare o influenţă destul de Pământul se situează în fruntea mare asupra muncii mele. Îmi găsesc degradării. subiecte interesante care să mă influenţeze. De acolo a plecat şi ideea “Publicul român... ştie ori peisaj unui proiect pe care l-am început, dar în artă, ori pornografie în film.” nu l-am prezentat,legat de structurile naturale şi ce formă ar lua ele într-un ambient urban. Şi nu mă D.T.P: Ai mai menţionat erotismul leg neapărat de ecologism. ca fiind una din temele pe care îţi place să le abordezi în munca ta “Majoritatea lucrărilor mele sunt artistică. Care este limita pe care bazate pe jocul de culoare” o tragi între subversiv şi obscen? D.T.P: De ce această distanţare A.S.: E o linie foarte subţire, dar faţă de "fenomenul" ecologie? Ai depinde cum definim obscenitatea, tendinţa să crezi că ecologismul a pentru că ţine foarte mult de devenit o modă şi în pictură (sau mentalitate. Publicul, şi acum mă în artă)? refer strict la România pentru că cel A.S.: Nu ecologismul neapărat. E un mai mare contact l-am avut cu termen foarte mare şi despre care români, nu este obişnuit cu aşa ceva. poţi să vorbeşti mult. Există din anii El ştie ori peisaj în artă, ori 60 junk art-ul care, după cum spune pornografie în film. Şi de acest subiect şi traducerea lui, arta din gunoi: poţi îmi aduc foarte bine aminte şi cred că să reciclezi orice şi să creezi din se întâmplă şi în zilelele noastre, copil materialul reciclat. De astfel şi fiind, în filmele de la ora 20:00 existau proiectul acesta Fenomen. şi scene sexuale la care părinţii mei Experiment, ca suport, ca materiale schimbau programul fără nicio jenă. de suport, pe asta a mers, pe Nu suntem obişnuiţi cu arta sexuală. reciclare. Toate lucrările au fost De altfel, aceasta nu este o realizate pe materiale reciclate şi problemă a contemporanilor, ea există oarecum ajungând într-un alt cadru de zeci de ani... de sute de ani. Dacă decât cel în care s-au regăsit iniţial. ne gândim puţin la ce se întâmplă în E oarecum la modă să fii verde, renaştere avem exemplul lui Goya cu şi sunt anumite persoane care Maja Desnuda care a fost ţinută foarte încearcă să facă asta cu o oarecare mult timp într-un loc bine ascuns de agresivitate ceea ce nu mi se pare public, pentru că existau anumite normal pentru că în fond fiecare canoane în care arta erotică era pusă alege cum vrea să fie. E adevărat, în la zid. E un lucru adevărat care intrigă ultimii 70 de ani am distrus planeta din punctul meu de vedere şi am mai mult decât s-a distrus ea în atâţia rămas neplăcut surprins să constat că mii de ani. Am putea spune că în anumite cadre academice legate de 8
- 8. Persoana X artă existăaceastă repulsie faţă de D.T.P: Din punctul tău de vedere, erotism şi sexualitate, lucru care nu care este tendința actuală în arta ar trebui să se întâmple, mai ales în românească? astfel de cadre. În fond este un lucru care se întâmplă zi de zi cu fiecare A.S.: Există o foarte mare influență a om. Nu e un subiect atât de tabuu din societății... ceea ce din punctul meu de punctul meu de vedere, dar venind cu vedere este un lucru foarte bun. o astfel de idee aduci automat şi Lucrurile încep ușor, ușor să meargă și intriga după tine şi şochezi. în România. Încep să se creeze festivaluri de artă, street art, un D.T.P: Ce crezi despre opera unui exemplu fiind Street Delivery. Încep artist? Consideri că e mai bine să să apară galeriile la periferia orașului, fie ancorată în realitatea lucrurile se dezvoltă încet, încet. Foarte existenţială a acestuia? încet e adevărat, dar se mișcă și asta e important. A.S.: Depinde, pentru că dacă eşti ancorat într-o lume a ta şi vezi doar ceea ce vrei tu să vezi, poţi să creezi nişte lucruri cu un caracter oarecum “Oamenii nu au destulă cultură fantasmagoric. În schimb dacă eşti artistică pentru a-și da seama ce frământat de problemele din jurul este artă” tău, şi nu ne referim la politică, fotbal sau orice subiect monden, pur şi simplu ceea ce vezi inevitabil pe D.T.P: Artiști foarte buni avem și stradă, poţi fi influenţat foarte mult de noi. Sunt care au reușit să expună realitatea actuală. și în alte țări. Nu crezi totuși că artă românească e valoroasă? D.T.P: Ce stil abordezi? A.S.: Problema în România este faptul A.S.: Nu pot vorbi încă de un stil... că nouă ne lipsește o perioadă, hai să D.T.P: Nu ţi-ai format unul sau nu spunem așa 60- 89, pentru că la noi a vrei să te limitezi deocamdată la existat tolitarismul și s-a rupt orice un stil? contact cu exteriorul. Având în vedere că la noi se făcea total altceva decât A.S.: Eu încă experimentez. Nu curentele care începeau să se dezvolte mi-am găsit locul și nu cred că așa în SUA, în Franța, în Anglia sau în ceva îi stă în fire unei persoane care își Germania. La noi lucrurile au fost zice artist, să se limiteze la o anumită foarte influențate de politică. Se direcție. observă atât în mentalitate, cât și în progresul pe care îl facem. D.T.P: Ai artiști preferați? D.T.P: Pentru tine o lucrare este A.S.: Îmi plac anumiți artiști. Îmi terminată de când o începi sau ai place ceea ce a făcut Pollock. 9
- 9. Persoana X grijă peparcurs să îți dezvolți D.T.P: Ce proiecte de viitor ai? ideea? A.S.: Sper să reușesc să finalizez A.S.: Depinde pentru cât timp pot oarecum proiectul "Tu vezi ce văd face o lucrare. Mergând pe decorativ eu". O pregătire succintă i-am făcut-o da, mergând pe picturalitate, nu. în cadrul evenimentului Pecha Kucha Depinde și de subiectul pe care îl aleg. Night 3 desfășurat la The Ark. Totul se bazează pe structura naturală a frunzelor. Sper să se dezvolte în D.T.P: Oamenii privesc puțin maniera la care mă aștept. Vreau să distanțați arta când vine vorba de îmbrac chiar şi o mașină, iar proiectul a o categoriza între domeniile să culmineze cu îmbrăcarea unei clădiri sursei de venit. Care este numai cu frunze și nu doar fațadă ci și concepția ta în această privință? interior. A.S.: Oamenii nu au destulă cultură artistică pentru a-și da seama ce este D.T.P: Un mesaj pentru noile artă și nu se gândesc că principalul generații care sunt puse față în motiv al ei nu e sursa de venit. față cu arta. Care ar fi un prim îndemn al tău? “Încercați să vă uitați în jurul A.S.: În România nu există școala artei, vostru atunci când mergeți pe să spun așa, populația nu este educată stradă. Să observați lucruri înspre artă, iar lucrul acesta a rămas interesante care o să va încânte.” oarecum din perioadă comunistă și nu s-a schimbat nici în prezent. În primul rând România are nevoie de educare, nu de culturalizare în masă. Această educare trebuie să pornească de la școală și în proporție mai mică să se dezvolte și la persoanele mai în vârstă. Mesajul meu este acesta: Încercați să vă uitați în jurul vostru atunci când mergeți pe stradă. Să observați lucruri interesante care o să vă încânte. Daniela Teodora Pop, București/Bistrița 10
- 10. Invitație la vis Zbor, mi-e dor de zbor Mi-e dor să zbor...probabil că am fost cândva prin foarte îndepărtate vieţi, pasăre cu aripi albe, lungi, călătoare pasăre, privind curioasă, din înălţimi senine, întinderea verde a pământului sau poate o Pasăre a Paradisului am fost, colorată în nesfărşite nuanţe albastre, cu aripi fâlfâind rapid ca tremurul genelor emoţionate. Mi-e dor să zbor... amintirea viselor în care mă desprindeam de soliditatea terestră şi mă înălţam în vaste spaţii e foarte vie în mine, adânc întipărită, preţioasă călătorie în alte tărâmuri, astrale; într-un vis de acest gen am zburat vertical cu o viteză inimaginabilă, de mână cu Îngerul meu păzitor.Din cauza vitezei de ascensiune, părul lung îmi intrase în gura deschisă de uimire şi mi-era frică să-mi desprind o mână din mâna protectoare a Îngerului pentru a-mi scoate pletele din gură; apoi am realizat că puteam să fac aceasta doar prin forţa gândului, ceea ce am şi reuşit; în zborul vertical dusă de Ingerul meu drag am depăşit planeta noastră, am trecut prin multe galaxii, prin cosmos, tot mai sus, mai departe, printre stele şi planete; acolo am auzit cu alte urechi muzica sferelor, pe care n-am s-o uit niciodată, am privit cu alţi ochi Izvorul tuturor formelor materiale, am simţit Iubirea care impregnează totul, din care sunt toate plămădite; poate de aceea mi- e dor mereu de zbor. Dr. Simina Renţea, Constanța www.poeziaiubirii.blogspot.com 11
- 11. Floare de latinitate Zeul Saturnus a fost o veche divinitate italică şi era zeul agriculturii, justiţiei şi dreptăţii; în mâna stângă avea o seceră, iar în mâna dreaptă avea spice de grâu. Soţia lui Saturnus era zeiţa Ops. Zeul Saturnus a fost tatăl următoarelor divinităţi : zeiţa Vesta, Ceres, Juno, şi a zeilor Jupiter, Pluto, Neptun. Saturn era adesea confundat cu zeul grec Cronos. Hesiod, în Teogonia, menţiona că Saturnus era fiul titanului Caelus şi a Terrei. El a scris că Saturnus a obţinut puterea tatălui său Caelus. Destinul a prezis că unul din fii lui Saturnus se va întoarce împotriva sa şi îi va prelua puterea, motiv pentru care Saturnus şi-a devorat toţi copiii său. Cu ajutorul Gaiei, bunica sa, care i se năşteau. Pentru a preveni Jupiter i-a dat tatălui său o poţiune acest lucru, soţia lui Saturn, Ops, l-a prin care acesta i-a scuipat înapoi pe ascuns pe al şaselea fiu, Jupiter, pe toţi cei cinci fii ai săi, pe care îi insula Creta şi i-a oferit lui Saturn un înghiţise: zeiţa Vesta, Ceres, Juno, bolovan învelit în haine de copil. Pluto şi Neptun. Saturn l-a devorat imediat. Mai târziu, Jupiter s-a întors împotriva lui Saturn Atunci a început un devastator şi a celorlalţi titani şi a devenit cea mai război între zeul Saturnus şi fraţii săi puternică divinitate din univers. contra lui Jupiter şi a fraţilor săi, care aproape a distrus Universul. Jupiter Saturnus a fost unul din cei l-a convins pe titanul Prometeu să şapte titani sau Numiani şi împreună lupte alături de ei. Jupiter a învins şi cu ei a stăpânit Universul. Titanii Olimpul a devenit locul său de domnie. aveau puteri foarte mari, dar cu toate Saturnus s-a dus apoi în Italia. Acolo, acestea, au fost distruşi de către însă, domnea zeul şi regele Ianus Jupiter. Când Jupiter a crescut, el a împreună cu autohtonul Camese în devenit purtătorul de cupe al tatălui ţinutul Camesene. Capitala lui Ianus 12
- 12. Floare de latinitate eraoraşul Ianiculum de pe colina cu Păcii, duceau o viaţă de dulce aceeaşi nume Ianiculum. Astfel ne odihnă. Pământul prezintă poetul Ovidius venirea zeului Însuşi, de sarcini scutit, neatins de Saturnus in Italia din Tesalia, de unde greblă, de fierul venise anterior şi zeul Ianus: Plugului nespintecat, de la sine dădea toată roada. “Eu mi-amintesc că Saturn fu primit Îl mulţumea pe om hrana fără de munci dobândită, pe pămânatul acesta, Roadele din copăcei culegea, iar Când din regate cereşti fost-a de Joe din munţi felurite gonit. Coarne, şi mure – agăţate în rugii Mult timp de-aceea saturnic neamul cu ghimpi mulţi, şi ghinda acesta numit-au Care cădea din copacul cu ramuri Şi, că pe zeu l-a ascuns, Latium ţării întinse al lui Joe. i-au zis. O primăvară era ne-întreruptă: Iară pioşii urmaşi au gravat pe Zefirii cei molcomi monede o pupă Cu adeieri căldicele, flori Spre a aminti că un zeu oaspete aici desmierdau răsărite Fără sămânţă; pământul rodea a sosit.(1)” chiar şi făr - arătură Şi nelucratele ogoare albeau, de Apoi Ianus ne povesteşte despre bogatele spice Epoca de Aur pe care a instaurat-o Pline; curgeau peste tot râuri mari Saturn în Italia: de nectar şi de lapte, Picuri de galbenă miere cădeau din “Vârsta de aur fu prima creată, când stejarul tot verde” (2) fără silire, Cinstea, dreptatea şi bunacredinţă Zeul Saturnus fondează o nouă durau fără lege. împărăţie în Italia cu capitala Nu se ştia ce-i pedeapsa, nici frica. Saturnia situată pe colina Capitoliu, colină care va face parte mai târziu din Pe table de aramă oraşul Roma. Astfel, zeul Saturnus Nu se citeau vorbe de–ameninţare; fondează un nou popor, cu numele de poporul de faţă popor saturnian. Iată cum ne descrie Judelui nu se temea, şi trăia fără Ovidius formarea poporului saturnian: vreo apărare. Ape, spre a merge să vadă o lume “Însă din cerul înalt scoborâtu-a cu străină, nici omul timpul Saturnus, Nu cunoaşte alte tărâmuri decât ale De arama lui Joe fugind şi-alungat lui. Şi din domnia străbună. Nici pripoaroasele şanţuri cetăţi nu- El adunatu-a pe cei păduratici cu firea, pe toţi risipiţii ncinseseră încă; Codrilor negri, şi legi le-a tocmitu-a Trâmbiţe drepte de bronz nu ereau şi pământului nume şi nici goarne–ndoite, Latium i-a dat , căci ascuns el trăia Coifuri sau săbii; şi fără oştire prin aceste pământuri. popoarele-n sânul 13
- 13. Floare de latinitate Oamenii pe care i-a adunat erau o sărbătoare foarte populară, un Saturnus şi le-a dat legi nu erau decât timp de distracţie cu mâncare şi vechii ausoni, drept confirmare la băutură. Prima zi de Saturnalii această părere vine şi denumirea de începea la mijlocul lunii decembrie şi ţară Ausonia pe care i-o dau Latiumului continua până pe 1 ianuarie. În poeţii Vergilius şi Ovidius. Dar Saturnus această perioadă nu se putea declara nu instaurează numai vârsta de aur pe război, nu se puteau venera zei, şi era pământ, ci dă naştere unui nou popor. o perioadă în care se făceau cadouri. Astfel, Vergiliu ni-l prezintă pe zeul Acesta reprezenta egalitatea, era o Saturnus ca primul strămoş al poprului perioadă în care toţi oamenii erau latin. Saturnus a avut un fiu pe nume egali. Crăciunul a adoptat această Picus, iar Picus l-a avut ca fiu pe zeul şi sărbătoare şi a rămas ca Sărbătoarea regele Faunus, iar Faunus l-a avut ca fiu de Crăciun. pe regele Latinus care după moarte a fost divinizat cu numele de zeul Jupiter Noi, ca urmaşi ai poporului latin, Latial. care am păstrat cultura şi limba latină peste secole avem dreptul şi onoarea Vergilius scrie astfel despre de a-l considera pe regele şi zeul urmaşii lui Saturnus în Latium: Saturnus strămoşul nostru ilustru cu care trebuie să ne mândrim ca popor “Cetăţi şi mănoase ţinuturi şi ca naţiune latină în secolul douăzeci Regele vârstnic acum, Latinus, şi unul, şi pentru a putea transmite cârmuieşte-n pace. generaţiilor următoare această Fiul lui Faunus şi al nimfei din crâng frumoasă moştenire culturală pe care laurentic, o avem de la strămoşii noştri. Astfel s-aude. Pe Faunus născutu-l-a Picus; pe acesta Tatăl Saturnus preamăritul, dintâiul strămoş al seminţiei(3) Bibliografie: În onoarea zeului Saturnus, 1.Publius Ovidius Naso, , Faste, urmaşii i-au organizat o sărbătoare, Editura Gunivas,1991,Chisinau Saturnalia. Această sărbătoare se celebra pe 25 decembrie în onoarea 2.Publius Ovidius Naso, zeului roman Saturnus, zi care Metamorfoze, Editura Gunivas, coincidea cu solstiţiul de iarnă. Pentru Chişinău vechile civilizaţii aceasta era ziua naşterii zeilor, când zilele începeau să 3.Publius Vergilius Maro, Eneida, se lungească, iar omul era Cartea –VIII., binecuvântat prin renaşterea naturii. În calendarele romane, ziua de 25 decembrie era indicată drept ziua naşterii Soarelui, iar biserica creştină a adoptat această dată drept zi de naştere a lui Isus Cristos spre a îmbina cultura antecreştină cu cea creştină şi spre a-i converti pe oameni la creştinism. Pentru romani Saturnaliile Prof. Ilie Istrati, Iași 14
- 14. Recenzie Fericirea dobândită prin dăruire de amintirea grea a copilăriei, descoperă că are o boală rară (satiriazis), apoi începe “atacul” asupra fetelor și femeilor și are loc în final iertarea, paradoxal, prin neputința de a se sinucide. Imediat apare dragostea și dăruirea sinceră. Revenind la etapa copilăriei a personajului principal ne dăm seama că atașamentul obsesiv față de o fată pe nume Alexandra îl face să perceapă total greșit efectul iubirii. La vârsta adolescenței, aceasta îi spune: “Tu ai crezut prea mult în iubire”. Atunci Matei nu mai dorește decât un singur De ceva vreme, un tânăr, vine lucru, să îndeplinească o dorință a constant prin sălile de la Universitatea celor doi încă de când erau mici, dar “Al.I.Cuza” și încearcă să își vândă accidental fata moare într-un bloc în propria carte. Un roman, așa cum construcții, în fața băiatului, care, spune chiar el, ce “reflectă ajuns lângă ea îi spune: “- Uite ce realitatea zilelor noastre, o vroiam să facem! Să prindem soarele poveste dură despre un băiat...”. și să-l băgăm în sac. Ca atuncea pe Sincer să fiu nu am avut interesul să deal, îți mai aduci aminte?!” cumpăr cartea, nici să o citesc, dar la sugestia colegei mele Elena, am luat Scena, care și pe mine personal decizia să citim cartea și să o m-a marcat a fost când băiatul, prezentăm în acest nou număr al înainte ca fata să fie înmormântată, a revistei Iuventa. dorit să o mai vadă o dată. Îmbrăcată în rochia de mireasă, băiatul o sărută Pot spune că mi-a plăcut, dar nu și aceasta “își creează propriul univers pot spune de ce. O poveste care în afara realității”. Este amintit combină, amestecă atât de bine Shakeaspeare, care completează experiența de viață a unui băiat pe acest moment: “Dragostea e oarbă și nume Matei, care începe cu o nu vede lucrurile caraghioase pe care conversație pe “mess”, se lasă amăgit le facem!”, dar Eminescu pare să 15
- 15. Recenzie contrazică imaginea șine spune că Dumnezeu cere prea mult oamenilor, “Fiecare om e o întrebare pusă, din iar aceștia nu pot realiza întru totul nou, spiritului Universului”. cuvântul Domnului, iar pentru a potoli “scăpările” omului, își trimite propriul Fiu pentru a-și “ispăși propriile greșeli de a fi cerut mereu oamenilor mai mult decât puteau duce”(pag.66), dar în mintea lui Matei simbolul apropierii de adevărată maturitate pare să fie atunci când primește “aghiazma mare” după Spovedanie. Conversația merge pe tărâmul conștiinței umane și a iubirii, legate de credința asumată de fiecare. O credință care poate fi și Universul și dragostea par a da “singurătatea”, așa cum proceda o luptă a omului, acolo în mormânt, în Cioran. Însă “toate lucrurile pe care le timp ce își ținea în brațe iubirea. vedem în jurul nostru nu există decât raportate la timpul istoric”, dar Tânărul Matei, după ce termină orizontul de analiză al fiecăruia dintre facultatea ajunge să lucreze la un ziar, noi este diferit de fiecare dată, cu o ca editor. I se propune să realizeze un singură excepție, atunci când material despre călugării Mănăstirilor “iubirea generează iubire, iar în din Neamț. Cu o boală care îl domină, ea există conștiința”. aceea de a fi obsedat de femei în orice situație, iată că apare momentul când Pentru un băiat care este bolnav este trimis, parcă într-un fel de și care vede în orice femeie singurul misiune de curățire, să vorbească cu “medicament”, cu o amintire din duhovnicii, cu preoții, cei care sunt copilărie ce îl îndepărtează de actul împotriva desfrâului și a lucrurilor pur al iubirii, era și normal ca acestea făcute fără măsură. să nu reprezinte o perspectivă curată din partea personajului principal. Se O singură conversație, cu un face o remarcă atât de crudă, dar cu călugăr, este cea care îi va rămâne un mic adevăr: “Ce cruce teribilă e întipărită până în momentul când nevoit să ducă bărbatul în zilele dorește să se sinucidă. Călugărul îl noastre: FEMEIA! Eterna sa simte și îi înțelege defectele, de aceea pedeapsă! Ce ființă mai vicleană îl provoacă la o conversație despre de-atât putea să-l lovească atât Dumnezeu și oameni. Ajunși la faptele de crunt în suflet? Niciuna.”(pag. Fiului Domnului, tânărul constată că 102). Teoretic, el vede în femeile de 16
- 16. Recenzie astăzi niște personalităţi(poate o fi Alexandru Nemțanu, autorul citit “Dex-ul și sexul” de Radu Pavel romanului, are în mare parte “vina” Gheo), care produc o “sexualitate de a fi trăit și scris această carte. de paradă” și se vor “râvnite” de bărbați, iar dacă “ne uităm la feministele zilelor noastre, ele plâng în intimitatea lor ca niște copile de Dragoș-Andrei Preutescu, Iași, Student, grădiniță”. Totul, cheia, se află în Facultatea de Filosofie și Știinte Social- păstrarea măsurii. Politice, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, UAIC, Revenind la București, după ce Iaşi termină materialul, află că este demis, iar destinul său “îndreptat” de alții, cei care îi recunosc boala și talentul de a fi scriitor. Adoptă atitudinea celor care se sperie de realitate și dorește să se sinucidă, însă greșește și rămâne în viață. Pentru Matei “cititul a fost singurul viciu ce îl ajută să se regăsească”, și astfel primește un loc de muncă ca bibliotecar la școala unde a învățat în copilărie. Aici află că dragostea, “acest sentiment nu-l putem învăța prin voință, ci pur și simplu ni se dăruiește... Libertatea de a alege să trăiești pentru aceeași femeie în fiecare zi a vieții tale e singura care spre fericire”. Iată că primește răspunsul la o întrebare care a fost pusă încă din copilărie. Titlul romanului nu este unul ales greșit, “Pândind la dragoste cu ochii închiși”. El sugerează o greșeală, aceea de a privi dragostea cu “ochii închiși”, fără să fii liber de defecte și amintiri neorganizate, dar “nimic nu se împlinește în lume fără pasiune”(Hegel). 17
- 17. Recenzie Drama trupului fără suflet prin care se dobândeşte adevărată libertate interioară, căci „Iubirea generează iubire, iar în ea există conştiinţă. Iată, de ce, omul este nemuritor.” Pe parcursul romanului este descrisă lupta personajului principal cu sinele care se va finaliza cu o schimbare totală a modului de percepere a vieţii. Dacă iniţial, Matei considera că „Eeee, aşa e şi cu Cartea lui Alexandru Nemţanu, viaţa. Ea nu-i decât o jucărie pe „Pândind la dragoste cu ochii care toţi o vom abandona, mai închişi” frapează prin libertinajul devreme sau mai târziu” va ajunge verbal şi prin subiectul tematic la finalul romanului să-şi regăsească abordat în roman, care prin natura lui liniştea sufletească alături de Luiza, are un caracter cvasi-sacru. Este femeia care „Mereu îmi dădea peste vorba despre prezentarea în detaliu a nas cu graţia nonşalanţei”, iar vieţii intime a personajului principal, „inteligenţa ei era una rafinată.” Matei. Decăderea morală fără precedent a lumii de astăzi care şi-a De la războiul trupului descris făcut un scop din căutarea plăcerii ca pe parcursul firului epic şi concepţia şi necunoaşterea importanţei conform căreia „Familia reprezintă aspectului religios în viaţa conjugală, celula canceroasă a societăţii. În alături de beţia de înjurături condiţiile pieţei actuale, burlăcia modernizate (care ucid sufletul reprezintă mai mult decât o stare omului) fac necesară o astfel de carte. dezirabilă.”, personajul principal va ajunge, parcurgând o serie de După lectura acestei cărţi vom „ameţeli spirituale” la victoria înţelege înainte de toate că fericirea desăvârşită a inimii în braţele Luizei, pe care o caută omul nu se găseşte în „Aveam să găsesc o singură păcat, adică în plăcerile legate de explicaţie: între parteneri există simţuri, care nu sunt decât pervertiri un ingredient secret numit ale iubirii curate, ci numai în virtute, „dăruire”. Omul nu se poate dărui 18
- 18. Recenzie pe el sieşi,de aceea, nici nu poate pentru asta! Cât de ruşine îmi este primi o satisfacţie completă. E ca şi pentru tot ce am făcut! Uneori îmi vine cum cineva ar mângâia un căţel de să sap o groapă în pământ şi să rămân pluş în locul unuia real, dorind să acolo până la sfârşitul zilelor, departe obţină aceeaşi senzaţie. Făcând de ochii lumii. Dar atunci când o privesc aceeaşi comparaţie, am realizat pe Luiza, îmi vine să mă arunc în mai departe că mângâiatul braţele ei şi să izbucnesc în plâns”. „căţelului real” are în sine o esenţă revelatoare, bazată pe o tendinţă Întregul roman invită cititorul la repetitivă, independentă de o fină auto-analiză a propriilor trăiri şi a plăcerea fizică. Un perpetuum necesităţii valorificării acestora: „Să te mobile, aparent fără noimă, dar uiţi atent în jurul tău şi să care confirmă un lucru esenţial: preţuieşti fiecare rază de soare, sexul în doi nu e numai instinct şi fiecare copac, fiecare floare. Să finalitate, ci şi trăire prin prisma caşti bine ochii şi să vezi că un trai celuilalt.” al exceselor atrage după sine consecinţe grave. Întocmai ca Călugărul Pimen, personaj bogatul care sărăceşte.” Virtutea, secundar al romanului, absolvent al ca element fundamental în clădirea Facultăţii de Filosofie este cel care îi fericirii este singura dătătoare de curaj, prezintă lui Matei o nouă perpectiva echilibru şi dreptate sufletească. asupra vieţii de familie, a iubirii, a lui Dumnezeu, a vieţii. El zugrăveşte cu Noutatea pe care o aduce opera ajutorul cuvintelor portretul cel mai lui Alexandru Nemţanu constă în adevărat al societăţii aflate în sinceritatea cu care se adresează apostazie, dar tot el îi arată şi reţeta cititorului, încercând să trâmbiţeze miraculoasei vindecări. celorlalţi pericolul care îi paşte sau în care se află. Este un semnal de alarmă În ultimul capitol al cărţii, care doreşte să ajungă la inima intitulat „Popas pe coada fericirii” cititorului în speranţa schimbării personajul principal îşi face o analiză indiferentismului religios care lucidă a propriilor sale trăiri şi caracterizează societatea actuală. sentimente „Nimic nu ştiu despre dragoste. Toată existenţa mea, din ultimii 15 ani, o confirmă. Am ajuns la concluzia că acest sentiment nu-l putem învăţa prin voinţă, ci pur şi simplu ni se dăruieşte. Trăind atât timp în întuneric, eu n-am avut Elena Ungureanu- Studentă, Facultatea disponibilitatea de a-l primi, ajungând de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, să mă închin trupului. De-ar şti Specializarea Psihologie Generală, UAIC, metresele mele cât de mult mă căiesc Iaşi 19
- 19. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) Motivaţie şi caracter natural pentru a face voluntariat voluntar!” chiar şi atunci când se Denis Iuliana Diaconu plimbă cu prietenii prin Copou. Cred în caracter natural ca având un rol în viaţa de voluntar, dar ca o predispoziţie spre a fi mereu la locul şi momentul potrivit pentru a ajuta pe cineva. Pentru a fi voluntar, indiferent ce tip –amator sau pasionat- ai nevoie de iubire, pentru ceea ce faci şi pentru cei pentru care o faci, ai nevoie de Cu siguranţă nu ne-am născut motive ca să poţi continua să îţi cultivi motivaţi, însă acţiunile din jurul iubirea, ai nevoie de ore încărcate cu nostru şi oamenii ar trebui să ne multă răbdare, de disponibilitatea de motiveze. Ar trebui să ne stabilim a fi mereu altundeva decât poate ţi-ai scopuri de urmat şi să le scoatem planificat, sau poate ţi-ai dorit. În zilnic din cufăr pentru a lucra cu ele şi speranţa că mă voi îndrăgosti iar şi pentru îndeplinirea lor. Până şi în iar, de oameni şi situaţii voi continua zilele de vacanţă avem nevoie de să caut şi alte motive pentru a fi motivaţie, chiar dacă nu ne întreabă voluntar, mereu şi alte locuri pentru a nimeni ”Eşti suficient de motivat să te o face. trezeşti la 8?”o facem şi da, suntem motivaţi, însă nu într-atât de tare Acum o fac de la birou scriind încât să ne asigurăm că nu ne mai despre, mâine mă voi afla în alt loc, cu întoarcem la loc...în pat. alţi oameni. La fel şi peste ani. Voluntarii ştiu că nu un certificat sau o diplomă le atestă orele de muncă şi sacrificii şi nici nu aşteaptă să fie întrebaţi când merg pe strada”Eşti voluntar?”. Şi de ce ar fi întrebaţi până la urmă.Sunt voluntari, Daiana Jitaru, Voluntar Salvați Copiii, nu genii, nu personalităţi de seamă. Iași Cât de ciudat ar fi să vezi pe stradă oameni îmbrăcaţi la fel, semănând şi cu tricouri pe care să scrie mare „Sunt 20
- 20. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) Ediţia 2011, 9 – 15 mai Calendarul SNV 2011 - IAŞI 1.Cine: Asociaţia ADSIS Tineri 4.Cine: Universitatea „Alexandru Ce: Spectacolul „Zâmbetul inimii” – Ioan Cuza” din Iaşi ediția a II a - va fi un spectacol Ce: Conferinţă de promovare a organizat de voluntarii ADSIS în voluntariatului – invitată specială scop caritabil doamna Leslie Hawke Când: 7 mai 2011, ora 16:00 Când: 09 mai 2011, ora 14:00 Unde: Sala Mihai Ursachi, Parcul Unde: Universtatea “Alexandru Ioan Copou Cuza” Iaşi, Aula Magna Mihai Contact: Ana; Eminescu v.anamarya@yahoo.com; Contact: Alexandru Grigoraş, 0746 148484 alexandru.grigoras@uaic.ro, 0753 140 050 2.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Ce: Conferinţă de presă de lansare 5.Cine: ARAS Iaşi a Săptămânii Naţionale a Ce: Campanie de consiliere şi Voluntariatului testare HIV gratuită în campusul Când: 09 mai 2011, ora 11:00 Tudor Vladimirescu Unde: Iaşi, Primăria municipiului Când: 9 Mai 2011 între orele 10:00 Iaşi, Sala Mare – 18:00 Contact: Vieru Georgiana – Unde: Iaşi, complexul studenţesc coordonator eveniment, Tudor Vladimirescu georgiana.vieru@bethany.ro, Contact: Daniel Mancaş, 0766 680246 daniel@arasiasi.ro, 0742 030 864 3.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale 6.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Bethany Ce: Smiley uman Ce: Ghidul Oportunităţilor de Când: 09 mai 2011, ora 12:00 Voluntariat din Iaşi Unde: Iaşi, Piaţa Unirii Când: 2 – 15 mai 2011 Contact: Vieru Georgiana – coord. Unde: Iaşi (online) eveniment, Contact: Vieru Georgiana – georgiana.vieru@bethany.ro, 0766 680246 coordonator eveniment, 21
- 21. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) georgiana.vieru@bethany.ro, între orele 9:00-13:00 0766 680246 Unde: Grupul Şcolar Industrial „Anghel Saligny” Iaşi, Sediul 7.Cine: Asociația Mai Bine Fundaţiei ‚,Armata Salvării” Iaşi Ce: Ateliere de Cultură Civică Contact: Oana Catalina Barna, Contemporană bc_oana@yahoo.com Când: 10 mai 2011, 12:00 – 16:00 Unde: Centrul Cultural Francez, Iaşi 12.Cine: Centrul Regional de Contact: Alina Pitariu, Sănătate Publică Iaşi alina.pitariu@maibine.eu, Ce: Educatie pentru sănatate în şcoli 0746 520 237 cu tematica: „Sănatate prin alimentaţie”, „Cum să evităm 8.Cine: Asociaţia Comunitară a hepatita”, „Ştii cum se transmite Cercetaşilor din România (ACoCeRo), tuberculoza?”, „Save Lives: Clean în parteneriat cu Centrul Şcolar "Ion Your Hands”, „Promovarea Holban principalelor metode contraceptive” Când: 9.05-13.05.2011 intre orele 9.Ce: "Suflet pentru ceilalţi" - 9:00 -13:00 construcţii de câmp, ateliere de Unde: Liceul „Al.I.Cuza” Iaşi, noduri, jocuri de cunoaştere şi de Şcoala Generală „Bogdan Petriceicu încredere. Haşdeu” Iaşi, Sc. Gen. Nr.4, Sc. Gen. Când: 09 mai 2011, orele 15:00 - Nr.10, Sc. Gen. „Carmen Sylva”, 18:00 Liceul „V. Alecsandri”, Sc. Gen. „AL. Unde: Centrul "Ion Holban", Iaşi Vlahuţă”, Sc. Gen. „G. Coşbuc”, Sc. Contact: Ioana Budaca, Elena Gen. Nr.9, Liceul „O. Bancilă”, Sc. Ungureanu, ele_ung@yahoo.com, Gen. „G. Călinescu”, Sc. Gen. „O. 0746-241530, www.cercetasiiasi.ro Cazimir” Iaşi Contact: Iuliana Cotea, 10..Cine: Fundaţia COTE danacotea@yahoo.com Ce: Amenajarea spaţiului verde din incinta Gradiniţei nr.16 13.Cine: ARAS Iaşi Când: 09-10 mai 2011, interval orar Ce: Informare, educare şi consiliere 15.00 -19.00 pe problematică HIV/SIDA a elevilor Unde: Gradinita nr.16 din cartierul din clasele IX-XII din Liceul Teoretic Alexandru Cel Bun, Str. Musatini „Dimitrie Cantemir” Iaşi nr.33 Când: 9 – 13 Mai 2011 Contact: Coordonator P.R. Lidia Unde: Iaşi, la Liceul Teoretic Mandache,lidiamandache@fundatiacote.ro „Dimitrie Cantemir”, Aleea Decebal mobil: 0743 122 214 nr. 13 Contact: Daniel Mancaş, 11.Cine: Centrul Regional de daniel@arasiasi.ro, 0742 030 864 Sănătate Publică Iaşi Ce: Campanie anti-drog: activităţi de 14.Cine: Fundaţia COTE informare- educare a adolescenţilor Ce: Promovarea voluntariatului în asupra riscurilor asociate consumului rândul liceenilor din Iaşi de tutun, alcool şi droguri Când: 9-13 mai, orele 10:00 -16:00 Când: 9.05; 11.05; 13.05.2011 Unde: Iaşi, Colegiul Tehnic Ioan C. 22
- 22. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) Stefănescu 18.Cine: Organizaţia Salvaţi Copii Contact: Asistent Iaşi Social/Coordonator de voluntari Ce: Sesiuni de informare- tema Ifrim Remus 0755 133 805 voluntariatului, desfășurate de către remusifrim@fundatiacote.ro voluntarii organizației Când: 9- 13 Mai 15.Cine: Universitatea „Alexandru Unde: Iași; școli și licee Ioan Cuza” din Iaşi şi Salvaţi Copiii Contact: Irina Hazincop, Ioana Iaşi Nistor, iașisalvațicopiii@yahoo.com Ce: „Ajută-i să înveţe” - colectare de materiale educaţionale pentru 19.Cine: Organizaţia Salvaţi Copii copii din şcoli defavorizate Iaşi Când: 9 – 20 mai 2011, în fiecare zi Ce: Concurs de proiecte în rândul între orele 10.00 şi 14.00 liceenilor: „Voluntariatul- un Unde: Universitatea „Alexandru exercițiu în democrație” Ioan Cuza” din Iaşi, corpurile A şi B Când: 1 martie- 10 Iunie 2011; în Contact: Alexandru Grigoraş, perioada 9- 15 Mai are loc alexandru.grigoras@uaic.ro, dezvoltarea și implementarea 0753 140 050 proiectelor de către elevi; aceștia desfășoară în școlile de care aparțin 16.Cine: Liceul Teoretic”Lascăr activități de informare cu privire la Rosetti” activitatea de voluntariat Ce: „Suntem un singur Pământ”- Unde: Iași sprijin moral pentru copii din Contact: Irina Hazincop/ Japonia: poster iașisalvațicopiii@yahoo.com Când: 9.05 -15.05.2011 Unde: Răducăneni 20.Cine: Şcoala Internaţionlă Contact: Mandiuc Elena Iuliana, „Spectrum” Iaşi iulica78@yahoo.com, 0740618537, Ce: „RobECO” – realizarea unei Enache Aurora, mascote şi a unui imn cu mesaj eco; slabu_a@yahoo.com, 0748636215 susţinerea unui curs de sortare a deşeurilor 17.Cine: Liceul Teoretic”Lascăr Când: 10.05.2011, 10.00-11.30 Rosetti” Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă Ce: „1 iunie – Ziua tuturor copiilor” „Spectrum”, srt. Sf. Sava, nr. 6 – campanie de strângere de fonduri Contact: Ana-Cristina Zamfir, (bani, alimente, haine, jucării, ignatanacristina@yahoo.com rechizite) pentru 30 de copii defavorizaţi din Trestiana 21.Cine: Şcoala Internaţionlă Când: 9.05 -27.05.2011 „Spectrum” Iaşi Unde: Răducăneni Ce: „Expoziţie cu vânzare” – Contact: Mandiuc Elena Iuliana, preşcolarii vor realiza o serie de iulica78@yahoo.com, 0740618537 lucrări practice pe care le vor scoate Enache Aurora, la licitaţie către părinţi. Cu banii slabu_a@yahoo.com, 0748636215 adunaţi se vor cumpăra dulciuri şi jucării pentru copiii de la Şcoala 23
- 23. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) Specială „C. Păunescu” Iaşi. Eugenia, sotiiroman@hotmail.com, Când: realizarea lucrărilor – 0742 483336, 0724 680896, 10.05.2011, 9.30-10.30 0728 111170 armatasalvarii.ro organizarea licitaţiei – 11.05.2011, 8.00-12.00 24.Cine: Asociaţia Studenţilor donarea dulciurilor şi jucăriilor – Francofoni din Iaşi (ASFI) 13.05.2011, 9.30-11.30 Ce: Film Francophon în aer liber Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă Când: 10 mai 2011- marti, orele „Spectrum” - realizarea lucrărilor şi 14:00 – 16:00 organizarea licitaţiei Unde: IAŞI, strada Lapuşneanu Iaşi, Grup Şcolar „Vasile Contact: Chiriţoiu Andreea – Pavelcu” - donarea dulciurilor şi secretar resurse umane, jucăriilor Departament din cadrul ASFI Contact: educ. Amanolesei Andreia, andreea.chiritoiu@gmail.com a_andreia20@yahoo.com, tel:0765 729208 0743 209360 25.Cine: Clubul Impact „Naţional”, 22.Cine: Şcoala Internaţionlă Colegiul Naţional Iaşi; „Spectrum” Iaşi Ce: Eco – Impact, acţiune de Ce: „Suntem prietenii tăi” – donare ecologizare şi de petrecere a de jucării şi îmbrăcăminte, lecturi şi timpului în natura împreună cu copiii vizionări de poveşti de la Centrul de zi „Sf. Marina”; Când: donare de jucării şi Când: 10 Mai ora 14:30-16:00; îmbrăcăminte – 10.05.2011, 09.00- Unde: Centrul de zi Sf. ”Marina” 11.00 Contact: prof. Camelia Chiharoi lecturi şi vizionări de poveşti camelia.chiharoi.impact@gmail.com – 12.05.2011, 09.00-11.00 prof. Mihaela Butnaru Unde: Iaşi, Centrul de Primire a inorogul_verde@yahoo.fr . Copiilor în Regim de Urgenţă Contact: înv. Ionela Neicu, 26.Cine: Crucea Rosie Romana- ionelasache@yahoo.com , Filiala Iasi inst. Nadia Mihalache Ce: Seminar Alimentatie corecta . Când: 10/05/2011, orele 16:00- 23.Cine: Asociaţia “Misiunea 17:30 Crestina Armata Salvării din Unde: La sediul Crucii Rosii România”, în parteneriat cu DAC- Romane-Filiala Iasi, Bld. Stefan cel Direcţia de Asistenta Comunitara Mare si Sfant, nr. 4-10, bl. B1, Iasi parter Ce: Colecta de haine, îmbrăcaminte, Contact: Alexandra Bostan, încălţăminte şi jucării pentru familii alexandrabostan@yahoo.com, defavorizate din mediul rural 0746-568900 Cand: 10.05.2011-14.05.2011, orele 10:00-14:00 27.Cine: Crucea Roşie Română- Unde: Armata Salvarii, strada Vasile Filiala Iaşi, Lupu 56, Arges 17, Iasi, Ce: The volunteer flash mob Contact: Roman Gheorghe şi Cand:10 mai 2011, orele 18:00 – 24
- 24. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) 36.Cine: Centrul Diecezan Caritas 40.Cine:Crucea Roşie Română- Iaşi, Grup Şcolar Anghel Saligny Filiala Iaşi Ce: Competiţie sportivă cu scop Ce: Informare prim ajutor caritabil „Fii voluntar!” premedical Când: 11 mai 2011 Când: 12.05.2011-13.05.2011, Unde: Iaşi, Grup şcolar Anghel orele 10:30-12:30 Saligny Unde: Grup şcolar:"Vasile Pavelcu", Contact: Oana Romila, Iasi, oanaromila@yahoo.com Contact: Alexandra Bostan, 0744 592510 alexandrabostan@yahoo.com 0746 568900 37.Cine: Şcoala Internaţionlă „Spectrum” Iaşi, educ. Ana-Cristina 41.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de Zamfir Plasament „C.A.Rosetti” Ce: Concurs „A doua Viaţă” – Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii organizarea unui concurs cu temă din Centrul de Plasament eco în cadrul căruia PET-urile şi alte „C.A.Rosetti” vor oferi un zâmbet deşeuri vor primi „a doua viaţă” copiilor din comunitate prin Când: 12.05.2011, 09:00-12:00 prezentarea unui spectacol cu clowni Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă Când: 12.05.2011, ora 13:00 „Spectrum”, srt. Sf. Sava, nr. 6 Unde: Şcoala „D.D.Pătrăşcanu” Contact: Ana-Cristina Zamfir, Tomeşti ignatanacristina@yahoo.com Contact: Maria Abalasi, rosetti_cp@yahoo.com, tel. 38.Cine: Şcoala Internaţionlă 0232/277270 „Spectrum” Iaşi, educ. Anca Roman (grupa pregătitoare) 42.Cine: Asociaţia Creştin - Ce: „O Carte, o Jucărie, o mică Umanitară Slujirea Vieţii în Bucurie” – donaţie de carte, jucării, parteneriat cu Şcoala Ştefan dulciuri şi consumabile către o Bârsănescu din Iaşi. grădiniţă cu preşcolari care provin Ce: Împreună pentru copiii şi tinerii din familii defavorizate cu dizabilităţi!, campanie de Când: 12.05.2011, 9:30-11:30 sensibilizare şi strângere de fonduri. Unde: com. Voineşti, jud. Iaşi, Când: 12 -15 mai, între orele Grădiniţa Voineşti 11:00 – 18:00 Contact: Anca Roman, Unde: Parcul Copou, Iaşi ancaroman@ymail.ro, 0742 938566 Contact: Daniela Cadar, email: danielacadar@yahoo.com, 39.Cine: Biblioteca Județeană„Gh. tel. 0744 253994 Asachi” şi Asociaţia Civitan Iaşi Ce: Concurs de origami 43.Cine: Centrul Regional de Când: 12 mai , ora 15:00 Prevenire, Evaluare şi Consiliere Unde: Asociația Nevăzătorilor, Iași Antidrog Iaşi Contact: Brodoceanu Irena , Ce: Dezbatere în comunitatea rromă brodoceanu@yahoo.com, privind consumul de droguri licite şi 0743 140567 ilicite 26
- 25. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) 19:00 orele 12:00 Unde: Piaţa Unirii, Iaşi Unde: Strada Alexandru Contact: Alexandra Bostan, Lăpuşneanu alexandrabostan@yahoo.com, Contact: : Chiriţoiu Andreea – 0746 568900 secretar resurse umane, Departament din cadrul ASFI 28.Cine: Fundaţia Pro Educatione andreea.chiritoiu@gmail.com Ce: Activitate de ecologizare la tel:0765 729208 nivelul scolii Când: 10 mai, ora 12-14 32.Cine: Centrul Regional de Unde: Iaşi, Şcoala Normală „Vasile Prevenire, Evaluare şi Consiliere Lupu” Antidrog Iaşi Contact: Tudorache Irina, Ce: Dezbatere în comunitatea rromă tdrchirina@yahoo.com, privind consumul de droguri licite şi 0730 242 898 ilicite Când: 11 Mai, orele 12:00 – 14:00 29.Cine: Şcoala Internaţionlă Unde: Jud. Iaşi, Comuna Moţca „Spectrum” Iaşi Contact: Cms. Ichim Romică, Ce: „Dar din dar se face Rai” – cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 donaţie de dulciuri, jucării către copiii de la Şcoala Specială 33.Cine: Centrul Regional de „Constantin Păunescu” Iaşi Prevenire, Evaluare şi Consiliere Când: 11.05.2011, 10.00-11.30 Antidrog Iaşi Unde: Iaşi, Şcoala Specială Ce: Activitate de promovare a „Constantin Păunescu” voluntariatului în comunitatea rromă Contact: Băbiceanu Gabriela, Când: 11 Mai, orele 12:00 – 14:00 gabriella_85b@yahoo.com, Unde: Jud. Iaşi, Comuna Moţca 0741 075098 Contact: Cms. Ichim Romică, cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 30.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de Plasament „C.A.Rosetti” 34.Cine: Crucea Rosie Romana- Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii Filiala Iasi din Centrul de Plasament Ce: Demonstratie de prim ajutor „C.A.Rosetti” vor oferi un zambet Cand: 11.05.2011, orele 16:00 – copiilor din comunitate prin 17:00 prezentarea unui spectacol cu clowni Unde: Parcul Copou, Iasi Când: 11.05.2011, ora 11.30 Contact: Alexandra Bostan, Unde: Şcoala Generală Vlădeni alexandrabostan@yahoo.com, Contact: Maria Abalasi, 0746-568900 rosetti_cp@yahoo.com, 35.Cine: Asociația Mai Bine tel. 0232/277270 Ce: Proiecții de filme documentare Când: 11 mai 2011, ora 17.00 31.Cine: Asociaţia Studenţilor Unde: Casa de Cultură Mihai Francofoni din Iaşi (ASFI) Ursachi Ce: Reprezentatie Trupa de Teatru Contact: Alina Pitariu, ASFI, piesa < MOSTENIREA> alina.pitariu@maibine.eu, Când: 11 MAI 2011- miercuri , 0746 520 237 25
- 26. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) Când: 12 Mai, orele 12:00 – 14:00 Unde: Colegiul Naţional, Liceul de Unde: Jud. Iaşi, Oraşul Tg. Frumos Arte Octav Băncilă, Şcoala Vasile Contact: Cms. Ichim Romică, Conta, Liceul Teoretic Garabet cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 Ibrăileanu Contact: Loredana Stiuj, 44.Cine: Centrul Regional de loredana_stiuj@club-impact.ro Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi 48.Cine: Şcoala Internaţională Ce: Activitate de promovare a „Spectrum” Iaşi voluntariatului în comunitatea rromă Ce: „Salubrizare zona Bucium” Când: 12 Mai, orele 12:00 – 14:00 Când: 13.05.2011, interval orar Unde: Jud. Iaşi, Oraşul Tg. Frumos 9:30-11:30 Contact: Cms. Ichim Romică, Unde: Iaşi, releu Bucium cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 Contact: educ. Albu Diana, sailormoon_sailormoon50@yahoo.co 45.Cine: Clubul Impact „Naţional”, m, 0745/455224 Colegiul Naţional Iasi inst. Amihăesei Felicia, Ce: „Challenge YOUth to change felicitas_83@yahoo.com. YOUR Community”, proiect de promovare a voluntariatului în 49.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de liceele din Iaşi; Plasament „C.A.Rosetti” Când: 12-13 mai Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii Unde: Colegiul „I. C. Ștefănescu” din Centrul de Plasament joi 12 mai ora 14.00; Colegiul „C.A.Rosetti” vor oferi un zâmbet National „ Garabet Ibrăileanu” copiilor din comunitate prin vineri 13 mai ora 16.00 prezentarea unui spectacol cu clowni Contact: prof. Camelia Chiharoi Când: 13.05.2011, ora 10.00 camelia.chiharoi.impact@gmail.com Unde: Grădiniţa cu program ; prof. Mihaela Butnaru prelungit nr. 26 Iaşi inorogul_verde@yahoo.fr . Contact: Maria Abalasi, rosetti_cp@yahoo.com, 46.Cine: Biblioteca Județeană„Gh. tel. 0232/277270 Asachi” –Filialele „Vasile Alecsandri” și „ Ateneul Tăraşi” 50.Cine: Pro Educaţione şi Salvati Ce: Voluntar în Bibliotecă! copiii (Activitate practică) Ce: Activitate de promovare a Când:12 mai, ora 12:00 voluntariatului Unde: Filialele „Vasile Alecsandri”și„ Când: 13 mai 2011, orele 09.00 – Ateneul Tătăraşi” 11.00 Contact: Brodoceanu Irena, Unde: Iasi, Scoala Normala “Vasile brodoceanu@yahoo.com, 0743 Lupu” 140567 Contact: Tudorache Irina, tdrchirina@yahoo.com, 47.Cine: Cluburile IMPACT Iaşi 0730 242 898 Ce: Bucuria de-a fi voluntar – dezbatere 51.Cine: Fundaţia Pro Educatione Când: 12 - 13 mai 2011 Ce: Proiectul „Zâmbet şi lumină 27
- 27. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) pentru Africa” (strângere de 0728 111170 armatasalvarii.ro fonduri prin vânzarea origami şi brăţări) 55.Cine: CENTRUL DIECEZAN Când: 13 mai, ora 13:30 – 17:00 CARITAS IAŞI Unde: Iaşi, str. Lăpuşneanu Ce: Training pentru voluntari Contact: Tudorache Irina, Când: 13 mai 2011, ora 11.00 tdrchirina@yahoo.com, Unde: Iaşi, Centrul Diecezan 0730 242 898 Caritas Iaşi Contact: Oana Romila, 52.Cine: ARAS Iaşi oanaromila@yahoo.com, Ce: Informare, educare, consiliere şi 0744 592510 distribuire materiale de protecţie în cluburi din complexul studenţesc Tudor Vladimirescu 56.Cine: Asociația Mai Bine Când: 13 Mai 2011 Ce: Târg Fair Trade Unde: Iaşi, complexul studenţesc Când: 14-15 mai 2011, începând Tudor Vladimirescu cu ora 10:00 Contact: Daniel Mancaş, Unde: Strada Alexandru daniel@arasiasi.ro, Lăpuşneanu 0742 030 864 Contact: Alina Pitariu, alina.pitariu@maibine.eu, 53.Cine: Şcoala Internaţionlă 0746 520 237 „Spectrum” Ce: „Sunt Verde, sunt ECO” – 57.Cine: Asociaţia Comunitară a parada costumelor eco urmată de o Cercetaşilor din Romania scenetă pe aceeaşi temă. (ACoCeRo), în parteneriat cu Când: 13.05.2011, 10.00-11.00 Societatea Naţională de Cruce Roşie, Unde: Iaşi, Palatul Copiilor Filiala Iaşi, Clubul de Ecologie şi Contact: Ana-Cristina Zamfir, Turism "Turistor" ignatanacristina@yahoo.com Ce: Ecologizare potecă turistică remarcată, 54.Cine: Asociaţia “Misiunea Când: 14/05/2011, orele 08:00- Creştină Armata Salvării din 18:00 România”, în parteneriat cu DAC- Unde: potecă turistică ce leagă Direcţia de Asistenţă Comunitară Mănăstirea Dobrovăţ de gara Iaşi Barnova, loc. Dobrovăţ, Iaşi Ce: Renovarea unui parc de joacă Contact: Elena Ungureanu, din cartierul Ciurchi – igienizare, ele_ung@yahoo.com, 0746 241530, curatenie. www.cercetasiiasi.ro Cand: Vineri 13 mai , orele 10:00 – 14:00 58.Cine: CENTRUL DIECEZAN Unde: Armata Salvării, strada Vasile CARITAS IAŞI Lupu 56, Arges 17, Iaşi Ce: Curs formare voluntari în Contact: Roman Gheorghe şi comunitate. Caritate prin misiune și Eugenia, sotiiroman@hotmail.com, implicare socială. 0742 483336, 0724 680896, Unde: Onești Contact: Oana Romila, 28
- 28. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) oanaromila@yahoo.com, georgiana.vieru@bethany.ro, 0744 592510 0766 680246 59.Cine: Fundaţia Serviciilor 63.Cine: CIVITAN CLUB Sociale Bethany şi Ness România Ce: Concurs sportiv pentru copii şi Ce: Voluntari pentru copii – picnic tineri cu dizabilităţi: cros, aruncare pentru copiii cu nevoi speciale la coşul de baschet, darts Când: 14 mai 2011, orele 10:00 – Când: 15 mai 2011 între orele 14:00 10:30 -12:30 cu premierea la orele Unde: Iaşi, Complexul de agrement 13:30 Ciric Unde: B-dul Ştefan cel Mare la Contact: Vieru Georgiana – Expovoluntar coordonator eveniment, Contact: Moraru Rica email: georgiana.vieru@bethany.ro, botez_georgiana_iulia@yahoo.com; 0766 680246 Zaharia Iustina email civitaniasi@yahoo.com 60.Cine: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Ce: „Ecologhează-te!” - acţiune de 64.Cine: ARAS Iaşi ecologizare a pădurii Şorogari Ce: Living Library în cadrul Expo- Când: 14 mai 2011, ora 10:00 Voluntar Unde: Pădurea Şorogari (baza Când: 15 Mai 2011 pârtiei de ski Copou) Unde: Iaşi, Bvd. Ştefan cel Mare Contact:: Lidia Bourceanu, Contact: Daniel Mancaş, lidia.bourceanu@uaic.ro, daniel@arasiasi.ro, 742 030 864 0721 294336 61.Cine: Asociația Mai Bine 65.Cine: Biblioteca Județeană „Gh. Cine: Organizaţia Salvaţi Copii Iaşi Asachi” Ce: Seara devoratorilor de Ce: Micul ecologist ieșean!(concurs publicitate socială de desene, colaje, fotografii pe teme Când: 14 Mai de ecologizare) Unde: Iași; Centrul Comercial Când:15 mai, ora 10:30 Moldova Mall Unde: Iași, bvd. Ștefan cel Mare Contact: Irina Hazincop, Ioana Contact: Brodoceanu Irena, Nistor, iașisalvațicopiii@yahoo.com brodoceanu@yahoo.com, 0743 140567 62.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Ce: Expovoluntar – Târgul ofertelor 66.Cine: Fundaţia Pro Educatione de voluntariat Ce: Proiectul „Zâmbet şi lumină Când: 15 mai 2011, orele 09:00 – pentru Africa” (strangere de 17:00 fonduri prin vânzarea origami şi Unde: Iaşi, bulevardul Ştefan cel brăţări) Mare Când: 15 mai, ora 16:00-17:00 Contact: Vieru Georgiana – Unde: Catedrala Catolică coordonator eveniment, Contact: Tudorache Irina, 29
- 29. SECȚIUNE SPECIALĂ pentruSNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului) tdrchirina@yahoo.com, prof. Gabriela Rusu 0730 242 898 gavriela_rusu@yahoo.com; prof. Mihaela Butnaru 67.Cine: Clubul Impact inorogul_verde@yahoo.fr . „Naţional”, Colegiul Naţional Iaşi; Direcţia Judeţeană pentru 68.Cine: ADSIS Tineri Sport şi Tineret Iaşi; Ce: Dansuri în cadrul Ce: „Ziua familiei” , serata ExpoVoluntarului muzicala şi dansantă; Când: 15 Mai Când:15 mai ora 15:00; Unde: Bd. Ştefan cel Mare Unde: Căminul de pensionari Contact: Ana, „Sf. Constantin şi Elena” v.anamarya@yahoo.com Contact: prof. Camelia 0746 148484 Chiharoi camelia.chiharoi.impact@gmail.com; Denis Iuliana Diaconu 30
- 30. Compoziția frumosului Iubito Cântec în suflet Deși chipul nu ți-l mai zăresc, Cântă în surdină -Iubito, eu te iubesc! Chitări ce –mi șoptesc , Cu părul buclat, negru , frumos, Cântecele de dragoste Copacul vieții și-al morții, Ce au fost.. Duiosul abanos. Și ce au putut fi între noi. -Nu vreau să plâng de dorul tău Picături de ploaie -Chip de înger nevăzut Ce cad din 2 în 2, -Vreau să fiu numai al tău. Mi-aduc aminte Pe-altarul sfânt, De cum eram odată noi. Chipul de lut nu-mi mai ajunge, Ce epopee minunată, Atât de mult aș vrea să te cuprind! Între un băiat și-o fată. Atunci când pleci și ești departe, Și-mi vine să plâng Parfumul tău răzbate în văzduh. Și-mi vine a râde.. -O, cât aș vrea să fug departe, Adio trecut, Parfumul tău să nu-l mai simt Adio oraș mut!.. Cât te iubesc femeie, Se așează cortina, Îngerul meu din absolut! Și sufletul meu aleargă Singur și nebun.. Ești Crăiasa Zăpezii din povești Cu inima-nghetață și rece pribegești. În al nopții întuneric ești plină de mister, Tu frumoasă taină a sufletului meu, Tu ești esența vieții mele de stingher! Visul meu nu iți dă pace, Ai vrea să vii, dar nu te poți întoarce Ca un fluviu ce maluri desparte Aș vrea să te simt, iubito Aproape de mine, cât mai aproape... Ioana Mădălina Gâdinceanu, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea Psihologie Generală, UAIC, Iaşi 31
- 31. Compoziția frumosului Sublimul cu tine Orbeşte-mă avânt în iubire, şi asemeni unui surd îmi astup urechile Înfrunt ca şi marinarii furtunile ce îmi întunecă îndată clipele Şi o clipire de geană şi-un surâs de ocean parcă zblobiu se avântă Spre ţărmul nemărginit al fiinţei mele. “Iubeşte fără frică” a vrut să îmi spună. Insula naufragiului în care iubirea s-a adăpostit anul trecut pe furtună Astăzi a fost descoperită de soare, iar noaptea îmi e păzită de lună Apele Atlanticului o mângâie şi vântul parcă o ciopleşte pe alocuri Doar dorul mai pune o scânteie şi aprinde alte zeci de focuri. Dansează îndrăzneţ sufletul prinzând de mână cântul inimii tale Şi îţi dezbracă trupul de carne, îmbălsămându-l cu a timpului petale Transformând totul într-un ritual cât mai sacru şi parcă tot mai precis Iubirea din pergamente vechi , astăzi în poveste s-a prins. Dorind sanctuar de dovezi de iubire, păşesc pe cenuşi astupate Găsesc amintiri , ba arse ba descifrabile, dar de mult timp îngropate Sunt fiinţă umană, deci sunt curioasă din fire, şi-mi place să stârnesc durere Le scot la iveală într-o seară , şi simt cum sub presiunea lor fericirea îmi piere. Mă bat cu pumnii în piept că n-am voit să greşesc şi ţip că ea mi se cuvine Zac în durere căci , uite vezi, n-am ştiut să apreciez când mi-a fost bine.. Dar deschid ochii şi parcă astăzi prin vis tu îmi apari şi-mi eşti iarăşi alături A fost un coşmar , amintirile îmi rămân în suflet, vor fi ale lui paturi… Eu mă îmbrac doar cu tine, iar asfinţitul martor îmi este căci nu vreau să te pierd Fruntea ta grăbită dau să o sărut , spre ce e bun cu tine vreau s-alerg Rămân indiferentă la orice vorbă grea şi ca un mut îmi desenez iubirea pe cer Nu ştiu cuvinte mari, nu pot să rostesc frumosul, doar deschid ochii şi sper. Mălina Adina Netcă, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea Psihologie Generală, UAIC, Iaşi 32
- 32. Compoziția frumosului Pirogă Arcă Mâine dimineaţă când mă voi trezi Trenurile merg de la sine, Îmi voi aminti poate din nou mersul Călcarea lor mă face să fluier pe sârmă, Şi tinerii din noi îşi iau avântul- Ochii tăi, dragostea nostră de liceeni, De câte ori zborul ? Curcubeul de care ne agăţam să nu ne De câte ori ceasurile anunţă vară? udăm La căderea ploii de vară. Nu contează alergarea prin ploaie, Ci doar întâlnirile din pământuri cu ea. Regăsire Trăim orizontal. Trupul meu peste al tău. Ai ceva ce mă învăluie şi, pierdut, mă uit la lumea ta de inoceri, Doamne care mi-o fi numele? Căci dezbrăcându-mă mereu, devin doar piele goală, Albă, lăptoasă, strigătoare; Aş fi vrut să mă joc căci sunt la fel ca cel de ieri Indiferent de numele de azi, Sunt mereu la fel-băiatul mamei Dar ceva parcă mă nemulţumeşte, mă trage 'napoi Printre degetele moi îmi caut respirarea- Care mi-e numele? Trăim orizontal. La ceas pierdut de seară. Eu te iubesc .Tu mă iubeşti. Te rog rosteşte-mi numele, Te rog deschide-mi ochii şi şopteşte-mi să tac. Mai adâncă dragostea ta, Mâna ta pe umărul meu, sălbatic mereu, Şopteşte-mi uşor cum susură râul când coboară-n aval La matcă, când seara turmele de oi prea pline Se-ntoarnă-n sat, şopteşte-mi să te sărut mereu, Şopteşte-mi încet numele meu. Cornelius Ioan Drăgan, masterand în Drept European, UAIC, Iaşi 33
- 33. Compoziția frumosului Adorare Dacă-aş fi... Eşti cel mai adorabil dintre stele, Dacă-aş păşi pe soare, o stea poate-aş Eşti fără asemănare pe pământ, atinge; Eşti „craiul” existenţei efemere Dacă-aş străbate marea, ca apa m-aş Şi unicul parfum ce-mi dă avânt. prelinge; Eşti dragostea şi eşti nemărginirea Dacă-aş rosti iubirea, ce sufletu-mi Ce mă cuprinzi cu-a tale cupe de iubire, mocneşte, Eşti răsărit şi-apus, eşti FERICIRE, Ar răbufni în valuri, parfumuri de Eşti licărul ce-mi defineşte strălucirea. miresme, Eşti tot ce pot să spun sau nu prin vii Şi-ar îndulci pustiul şi zarea şi seninul cuvinte, Cu calda răsuflare mai dulce ca Eşti pentru mine o eternitate şi-un „veninul” trecut ce Şi mai presus de toate ar fredona nu s-au stins, sublimul Eşti tot ce-ador şi cânt de azi-nainte, Triumful pasiunii, pecetluindu-ne Eşti dramul ce mă ţine, şi-al meu vis. destinul. O! eşti luceafărul ce veşnic stă aprins! Iubirea cea măreaţă împrospătând divinul Şi nemurirea toată; iubind vom bea „veninul”! Cristina Estera Sava, elevă, Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu”, Baia Mare 34
- 34. Compoziția frumosului Hrană pentru suflet! copacii înfloriţi, cerul, marea, copiii… totul se derulează prea rapid, viaţa noastră e calculată la secundă, trăim între plăţile facturilor, ne strecurăm grăbiţi printre clipe, sărim peste momentele de delicioasă intimitate… şi încotro alergăm? Ce căutăm? Agitaţi şi flămânzi de timp trecem cu viteză prin viaţă spre moarte. Şi cu ce ne alegem după atâta alergătură şi strângere a dinţilor? Cu nimic, dacă nu am avut grijă în timpul A face bine - este una din vieţii să ne hrănim în special sufletul, învăţăturile pe care ni le-a lăsat Iisus nu doar trupul. Hristos…să facem altora doar ceea ce vrem să ni se facă nouă înşine, să Ce fel de hrană îi place facem bine chiar şi duşmanilor sufletului, ajutându-l să crească, să se noştri…dar câţi dintre noi facem aşa, desăvârşească? Orice este bun, cu adevărat? Cine atunci când i se face frumos, în acord cu voinţa lui vreo nedreptate caută să înţeleagă şi Dumnezeu, orice ajutor pe care îl dăm punctul de vedere al celuilalt, să vadă altora atunci când au nevoie, un sfat, şi din altă perspectivă situaţia, să se o faptă bună, o încurajare, o ridice deasupra ei, lăsându-şi la o îmbrăţişare, un zâmbet, întinderea parte, măcar pentru o clipă, unei mâini, oferirea unui umăr ca supărarea, furia, frustrarea? sprijin, ştergerea unei lacrimi, alungarea tristeţii cu o glumă După 2000 de ani suntem încă potrivită, dăruirea unei flori, departe de a pune pe deplin în practică sfintele Lui cuvinte. Toate ascultarea unui cântec care ne place, condiţiile societăţii în care trăim ne şoptirea unor poezii de dragoste la împiedică să reuşim aceasta- urechea fiinţei iubite, privitul unui muncim, studiem, suntem plini de răsărit de soare, topirea respiraţiei în griji, de nevoi, de probleme, n-avem violetul apusului, plimbarea mână în timp de lectură, de artă, de frumos, de mână pe malul mării sau prin verdele prieteni, alergăm între mai multe slujbe, şcoală şi treburile casnice, pădurii. Sufletul vibrează plin de uităm să zâmbim, să ne zâmbim nouă încântare când iubeşte, când este înşine atunci când ne privim fugar iubit, când aroma îndrăgostirii chipul în oglindă, uităm să privim impregnează profund fiecare celulă, 35
- 35. Eseu când fericirea seîntinde zâmbind pe sentimentelor binefăcătoare, de buze. Sufletul se hrăneşte cu aleasă profunzimea adevărului, de credinţa învăţătură, cu rugăciunea tainică a în Dumnezeu. inimii plină de dor, cu lumina dăruirii şi a generozităţii, cu modestia Vă invit la reflecţie, la palmelor împreunate a închinăciune, întoarcerea spre esenţe, căci au ţinut cu plecarea capului a umilinţă şi de mult prea mult timp sufletele înţelegere, cu gestul de a cere iertare noastre post. Să le dăm să bea apa când ai greşit sau de a ierta greşelile vie a iubirii şi să le hrănim cu elixirul celor ce ţi-au făcut vreun rău. fericirii ce umple, de fapt, fiecare clipă a vieţii noastre binecuvântate. Sufletele noastre sunt flămânde de blândeţea cuvintelor, de t a n d r e ţ e a m â n g â i e r i l o r, d e Dr. Simina Renţea, Constanța frumuseţea tăcută a naturii, de magia www.poeziaiubirii.blogspot.com 36
- 36. Eseu Lauda de sine poate mirosi a bine? Suntem oameni şi cum “nimic faptul că a lăuda înseamnă a declara din ceea ce e omenesc nu ne e străin” admiraţia şi preţuirea, evidenţiind cădem adeseori pradă laudei de sine calităţile şi realizările unei persoane. urmând ca ulterior să călcăm pe urma De asemenea, vreau să precizez plăcerii de sine. Lauda, prin esenţă se faptul că nu sunt de acord cu afirmaţia defineşte ca fiind un imn, o cântare de conform căreia „modestia este slavă. Întrebarea care se desprinde în apanajul proştilor”, nicidecum, doar acest context este următoarea: că este esenţial să facem distincţie Lauda de sine poate mirosi a bine? între laudă şi minciună. Din prea Întrebarea relevă două straturi multă modestie, renunţăm să ne ascunse ale problematicii abordate: lăudăm cu reuşitele noastre şi Lauda este cea mai dulce dintre pierdem încrederea în propria muzici – în sensul că ea poate fi persoană. Încrederea în sine se forma cea mai sublimă de construieşte şi se întăreşte prin recunoaştere a meritelor unei valoarea pe care o dăm reuşitelor persoane, care te atinge la suflet, noastre, iar minimalizarea lor atrage plină de gingăşie, te poate face să după sine sabotarea încrederii în ajungi într-un tărâm minunat, să treci forţele proprii. într-o lume enigmatică şi în acelaşi timp inefabilă. Prin această zicală se Pentru a conchide, voi aminti subliniază faptul că adevăratele laude cugetarea filosofică horaţiană „Est aduc recunoaştere. Ele întregesc modus in rebus” – Este o măsură „metaforic” succesul unei persoane. în toate. Trebuie să ştim când, cum şi unde să facem apel la laude. Să nu Lauda nu este altceva decât uităm că de obicei găina care umbra virtuţii – auto- supra- cotcodăceşte mult nu prea face ouă. dimensionarea persoanei noastre ne poate conduce la atribuirea unor merite care de fapt nu sunt ale noastre, la „îmbrăcarea unor haine” tentante pe care nu le merităm, cu scopul de a ieşi în evidenţă. Elena Ungureanu, Studentă, Facultatea Din punct de vedere personal de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, pledez pentru valenţele pozitive, spre Specializarea Psihologie Generală, UAIC, Iaşi 37
- 37. Eseu Lauda și stima de sine Pornim de la analiza a două nu știi să prezinți, nu e o atitudine care cuvinte, care pare că se contrariază și să genereze feedback de bună calitate. explicația din Dicționarul Explicativ, “Stima de sine” este atunci când te care pleacă din nou către alte două cunoști foarte bine, când știi ce poți direcții. Prima dată avem LAUDA. Fie realiza și ce ai realizat, dar trebuie ca este așa “A exprima prin cuvinte toate acestea să se vadă, altfel intrăm prețuirea, stima față de cineva sau pe direcția laudei de sine. ceva; a aduce laude, a elogia” sau, așa cum e filtrat prin mintea tuturor, “Stima de sine”, de multe ori diferit de fiecare dată, “apreciere, este creată de cei din jurul nostru, aroganță, atenție, cinste, cinstire, acele persoane care văd și apreciază considerație, fală, fudulie, infatuare, ce facem și cum facem. “Lauda de înfumurare, îngâmfare, mândrie, sine” contrazice totul dacă nu există și onoare, orgoliu, prețuire, respect, minima apreciere a “celorlalți”. Însă semeție, stimă, trecere, trufie, există greșeala de a cădea în brațele vanitate, vază”. Vine cuvântul STIMA laudei atunci când ne preamărim, când “(persoane sau valori umane); a trata nu calculăm și echilibrăm aprecierile cu stimă (izvorâtă dintr-un sentiment celorlalți. Aici este problema cea mai de înaltă apreciere); a respecta” sau mare. Echilibrul personal în a balansa astfel, “Prețuire deosebită a meritelor aprecierile. Să existe din partea și a însușirilor cuiva sau a ceva; cinste, noastră un discernământ, o corecție considerație.” dacă este cazul, nicidecum o supra-apreciere. Atunci când ești Înțelegerea fenomenului e lăudat prima data trebuie să te critici, atunci când facem diferența între și pe urmă rezervi ceva loc celorlalte. “lauda de sine” și “stima de sine”, care de foarte multe ori nu sunt Bătălia se dă în conștiința compatibile, și nu are de ce să fie așa. fiecăruia dintre noi. Este nevoie să “Lauda de sine” ține mai mult de parte arătăm cine suntem, de ce suntem negativă a felului de a “arăta” cine așa? Când este momentul cel mai ești. Poate ai făcut ceva deosebit, dar potrivit? Cine validează toate acestea? 38
- 38. Eseu Răspunsurile le găsim de multe oamenilor, a societății, cunoașterea ori în propriul comportament, în propriilor defecte și calități, însușirea cadrul grupurilor la care ne afiliem. unei responsabilități în fața celor în care te vrei apreciat, sau te Apropierea de adevăr se face auto-apreciezi. Distanța e mare, dar prin respectarea unor principii, valori, nu e imposibilă de atins și cuprins. iar “stima de sine” vine în completare, Dacă ar fi să ajungem toți la o “stimă dar vine în mod natural, nu e forțată de sine”, vom fi capabili să apreciem, de o așa numită “laudă”, o atitudine să criticăm, să fim criticați, să ne incorectă cauzată de o incapacitate negociem statutul, dar toate acestea comportamentală și care nu este prin învățare. O învățare despre tine și învățată. apoi despre ceilalți. Mai ușor de atât nu se poate. Pentru a ajunge la o stimă de Dragoș-Andrei Preutescu, Iași,Student, sine e nevoie de parcurgerea unor Facultatea de Filosofie și Știinte Social- e t a p e . D e c u r ă ț i r e a Politice, Specializarea Relații comportamentului, de înțelegere a Internaționale și Studii Europene 39
- 39. Eseu Avangarda - de la respingere la lectură febrilă - În viaţa cotidiană, prima Elegie impresie joacă un rol important în Tristan Tzara stabilirea unor relaţii; în domeniul literar-artistic, în triada autor- operă- Sufletul bătrân, iubito, flori de vară cititor, lucrurile se petrec cam la fel. vrei să pară Concretizând, mă refer la o mai puţin Păsările stau în colivii închise iarna bună primă impresie pe care mi-am Te iubesc cum cheamă dealul trupul format-o faţă de curentul avangardist văii primitoare în literatură şi la o întoarcere la 180 Sau pământul cum iubeşte ploaia de grade în planul aprecierilor şi al deasă şi roditoare dezaprobărilor, petrecută la o Te aştept în fiece seară la fereastră lectură…mai atentă. deşirând mărgelele Aşezând cărţile, recitându-mi Nu ştiam la început ce versurile înseamnă avangardă, care i-au fost Şi mă bucur când în curte latră câinii, forţele motrice, care îi este scopul, latră câinii felul manifestării, care îi sunt Şi când vii să stai la mine până mâine reprezentanţii. Vag se contura în până mâine gândul meu o idee despre poeţi sătui Sufletul meu fericit e ca odaia noastră de rimă şi ritm şi doritori de a scrie caldă despre orice şi despre nimic; am Când ştiu că afară ninge şi că strada-i pornit din necunoscut spre albă. explorarea unui nou domeniu în literatură, în poezie şi mă aşteptam la Despre iubire…în avangardă « neînţelesuri şi mai mari ». Surpriza lecturării unor poezii de avangardă Khalil Gibran nu s-a limitat la suflul proaspăt adus de noua mişcare artistică; mi-a Dacă eterna existenţă se transformă, depăşit aşteptările şi m -a înseamnă că va fi şi mai frumoasă . determinat să îmi placă foarte mult Dacă dispare, înseamnaă că va reveni ceea ce respinsesem la început. cu ceva încă mai sublim. Dacă doarme, înseamnă că visează E frumos când te înşeli… într-o la o deşteptare mai bună, manieră ca aceasta. căci fiecare renaştere este încă mai măreaţă. 40
- 40. Eseu Înlocuind lexemul «existenţă» viaţa şi moartea, realul şi imaginarul, din versurile lui Khalil Gibran cu trecutul şi prezentul, comunicabilul şi «literatura» ori «poezia», crezând în incomunicabilul(…) încetează să mai evoluţie şi schimbare, având în spiritul fie percepute contradictoriu», în critic fiorul de încredere şi percepţia cubismul ( care cere o interpretare p o t r i v i t ă p r i v i n d va l a b i l i t a t e a rece, logică, geometrică) şi în propriilor idei , percepem avangarda constructivismul înclinat spre un în sensul unei veritabile transformări sincretism al artelor şi «într-o a artei, care revine cu o originalitate estetizare a subconştientului» care debordantă- constând în spiritul numeşte expresionismul (Mihail negator, în hazardul pur, în libertatea Cosma). incomensurabilă a spiritului, a cuvântului, în spontaneitate şi care “...această idee a suzeranităţii visează «la o deşteptare mai bună» a hazardului nu-şi atinge poeziei din criza literaturii care paroxismul în toate scrierile lui echivalează, după avangardişti, cu Tzara” închistarea ei în forme instituţionale, cu suprimarea valorii ei în împărţirea Definirea literaturii pe genuri şi specii literare, în rigorile avangardiste este într-o relaţie de de compoziţie, de limbaj etc. simbioză cu revistele literare «Contimporanul», «Integral», «unu», Echivalentă cu «acţiunea de «75 HP», «Simbolul», iar unul dintre şoc, frenetică, anarhică, îndrăzneaţă» rezultatele acestei relaţii este tocmai (Gabriela Duda), având funcţii sincronizarea literaturii române cu regeneratoare şi deschizătoare de cea europeană, haina scandaloasă pe drumuri, avangarda îşi îngloba în care ele (revistele) o îmbracă manifeste artistice ideile de susţinere dovedindu-se a fi cea mai eficientă a emancipării de sub dominaţia modalitate de comunicare cu publicul trecutului, de anulare a oricărei şi în timp, un adevărat «brand» al intenţii de artisticitate a textului, de artei moderne. disponibilitate de a-şi asuma orice experienţă înnoitoare şi chiar O modalitate de comunicare cu riscantă, spre a se dispera în chip lectorii şi de iniţiere a lor în spiritul revoluţionar-artistic în dadaismul avangardei este «Poemul dadaist» al «neîncrezător», care «aboleşte lui Tristan Tzara care explică manieră profeţiile viitorului, care pledează de concepere a unui text poetic pentru neprevăzut şi pentru dadaist, eliberat de orice canoane, «arbitrariul total»(G.Duda), în promovând hazardul ca unic exerciţiu futurismul cu stil telegrafic, în de creaţie. suprarealismul care «cere eliberarea expresiei umane de sub toate To t u ş i , a c e a s t ă i d e e a formele» şi care coincide, după André suzeranităţii hazardului nu-şi atinge Breton cu «punctul spiritului în care paroxismul în toate scrierile lui Tzara, 41
- 41. Eseu după cum îna sa «Elegie» întrucât se resimte sentimentul automatismul pur este îndulcit de conştientizării iubirii şi notele de lirism ale sufletului, tratând repercursiunilor lui- «te iubesc», «mă de altfel, tema iubirii. bucur», «sufletul e fericit» şi o uşoară notă de melancolie ce persistă din Cu atitudine, Tzara are o altă epitetul «suflet bătrân», însă trăirile optică asupra sentimentului de specifice elegiei- tristeţe, regret, jale, sorginte divină, după cum îl apreciau durere, nostalgie generate de anticii şi romanticii, asupra erosului- dragostea neîmpărtăşită- nu compun drept ideal de moralitate la clasici ori fondul sufletesc al eului liric. Astfel, modalitate supremă de cunoaştere( la avangardistul nu se supune tuturor modernişti- Blaga) şi-l valorifică prin rigorilor elegiace, reiterând principiul motivul chtonic, motivul ploii, al dadaist «arta fără tipare». ferestrei, al căminului protector. De remarcat este simetria i n c i p i t- f i n a l , î n t r e c e l e d o u ă Tristan Tzara nu ridică iubirea la anotimpuri antagonice-«vara»- rangul primatului existenţial, nu o «caldă» şi «iarna»-«ninge», «strada-i vede ca pe o cale de accedere spre albă» care susţin persistenţa absolut, ca la Eminescu, Blaga ori sentimentului iubirii, independenţa lui A r g h e z i , î n s ă i n s i s t ă a s u p ra faţă de temporalitate şi este certificat diversităţii trăirii sentimentului, un climax al stării spirituale, surprinzându-l pe eul liric în mai multe determinat de « reperarea » iubitei în ipostaze : eul îndrăgostit, îmbiat de spaţiile interior şi exterior, mereu iubita la întinerire, vitalizare, exaltare alături de eul poetic: «Sufletul sufletească- «Sufletul bătrân, iubito, bătrân»- «sufletul meu fericit». flori de vară vrei să pară», eul îndrăgostit, capabil de conştientizare Astfel, tema este susţinută la a corespondenţelor între om-natură şi nivelul fiecărei secvenţe poetice care care echivalează iubirea cu o nevoie constituie o îngemănare a planului obligatorie, fizică şi spirituală- lăuntric cu cel al naturii prin prezenţa secventa a doua, eul înclinat spre iubitei- aceasta devine laitmotivul meditaţie, eul nerăbdător şi eul textului. De la început ea este împlinit prin şi in iubire : « Sufletul invocată şi pusă în relaţie cu eul liric meu e fericit ». predispus la meditaţie, la oniric, la o stare abuzivă, reperată în epitetul Titlul, «Elegie», care este o personificator «sufletul bătrân», în mărturie că spiritul negator al verbul «a părea» şi în metafora «flori avangardistului nu se manifestă de vară», marcând bucuria şi plenar în poezie, căci destructurarea frumuseţea care se-nsămânţează în textului poetic nu a dus la abolirea sufletul eului liric prin iubire. Cu versul structurii strofice, la încadrarea într-o al doilea se instituie mişcarea specie literară, se află într-o oarecare browniană a elementelor textului neconcordanţă cu discursul liric, poetic avangardist, reiterată în fiecare 42
- 42. Eseu secvenţă lirică, dupăcum trecerea la frământarea, nerăbdarea, aşteptarea planul exterior pigmentat cu sugestii, iubitei : « Te aştept în fiecare seară la trimiteri conotative la cel interior, se fereastră deşirând mărgelele/ face brusc, spărgând tiparele sintaxei Aşezând cărţile, recitindu-mi şi ale punctuaţiei. De aceea, ideea versurile». Liantul între lăuntric şi zborului icaric, a elanului dyonisiac exterior, între eul liric şi iubită este curmat prin simbolul «coliviei», a reprezentat tocmai de motivul «păsărilor- metafore ale avântului ferestrei, ca permisiune de existenţial- închise»- epitet static- se întrepătrundere a planurilor, ca prezintă ca o punere în practică a dovadă a sincerităţii şi ca expresie a «metodei de cunoaştere a sinelui», în aşteptării, fapt susţinut şi de metafora sensul că poetul ascultă doar «mărgelelor» care închistează ideea impulsurile spirituale, fără a se ocupa de scurgere a timpului, «mişcare a de o corespondenţă mai vădită între minutarelor vremii». Imaginile elementele imaginarului poetic. vizuale, constituirea unui cadru intim, ocrotitor, de aşteptare, conturează Următoarea secvenţă lirică este imaginea romantică a eului poetic impregnată de aroma romantică, dar «Aşezând cărţile, recitindu-mi şi expresionistă printr-o îmbraţişare a versurile «Şi»-ul expresionist cu care planurilor uman- terestru şi astral, debutează următorul distih subliniază uman-universal, printr-o tensiune de emoţia, bucuria îndrăgostitului care apropiere a acestora dusă până la ştie de apropierea iubitei prin identificare prin iubire, utilizând intermediul semnelor planului comparaţia şi centrându-se pe exterior- « latră câinii »- imagine «imaginea care transgresează auditivă şi care doreşte prelungirea registrele retorice» (Gabriela Duda)- momentului apropierii de iubită «Şi specifică avangardei- «Te iubesc cum când vii să stai la mine până mâine, cheamă dealul trupul văii primitoare/ până mâine». Repetiţiile de la finalul Sau pământul cum iubeşte ploaia versurilor traduc emoţia eului liric, deasă şi roditoare». În această însă, mai cu seamă, sunt mărci ale secvenţă lirică, pământul nu stilului avangardist, dupa cum lipsa anticipează înghiţirea organicului, covârşitoare a semnelor de punctuaţie moartea, iar ploaia nu constituie şi oarecum ilogicul repetiţiei sunt disoluţia existenţei ca la simbolişti, ci semne ale testării automatismului pur. sunt privite sub semnul rodniciei, al împlinirii, după cum iubirea conferă Finalul poeziei vizează prin restabilirea androginismului, împlinirea erosului, după cum belşug, unitate, absolutizare. « sufletul fericit e », după cum spaţiul este umanizat de un cuplu şi nu de eul Spleenul nu este încărcat de însingurat – «odaia noastră caldă»- conotaţiile simbolismului, trădând, în epitet- şi după cum senzaţia de secvenţa a treia, emoţia reîntâlnirii, ocrotire domneşte în căminul 43
- 43. Eseu îndrăgostiţilor, protejat defrigul iernii. Remarcabilă la poetul care-şi Remarcabilă este imaginea «învaţă» lectorii cum să facă un «Poem romantică a iernii, dominată de albul dadaist» este nerespectarea trăsăturii pur, calm, pecetluită de prelungirea avangardei de anulare a oricărei intenţii dragostei dincolo de planul interior. de artisticitate a textului, deşi topica şi Ipostaza cuplului poate coincide cu alternările planurilor ţin de testarea aceea a «păsărilor care stau închise în a u t o m a t i s m u l u i p u r. A c e a s t ă colivii iarna»- din prima strofă- însă «ilegalitate» «făcută» dadaismului de erosul anihilează orice energie către reprezentantul lui cel mai de negativă, refuză ideea de suprimare a seamă este generată de libertăţii şi sugerează protecţia şi întrepătrunderea unor pigmenţi dorinţa îndrăgostiţilor de a se stabili în expresionişti- «avântul către natura nucleul- planul interior-celulei- planul intimă a lucrurilor», «adâncire în sine şi exterior-, într-un cerc concentric, în obiect,(…) simbol, interpretare»( preluând ipostaza lirică expresionistă Mihail Cosma) şi de considerentul de «centru generator al universului» definitoriu al avangardei, acela de prin iubire. transformare a «poeziei în act existenţial»,( Ion Pop), de redefinire a Totodată, tema poeziei este ei ca poezie trăită, fundament al unui susţinută şi la nivelul lexico- nou comportament liric. morfologic, întâlnind numeroase cuvinte din câmpul lexical al iubirii- Originalitatea lui Tristan Tzara se «sufletul», «iubito», «te iubesc», «mă «solidifică» prin sincretismul mai bucur», «fericit», «noastră» şi prin multor orientări/ curente avangardiste, subiectivitatea lirismului, întreţinută iscând chiar contradicţii între ideile şi de formele pronominale de pers.I sg. maniera de relevare a ideilor în operele şi pl. şi a II-a sg., de vocativul sale, respectând în acest sens, «iubito». Noutatea de tip avangardist principiul coincidentia oppositorum , se instituie la nivelul sintactic, prin definitoriu pentru avangarda care, preferinţa pentru inversiunea topicii, dorindu-se a fi o antiartă, prin nesupunerea faţă de regulile de antiliteratură, ajunge să fie coordonare, de punctuaţie, iar la nivel antiavangardistă, după cum stilistic prin multitudinea imaginilor consemnează şi Gabriela Duda în poetice «împletite» într-o alternanţă «Literatura românească de de planuri, de hazardul de tip dada. avangardă». Curioasă este însă organizarea discursului în distih elegiac, respectând rigorile prozodice ale elegiei clasice- se întâlneşte rima şi o Muraraşu Luciana Ionela- Studentă, încercare de balans a măsurii Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social- versurilor – 14-16 silabe-. Politice, Specializarea Comunicare și Relații Publice, UAIC, Iaşi 44
- 44. Domenii de interes Importanţa voluntariatului Consider că una dintre cele mai suferinzi de sindromul Down. Am fost importante comori ale omului este uimită să văd bucuria de pe chipurile sufletul, însă pentru a rămâne bine lor, au o lumină caldă în ochi şi un conservat, trebuie să fim buni, zâmbet care subliniază puritatea omenoşi, să dăm dovada de copilăriei, dar şi o bunătate demnă de verticalitate, şi nu în ultimul rând să apreciat. A fi voluntar printre aceşti participăm la activităţi de caritate. copii te încărcă pozitiv, te face să Voluntariatul este componenta apreciezi viaţă şi lucrurile simple din fundamentală a societăţii civile. El ea. Chiar dacă ni se pare firesc să avem însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii toate abilităţile fizice şi psihice ale omului: pacea, libertatea, necesare, nu ştim a le aprecia, decât oportunitatea, siguranţa. Consiliul atunci când le pierdem; este o lege a Naţional al Voluntariatului îl defineşte firii: apreciezi întotdeauna un lucru ca: “Activitatea desfăşurată din după ce îl pierzi, şi ai face orice să-l proprie iniţiativă, de orice persoană recâştigi. Voluntariatul ne dă şansa să fizică, în folosul altora, fără a primi o apreciem lucrurile înainte de a fi contraprestaţie materială”. pierdute. Am învăţat că boală nu este Pot spune că activităţile de un stigmat, ci o nedreaptă voluntariat dezvoltă spiritul civic şi condamnare, şi vreau să le arăt acestor spiritual de echipă şi contribuie la o copilaşi că au dreptul să zâmbească, să bună relaţionare între spere, să viseze şi să fie fericiţi. cetăţeni/voluntari. Personal, m-am implicat în Voluntariatul înseamnă activităţi de voluntariat şi am primit RESPONSABILITATE. adevărate lecţii de viaţă; am învăţat Este important să fim că ingredientele principale în responsabili, să împărtăşim zâmbete, activităţile sociale nu sunt nici banii, idei, impresii, întrucât aceste acte ne nici numărul de oameni implicaţi, ci fac să fim mai buni, mai omenoşi, mai pasiunea cu care lucrează cei care darnici, iar toate acestea înseamnă să sunt dispuşi să-şi petreacă timpul fim mai sufletişti, înseamnă să avem o pentru a fi de ajutor unor sufletele comoară demnă de invidiat, mult mai sincere. Cea mai importantă lecţie preţioasă decât una materială, pentru pentru mine este faptul că nimic nu se că ceea ce ne rămâne peste ani este compară cu zâmbetul de pe chipul sufletul şi amintirile frumoase. unui copil cu care soarta a fost prea dură. În localitatea Cehu-Silvaniei Pop-Cozac Iulia, Jibou, Județul Sălaj, există un centru de zi pentru copiii elevă Liceul Teoretic “Ion Agârbiceanu” 45
- 45. Domenii de interes Ce cred eu despre voluntariat Să crezi în cei de lângă tine și să dai tot ce poți pentru a-i ajuta, pare în ziua de azi ceva imposibil, sau deloc prioritar. Sunt din ce în ce mai mulți oameni care au nevoie de ajutor, dar în același timp, tot mai mulți indiferenți. Să nu mai aducem aminte de impactul acestora asupra naturii. Aici însă intervin Voluntarii, care nu cred că sunt în număr mai mare de aproximativ 40 în fiecare oraș. Curios e faptul că restul cetățenilor îi apreciază, dar nu vor să se implice, sau în cel mai rău caz critică și acuză că toate acțiunile de ecologizare, sau de ajutor social, sunt o pierdere de timp. Poate vă gândiți ce îi mai determină să își continue evenimentele și în același timp să-i facă și pe restul să înțeleagă impactul unor astfel de acțiuni. Ca voluntar de aproximativ 8 luni, pot spune cu sinceritate că nu există bucurie mai mare să vezi că ajutorul îți este răsplătit cu un zâmbet călduros, care spune cât o mie de cuvinte, și totodată valorează mai mult decât orice sumă în bani. Nu e vorba de religie, etnie, vârstă sau categorii sociale. Ține de solidaritate și de plăcerea de a ajuta la nevoie. O îmbrățișare într-o zi friguroasă poate fi cel mai frumos cadou, iar un copac plantat într-un colțișor uitat de lume îți poate oferi un moment unic de conexiune cu natura. Contează mai mult ce dai, decât ce primești. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, 2011 este anul Voluntariatului. Perioada în care acțiunile de caritate și ecologizare sunt în floare. Dacă și numărul oamenilor implicați ar crește precum cel al evenimentelor, sunt sigură că nu vor exista remarci negative (așa cum probabil sunt deja) împotriva acestei decizii ONU. Voluntarii sunt oamenii din umbră, cei care pun „treaba pe roate”, cei care îi ajută uneori și pe cei care nu ar trebui să fie ajutați. Nu au parte de glorie, de paparazzi sau mașini ultimul răcnet, dar primesc o admirație discretă și sinceră. Voluntariatul îți îneacă setea de bani. Într-o societate unde valorile morale sunt la pământ, iar goana după avere devine din ce în ce mai tragică, voluntariatul este exclus ca posibilă activitate din timpul liber. Marea majoritate preferă ore întregi la birou (asta dacă mai au norocul să lucreze într-unul), pentru o creștere a bugetului deloc semnificativă, decât o acțiune de caritate într-un centru de orfelinat. Ca voluntar, poți învața să iubești tot ce te înconjoară, să deosebești binele de rău, și mai ales să te implici atunci când observi că ceva nu e aşa cum ar fi normal. Îți folosești energia și ideile într-un mod constructiv, lucru ce te ajută la o dezvoltare personală ideală, o ascendență proprie spre o nouă societate ce promovează valorile personale și inteligența. Popinciuc Mădălina, Brașov, elevă, Colegiul Național "Dr. I. Mesota" Clasa a-11-a 46
- 46. Domenii de interes Voluntariatuleste ca prima dragoste – aproape inevitabil, dar trece întotdeauna Denis Iuliana Diaconu devine fericită. Și devii și tu fericită. Fericirea ta îi molipsește pe cei din jur. Prietenii tăi vor să-l cunoască și ei. Iar tu te bucuri. Nu ești geloasă, pentru că știi că el are iubire și atenție pentru întregul pământ și chiar mai mult. Și deveniți o familie. Cu toții. Creșteți împreună, semănând în jurul vostru lumină și speranță. Iar apoi vine timpul când trebuie să îl lași să plece. Și știi că așa este cel mai bine, chiar dacă o parte Atunci când îl vezi pentru întâia din tine ar vrea să rămână mereu cu oară, ți se pare fascinant. Vezi el. Vine ziua în care fiecare dintre voi oamenii, vezi faptele, vezi rezultatele. trebuie să meargă mai departe pe Ți se pare atât de departe, chiar dacă drumul său. Dar vei păstra în suflet atât de aproape. toate zâmbetele și clipele minunate Pentru prima întâlnire cu el te pe care ți le-a dăruit, toate chipurile pregătești minuțios timp de câteva care s-au bucurat împreună cu tine și ore. Nu știi ce să porți și cum să te un mare ”Mulțumesc”. Și el îți va porți. Ai vrea să impresionezi, dar ți-e păstra chipul și zâmbetul în sufletul frică să nu exagerezi. Până la urmă, său. încă nu știi ce îi place. Nu îți va aduce Îţi mai aduci aminte de ziua flori, dar îți va aduce zâmbete. Și vei când l-ai văzut pentru prima oară? înțelege că e chiar mai minunat decât Mai ții minte ce gândeai? Mai ții minte ai crezut la început. Și nu este deloc cum îl admirai pentru tot ce făcea, ca ceilalți. Este sincer, te face să cum încercai să înțelegi ce energie îl zâmbești și îți umple inima de mișcă? Mai ții minte cum te simțeai bucurie. Și nu își dorește nimic de la mică și aveai impresia că nu vei reuși tine, decât ceea ce ai vrea tu să-i dai. niciodată să ajungi ca el? Ai văzut că Cu timpul începi să îl cunoști se poate? mai bine. Și realizezi că relația voastră are impact și asupra altora. Și Olga Bondari, Rep. Moldova, Studentă, cu cât mai mult evoluează aceasta, cu Facultatea de Matematică, UAIC”, Iași atât mai multă lume în jurul vostru 47
- 47. Pânza de păianjen "S-a trecut pe lângă valori aşa cum trece un bivol pe lângă o floare rară, care unui om îndrăgostit de frumos i-ar tăia respiraţia. Şi ce face bivolul, în cel mai nefericit caz, este să mănânce floarea cu pricina, ca să-şi potolească niţel foamea. Este un exemplu absurd, dar, din nefericire, bazat pe realitate. Şi să nu credeţi că mi-aş fi permis să compar tineretul de azi cu un bivol ce rumegă o floare, fie ea şi rară! Nu, lucrurile stau exact invers. Tânărul de azi este exact această floare, iar bivolul este timpul, poate chiar şi moartea care ne macină pe toţi cu o indiferenţă strigătoare la cer. Fiecare dintre voi este o floare; iar dacă nu veţi face tot posibilul ca să nu răsăriţi şi să nu înfloriţi în calea bivolilor, atunci de ce am mai vorbi despre valoare, despre sens? Tu ai viaţa în mâinile tale. Opreşte-te, rămâi măcar pentru un timp singur şi pune-ţi întrebarea: de ce trăiesc eu? Aici stă cheia valorii tale!” (Monahul Paulin – “Rugăciuni către tineri”) -1- -2- Tineretul şi valorile sunt un De fiecare dată când le spun subiect discutabil. Voi juca rolul colegilor, sau prietenilor care sunt pesimistului care crede că peste 90% valorile și principiile mele, râd de din tineretul de astăzi nu mai mine. Mi-am dat seama că nesăbuința cunoaşte cuvântul „valoare”, nici e dureroasă, dar în niciun caz pentru măcar ca parte de vorbire. Consider Ei, cei care râd. E dureroasă pentru că majoritatea tinerilor nu-şi mai noi cei care urmăm un drum mai bine îndreaptă atenţia spre lucruri cu ancorat în taina vieții și a înțelegerii de adevărat importante cum ar fi oameni. Cei în vârstă reacționează participarea la un eveniment cultural, altfel: “Voi tinerii, ăștia cu valori, în lectura unei cărţi sau dragostea faţă locul vostru....” Ce gândire limitată și de ţară. Sunt lucruri care la ora lipsită de sens. Viața pentru ei e doar aceasta sunt considerate ciudate sau în ideea de a fi un personaj “dur”, lipsit neimportante. O poezie sau un cântec de scrupule. Eu i-aș compara pe deosebit nu ne mai stârneşte aceștia cu un alt animal, lupii, cei care interesul. Ne învârtim în virtutea sorţii pândesc și abia așteaptă să te înhațe, şi viaţa noastră este etalonul unei să profite de “defectul” tău, acela de a vieţi nesemnificative, adusă la cel mai avea valori și de a le respecta. Eu am înalt grad al monotoniei. “viața în mâinile mele” și nimic nu mă Aşadar oamenii şi-au pierdut îndepărtează de ea, nici cel mai verticalitatea pentru că şi-au uitat viclean dintre vicleni, pentru că am valorile. valorile și principiile cimentuite în inimă și minte. Întotdeauna o să fiu o Ionela Radu, elevă, Clasa a-11-a D floare, un “busuioc de stâncă” ce Colegiul Naţional „Garabet Ibrăileanu” crește natural cu ajutorul ploii și a Iaşi vântului și a soarelui și a tot ce este frumos în jurul meu. Dragoș-Andrei Preutescu, Student, Facultatea de Filosofie și Știinte Social- Politice, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, UAIC, Iaşi 48
- 48. Pânza de păianjen -3- tale. Opreşte-te, rămâi măcar pentru un timp singur şi pune-ţi întrebarea: În zilele noastre „valoarea” a de ce trăiesc eu? Aici stă cheia valorii devenit una dintre cele mai frecvente tale!" teme de dezbatere, făcându-se referire direct sau nu, implicit sau nu, Elena Ungureanu,Studentă, Facultatea conştient sau nu, la acea categorie de de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, oameni care reprezintă tineretul. În Specializarea Psihologie Generală, UAIC, societatea secolului XXI, observăm Iaşi cum existenţa bunului simţ se reduce treptat, viciile capătă amploare şi se diversifică, iar lipsa reperelor morale -4- atinge cote îngrijorătoare. În aceste condiţii, tânărul de azi se află într-un Mi s-a întâmplat să aflu dintr-o dezechilibru moral. Existenţa şi anumită discuţie că o persoană nu are optarea pentru un anumit sistem de standardele pe care le urmăreşte un valori cere manifestarea solidarităţii băiat. Întrebarea următoare a fost: aproapelui, responsabilitate faţă de care sunt aceste standarde? După ce viaţă şi sănătate sufletească. În se ghidează majoritatea tineretului fragmentul citat se face apel la din ziua de azi? Care sunt conştientizare, la necesitatea opririi prejudecăţile adolescentului acestor din ritmul alert al vieţii şi încercarea de vremuri? Am înţeles că în ziua de azi a răspunde fiecare la următoarea dacă eşti puţin diferit nu eşti acceptat, întrebare: „dacă nu veţi face tot dacă ai curajul să îţi menţii punctul de posibilul ca să nu răsăriţi şi să nu vedere nu eşti considerat un luptător înfloriţi în calea bivolilor, atunci de ce ci mai degrabă un ciudat, care nu este am mai vorbi despre valoare, despre la modă. sens?” Purtând diferite discuţii aflu că tinerii îşi îndreaptă atenţia mai mult Din punct de vedere personal, spre ceea ce e la modă, având astfel consider că o analiză a „tineretului” tendinţa să îşi uite propiile lor din prisma valorilor promovate trebuie prejudecăţi. Mulţi îşi uită valorile doar privită ca un mijloc prin care omului i pentru a fi “cool” şi acceptaţi într-un se dă posibilitatea de a creşte spiritual anumit grup. şi de a-şi fructifica intenţiile bune faţă de sine şi faţă de societate. Un rol În ziua de azi avem tendinţa de important în selecţia şi formarea unui a uita din ce în ce mai mult să îi ajutăm sistem de valori îl are imaginaţia pe ceilalţi, de a ne răni atât sufleteşte creatoare, gândirea şi munca. Prin cât şi fizic. Uităm de standardele şi muncă şi efort propriu, omul poate legile morale scufundâdu-ne în transforma în virtute actele sale tehnologia secolului în care trăim. cotidiene. Toţi avem datoria de a folosi resursele pe care viaţa ni le oferă cu Adina Mălina Netcă, Studentă, Facultatea multă moderaţie şi responsabilitate şi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, de a nu ignora faptul că fiecare dintre Specializarea Psihologie Generală, UAIC, noi este făuritorul propriului său Iaşi destin. Aşadar, „Tu ai viaţa în mâinile 49
- 49. Pânza de păianjen -5- discuţie cu cineva. Din acest motiv trebuie să reprezinte exact modul în Auzim din ce în ce mai des care noi gândim, nu doar dorinţa de a replica « Uite cum a uitat omul de imita pe cineva sau din lipsă de valori! ». Şi încă nu înţeleg formularea altceva; ca şi în cazul preferinţelor ei deoarece fiecare om le deţine de culturale: trebuie să apreciezi ce îţi fapt, cu singura precizare că se face place ţie, nu doar ce este în vogă sau diferenţă între un sens pozitiv şi unul ce a fost apreciat de ceilalţi înaintea negativ. Fie şi un hoţ- nu înseamnă că ta. nu are valori pentru că nu respectă legea şi consideră că nu se merită a Şi ce este cel mai important de plăti pentru lucru când poţi să îl obţii notat, setul de valori se conturează în gratis şi uşor, ci pur şi simplu că tinereţe, momentul cel mai frumos din aceasta este principiul în care el viaţa unui om, unic, de care îşi va CREDE şi mijloacele prin care doreşte aminti mereu, în momente de să îşi îndeplinească scopul, nimic mai nostalgie, de cumpănă, de fericire. Nu mult. Fiecare individ îşi construieşte ar trebui să irosim oportunitatea de a propriul set de valori; îşi concretizează deveni acea floare demnă de admirat principiile în care crede, în care se preferând să începem încă de acum încrede şi după care se ghidează în ofilirea ei. Este nedrept atât pentru viaţă. Ele sunt cele care ne scot noi, cât şi pentru cei care cred în noi, în personalitatea din ceaţă, ne generaţia tânără. individualizează şi ne caracterizează pe noi ca fiinţe umane. Le luăm în Irina Ivanov- Studentă, Facultatea de considerare când alegem drumuri Filologie şi Ştiinţte Social-Politice, diferite în viaţă, când facem faţă Specializarea Comunicare şi Relaţii dificultăţilor, chiar şi când purtăm o Publice, UAIC, Iaşi 50
- 50. Credința A doua şansă După ce a trăit o viaţă plină de ceilalţi! Spune-i lui Dumnezeu să-mi egoism, în care nu s-a gândit decât la trimită alt fir, ca să scap odată de aici! el, nepăsându-i de cei din jur, un om a - Nu se poate! - i-a răspuns îngerul. ajuns în iad. Cât de mult s-a căit - Cum aşa ? Doar n-am nici o vină, firul atunci pentru tot ce făcuse! Dar era s-a rupt din cauza lor! prea târziu. Chinuindu-se zi şi noapte - Ba nu, firul s-a rupt din cauza ta şi a în flăcările iadului, se ruga încontinuu: invidiei tale. Firul acela era firul - Iartă-mă Doamne, am greşit, dar credinţei şi ar fi putut ţine şi tot iadul acum m-am lecuit. Nu mai sunt egoist dacă ai fi avut încredere în cuvântul lui deloc, ajută-mă Doamne că m-am Dumnezeu şi dacă nu te-ai fi gândit schimbat şi nu mai am pic de răutate doar la tine. Ai spus că te-ai lecuit de în mine! egoism şi că acum îţi pasă de În timp ce se ruga el, a apărut aproapele tău, dar nu este adevărat. deodată un înger, care i-a spus: Fiind la fel de păcătos şi rău, firul nu - Bucură-te omule! Dumnezeu ţi-a te-a ţinut; de aceea s-a rupt. ascultat rugăciunea şi vrea să-ţi dea o În viaţă nu va reuşi cel rău, cel şansă să vii în rai, dar oare te-ai zgârcit şi interesat doar de propria schimbat cu adevărat ? persoană. Poate că va strânge averi, - Sigur că da - zise omul cu nerăbdare dar în sufletul său cu ce se va alege ? - sigur că m-am schimbat! Dar cel ce îi ajută mereu şi cu - Bine! - a mai spus îngerul. Vezi firul dragoste pe ceilalţi, acela strânge în care coboară acum spre tine ? Dacă inimă comori cereşti, devenind om cu te vei urca pe el, vei ajunge în rai şi vei adevărat, căci om este doar cel ce scăpa de chinurile de aici. trăieşte pentru oameni. Nespus de bucuros, omul a început să se caţăre pe firul ce atârna deasupra iadului, numai că, pe măsură ce se urca, a băgat de seamă că firul se subţia din ce în ce mai tare. Când s-a uitat dedesubt, să nu-şi creadă ochilor! Mulţi păcătoşi se atârnaseră de firul său, încercând cu “Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor disperare să scape din flăcările de Dumnezeu! iadului. Nu căuta plăcerea în tine şi o vei - Ce faceţi ?! - strigă omul speriat. găsi în ceilalţi!” Daţi-vă imediat jos, o să se rupă firul Sfântul Maxim Mărturisitorul şi o să cad iarăşi. Daţi-vă jos, n-auziţi ?! - ţipă omul cu disperare şi începu să-i lovească cu picioarele . În clipa aceea, firul s-a rupt şi au căzut cu toţii. text selectat de Gâlcă Mihai Cornel, - Of, îngerule, uite ce mi-au făcut Profesor de Matematică, Iaşi 51
- 51. Drept și societate Logodna în noul cod civil Pentru prima dată în legislaţia căsătorie. De aceea orice promisiune modernă a României, noul cod civil de căsătorie este considerată nulă adoptat prin legea nr. 287/2009 dacă tinde să îngrădească libertatea reglementează logodna, definită ca o persoanelor de a se căsători. Nefiind promisiune unilaterală de a încheia un contract, logodnei nu îi sunt căsătoria. Astfel noul Cod civil aplicate condiţiile prevăzute de lege reintroduce şi reglementările privind pentru acesta. Drept urmare nu este dreptul familiei, care, în mod nevoie ca logodnicii să fie capabili. tradiţional, constituie o parte a dreptului civil. “...încheierea căsătoriei potrivit promisiunii este o datorie Potrivit art. 283 din noul cod de onoare şi nu o obligaţie cu civil, “(1) Logodna este promisiunea valoare juridică” reciprocă de a încheia căsătoria. (2) Dispoziţiile privind condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei sunt În accepţiunea modernă a aplicabile în mod corespunzător, cu noţiunii, promisiunile de căsătorie sunt excepţia avizului medical şi a dublate de convieţuirea viitorilor soţi, autorizării organului administrativ un fel de "pre-mariaj" sau "căsătorie competent. (3) Încheierea logodnei nu de probă". este supusă nici unei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de Este important de precizat că probă. (4) Încheierea căsătoriei nu încheierea căsătoriei potrivit este condiţionată de încheierea promisiunii este o datorie de onoare şi logodnei”. nu o obligaţie cu valoare juridică, şi nu împiedică renunţarea, inclusiv Aşadar, logodna, aşa cum este unilaterală la proiectul de căsătorie, considerată in articolul de mai sus, despărţirea putând avea efecte este o promisiune maritală reciprocă juridice dacă ruperea logodnei are supusă condiţiilor de fond cerute c a ra c t e r a b u z i v s a u c u l p a b i l . pentru căsătorie, scutită de o condiţie Incheierea logodnei nu conferă un de formă şi care poate fi dovedită prin statut juridic anume, cu drepturi şi orice mijloc de probă, fără însă a îndatoriri de natură personală şi/sau reprezenta o “etapă” prealabilă patrimonială pe durata menţinerii obligatorie în vederea căsătoriei. promisiunii de căsătorie. Încheierea logodnei nu reprezintă o condiţionare, Acordul de voinţă al logodnicilor o certitudine privind o viitoare este foarte important, fiind aplicabile căsătorie între cei doi, deoarece dispoziţiile privind condiţiile de fond logodna nu produce consecinţe pentru încheierea căsătoriei, inclusiv juridice în timpul existenţei sale, ci cel privind consimţământul liber la abia când aceasta ia sfârşit. 52
- 52. Drept şi Societate Dispoziţiile legale privind ruperea logodnei, art. 284-287 din Art.286 – Răspunderea noul cod civil, au următorul cuprins:” pentru ruperea logodnei- (1) Logodnicul care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligat la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate. (2) Logodnicul care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligat la despăgubiri în condiţiile alin.(1). Art.287 – Termenul de prescripţie- Dreptul la acţiune întemeiat pe dispoziţiile art.285 şi 286 se prescrie într- un an de la ruperea logodnei. Art.284 – Ruperea logodnei- “...răspunderea pentru (1) Logodnicul care rupe ruperea logodnei apare în două logodna nu poate fi constrâns situaţii şi anume ruperea abuzivă să încheie căsătoria. (2) Clauza a logodnei şi determinarea penală stipulată pentru ruperea culpabilă a ruperii logodnei.” logodnei este considerată nescrisă. În ceea ce priveşte darurile de Art.285 – Restituirea logodnă, există obligaţia de restituire darurilor- numai în situaţia neurmării acesteia (1) În cazul ruperii logodnei, de căsătorie, fie că ruptura este sunt supuse restituirii darurile consimţită de cei doi, fie că se pe care logodnicii le-au primit în datorează doar uneia dintre părţi. Nu considerarea logodnei sau, pe se restituie darurile obişnuite decât durata acesteia, în vederea dacă bunul are o valoare importantă căsătoriei, cu excepţia darurilor raportat la posibilităţile materiale ale obişnuite. (2) Darurile se donatorului. Această obligaţie nu restituie în natură sau, dacă apare dacă logodna este urmată de aceasta nu mai este cu putinţă, căsătorie ori a luat sfârşit prin decesul în măsura îmbogăţirii. (3) unui logodnic, la fel şi în cazul Obligaţia de restituire nu există donaţiilor având o cauză străină de dacă logodna a încetat prin această promisune de căsătorie. moartea unuia dintre logodnici. 53
- 53. Drept şi Societate Potrivit art. 286, răspunderea nu a mai putut “îndura” şi a fost pentru ruperea logodnei apare în nevoit să rupă logodna, care să fie două situaţii şi anume ruperea suficient pentru a cere daune. abuzivă a logodnei şi determinarea culpabilă a ruperii logodnei. In În ceea ce priveşte dovada culpei, ambele, rezultatul este acelaşi, potrivit dreptului comun, reclamantul anume naşterea dreptului la care este cel care trebuie sa probeze despăgubiri pentru logodnicul elementele răspunderii pentru “victimă”. Astfel, se pot solicita cu ruperea logodnei. titlu de despăgubiri cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, Logodna se aseamănă cu a celebrării acesteia, a pregătirii convenţia matrimonială prin aceea că locuinţei conjugale, precum şi ambele se încheie de regulă înainte prejudicial moral suferit. de căsătorie, în vederea acesteia. Dar deosebirea constă în aceea că o Logodnicul de rea credinţă, adică convenţie matrimonială stabileşte cel care la data promisiunii reciproce care vor fi raporturile juridice dintre de căsătorie a cunoscut existenţa soţi cu privire la bunurile şi datoriile unor împrejurări de natura celor ce soţilor, prin alegerea unui anumit constituie cauză de nulitate a regim matrimonial, în timp ce căsătoriei, nu poate invoca în logodna este doar un proiect de favoarea sa dispoziţiile privind căsătorie. In plus, convenţia răspunderea pentru ruperea matrimonială produce efecte numai logodnei. de la data şi sub condiţia încheierii căsătoriei, în timp ce logodna Neexistând o definiţie juridică a încetează ca efect al încheierii cazurilor ce se pot încadra în sfera căsătoriei. noţiunii de abuz şi nici a sintagmei “în mod culpabil” care poate determina pe celălalt să rupă logodna, vor exista Alina Ionescu, Iași,Masterandă, situaţii în care cel care are interes va Facultatea de Drept, Specializarea invoca un simplu motiv în baza căruia Dreptul Afacerilor, UAIC, Iaşi 54
- 54. Părerea ta contează! Dacă te afli printre tinerii dornici de a-şi exprima ideile, de a-şi susţine punctele de vedere, de a-şi face simţită prezenţa în vârtejul ideilor, te aşteptăm cu drag să te alături echipei IUVENTA. Orice articol scris de tine poate contribui la modelarea unui nou reper în rândul tinerilor. Adresa de e-mail revista.iuventa@gmail.com îţi stă la dispoziţie! De asemenea, dacă doreşti să ne susţii şi să fii alături de noi la startul către un nou drum spre cultură, aşteptăm sugestiile, opiniile tale pe blogul revistei http://revistaiuventa.blogspot.com/ sau ne poţi contacta la următoarele numere de telefon: Elena Ungureanu – 0748.350.285 – redactor şef Dragoş-Andrei Preutescu -0741.540.172 – redactor şef-adjunct. Vă dorim mult succes în drumul spre cultură! Cu drag, Echipa IUVENTA. 55