http://revistaiuventa.blogspot.com https://www.facebook.com/RevistaIUVENTA http://twitter.com/RevistaIUVENTA

2. Membrii redacției
Elena Ungureanu, redactor-şef, Iaşi
Dragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, Iaşi
Irina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, realizare copertă și
autor foto-copertă, corector articole, Iaşi
Florin Adamache-PR, Iași
Denis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină, Iaşi
Oana Roman, coloborator fotografii
Mădlina Adina Netcă, colaborator fotografii
Prof. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque
latinitas”, Iaşi
Prof. Gâlcă Mihai Cornel, Iaşi
Alina Ionescu, Iaşi
Olga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi,
(Rep. Moldova)
Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi
Ioana Mădălina Gâdinceanu, Iaşi
Cornelius Drăgan, Vaslui
Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj
Luciana Muraraşu, Iaşi
Ioana Păltinel, Iaşi
Roxana Lixandru, Câmpulung
Dr. Simina Renţea, Constanţa
Sergiu-Andrei Flondor, Iaşi
Otilia Iutiș, Iași
Alecs Leșan, Iași
3

3. Cuprins
Cuprins
Editorial Persoana X
Sete de vară pag. 5 Interviu cu Dana Voicu pag. 6
Invitație la vis Floare de latinitate
Otilia vs. Bridget pag. 12 Zeul Jupiter pag. 17
Amurgul unui mai pag.14
Bula de săpun pag.15
Recenzie Compoziția frumosului
Foame uriașă de ocult și fantastic pag. 21 Cafea pag. 24
Strivit pag. 24
Destin pag. 24
Cântec în suflet pag. 25
Eseu Vacanța: o perioadă de călătorii
Ce e arta? Nu știu... pag. 30 și relaxare... pag. 26
Carpe diem pag. 32 Dimineața la țară pag. 27
Lipsa de activitate duce la conjucturi Gri sufletesc pag. 27
vicioase pag. 36 Dragoste de vară pag. 28
Ocupați de timpul liber pag. 38
Actualitatea lui Caragiale pag. 39 Ivirea de ea pag. 28
Mass-media și dualismul public-privat pag. 41 Stop me! pag. 29
Pânza de păianjen Multiculturalitate
,,Fericirea este drumul” pag. 50 L’importance de la vie de famille pag. 53
Credința Drept și societate
Text selectat pag. 54 Proiectul de revizuire a constituției pag. 56
4

4. Editorial
Sete de vară
Îşi scaldă timpul pliurile toate
etalându-şi strălucirea,
Ţâşnesc din vine aburi de libertate
anunţându-şi împlinirea.
Ascunse pe câmpurile verzi,
Se regăsesc bucurii
Agăţate de razele soarelui
Anunţându-ne împlinirea.
În carnea petalelor vii,
Mocneşte-o tăcere fierbinte.
Sub umbra cuvintelor,
Mângâieri de iubiri,
Muşcă din inimă.
Şi palme de adevăr,
Sfâşie temerile inocente
Aducând în prag de adevăr
Momente de dor.
Dragoș-Andrei Preutescu
Elena Ungureanu
5

5. Persoana X
Interviu cu Dana Voicu
Dana Voicu: ,,Bună, ce faci?” a luat naştere datorită unei ştiri din
,,Dilema Veche”
Vioaie, cu un stil hippiot al vestimentaţiei, deschisă şi cu privirea limpede,
actriţa principală din comedia românească ,,Bună, ce faci?” a fost încântată de
atmosfera orientală a ceainăriei din buricul târgului, unde ne-am întâlnit.
Savurând ceaiul şi întrerupând interviul pentru a adăuga câte ceva despre
zodiacul chinezesc, Dana Voicu a răspuns în cele din urmă tuturor întrebărilor cu
dezinvoltură persoanei care nu are nimic de ascuns. Soţie de regizor şi mamă a
două fete, Dana Voicu a vorbit despre familia şi munca ei cu o pasiune greu de
găsit la oamenii trecuţi de prima tinereţe.
Carmen Rotaru: De unde ideea să schimbe finalul? Dacă în ştire
filmului ,,Bună, ce faci?” ? Ştiu cei doi s-au despărţit, în film nu
că, indirect, aţi avut de-a face cu puteau rămâne împreună sau nu
naşterea scenariului. se putea recurge la un alt final?
Dana Voicu: I-am dat lui Alex ( n.r. D.V.: Nu e o întrebare pentru mine
Alexandru Maftei) un articol din pentru că vreau să răspund exact şi nu
,,Dilema Veche” de la rubrica ,,Cu ochii ştiu. Ei doi au vorbit, Lia (n.r.
în 3,14”. Acolo era un anunţ mic în care scenarista filmului, Lia Bugnar) şi cu
Mircea Vasilescu prelua din ,,Coriere Alex n.r. (regizorul filmului, Alexandru
dela sera” sau nu ştiu de unde, un soi Maftei), nu ştiu dacă s-au hotărât sau
de ştire, ştire- banc, să zic aşa. În Italia nu.
doi soţi au ,,chatuit'' pe Internet unul
cu altul, fără să ştie cine sunt şi când au C. R.: Dumneavoastră aţi vedea un
hotărât să se întâlnească şi-au dat alt final pentru ,,Bună, ce faci?” ?
seama că sunt soţ şi soţie, căsătoriţi de
mulţi ani şi, după această întâlnire, s- D.V.: Nu mi-am pus problema aşa. Nu
au şi despărţit. mă bag în lucrurile care nu mă privesc
şi nu mă pricep. Nu ştiu, ar trebui
C.R.: S-a gândit pe parcursul vorbit cu ei.
filmului, regizorul sau scenaristul
6

6. Persoana X
C.R.: Aţi vedea o altă actriţă în Munteanu în ,,Marţi după Crăciun”.
rolul dumneavoastă din ,,Bună, ce Cred că şi el căuta tot un cuplu, nu cred
faci?” ? că a căutat separat.
D.V.: Sunt foarte multe actriţe foarte C.R.: Apropo de ,,Marți după
bune şi aş vedea, da, dar problema a Crăciun”, atât acest film, cât și
fost ca el (n.r. regizorul) nu a căutat o ,,Bună, ce faci?” descriu adulterul.
actriţă şi un actor, ci un cuplu. Şi în Ce diferențe există între viziunile
momentul în care ne-a văzut pe celor două filme?
amândoi- pe mine şi pe Ionel
Mihăilescu- unul lângă altul şi-a dat D.V.: Și Radu Munteanu și Alex Maftei
seama că acesta este cuplul de care au respectat fiecare principiul lui după
are nevoie. Practic parcă şi semănam care să facă film despre adulter. Sunt
puţin, după aia m-am uitat şi eu la film două viziuni diferite. Cea a lui Radu este
şi părem a fi căsătoriţi de mult timp. mai crudă și mai realistă, iar cea a lui
Asta a căutat şi în timpul filmărilor; mi- Maftei este, nu este nici ea ușoara, este,
am dat seama că şi eu şi Ionel avem însă, cosmetizată foarte tare și are un
nişte date comune, adică un soi de soi de speranță că totuși oamenii… Ce
delicateţe, cam acelaşi fel de ne definește este ce avem bun în noi, nu
sensibilitate dacă e să o luăm aşa, ce avem rău. Sunt două viziuni total
întocmai cum într-un cuplu cu ani mulţi diferite. În ,,Marți după Crăciun” drama
de căsnici, oamenii ajung să semene şi este privită obiectiv și rece ca la o
să ştie acţiunile, gesturile, gândurile operație chirurgicală, iar în ,,Bună, că
celuilalt. faci?” este vorba de mai multe nuanțe
de gri. Nu este totul alb și negru
C.R.: Ce alt cuplu de mari actori din
teatru sau film aţi vedea în rolurile
principale din ,,Bună, ce faci?” ? ,,Scena sărutului a fost dificilă
pentru că există o pudoare foarte
D.V.: E foarte greu pentru că îţi pot mare”
veni în minte foarte mulţi, dar ca să te
gândeşti aşa trebuie să-i vezi unul
lângă altul ori ca să-i vezi… Eu nu am C.R.: V-ați vedea jucând în ,,Marți
fost la probele astea, el (n.r regizorul) după Crăciun”?
a fost. El a dat probe cu foarte mulţi
actori şi actriţe şi cred că i-a tot D.V.:Da, bineînțeles.
combinat între ei ca să găsească
soluţia idealp, aşa cum a făcut Radu C.R.: Cum ați aborda rolul
7

7. Persoana X
principal? C.R.: Care este scena care v-a
plăcut să o jucaţi cel mai mult?
D.V.: Ca orice rol. Nu e ceva diferit.
Actorul face ce știe el mai bine și e D.V.: Au fost câteva, unele în care
ghidat de regizor. Dacă ar fi fost Radu eram singură şi eram la computer şi
Munteanu în locul lui Alex Maftei eram foarte foarte îndrăgostită, după
probabil ar fi avut altă idee şi eu m-aş aia au fost scenele cu Vladimir şi
fi străduit să fac cât pot de bine ce scenele în trei cu Vladimir şi cu Ionel,
vrea el, nu ce vreau eu că nu este scenele astea de familie aşa unde ne şi
filmul meu. amuzam foarte tare, scena în care
rămân singură la computer şi ne
schimbam între noi şi încercam fiecare
să ajungem să scriem a fost foarte
C.R.: Care scena din ,,Bună, ce spumoasă, ca să zic aşa, greu de
faci?” a fost cel mai dificil de făcut, dar îţi face plăcere să faci.
jucat?
C.R.: Aţi afirmat că cel mai mult
D.V.: Nu au fost scene dificile, au fost din film v-a plăcut rolul de mama.
momente în care orice actor are… Este vreo diferenţă între a fi
momente în care trebuie să te mamă de băiat şi mamă de fete?
dezbraci. Eu cu Ionel şi cu partenerii
mei m-am înţeles foarte bine. Cred că D.V.: Nu am de unde să ştiu. Eu l-am
scena sărutului a fost dificilă pentru luat pe Paul Diaconescu, pe Vladimir,
că era o anumită pudoare foarte deja mare. Cred că-i diferit, eu acum,
mare, noi nefiind nişte actori foarte de exemplu, am o fată adolescentă
folosiţi. Adică dacă eram la al zecelea care are un prieten şi el vine la noi
film şi la al zecelea sărut poate că practic ca şi cum aş avea şi un băiat
eram, dar nu eram, dar dificil… Scena acum, dar e diferit. Tot suflet au şi
din parc, ultima, mi s-a părut dificilă feţele şi băieţii, tot într-un fel trebuie
pentru că nu eram sigură că aşa să te porţi cu ei.
trebuie să fie. După aia s-a dovedit în
film că regizorul ştie ce face şi ce n-a C.R.: Credeţi că aţi fi mai severă în
fost bine s-a tăiat oricum. El aşa educaţie dacă aţi avea un băiat?
spune că toate scenele de care nu a
fost mulţumit le-a tăiat, în rest destul D.V.: Nu sunt deloc severă. Nu ştiu.
de lin au mers lucrurile. Nu cred că aş fi severă şi cred că
educaţia se face până în adolescenţă
8

8. Persoana X
şi dacă ai pierdut startul, ca să zic aşa, prost poate se putea vorbi despre asta:
dacă copilul tău nu are încredere în ,,a luat-o pe aia că e nevastă-sa”.
tine şi tu în el, când e adolescent e
deja cam târziu să mai repari lucrurile
astea. Nu ştiu. Asta cu severitatea… ,,Ei vor să se uite la noi ca la nişte
Eu încerc o educaţie bazată pe bun fiinţe coborâte din copac”
simţ de ambele părţi. Nu-mi place de
mine când sunt severă. Câteodată
este necesar şi cu studenţii, C.R.: Au existat în presă asemenea
câteodată trebuie să fii severă şi nu- comentarii pe marginea filmului?
mi face plăcere, aş prefera să fim
prieteni. D.V.: Nu, n-au existat. Plus ca lumea
ştie că noi suntem căsătoriţi de 22 de
C.R.: A fost vreun moment în care ani (n.r. Dana Voicu şi Alexandru
v-aţi gândit să refuzaţi rolul din Maftei), dinainte de a fi el regizor, şi eu
,,Bună, ce faci?” ? actriţă şi deci fiecare a evoluat
profesional separat şi această întâlnire
D.V.: A fost un moment în care m-am între noi a fost un lucru bun, zic eu. Nu,
speriat că am fost chemată la probă n-am citit în presă asemenea
pentru că am fost chemată foarte comentarii. Oricum se vorbeşte.
târziu, când deja erau alte nume şi Vorbele nu le putem opri noi.
erau unele care ar fi putut să joace şi
eu nu am înţeles de ce atât de târziu şi
de ce eu şi mi-a fost frică oarecum C.R.: Cum a fost primit filmul în
pentru că în adâncul sufletului meu eu presa internaţională? În ,,Variety”
ştiam că pot să fac rolul ăsta şi mă este descris ca o ,,gură de aer
gândeam toată lumea va zice că ,,a proaspăt”.
luat-o pe nevastă-sa”. Îmi era frică de
chestia asta. După aia actorii mai D.V.: Da, în presa internaţională de o
bătrâni şi oamenii din jurul meu mi-au anumită factură da, alţii ne-au ignorat
spus că lumea bârfeşte oricum şi dacă total. Festivalurile la care sunt
eşti nevasta, şi dacă nu eşti nevasta, appreciate filmele româneşti negre,
şi să nu mai mă gândesc la asta că nu dark, cu probleme, au ignorat filmul
asta este important. Şi până la urmă, ăsta pentru că nu e ce vor ei. Ei vor să
aşa e. Şi dacă e să te judece cineva, fim zombie. Adică ei vor să se uite la noi
deci eu am făcut film, am făcut rolul, ca la nişte fiinţe coborâte din copac,
acum pot spune orice, dacă ar fi ieşit care se omoară, se violează, se scuipă
9

9. Persoana X
şi noi dacă încercăm să ieşim să spunem trebuie să alegi din nou. Şi în funcţie de
,,stai ca românii nu sunt aşa, există o ce alegi şi ce faci lucrurile merg mai
fărâmă de Dumnezeu în România şi că, departe, într-un sens sau altul.
uite, oamenii sunt buni şi există lucrul
ăsta”, nu interesăm pe nimeni. C.R.: Aţi dat de şase ori la teatru,
sunteţi o persoană perseverentă.
C.R.: Credeţi că atitudinea asta Ce v-a făcut să nu renunţaţi după a
internaţională vine din refularea doua, a treia încercare?
propriilor temeri gen ,,uite noi nu
suntem ca ei”? D.V.: Nu m-a făcut să renunţ pentru că
iubesc foarte tare teatrul şi am fost din
D.V.: Probabil că da, vine şi din adolescenţă la teatru şi mi-am dat
superficialitate. E şi o chestie seama că ăsta-i lucrul pe care vreau
psihologică. Orice om se simte mai bine să-l fac. Am văzut mari actori jucând,
când îl vede pe unul că e mai nenorocit de multe ori şi nici nu mi-am pus
decât el, brusc se simte superior. E o problema. La un moment dat am stat
tâmpenie, dar asta e. mult, pentru că nu intram şi aveam
dubii în ceea ce priveşte talentul meu,
C.R.: V-aţi vedea pe dumneavoastră eu acuma fiind şi profesoară îmi dau
şi pe soţul dumneavoastră în seama că nu prea poate fi cuantificat şi
ipostaza din film? În ipostaza de că pasiunea şi dorinţa trebuie să fie de
minotonie, plictiseală şi regăsire cele mai multe ori mai mari decât
prin alte mijloace? talentul. Talentul îl poţi pierde, dar
pasiunea şi dorinţa nu, depind de tine.
D.V.: Da, de ce nu? E posibil. O căsnicie Nu mi-am pus problema să renunţ. Mi-
nu e ceva ce ştii dinainte cum o să am pus-o o dată când am avut un
meargă. Îţi oferă multe surprize. (râde) accident foarte grav şi aveam faţă
distrusă, m-am gândit că s-ar putea să
C.R.: Aţi putea-o descrie ca pe o nu mai pot să fac meseria asta.
loterie?
D.V.: Nu. Aş prefera să o descriu ca pe o C.R.: Accident rutier?
sumă de alegeri conştiente, că dacă ar fi
o loterie nu ar depinde de noi. Dar eu D.V.: Nu, am avut un accident când
prefer să zic că este o sumă de alegeri eram studentă în anul III la Institut:
începând cu prima alegere, când ai ales am băgat capul unde nu trebuie la lift şi
persoana, şi după aia din când în când tu mi-a strivit faţa liftul. În '96 s-a
10

10. Persoana X
întâmplat. A fost ceva… Am fost la un pas C.R.: Ce mari actori admiraţi atât
de moarte oricum şi fiind cu faţă din teatru, cât şi dinafară?
distrusă, tot m-am gândit că gata, atâta
a fost. Dar după aia m-am refăcut, am D.V.: În teatru e clar că mă surprinde
avut nişte medici foarte buni, am fost de fiecare dată şi nu mă voi plictisi
ajutată de mulţi oameni. Şi de aia nici nu vreodată să-l văd de fiecare dată altfel
m-am gândit că o să fac film vreodată, şi la aceeaşi intensitate pe Victor
mi-a ieşit din cap pentru că m-am gândit Rebengiuc, pe Cornel Scripcaru,
că am faţa asimetrică, că am cicatrici, Mariana Micuţ, Vali Seciu e mereu
dar după aia se pare că nu a contat. surprinzătoare. Am şi dat un interviu la
,,Noctorne” parcă şi m-au întrebat ce
C.R.: Ce alt rol de lung metraj v-aţi voiam să fiu când aveam 16 ani. Voiam
dori? să fiu Vali Seciu. Asta am vrut să fiu.
Iar din străinătate îmi place foarte
D.V.: Am mai făcut acum un scurt metraj mult Naomi Watts şi îmi place şi Sean
în care erau trei roluri diferite şi am dat Pen foarte tare.
proba pentru toate trei şi regizoarea mi- C.R.: Este marele ecran mai rece
a zis că le pot face pe toate trei şi până la decât scena teatrului?
urmă mi-a zis: ,,Dar care vă place cel
mai mult?” şi am ales. Nu ştiu, D.V.: Depinde de filmul în care joci. La
propunerile când vin… ,,Bună, ce faci?” mi se pare că-i foarte
cald.
Interviu realizat de Carmen Rotaru
11

11. Invitație la vis
Otilia vs. Bridget
De când am descoperit filmul
Bridget Jones, îl vizionez mereu când
am nevoie şi mă simt tristă.
Interesant e că funcţionează mereu,
mă înveseleşte instantaneu. Până
acum, nu am stat să meditez prea
mult care e mecanismul din spatele
filmului care mă pune pe picioare de
fiecare dată. Însă recent, după ce am
citit ambele cărţi, mi-am dat seama
că eu sunt Bridget. Probabil e vorba
doar despre povestea în sine, o
femeie care nu are suficient curaj în
propriile forţe, şi care crede că printr-
o relaţie, curajul îşi va face apariţia ca
prin senin. Modul în care se
raportează la viaţa ei este
însemnată între personaj şi
transformat zi de zi în jurnalul ei, şi
subsemnată (of! ce-i cu mine?!). Ea
astfel credinţele ei intime sunt
încerca să umple golul din viaţa ei cu
cunoscute numai de propria sa
mâncare, prieteni, cărţi de psihologie
persoană. Poate că cei care mă
aplicată. Eu încerc să umplu golul cu
cunosc nu mă văd aproape deloc ca
artă şi cărţi. Ne confesăm doar
pe o versiune a lui Bridget, deşi viaţa
jurnalului, care ne înţelege
mea seamănă întru-câtva cu
întotdeauna, nu critică, nu judecă,
experienţele ciudate şi neplăcute ale
dar rămâne impasibil la suferinţa
lui Bridget în ceea ce priveşte viaţa
noastră! Bridget încearcă să-şi
sentimentală. De foarte multe ori mi
găsească un bărbat care să o
se întâmplă să fac din a-mi găsi pe
dorească pentru ceea ce este ea, însă
cineva un scop suprem, în loc să
majoritatea celor pe care îi întâlneşte
privesc ca fiind un aspect al tabloului
sunt ori leneşi ori vicioşi. A iubi un om
în ansamblu. Scopul suprem a lui
aşa cum este el, este cea mai
Bridget este acelaşi, cu menţiunea că
frumoasă declaraţie de dragoste, pe
există o diferenţă de vârstă
12

12. Invitație la vis
care Bridget şi-o doreşte cu disperare. ne să ne scuturăm de gărgăuni şi să
Ea vrea să audă că nu este o ciudată pornim la muncă. Dar aşa suntem,
plinuţă care-şi petrece timpul slabe, cu mii de vise nerealizate, fără
uitându-se la nesfârşit la scena cu încredere, cu traume psihologice.
cămaşa udă a lui Colin Firth, bând şi Ştiu că visez şi ştiu că visele
fumând încontinuu. Bridget încearcă sunt cronofage, însă cam atât mi-au
să devină mai slabă, mai frumoasă, rămas…visele. Şi asta în contextul în
mai lipsită de vicii, mai curajoasă, care am avut parte de o mare
pentru că ea reprezintă exact opusul. minciună, din care n-a rămas nimic. E
Este destul de dificil să devii sau să oare posibil să găseşti pe cineva
rămâi o persoană „normală”. Pentru perfect pentru tine, cum a făcut
asta, Bridget face mereu efortul să-şi Bridget? E oare posibil să mai crezi şi
propună multe lucruri considerate atunci când nu mai ai speranţă? Şi mă
normale, însă cu cât se străduie mai mai întreb care e rostul în a visa prinţi,
mult să le împlinească, cu atât ele dacă tot este în faţa ta şi nu îl observi?
devin mai incontrolabile. Ca urmare, P.S.1: Acest articol vine ca parte
ea devine apatică, influenţabilă şi din infirmarea unor cuvinte pe care
chiar speriată că va ajunge o fată cineva odată mi le-a adresat: „Tu nu ai
bătrână. Cu uşurinţă ne lăsăm pradă să poţi face nimic!”
emoţiilor de deprimare, visând la un P.S. 2: Tot ceea ce îmi doresc
este să nu mai am niciodată nevoie
bărbat care să ne iubească, în loc să
de Bridget!
Otilia Iutiş, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Specializarea Psihologie Generală,
UAIC, Iaşi
13

13. Invitație la vis
Amurgul unui mai
Trotuarul este atât de fierbinte, suflet care să nu mai hoinărească spre
atât de nisipos şi destrăbălat, iar locul în necunoscutul rătăcitor al unei nebunii
care am căzut se prelinge într-un neant care pare că vrea să îmi fie tovarăşa de
şubred de vise mucegăite, încât singura suferinţă. Vreau doar să văd privirea ei,
senzaţie care mă însoţeşte este cea de vreau să mă pierd în oceanul ochilor ei,
singurătate presărată cu nori de dor. să mă scald în ei…. Vreau să îi pozez
zâmbetul şi să îl înrămez în sufletul meu
Stau întins. Privesc, în gând, cel vechi şi învechit de atâta tristeţe,
imaginea unui cer albastru, de un senin pentru că ştiu că doar el mă poate
imaculat, însoţit de zâmbetele infantile readuce la viaţă. Vreau să plâng de
ale unei zile de primăvară. Şi totuşi…, fericire şi să o strâng în braţe atât de
trotuarul este destul de tare, poate prea tare, încât răsuflarea ei, geamătul ei
tare şi prea dur pentru sensibilitatea de divin să mă asigure că fiinţa ei încă
care am nevoie. Deschid ochii încet, există! Vreau să dansez în ploaie cu ea,
privesc cerul acoperit parţial de nori (nu să o ţin strâns de mână, să o mângâi şi să
ştiu dacă sunt nori creaţi de legile o sărut peste tot, adulmecând clipele
atmosferice sau nori creaţi de starea mea divine care opresc timpul în loc… Vreau
de spirit peiorativă), iar în imaginea să îi simt buzele fierbinţi pe buzele mele
“visului” meu reapare ea. Ea, fiinţa care cerşetoare de răsfăţ, pe pielea mea cea
mi-a dat viaţă şi m-a ucis, în acelaşi leneşă, pe ochii mei nesătuli. Vreau să
timp… “Sunt o mie de gânduri, ce ma duc simt mireasma ei cea dulce şi să mă
la tine mereu, / fără tine, e pustiu în îmbăt într-o beatitudine ambientală,
sufletul meu […] ” Versurile acestei infinită. Vreau să mă trezesc, pentru că
melodii de dor îmi presoară praf în ochi şi ea nu mai este! Poate că nu a existat
mă sting încet, sufocat de neputinţa niciodată, iar în tot acest timp am fost
acceptării unui sfârşit abia început. Totul alăptat de o himeră perversă şi malefică,
e trist. Începutul acestei zile, soarele, iar tot ceea ce am făcut până acum, a fost
cerul, începutul de nesperanţă insinuată să mă las pradă acelei iluzii nesătule care
într-un colţ al gândirii incoerente, a îndrăznit cu nesimţire să se joace cu
sufletul însoţit de o lovitură imensă şi inima mea. Vreau să plâng, dar nu pot,
constantă. Totul! pentru că am impresia că în mine a mai
ramas o fărâmă de bărbăţie, o urmă de
Nu ştiu ce s-a întâmplat. Nu mă demnitate, dar chiar şi asa, am auzit că şi
pot trezi, nu pot accepta realitatea; nu baieţii plâng; o fi bine? O fi rău? Nu ştiu.
înţeleg nimic! Oare ce s-a întâmplat?
Lacrimile nu mai pot fi ţinute în frâu şi vor Continui să stau întins pe acel
să fie eliberate de povara întemniţării, asfalt al trotuarului, iar lacrimile se
dar nu… Nu le pot lăsa să scape! NU îmbulzesc să mă îmbrăţişeze, să îmi
vreau să evadeze şi ele! Nu vreau să mă arate că ele îmi sunt alături şi că vor ca eu
îmbrăţişeze cu acele arome sărate, nu să le gust dulcele-amar al existenţei lor.
vreau să… Nu pot! Tot ce vreau acum este Mă las cuprins de dorul nebun care mă
un zâmbet, o rază de speranţă, un nou îndeamnă să fiu eu, chiar şi atunci când
14

14. Invitație la vis
nu sunt; să exist în continuare, deşi
inexistenţa ar căpăta o alinare Răsăritul acelei zile atât de
substanţială. Privesc în zarea moartă, promiţătoare avea să meşterească o
ştrangulate de defectele creatoare ale iluzie ancestrală, ce avea să mă poarte
solitudinii exasperate şi încerc să îmi pe tărâmuri nescrise de credinţe
croiesc drum, printre amintiri, către ideatice, răsfirate în consensuri ale unei
idealurile care aveau să construiască un lumi cretiniene, lume ce încă mă poartă
nou Turn Babel în inima mea (sfâşiată şi spre portaluri iluzorii, dătătoare de noi
pe atunci). Existenţa mea s-a sfârşit în începuturi. Amurgul unui mai a devenit
momentul în care sfârşitul a devenit un beznă totală.
nou început. Şi totuşi… exist! Exist şi fără
ea, dar mă doare. Mă doare sufletul, ce
pare sfâşiat şi sfărâmat în mii de
bucăţele, mă doare ideea de “ea”, cea
dătătoare de viaţă, mă doare imaginea George Dascălu, student,
ei, care nu mai dispare, o imagine ce mă Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
bântuie cu o nonşalanţă covârşitoare; Educaţiei, Specializarea Psihologie
mă doare că aud, văd şi simt toată fiinţa Generală, UAIC, Iaşi
ei, deşi am ramas singur pe drum.
Bula de săpun
Suntem un univers în ne marginile moi ale lumii noastre de
miniatură. Câţi oameni atâtea flori, de pietre, de ascuţişuri de vorbe,
universuri, atâtea lumi diferite, altă de răceală de ziduri, de mângâiere
vibraţie, altă culoare predominantă, aurie de soare, de surâsuri, de umbre,
alt amestec de nuanţe, altă muzică, de parfumuri , de curcubee. Unele
alt fel de a cânta muzica, de a o atingeri ne impregnează pozitiv, ne
asculta. Suntem atât de diferiţi unii de dau aripi să zburăm prin spaţii
alţii încât nici nu ne dăm seama de ce nesfârşite de fericire, să plutim diafan
unele cuvinte pe unii îi fac să cu zâmbete strălucitoare în ochi
zâmbească, pe alţii îi rănesc, iar pe luminoşi. Atunci contururile bulei în
alţii nici nu-i ating. care ne aflăm se pot dizolva uşurel în
Trăim fiecare dintre noi într-o oceanul fericirii care ne înconjoară
lume proprie, ca într-o bulă de săpun. permanent chiar dacă ştim, chiar
Ne rostogolim toată viaţa atingându- dacă nu ştim aceasta şi ne putem trezi
15

15. Invitație la vis
înotând firesc, dezbrăcaţi de carcasa caldă şi permeabilă, putem să
ce ne-a înconjurat până atunci, în înţelegem cu inima, iubind, felul
lumina euforică a iubirii. specific de a fi al fiecărei fiinţe pe care
Alte atingeri ne pot aduce, însă, o întâlnim în acest spaţiu plin de
suferinţă, ne pot răni rotunjimea baloane colorate. Şi poate, într-o zi
propriei lumi, ne pot zgâria specială, vom reuşi chiar să-l putem
suprafeţele, pot chiar crea tensiuni şi îmbrăţişa în inima lumii noastre pe
agitaţie în interiorul bulei noastre. Cel care suflă zâmbind neîncetat
Atunci totul se vede vălurit, viaţă, mişcând în fluxul perfecţionării
distorsionat, exagerat, ne supărăm bulele de săpun.
pe cei din afară, ne izbim de
asperităţile şi de marginile lumilor lor,
nu vrem să mai comunicăm cu ei şi Dr. Simina Renţea,
pereţii iniţial elastici, transparenţi, www.poeziaiubirii.blogspot.com
acum se rigidizează, se împietresc.
Fără să ne dăm seama începem să
trăim într-o bulă rece, tristă şi
însingurată, în care nu ne mai
atingem de nimeni şi de nimic din
teama de a nu fi din nou răniţi; de
fapt, trântim uşa în faţa vieţii din frica
de a iubi, de a fi iubiţi, de a fi fericiţi.
Frumuseţea vieţii noastre, aşa
cum e trăită ea de fiecare lume, de
fiecare propriu univers, nu constă
doar din momentele de îndrăgostire,
de zbor, de odihnă şi distracţie, ci şi
din momentele în care ne pregătim
pentru acestea, în care ne şlefuim
muchiile, ne netezim colţurile, în care
învăţăm să ne atingem mai armonios
de celelalte bule, chiar să dansăm cu
ele fără să le tulburăm conţinutul.
Tr e p t a t , p e m ă s u r ă c e n e
transformăm tot mai mult şi bula
noastră devine tot mai mare, mai
încăpătoare, mai expansionată, mai
16

16. Floare de latinitate
Zeul Jupiter
Conform legendei Jupiter era avut o domnie lungă şi a avut o fiică pe
fiul zeului Saturn şi a zeiţei Ops. nume Lavinia, pe care a căsătorit-o cu
Jupiter mai avea fraţi şi surori pe care prinţul troian Eneas. Iar Eneas în
trebuie să-i cunoaştem şi noi, urmaşii onoarea soţiei sale a construit un oraş
latinilor. Astfel, zeiţa Vesta era sora Lavinium.(1)
mai mare a lui Jupiter; urma apoi zeiţa
Ceres, zeiţa grânelor şi a holdelor, Există o versiune în care se
zeiţa Iunona mama divină a narează că regele Latinus a fost
oamenilor, protectoarea femeilor şi a divinizat după moarte şi a primit
căsătoriilor, de asemenea şi zeiţa numele de zeul Jupiter Latial,
Lunei, zeiţa Veritas zeiţa adevărului, protectorul Confederației Latine cu
Neptun zeul mărilor era fratele mai centru în oraşul Alba-Longa.Vergilius
mare, după care urma Pluto zeul în Eneida ne relatează că după moarte
Infernului. Astfel, familia zeului Eneas a fost divinizat şi a primit
Jupiter era alcătuită din patru zeiţe şi numele de zeul Jupiter Indigens, adică
trei zei. Patria acestor divinităţi latine băştinaşul. Dacă cercetăm cu atenţie
era Latium acolo unde în secolul XVI ambele versiuni ale legendei despre
a.Chr.a domnit zeul Saturn cu soţia sa originea zeului Jupiter vom constata
zeiţa Ops. Capitala zeului Saturn se că în spatele acestei mari zeităţi se
numea oraşul Saturnia și era situat pe află cu baza reală personalitatatea
colina Capitoliului, una din cele şapte regelui Latinus. Putem deduce că zeul
coline ale Romei de mai târziu. Jupiter Latial, a apărut iniţial în oraşul
Laurentum unde a domnit regele
O altă legendă ne povesteşte Latinus ca fiul zeului Faunus, care
Vergilius în Eneida, în care spune că după moarte a fost divinizat cu
zeul Saturn şi zeiţa Ops, au avut un fiu numele de zeul Jupiter Latial. Zeul
numit Picus care a construit o noua Jupiter Indigens a apărut mai întâi în
capitală în oraşul Laurentum, situat la oraşul Lavinium, după moartea lui
10 kilometri de Tibru, între oraşele Eneas când acesta a fost divinizat ca
Ostia şi Ardea. Picus a refuzat zeul Jupiter Indigens.(2)
dragostea vrăjitoarei Circe, care l-a
transformat apoi în ciocănitoare. La romani, zeul Jupiter era
Faunus, fiul lui Picus, a domnit după considerat tatăl zeilor şi al oamenilor,
aceea în Laurentum mulţi ani și era divinitatea supremă, dătătoare
învăţându-i pe oameni agricultura. de viaţă şi de lumină. El conducea
După moarte a fost divinizat cu cerul şi pământul, stăpânea tunetul şi
numele de zeul Faunus, zeul trăsnetul, dezlănţuia ploile şi
agricuturii, pădurilor, turmelor. La furtunile. Jupiter purta diferite
domnie i-a urmat apoi fiul său regele epitete: Fulguator, Fulminator,
Latinus cu soţia sa Amata. Latinus a Tonans.Templul său se afla la Roma,
17

17. Floare de latinitate
pe Capitoliu şi de aici era numit imperiului, împăraţii se puneau de
Capitolinus. Mai avea şi epitetul de bună voie sub protecţia lui Jupiter, unii
Optimus, Maximus-« Cel mai bun », « voind chiar să fie consideraţi o
Cel mai mare ». Ca protector al încarnare a acestuia. În fiecare cetate
romanilor, şi al Romei în special, provincială, prima grijă a arhitecţilor
Jupiter era cinstit cu precădere de romani era aceea de a ridica un
consuli care intrau în funcţie, de Capitoliu asemănător celui din Roma,
generalii, care se întorceau victorioşi, unde instalau Triada, în mijlocul căruia
de învingătorii în întrecerile sportive, trona Jupiter. Astfel, zeul reprezenta
de cei care împărţeau dreptatea. El legatura politică între cetatea mamă
era venerat şi avea câte un templu în Roma, şi celelate fiice, care erau
fiecare oraş din Italia. imaginea redusă a acesteia.
În cursul istoriei Romei, figura lui
Jupiter, fiind zeitatea supremă a Jupiter s-a orientat progresiv în
statului roman, avea în grijă legile şi direcţia unei legături tot mai evidente
ordinea socială. Jupiter, Iovis provine a zeului cu idealurile legii, justiției şi
din ius –drept, lege, şi pater- tată care virtuţii.(6) Jupiter este reprezentat de
înseamnă tatăl legii şi dreptăţii, zeul obicei așezat pe un tron, ţinând într-o
luminii şi al cerului.(3) Jupiter mai era mână fulgerele şi în cealaltă sceptrul.
numit Lapis, adică piatră. Pentru Pasărea preferată a zeului Jupiter era
romani nici un jurământ nu era mai aquila, iar arborele preferat era
solemn decât acela rostit ţinând în stejarul.
mână o piatră şi pronunţând numele
lui Jupiter .(4) Înainte de fondarea Zeului Jupiter în cursul anului i
cetății Roma, cultul principal al se dedicau următoarele sărbători:
Confederaţiei Latine era adus lui Pe 13 septembrie romanii celebrau
Jupiter Latial, al cărui sanctuar nu se sărbătoarea Epulum Iovis-Ospatul lui
afla la Roma, ci pe un munte în Jupiter care era o sărbătoare închinată
apropiere de Alba-Longa. Jupiter zeului. La sărbătoare asistau senatorii
Capitolinus este în mare masură romani şi înalţii magistraţi în timpul
urmaşul acestui Jupiter străvechi, zeul Jocurilor Romane şi Jocurilor
suprem al Confederaţiei Latine. Plebeene. Sărbătoarea începea cu
sacrificiul unei vaci albe şi cu prăjituri
Pe Capitoliul din Roma, Jupiter tradiţionale în onoarea lui Jupiter şi
avea mai mult culte; cel mai celebru, posibil în onoarea zeiţei Iunona şi
care a ajuns să le eclipseze pe zeiţei Minerva. Această sărbătoare se
celelalte, era cultul lui Jupiter ,,Cel mai celebra şi pe 13 noiembrie. Pe 15
foarte bun”, şi ,,Cel foarte mare”, care octombrie se sărbătoreau Jocurile
nu era cel mai vechi. El fusese mutat, Capitoline. Jocurle Capitoline se
la o dată relativ recentă de pe colina ţineau în onoarea lui Jupiter
Quirinal pe Capitoliu în acelaşi timp Capitolinus, şi erau celebrate doar de
cu celelalte divinităţi ale Triadei, preoţii săi. Jocurile au putut fi ţinute
Iunona şi Minerva. Lui Romulus i se la început în onoarea lui Jupiter
atribuie fundarea unui templu închinat Feretrius. Jocurile Plebeene se
lui Jupiter Feretrianul care era cel mai sărbătoreau între 4 şi 17 noiembrie.
vechi din Roma(.5) În timpul Aceste jocuri au fost stabilite în anul
18

18. Floare de latinitate
229 a.Chr. în onoarea lui Jupiter. erau urmate de două zlie de jocuri
Acestea începeau cu o procesiune a publice.(7) Astăzi în calendarul nostru
preoţilor şi magistraţilor Romei, ziua de joi poartă numele zeului
începând de pe colina Capitoliu spre Jupiter părintele nostru ceresc.
For de-a lungul căii sacre spre Circus
Maximus. Prima săptămână a jocurilor În concluzie, zeul Jupiter este
era dedicată jocurilor şi altor tipuri de fiul zeului Saturn şi a zeiţei Ops.
reprezentaţii teatrale. Ultilmele trei Ţinând cont de opinia lui Vergilius
zile erau dedicate evenimentelor expusă în Eneida, rezultă că zeul
sportive şi evenimentelor în Circus Saturn şi zeiţa Ops au avut următorii
Maximus. Jocurile Romane / Jocurile copii:
Mari se sărbătoreau de pe data de 4 -Zeiţa Vesta era fiica lui Saturn,
septembrie până pe 19 septembrie. şi era o veche divinitae romană,
Jocurile Romane se ţineau în onoarea considerată drept protectoare a
lui Jupiter Optimus şi Maximus. focului din camin şi a căminului în
Acestea erau ţinute iniţial numai pe general; Vesta, cea mai mare dintre
13 septembrie, dar s-au extins treptat fiicele lui Saturn şi a zeiţei Ops era
până când se celebrau 16 zile în timpul soră cu zeul Jupiter şi cu zeiţa Iuno. A
Imperiului. Jocurile Romane începeau fost curtată de zeul Apollo şi de
cu o procesiune solemnă din templul Neptun, dar cu permisunea lui Jupiter
lui Jupiter de pe Capitoliu spre Circus a rămas pururea fecioară. Ea nu
Maximus. Erau făcute sacrificii lui părăsea niciodată Olimpul şi era
Jupiter, şi erau oferite jocuri de circ. considerată atât de zei cât şi de
Feriae Latinae-Sărbătorile Latine se oameni, drept protectoarea
celebrau la finele lunii aprilie. Erau căminului.
sărbătorile Ligii Latine. Aceste
sărbători îl celebrau pe zeul Jupiter -Zeiţa Ceres era fiica lui Saturn
Latial, şi erau unile din sărbătorile şi a zeiţei Ops. La romani era zeiţa
specifice Latinilor. Sărbătorile se grâului şi a recoltelor; era o zeitate de
ţineau în templul zeului Jupiter de pe origine latină.
muntele Alban, şi nu la Roma însăşi. În
timpul Sărbătorilor Latine se ofereau -Zeiţa Iunona, maica divină a
lui Jupiter lapte şi alte produse lumii, soţia lui Jupiter, era
agricole. O vacă albă care nu lucrase protectoarea femeilor măritate; era
niciodată, era sacrificată şi mâncată de asemenea, vestitoarea
de către reprezentanţii tuturor primejdiilor, patroana căsătoriilor, a
oraşelor din Liga Latină. Sărbătorile zilelor luminoase, proteja naşterile.
au fost extinse mai târziu pentru
consulii şi magistraţii mai în vârstă din -Zeiţa Veritas era fiica lui Saturn
Roma. şi a zeiţei Ops ; aceasta era zeţia
Copacii din jur erau decoraţi cu adevărului.
marionete cu chip uman, legănându-
se pe crengi. Feriae Latinae- -Zeul Neptun era fiul lui Saturn
Sărbătorile Latine durau numai o zi şi a zeiţei Ops. Neptun era zeul mărilor
dar dacă ceva mergea rău, totul se și locuia în fundul mării împreună cu
repeta ca să fie perfect. Sărbătorile soţia sa Amphitrite, alături de care,
19

19. Floare de latinitate
uneori urmat de un cortegiu marin şi strămoşilor noştri latini de la
purtat de un car tras de cai înaripaţi, începutirile sale şi până în prezent.
spinteca valurile. Neptun stârnea
furtunile sau făcea ca apele mării să
devină liniştite, el scotea insulele la
iveală sau le scufunda pe altele Bibliografie:
lovindu- le cu tridentul său, facea să
izvorască râuri sau să se închege 1. Publiu Vergiliu Maro, Eneida,
2. Elena Muşetescu, Manual de limba
lacuri. latină,clasa VIII-a, Editura Polirom, Iaşi,
-Zeul Orcus sau Pluto, zeul 2007, pag. 75
morţii. Cu numele de Orcus era 3. Gheorghe Guţu, Dicţionar latin –român,
desmnat Infernul însăşi. Orcus zeul Editura Humanitas, Bucureşti , 2007, pag,
împărăţiei subpămţântene, era fiul lui 340
4. Maria Cordoneanu şi Radu Cordoneanu,
Saturn şi a zeiţei Ops. Orcus locuia în Dicţionar de mitologie, greco-romană şi
împărăția umbrelor, pe care o cârmua românească, Editura ,Viitorul
alături de soţia sa, Persephone. El nu românesc,Bucureşti ,1988, pag. 153
îngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, 5. Pier Grimal, Dicţionar de mitologie greacă
să mai vadă lumina zilei. Numele de şi romană, traducere din limba franceză de
Mihail Popescu, Editura Saeculum I.O.,
Orcus era evitat de cei vechi, care se Bucureşti, 2003, pag 280
fereau să-l pronunţe, socotindu-l 6. Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie
aducător de nenorociri. Cel mai greaca şi romană, traducere din limba
adesea el era invocat sub numle de italiana de Dragoş Cojocaru, Emanuela
Pluto, adică zeul cel bogat, aluzie la Stoleriu, Dana Zamosteanu, Editura
Polirom,Bucuresti 2003, pag.469
bogăţiile subpământene. 7. http/www.musesrealm.net/
rome/festivalsinfo.html/Roman Festivals and
- Zeul Jupiter era fiul lui Saturn Holidays.
şi a zeiţei Ops. El era considerat drept
divinitatea supremă, dătătoare de
viaţă şi lumină, care cârmuia cerul şi
pământul, stăpânea tunetul şi Prof. Ilie Istrati, profesor de limba
trăsnetul, dezlănţuia ploile şi latină şi greacă veche, Iaşi
furtunile.Templul său se afla la Roma,
pe colina Capitoliu.
- Zeul Picus era fiul lui Saturn şi
a zeiţei Ops. Picus, era primul rege al
Latiumului, .(8) Picus avea darul
profetiei şi era considerat drept tatăl
zeului Faunus; a fost transformat de
vrăjitoarea Circe în ciocănitoare
pentru că nu a voit să-i împărtăşească
dragostea. O cunoaştere mai bună a
zeului Jupiter şi a familiei sale, a
părinţilor săi, zeul Saturn şi zeiţa Ops,
ne-ar ajuta mai bine sa înțelegem
religia latină şi originea poporului
latin, a culturii şi civilizaţiei
20

20. Recenzie
,,Foame uriaşă de ocult şi fantastic”
Mă gândeam să discut despre Po t f a c e ş i o o a r e c a r e
miturile noastre de astăzi, care s-au asemănare între cartea “Sub semnul
transformat în zvonuri, bârfe şi alte paradoxului cotidian” de Daniel
caricaturi cotidiene. Dar am decis să Şandru şi “Mama proştilor e mereu
vorbesc despre prostie, “patologie” gravidă” de Nicu Gavriluţă. Dacă
umană, excese, libertinaje, critici şi primul vede întâmplările cotidiene ca
alte feluri dure de a vorbi despre nişte paradoxuri, cel de al doilea ca pe
realitatea zilelor noastre. nişte patologii, ceva bolnav, atrase
parcă de nişte “realităţi
“Mama proştilor e mereu contemporane mitico-religioase”.
gravidă”. Ştiaţi asta? Dacă nu, atunci
aflăm din cartea domnului Nicu Cartea a apărut prin
Gavriluţă. O carte ce “propune o republicarea unor serii de articole
manieră nouă de a discuta despre scrise de autor într-un ziar local, în
ceea ce ar fi propriu astăzi vieţii perioada noiembrie 2008 - ianuarie
noastre sociale”, aşa cum ne spune în 2010. Autorul aduce în discuţie
introducere Ştefan Afloarei. Nu e o situaţia actualului preşedinte
carte ce vorbeşte strict despre proşti american, Barack Obama, despre
şi prostie, ci despre prostii: “Prostia bioterorism, despre reuşitele în violuri
–această constantă a naturii umane – ale românilor în afara graniţelor, FMI –
ne surprinde oricând cu expresii un fel de “asasin economic” sau
proaspete, vii, de incontestabilă “Mesia postmodern” ce aduce în prim
actualitate”. Fie că vorbeşte de prostia plan Statul Magicial – “abil şi
ca “handicap social”, “ca privare”, inteligent – care îşi crează propria sa
“ca insuficienţă mentală” etc., ni se opoziţie şi contracultură. Fabrică
pun pe hârtie idei ce nasc din iluzia unei autentice democraţii.” Şi
realităţile pe care le vedem zi de zi, iar câte iluzii ne-au fost nouă oferite de-
la români sunt mai interesante parcă alungul ultimilor ani, încât e aproape
şi mult mai multiplicabile, aşa cum se imposibil să nu cădem în braţele
înmulţeşte un germene, un virus, sau armate ale ocultului, miturilor
de ce nu, ca lăcustele. moderne şi a prostiei domestice. Iată
că am mai identificat un termen,
21

21. Recenzie
prostia domesticită. (Cine ştie, poate risipă ostentativă” (pag. 73) ce nu pot
în următorul număr voi scrie un articol fi depăşite. Totul e transformat în ceva
pe noul termen găsit.) magic, fundamental de venerat, cum
ar fi sărbătorile iubăreţilor (vezi
Flacăra violet de la ultimele Valentine's Day), aprobate cu mare
alegeri prezidenţiale nu avea cum să vogă de toţi teribiliştii şi maneliştii cu
lipsească, dar autorul tratează banii lipiţi pe piept şi frunte (ca la
problema din lipsa unei coerenţe mult mort).
mai intelectuale şi faptice ale
politicienilor şi recurgerea lor la alte Societatea românească suferă,
magicuri: “oamenii politici se bazează este confuză, bolnavă, şi are cine să
pe absolut orice i-ar putea ajuta în ne îmbolnăvească. “Pe scena politică
campanie. De aceea ajung să apeleze şi socială românească se impun alte
la vrăjitoare, numerologi, consultanţi <virtuţi>, cum ar fi tupeul, prostia
de campanie care se bat cap în cap, iar agresivă, prietenia de conjunctură
strategiile lor ajung să semene (despre care am mai vorbit pe blogul
precum un mozaic.” (pag. 58) personal şi alte articole), traficul de
influienţă, manipularea electoral etc.”
Consumerismul a devenit o (pag. 79).
parte sacralizată a societăţii noastre.
“Shopping-ul crează o veritabilă Autorul vede şi o primă soluţie,
dependenţă.” Nu ne deranjează şi nu pentru a anula paradoxul, patologicul,
ne interesează cum îşi cheltuie şi anume problema educaţională.
românii banii şi mai ales pe ce, dar din Bac-ul de anul acesta a fost o soluţie,
câte ţin minte, ei sunt cei care strigă chiar dacă foarte mulţi au contestat.
că mor de foame şi vor salarii mai Am văzut la ce stadiu suntem şi pe
mari, sau fac grevă după grevă, drumuri ne poartă realitatea.
culmea, fără niciun rezultat, pentru că Şi da, tot autorul tratează o
nici ei nu cred în ceea fac şi ceea ce problemă despre care îmi place foarte
spun. Apare din nou iluzia că putem fi mult să discut şi să analizez şi văd în
bogaţi, puternici, lipsiţi de farmecul fiecare zi cazuri intrate la categoria
normalului şi că putem dobândi averi “Vocaţia victimizării la români”.
nelegitime şi impunătoare, zguduite “Victimizarea poate, uneori, funcţiona
în ascuns de nervoasele noastre ca o credibilă scuză a ratării, după
nevoi, frustrări şi neîmpliniri (mai ales cum spune Andrei Pleşu” – aviz
cele din copilărie). Există o “atipică amatorilor care încă mai încearcă să
înclinaţie spre consum excesiv şi păcălească prin astfel de momente
22

22. Recenzie
victimizante. Însă sunt foarte surprins Dragoş-Andrei Preutescu, Facultatea de
de totalul proştilor ce cred aceste Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,
momente. specializarea Relaţii Internaţionale şi
Studii Europene
La un moment dat, într-un
seminar de la facultate, am cerut
colegilor: “Spuneţi un cuvânt, acum
pe moment, ce caracterizează cel mai
bine România”. Au răspuns greu. Fie
totul era prea paradoxal şi încâlcit, fie
nu vroiau să greşească. Dar ce să mai
greşeşti. “România este aproape
apocaliptică”, cu o “apocalipsă a
valorilor”, dar acest fel apocaliptic
noi îl creăm şi îl disimulăm. Nu ne
respectăm, nu respectăm ierarhiile,
nu respectăm conduitele, nu
respectăm cuvântul, ne amăgim şi ne
torturăm, ne sfâşiem de ciudă, de ură,
de invidie, de multă prostie.
În încheiere nu pot spune că
este o carte excepţională, dar mai
deschide nişte drumuri, câteva minţi,
şi dacă începem să luăm aminte,
poate ne mai controlăm nebuniile. Să
trecem prin lecturare cărţilor scrise de
Radu Pavel Gheo, Daniel Şandru, Nicu
Gavriluţă şi poate, poate.
“Din fericire, patima prostiei
<s-a pus pe capul oamenilor, ca
curca pe curcan>”
23

23. Compoziția frumosului
Cafea Strivit
nepăsător plutesc într-o ceaşcă de cafea, asemenea gândacului ce trece prin faţa
mă las băut, sorbit, aruncat pe jos fiecăruia
sunt vopsit cu tot felul de culori îmi strecor paşii nesăbuiţi,
ochii îmi sclipesc printre vapori, obosiţi şi înfierbântaţi de atâta nebunie,
buzele lor sfidătoare mă ating zilnic fobie faţă de trecători.
gustă din mine oricând poftesc,
dimineaţa îşi varsă nervii şi supărările gonit dintr-o parte în alta a drumului
atunci când mimica şi-o pătează săturat de trăit în exil în propriul oraş
orice-mi spun deloc nu mai contează. în propria viaţă pedepsită,
mărginită doar de farduri şi cuvinte.
Sergiu-Andrei Flondor, student,
Facultatea de Litere, UAIC, Iaşi
Destin
În ochii tăi adânci de peregrin
pierdută-i liniştea imaculată
a clipelor, care mai vin
sa-ţi dăruiască zborul lor sublim,
încă o dată.”
Maria-Elena, poetă
24

24. Compoziția frumosului
Cântec în suflet
Cântă în surdină
Chitări ce –mi șoptesc ,
Cântecele de dragoste
Ce au fost..
Și ce au putut fi între noi.
Picături de ploaie
Ce cad din 2 in 2,
Mi-aduc aminte
De cum eram odată noi.
Ce epopee minunată,
Între un băiat și-o fată.
Și-mi vine să plâng
Și-mi vine a râde..
Adio trecut,
Adio oraș mut!..
Se așează cortina,
Și sufletul meu aleargă
Singur și nebun..
Ioana-Mădălina Gâdinceanu, studentă,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, Specializarea Psihologie
Generală, UAIC, Iaşi
25

25. Compoziția frumosului
Vacanţa : o perioadă de călătorii şi relaxare…
Eiii, vacanţa… cine nu aşteaptă vacanţa? eliberarea psihică.
Perioada lipsită de griji şi stres, de Consider că în viaţă este important
probleme şi disconfort psihic… să ne bucurăm de lucrurile simple: de
Îmi vin în minte versuri ale marelui poet libertate, de soare, de stele, de
Lucian Blaga: “Copilul râde: iubirea şi escapade, de muzică, de artă, iar
înţelepciunea lui e jocul; tânărul cântă: vacanţele ne oferă această posibilitate.
jocul şi înţelepciunea lui e iubirea; bătrânul Ceea ce dăinuie în timp este
tace: jocul şi iubirea lui e-nţelepciunea”, amintirea…amintirea vacanţelor de
însă cert e că, indiferent de vârstă, oamenii neuitat petrecute în preajma
aşteaptă cu drag vacanţa. persoanelor dragi.
Zilele lungi şi senine de vara, care ne Dragii mei, vara cu miros de tei în
îmbătă cu miresme de flori aidoma unor floare a venit…nu ne rămâne decât să
esenţe tari, ne oferă clipe de neuitat: ne bucurăm din plin de zilele frumoase
drumeţii, relaxare, cunoaştere, cultivare şi de timpul liber!
prin intermediul unei piese de teatru, al
unui film bun, căci din când în când este O vară frumoasă!!!
nevoie de un strop de hrană pentru suflet şi
minte, iar spectacolul este menit parcă să
ne ofere forţe proaspete şi să ne facă mai
puternici. Iulia Pop-Cozac, Liceul Teoretic “Ion
Muzica, sportul, prietenii de suflet, Agârbiceanu”, Localitatea Jibou, judeţul
compania animăluţelor dragi sunt la fel de Sălaj
necesare pentru detaşare, pentru
26

26. Compoziția frumosului
Dimineaţa la ţară Gri sufletesc
A înflorit iar liliacul, Pe străzi ferestrele străine
Cu multe flori de violet, Şoptesc dezamăgiri,
Dezbracă zorii haina nopţii, Iar felinare obosite
Se pierde vraja ei încet. Trăiesc din amintiri.
Pe dealul 'nalt văd clipele, Trotuare reci visează sori,
Ce se aleargă-n joc nebun, Ca-n altă primăvară,
Pe lângă malul lacului, Un cerşetor îţi strigă: “Mori!”
Văd oameni ce se-aştern la drum. Dacă nu-l laşi să ceară.
O dimineaţă fantezistă, Un aer rece rupe visul
Miros de dor şi măr rotat, Umilului oraş,
Mă poartă cu a mea fiinţă, Singurătăţi cu chipul veşted,
Spre liniştea de altădat'. Mă cheamă spre luntraşi.
Cu glasul cald şi ochii stinşi,
Lucind ca două mure, Alexandru Daniel Leşan, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Un moş micuţ îndeamnă calm, UAIC, Iaşi
Măgarul spre pădure.
Copaci renasc din somnul greu,
Cu florile albastre,
Trimit spre sat povaţa lor,
Spre vremurile noastre.
Doar flori de mac îngână-n somn,
Un vis plăcut de vară,
Se osteneşte iară vântul,
În lanuri de secară.
Pe cer apare soarele,
Urcind uşor, uşor
Iar un cocoş urcat pe gard
Se dă “deşteptător”.
Căci a ajuns o nouă zi
În casele din vale,
Speranţe că ea poate fi
Ceva mai bun, o nouă cale.
27

27. Compoziția frumosului
Dragoste de vară
mi-am adus aminte de strigarea din vară a leului fierbinte,
de cea din urmă nelinişte a ceasului
în care el, Regele, mă zgâria pe faţă
Mă rodea pe de-întregul cu umerii mari ciolănoşi,
Mă arunca şi mă tăvăleam prin nisipul ars
Prin vântul secătuit de căldură, atâta Doamne căldură.
Ce a mai rămas decât din noi doi
Doar două schelete lucioase iubinduse-ncet,
împleticindu-se-n nisipul galben, greoi.
Ivirea de ea
A apărut aşa într-o doară
Pe furiş cu aer de nevinovată fiinţă.
A apărut cu strigăt ca să mă ia,
Să mă siluiască pe de-a-ntregul.
Să mă facă sooc şi să mă ducă departe
În cel mai neauzit loc pământesc.
A apărut vara cu braţe fierbinţi,
Cu sân femeiesc şi gură de aur
Cu dans de ademenire a eului meu bărbătesc
Mişcând din şoldurile-i moi
M-a prins-sălbaticul eu
Şi am fost străpuns întreaga vară
De dragostea de ea.
Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi
28

28. Compoziția frumosului
Stop me!
Această izolaţie a simţurilor.
mă mănaâcă pielea de la răceala de mine, memorii
în care nu sunt bun de nimic.
ideile neuronilor mei au ca stâlp de plecare viaţa
dar se pierd în sine- nici muzica nu mă mai mişcă- izolaţie.
opreşte-mă din calea mea, străinule
opreşte- mă şi lasă- mă pe marginea drumului.
de ieri, de zile, de timp, nu mă mai stiu,
uneori oglinda de la baie pare aburindă
tot ceea ce văd sunt greşelile mele,
piele? ce piele ? care piele?
tot ce simt e genunchiul stâng troznind.
am un fel de sentiment kafkanian, acela de a mă prăbuși într -o neştire
piciorul meu ştirb de statornicie mă trădeaza
am un sentiment nocturn în care tremur și visul meu e unul mort
abrupt și singur.
unde sunt? stop me! stop me! stop me!
îmi mănânc unghiile iar ochii devin repere ale zilei și întunemicimii nocturne.
nu primesc niciun telefon, un mesaj, nimic. totul este îngropat și dat drept
uitării.
simt mirosuri ale cărnii mele putrezând în perete.
răstingnitul din mine devine nevrotic,
îmi zbat capul de-o parte și alta a umerilor albinoși
doar m-oi trezi în adevarata realitate. care realitate? sunt aici. aici e realul.
o stare bruscă de rău mă cuprinde și tremur febril la amintirea trecerii mele
prin acest pământesc.
Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi
29

29. Eseu
Ce e arta? Nu ştiu…
Nu am înţeles niciodată de ce înmânează publicului, fără să se
trebuie să încercăm a defini arta. Ar aştepte că va fi înţeles. Părticica
trebui doar să o înfăptuim. Oare arta aceasta este viaţa pe care artistul i-o
este demnă a fi încleştată în cuvinte oferă lucrării, ca şi cum ar crea mici
superficiale, care nu fac decât să fiinţe care încep să mişune şi să le
ocolească esenţa ei, în loc să o spună celor din jur povestea
surprindă? Mulţi întreabă artistul ce a creatorului lor.
dorit să reprezinte în lucrarea lui, în
loc să se întrebe pe ei înşişi ce văd în
lucrare. Artistul a reprezentat infinitul
tuturor reprezentărilor oamenilor, şi
totuşi nimic. Acum ceva vreme, s-a
întâmplat să am cu mine un tablou
personal la o oră de seminar la
Facultatea de Psihologie. Fără să
vreau, profesorul cu pricina l-a
observat şi m-a întrebat ce am dorit să
transmit, ce am vrut să reprezint, la
ce m-am gândit când am conceput
acea lucrare. Pentru mine nu
reprezenta decât artă abstractă, non-
figurativă. Cu toate acestea, el a
insistat să înţeleagă….
Artiştii nu trebuie înţeleşi, ci
doar priviţi. Ei nu trebuie admiraţi, ci
doar încurajaţi. Stilul fiecăruia
reprezintă suma devenirilor lui ca
Întotdeauna m-a intrigat dilema
persoană creatoare. De aceea,
„Ce este mai important? Opera sau
trebuie să înţelegem că artistul, prin
creatorul?”. Răspunsul pe care mi-l
tot ceea ce face, se prezintă pe sine.
dau este că deasupra celor două este
Artistul se retrage în sanctuarul său şi
defapt procesul de creaţie, deoarece
îşi rupe o bucăţică din suflet, pe care o
30

30. Eseu
el exprimă fiinţa creatorului şi autorului acelei opere, se va limita şi-
simbolizează lucrarea. Procesul este şi va îngrădi drastic imaginaţia.
cel care ne duce mai aproape de artă, Artistul, prin opera sa, invită pe ceilalţi
mai mult decât opera sau creatorul. să i se alăture fanteziei fără limite, să
Toată pasiunea, febrilitatea, inspiraţia îşi spargă barierele autoimpuse şi să
şi dorinţa se conjugă pentru a înfăptui hoinărească pe meleagurile creaţiei,
arta. Astfel, procesul ne dă arta, pe fără să se teamă de nimic.
când viziunea ne dă artistul. În
majoritatea timpului, oamenii disecă Aşadar, nu vă faceţi probleme în
orice lucrare, pentru a-şi aduce opera privinţa interpretărilor unei opere!
cât mai aproape de nivelul lor de Artistul va fi cu mult mai fericit dacă
înţelegere. Ei vor să perceapă ceea ce veţi înţelege ceea ce el poate nu a
artistul a vrut să reprezinte, deşi înţeles din propria lui lucrare!
aceasta este o abordare greşită. Nici
un artist nu va impune cuiva să vadă
în lucrarea sa ceea ce a dorit el să Otlia Iutiş, Studentă – Facultatea
reprezinte. Dacă cineva doreşte să de Arte „George Enescu” Iaşi
interpreteze o operă doar prin prisma
31

31. Eseu
Carpe diem
Ce înseamnă pentru mine coşmar şi eu eram foarte obosit şi
timpul liber? Am eu oare timp liber? nefericit. Deci, nu păstram acel
Ştiu oare eu să-mi folosesc acest timp echilibru între negotium şi otium.
liber? În general, ce înseamnă timp
liber? Sunt o mulţime de întrebări pe Mai târziu, când am devenit
care uneori mi le pun mie însumi ca şi student aveam foarte mult de învăţat,
mulţi alţi copii, tineri, adolescenţi, dar viaţa de student era foarte
maturi, bătrâni. Ca să aflu un răspuns frumoasă poate cea mai interesantă
corect la aceste întrebări am apelat la etapă a vieţii de adolescent. În timpul
ajutorul cărţilor, prietenilor, virtuţilor, studenției am sesizat că mulţi colegi
filozofilor. de ai mei îmi ziceau că timpul liber
înseamnă să nu faci nimic şi că trebuie
Când eram copil mic, nu aveam doar să te odihneşti, să dormi, să te
nicio responsabilitate şi aveam mult plimbi, să mergi la o bere, să faci
timp liber pe care-l foloseam la joacă sport, să mergi la cinema, la teatru,
cu copii de vârsta mea. Mai târziu etc.Dar, pentru mine timpul meu liber,
când am devenit elev, am observat că nu este echivalent cu distracţia,
timpul meu se împărţea în timpul util- pentru că pasiunea pentru cultivarea
negotium pe care-l foloseam acasă sufletului prin lectură îmi lua prea
ajutându-mi părinţii la treburile din mult timp şi atunci, când înălcam
gospodărie, datoria de elev şi timpul echilibrul între otium și negotium
liber-otium. Dar, atunci când eram adică, acea limită numită, aurea
elev, timpul meu liber consta în mediocritas ,,calea de mijloc e de aur
momentele de joacă cu prietenii mei, “după cum afirma Horatius, oboseam
mai ales fotbalul, de-a ascunselea sau mai tare, şi timpul liber îmi era mai
alte jocuri interesante. Până la împovărător.
sfârşitul şcolii timpul meu liber se Atunci, am apelat la proverbe,
asocia cu joaca, cu lectura unor cărţi zicători, şi am aflat, că mie pentru a fi
de poveşti fiindcă pe când erem elev fericit şi cumpătat îmi lipsea
tare-mi mai plăcea să citesc toate înţelepciunea. Căci palatul de aur,
poveştile din lume. Chiar trăiam într-o templul sacru în care locuieşte
lume a mea a poveştilor, a frumosului. înţelepciunea sunt proverbele,
În prima etapă a vieţii de copil eu maximele, zicătorile, poveştile
comparam timpul liber cu joaca. noastre frumoase, obiceiurile
Când am ajuns la liceu, timpul strămoşilor.
meu liber s-a diversificat şi consta din
lectura cărţilor, vizionarea unor filme Prima mea întâlnire cu
la cinematograf, practicarea sportului. înţelepciunea, cu filozofia a fost la
Atunci, când nu respectam limita între facultate, când studiam facultativ
timpul util dedicat muncii şi învăţării şi limba latină. În manualul de limba
timpul liber, viaţa mea devenea un latină am găsit o mulţime de proverbe
32

32. Eseu
frumoase care m-au făcut să mă un timp foarte preţios pe care mulţi
ataşez foarte mult de studiul acelei dintre noi nu ştim să-l utilizăm cu
limbi pe care până atunci nu o mai folos. Iată ce afirma în acest sens
cunoscusem. Atât de mult m-a filozoful roman Seneca în epistolele
încântat limba latină cu cultura ei, cu sale către Lucilius:,,...Cere-ţi singur
proverbele ei, cu filozofia ei, încât am dreptul asupra ta, iar timpul care până
renunţat în anul doi de facultate la acum îți era luat sau răpit, adună-l şi
spaniolă şi franceză şi m-am înscris în păstrează-l. Unele frânturi de timp ne
anul I la secţia de limbi clasice limba sunt luate, altele se duc, altele se
latină şi vechea greacă. pierd. Cel mai ruşinos lucru e să pierzi
timpul din nebăgare de seamă. Iar
Studiind autorii romani şi greci dacă te gândeşti bine: mare parte din
la facultate, am observat că mie îmi viața noastră se scurge făcând rău:
lipseau nişte lucruri esenţiale pentru a cea mai mare parte nefăcând nimic:
fi fericit. Deşi ştiam că timpul se toată viaţa făcând altceva decât ar
împarte în timp util din care ne trebui”(1). Deci timpul dedicat
câştigăm un salariu pentru a putea filozofiei înseamnă folosirea timpului
exista şi timpul liber în care poţi să faci pentru auto perfecţionarea eului
tot ce doreşti, eu nu cunoșteam propriu şi a sufletului nostru.
noţiunea filozofică a timpului liber.
Apoi, devenind profesor de limba Apoi Seneca vorbeşte despre
latină am simtit o adevărată fericire faptul că unii oameni nu ştiu să
când am cunoscut filozofii greci şi înteleagă timpul ca valoare care ne dă
romani. De la toţi am învăţat câte ceva preţ mare vieții noastre
frumos şi util pentru viaţă. O mare spunând:,,Nimic nu ne aparţine, doar
bucurie mi-a adus cunoaşterea vieţii timpul este al nostru: firea ne-a dat în
filozofilor greci şi romani, aici mă stăpânire acest mic bun, nestatornic
refer la marii Pitagora, Socrate, şi alunecos, de care ne poate lipsi
Platon, Aristotel, Diogene, Zenon, orcine voieşte. Oamenii sunt atât de
Chrisip, şi filozofii romani Numa nesăbuiţi încât primesc să le fie pusă
Pompilius, Cincinnatus, Seneca, la plată bunuri de nimic, fără nicio
Cicero, Cato Cenzorul. Toti aceşti valoare şi care oricum pot fi înlocuite,
oameni înţelepţi ai lumii greco- dar nimeni nu se gândeşte că ar trebui
romane m-au educat, mi-au înnobilat să fie dator pentru timpul primit, cu
sufletul cu învăţătura lor şi cu toate că este singurul lucru pe care
înţelepciunea lor. Căci nu există pe nici măcar un om plin de recunoştinţă
lume o fericire mai mare decât acea nu l-ar putea da îndărat”.(2)
care provine din înţelepciune, nu din
aur, lux şi alte bogăţii pieritoare. Drept dovadă că filozoful
Vom discuta în continuare nostru are dreptate în ceea ce priveşte
despre noţiunea de timp. Astfel, folosirea judicioasă a timpului este
timpul se împarte în timp util, timp proverbul din zilele noastre care ne
liber şi timp dedicat studierii filozofiei sugerează valoarea preţioasă a
şi cultivării sufletului cu florile timpului: ,,Timpul înseamnă bani” în
frumoase ale înţelepciunii umano- spaniolă: ,,El tiempo es oro”, în
divine. engleză: ,,The time is money”. În
Timpul dedicat filozofiei este spiritul aceleiaşi idei, Socrate spunea
33

33. Eseu
că timpul liber este cel mai mare bun spunea că ,,fericirea se obţine din
dintre toate bunurile. Dar acest timp înţelepciune, iar înţelepciunea se
să fie dedicat studiului ştiinţei şi dobândeşte din practicarea constantă
filozofiei. Astfel, Socrate credea că a virtuţilor”(5). Dacă dorim să fim
fericirea era strâns legată de ştiinţă. El fericiţi în timpul util sau în timpul liber,
spunea: există o singură fericire: atunci ar trebui să ştim să amestecăm
ştiinta, şi un singur rău, neştiinţa”(3). utilul cu plăcutul.
Dar ce este fericirea, are ea Platon ne prezintă cele patru
vreo legătură cu timpul sau nu? virtuţi cardinale: a) Prudenția-
Timpul folosit raţional ne poate aduce Înţelepciunea b) Iustitia-Justiţie c)
fericirea. Dar să-l observăm pe Fortitudo-Curajul d) Temperantia-
Platon, să vedem cum defineşte Cumpătarea. Înţelepciunea se
marele filozof fericirea pentru că manifestă prin executarea corectă a
suntem şi noi curioşi să ştim care sunt acţiunilor. Dreptatea se manifestă
părţile fericirii sau ce este fericirea. printr-o comportare dreaptă în
Platon afirmă că fericirea conţine cinci asociaţii şi tranzacţii comerciale.
părţi: o parte a fericirii constă în a lua Curajul îl face pe om să nu-şi piardă
hotărâri bune, a doua este de a avea cumpătul şi să-şi ţină firea în pericole
simţuri bune şi sănătate trupească, a şi panică. Cumpatarea ajută la
treia este reuşita în ceea ce stăpânirea poftelor, spre a nu fi robiţi
întreprinzi, a patra este repuţatia niciodată de nici o plăcere. (6)
bună între oameni, a cincea este
abundenţa de bani şi a bunurilor Aristotel referindu-se la rolul
folositoare pentru viaţă. virtuţilor în viaţa oamenilor spune:
,,Virtuţile nu se implică una pe alta,
Platon susţine că a lua hotărâri fiindcă un om poate fi prudent şi
bune este rezultatul educaţiei şi al drept, dar în acelaşi timp nestăpânit şi
experienţei mai multor lucruri. fără măsură”. Tot el adaugă că:,,Viciul
Simţurile bune depind de organele e suficient ca să producă nefericirea
corpului. Reuşita se obţine atunci oricât de multe lucruri exterioare şi
când cineva face cum trebuie ceea ce corporale i s-ar adăuga”.(7) Virtutea
urmăreşte, aşa cum se cuvine unui poate fi învăţată, drept dovadă că
om cumsecade. Reputaţia bună oamenii răi au devenit buni.
constă în aceea că se vorbeşte bine de O altă accepţie a împărţirii
cineva. Abundenţa mijloacelor o are timpului în timpul util şi cel liber este
acela care are aşa de multă avere viziunea romană.
pentru nevoile vieţii încât poate să Ro m a n i i î n ţ e l e g e a u p r i n
dea ajutor prietenilor şi să-i ajute cu negotium angajarea pentru cauza
generozitate. (4) Dacă într-adevăr Romei şi otium o contemplare plasată
fericirea este aşa cum a descris-o în tihna fericirii individuale. (8)
Platon în cele cinci părţi ale ei atunci
ea este accesibilă omului înţelept şi Idealul existenţei horatiene
inaccesibilă omului prost, din este bucuria de a recepta sufleteşte
nefericire. minunile naturii.,,Carpe diem”,
,,Bucură-te de clipa în care trăieşti.”
Apropo de fericire, Horatius Poetul are un vrăjmaş comun,
34

34. Eseu
ambiţiosul cu suflet gol, incapabil să a proverbului latin: ,,Mens sana in
recunoască preţul şi ponderea clipei corpore sano”, ,,Minte sănătoasă în
trecătoare. Acest preţ îl alcătuiesc corp sănătos.” A treia parte a timpului
bucuriile mărunte ale vieţii, iar o are Somnul; trebuie să avem opt ore
ponderea serioasă, eroismul de somn dacă dorim să fim sănătoşi.
cetăţenesc. (9) Această virtute, Cumpătarea, se află
în proverbul latin: ,,Est modus in
Ve r g i l i u s î n G e o r g i c e , rebus sunt certi fines”-,,Există o
configurează fericirea adusă de măsură raţională în lucruri peste care
înţelepciune, care poate fi dobândită binele nu are ce căuta”. Adică vă
nu numai prin surprinderea misterelor îndemn să ducem o viaţă echilibrată
lumii, ci şi în mijlocul vieţii rustice. bazată pe înţelepciune ca mod de
Motivul este situat în spaţiul italic al lui viaţă dacă dorim să ne bucurăm de
Saturn şi vremea obârşiilor eroice ale timpul util, timpul liber şi să fim
Romei. Vergilius propune o noua fericiţi.
lectură a vechiului mit al erei de aur.
Iupiter a destrămat vârsta de aur,
pentru că fericirea pe care aceasta o Bibilografie:
aducea nu solicita suficient mintea şi
inteligenţa oamenilor, căzuţi pradă 1. Seneca, Epistole catre Lucilius,
moleşirii. Muritorii trebuiau constrânşi traducere din latină de Ioana Costa, vol.1,
cartea 1, editura Polirom, 2007, Iaşi, pag.37
ca să-şi construiască fericirea şi să nu 2. Seneca, idem, pag. 37
o primescă cu pasivitate de la zei. 3. Diogenes Laertios, Despre vieţile şi
Poetul crede în reîntoarcerea doctrinele filozofilor, Socrate, traducere
vârstei de aur superioare ca valoare din limba greacă de acad. prof.A.I.Balmuş,
celei străvechi. O vârstă de aur bazată Editura Academiei Republicii Populare
Române, Bucureşti, 1963, pag.165
pe muncă: ,,Munca fără preget le 4. Diogenes Laertios, idem, Platon, pag. 229
învinge pe toate.” ,,Labor omnia vincit 5. Quintus Horatius Flaccus, Ode, vol.1
improbus”.(10) 6. Diogenes Laertios, idem, Platon, pag. 227
7. Diogenes Laertios, idem, Aristotel, pag.
În concluzie, conform virtuţii 26
8. Quintus Horatius Flaccus, Ode,2,10
temperanția- cumpătarea, sensul 9. Quintus Horatius Flaccus, Ode, 1,21,25
fericirii şi armoniei constă în divizarea 10. Publius Vergilius Maro, Georgice, 2. vv.1-
corectă şi filozofică a timpului. Timpul 8.
util înseamnă obligaţia noastră de a
munci opt ore pe zi ca să avem un
salariu din care să ducem o viaţă
decentă şi frumoasă.
Prof. Ilie Istrati, profesor de limba
latină şi greacă veche, Iaşi
Timpul liber însemnă a dedica
opt ore pe zi pentru cultivarea
sufletului prin studiul înţelepciunii,
filozofiei, practicarea sportului,
lecturii plăcute percepută ca delectare
sufletescă, nataţie, plimbări în aer
liber, şah, vizionare de filme, discuţii
intelectuale, adică punerea în practică
35

35. Eseu
Lipsa de activitate duce la conjuncturi vicioase
Pentru că discutăm despre un drum bun.
timpul liber şi pentru că românii sunt Să creăm imaginea unui cerc
foarte “educaţi” în a pierde timpul pe vicios pentru un tânăr cu vârsta de 20
tot felul de aventuri draconice, iată că de ani pe timp de o săptămână. Este la
personal am ajuns la o concluzie care facultate. În timpul său liber acceptă
poate fi puţin prea mult, şi anume că să meargă de 4 pe săptămână în
lipsa de activitate duce la baruri şi discoteci, stă vreo 6 ore zilnic
conjucturi vicioase. pe Facebook, mai exact canalele
online de socializare, se uită alte
Timpul liber astăzi e cumva câteva ore la miraculoasele noastre
asemănător cu a face un sport de canale de emisiuni, poate fi cuvântul
performanţă, asta dacă ne referim “canal” în sens de scurgere a
bineînţeles la timpul liber pe care să îl rezidurilor, ca şi cum ni se oferă cele
folosim util, să ne facă să fim mai mai toxice şi cele mai mari resturi, ce
fericiţi, mai educaţi, cu mai multă se scrug în creierul nostru. Eventual
grijă pentru familie şi eventualii mai ascultă toată ziua manele, cu
prieteni. E normal să avem un “Doamne, ai grijă de duşmanii mei”,
serviciu, dar pentru acel serviciu cei sau “Duşmanii, duşmanii îmi poartă
mai mulţi dintre noi lucrează între 4 şi pică”, vorba unei colege: “Nu înţeleg
8 ore pe zi. Cu celelalte ore ce facem? de ce manelele dezvoltă aşa de mult
Celelalte 7-8 ore mai exact. Dacă ne un cult al duşmanilor”. Cu ce ne
uităm la telenovelele româneşti de alegem? Nu numai cu pierderea timpul
proastă calitate cu cei mai Nonactori inutil, asta nu ar fi o problemă, că până
dintre actori, dacă stăm toată ziua şi la urma urmei fiecare face ce vrea cu
bem bere uitându-ne la fotbalul de propria viaţă, dar defectele pe care le
slabă calitate şi scandalurile Ligii I, va poseda tânărul în timp va afecta şi
dacă ne pricopsim în certuri cu alte persoane din societatea în care
persoanele dragi şi multe alte cercuri trăieşte.
vicioase, foarte multe din petrecerea
timpului liber în cel mai rău mod Bine, să trecem peste pragul
posibil, atunci să ştiţi că nu sunteţi pe criticilor şi să vorbim mai concret
36

36. Eseu
despre cum ar fi util să ne petrecem timpul liber, citeşte, încearcă un sport,
timpul liber şi mai ales de ce este câştigă un sentiment privind un
nevoie de el. documentar sau un film de calitate.
“Felul cum întrebuinţăm “…Biblia ne spune că timpul,
timpul liber ne trădează printre alte lucruri, este scara gradată
caracterul.” dată de Dumnezeu prin care putem
Gaius Plinius Secundus măsura trecerea vieţii noastre. De
aceea, ceea ce facem cu el este de
Timpul liber, astăzi, într-o mare importanţă. O dată ce a trecut
societate fugitivă, are nevoie de timpul, nu-l mai putem recupera. El
atenţie. Nu e nevoie să ne răvăşim nu poate fi reciclat sau recreat. Avem
neuronii, puterile psihice şi fizice o singură ocazie de a folosi fiecare
încercând să câştigăm foarte mulţi clipă dată nouă de Dumnezeu.” (John
bani, sau să trăim dezordonat în idei şi Grant, “Să vorbim despre timpul
emoţii. Cercurile vicioase se liber”)
construiesc atunci când nu eşti
conştient şi pregătit că poţi face şi
altceva. Nu vezi alternativele din jurul
tău prea uşor, nu eşti capabil să
accepţi că există altceva mai bun, mai Dragoş-Andrei Preutescu, Facultatea de
frumos, mai aproape de simplitate Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,
chiar lângă tine. Asta se întâmplă fie specializarea Relaţii Internaţionale şi
pentru a nu ieşi din sfera rutinei şi a Studii Europene
obişnuinţei, aşa cum ne spune
Fernand Braudel în cartea sa
“Dinamica capitalismului”. Până şi
felul în care iubeşti trebuie să fie
preţuit prin petrecerea timpului liber
cât mai purificator.
De multe ori nu ne dăm seama
că suntem în cercuri vicioase, sau că
formăm astfel de cercuri. Regula este
simplă în petrecerea timpului liber.
Caută întotdeauna să nu te prinzi de
obiceiurile rele, fii alături de grupuri ce
caută întotdeauna alternative pentru
37

37. Eseu
Ocupaţi de timpul liber?
Este vară. Undeva ne aşteaptă mişcare. Fluturări de mână, încurajări,
marea sau muntele, sau poate căsuţa îndemnuri... Apoi, viteză tot mai mare şi
bunicilor pitită într-un sat uitat de lume. gara rămâne mică, mică, tot mai mică. În
Un an întreg am aşteptat vacanţa, am compartimentele ticsite cu bagaje e
făcut planuri, am clădit speranţe. Fiecare multă veselie şi voie bună. Am pornit la
dintre noi a început să-şi strângă cu drum !
sârguinţă surcelele pentru focul lui de
tabără. Unii îşi ascund bucuria prematură Pe locuri ! Fiţi gata ! Zâmbiţi ! E
în genţile de voiaj. Şi şcoala ni se pare mai vară… !
frumoasă ştiind că am părăsit-o. Febra
focului de tabără e pretutindeni. Toate
grijile, toate preocupările îngheţate şi
ponosite ale cotidianului se topesc la
căldura verii, sfârâind. Elena Ungureanu, studentă,
Tinerii şi pământul aleargă unii Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
după altul fără să ştie dacă a fost cineva Educaţiei, Specializarea Psihologie
vreodată primul. Incet, încet, scăpăm de Generală, UAIC, Iaşi
lanţuri şi ne cresc aripi. E liber fiecare să
zboare unde vrea. Istoviţi şi ameţiţi de
venirea zilelor care (au)gust ne aruncăm
în iarbă şi răsuflăm uşuraţi : în sfârşit
vacanţă ! Somnul nu mai vrea nici el să se
lipească de genele ostenite şi ne
întoarcem zbuciumaţi de pe o parte pe
alta. Nopţile pline de vise par a se întrupa
pe o pânză albă fluturându-ne vârful
idealurilor. După zile de alergătură,
rucsacul mare şi greu e gata, aşezat
lângă pat, aşteptând clipa plecării.
Gara, poarta iluziilor şi speranţelor
noastre, a întâlnirilor şi despărţirilor ne
aşteaptă. Trenurile se pun molcom în
38

38. Eseu
Actualitatea lui Caragiale
Caragiale este unul dintre acei toţi au fost fermecaţi de inteligenţa
scriitori meniţi să stârnească neistovite scăpătoare, în permanenţă veghe a
comentarii, după unghiurile neaşteptate tânărului care avea parcă într-însul un
de perspectivă, pe care şi le vor însuşi demon al contradicţiei şi o vitalitate plină
generaţiie succesive. Actualitatea lui de neprevăzut.
Caragiale constă în soarta glorioasă a
scriitorului “cu mesaj”, fie chiar cu
“mesaj” indirect, cum a fost marele
ironist, care n-a dăruit societăţii
româneşti nimic altceva decât o oglindă
perfidă, pentru chipurile ei nefardate.
Posterioritatea, faţă de asemenea
scriitor, e o continuă replică, cu jocul de
oglinzi întors asupră-i, ca un omagiu de
reciprocitate.
O operă literară, închegată după
canoane clasice şi într-un fel limitată, ca
aceea a lui Caragiale, oricât ar fi de
susceptibilă, de variată, cu multiple
interpretări, e încă mai puţin enigmatică
decât fizionomia lui. Într-adevăr, omul e
mai interesat şi mai de nepătruns decât Caragiale a fost toată viaţa lui un
opera, analizabilă în materialul ei de desăvârşit autor, dublat de un foarte lucid
experienţă umană, în atitudinea spectator. El nu era însă scriitor exclusiv,
creatorului ei şi în scrisul artistic. De “om de litere” (Şerban Cioculescu),
altfel, personalitatea omenească a lui dimpotrivă, sociabilitatea sa era atât de
Caragiale a sedus mai mult pe diversă, încât nu alegea între ambianţele
contemporanii care au intrat în atingere ce i se ofereau. Avea prieteni buni şi
directă cu dânsa, decât opera ce li se cunoscuţi, de toate treptele sociale, în
părea unora oarecum stereotipă. mediile cele mai felurite: beletristică,
Începând cu seniorii, P.P.Carp, Titu învăţământ, armată, comerţ, gazetărie,
Maiorescu, Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor, teatru, sfârşind cu precupeţii, măcelarii şi
39

39. Eseu
pescarii. Se adapta la toate mediile, de la “prindea” nota tragică”.
cel academic până la cel suburban, Sectorul patetic din opera sa ne
periferic, cu un neegalat cameleonism, de introduce în sensibilitatea lui de anxios.
care era foarte conştient, ca un actor de Caragiale şi-a trăit neliniştea, din spatele
scenă. măştii pe care i-o fixase reputaţia de
De ce exegezii vorbesc despre autor comic. “S-a impus contemporanilor
“Actualitatea lui Caragiale”? Şerban ca un tip “forte”, bruscându-şi prietenii
Cioculescu afirma: „Deoarece şi-a limitat cei mai buni, jucând comedia vulgarităţii
activitatea de autor dramatic la câteva înaintea camarazilor de petrecere,
piese, în intervalul de 6-7 ani, deoarece a simulând un echilibru moral în familie şi
purtat într-însul multă vreme năzuinţa de între familiarii săi. Muzica singură l-a pus
a fi, alături de marele scriitor comic, un în atingere cu absolutul, iar societatea
tot atât de mare tragic, pentru că opera noastră, pozitivă şi burgheză, i-a închis
sa mărturiseşte, într-un chip sensibil, zările către care privea cu spaimă şi l-a
relativa incapacitate de adaptare la altă distras de la tulburătoarele colocvii ale
perspectivă şi mai ales de găsire a altui conştiinţei”. (Şerban Cioculecu)
„ton”; ca spectator al tragicomediei
umane, „prindea” mai lesne nota comică
decât cea tragică; iar ca scriitor după Elena Ungureanu, studentă,
propria-i expresie (în care teoreticianul Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
neajutat se cam luptă cu formulările Educaţiei, Specializarea Psihologie
abstracte), putem aprecia ca nu-l Generală, UAIC, Iaşi
40