Mirrors (Oglinzi) - acesta este "subiectul" unui email pe care un prieten drag mi l-a trimis de curând. Am deschis prezentarea găsită acolo şi am urmărit-o o dată, de două ori... a treia oară, pe la jumătate, m-am oprit: intuiţia mea încerca să-mi spună ceva; oare despre ce era vorba în această prezentare, de fapt? Despre natură? - Posibil. Despre Creaţie? - Probabil. Despre oameni? - Şi despre ei, îmi răspunde intuiţia. Oglinzi, oglinzi, oglinzi... şi nu orice fel de oglinzi, ci, oglinzi ale naturii; oglinzi pe care Creatorul nostru le-a lăsat pentru noi... - Dar, noi, oamenii? Facem şi noi parte din aceeaşi minunată natură, mi-am spus. Atunci mi-am amintit de un articol (http://alungatristetea.ro/lumini-si-umbre-ii-ce-este-de-fapt-umbra-noastra-si-cum-o-recunoastem/) în care vorbeam despre cum noi, oamenii, avem capacitatea de-a vedea în ceilalţi ceea există şi în noi. Şi aşa şi este... ne reflectăm în ceilalţi, exact aşa cum se reflectă cel mai frumos peisaj într-un lac de munte. Ceilalţi sunt oglinzile noastre din natură. Las această metaforă să te însoţească în săptămână ce tocmai a început! Nu înainte, însă, de-aţi desfăta privirea, auzul, simţirea şi sufletul... cu oglinzi...