Gramatica limbii latine

1. Latina
Dobre Andreea-Maria
ADJECTIVUL
1. Adjective de clasa I (cu 3 terminatii)
declinarile II I II
clarus, a, um (vestit)
m f n
2. Adjective de clasa a II-a (cu 1 sau 2 terminatii)
brevis, e (scurt)
m,f n
audax, acis (indraznet)
N(m,f,n) G(m,f,n)
- se declina dupa declinarea a III-a parisilabica

2. - Verbul_conjugari -
Dobre Andreea-Maria
GRADELE DE COMPARATIE
Regula adjectivelor de clasa a II-a, la gradul pozitiv:
Abl sg. = -i
G pl. = -ium
N = Ac = V pl. (pt. neutru) = -ia
Exceptie de la aceasta regula vor face adjectivele: VETUS, ERIS
(vechi, batran); PAUPER, ERIS (sarac); DIVES, DIVITIS (bogat).
POZITIV: clarus, a, um (forma de dictionar)
brevis, e
audax, acis
COMPARATIV: clar+ior (m,f) brev+ior (m,f) audac+ior (m,f)
clar+ius (n) brev+ius (n) audac+ius (n)
SUPERLATIV: clar+issimus (m) audac+issimus (m)
clar+issima (f) audac+issima (f)
clar+issimum (n) audac+issimum (n)
II I II n
brev+issimus brev+issima brev+issimum
Comparativul se declina dupa declinarea a III-a imparisilabica.
COMPARATIA NEREGULATA A UNOR ADJECTIVE
POZITIV COMPARATIV SUPERLATIV
1 bonus (3) melior, melius optimus (3)
2 malus (3) peior, peius pessimus (3)
3 magnus (3) maior, maius maximus (3)
4 parvus (3) minor, minus minimus (3)
5 multi, -ae, -a plures, plura plurimi, -ae, -a

3. - Verbul_conjugari -
Dobre Andreea-Maria
VERBUL
- in limba latina exista patru conjugari, fiecare avand specifica
vocala finala a temei de prezent.
- tema de prezent se afla la forma de infinitiv a verbului (a II-a
forma data de dictionar) inlaturand sufixul -re.
LAUDO, ARE, AVI, ATUM
indicativ prezent infinitiv indicativ perfect supin
laudo, are, avi, atum (a lauda)
laudare => lauda → conjugarea I
habeo, ēre, ui, itum (a avea)
habēre => habē → conjugarea a II-a
dico, ĕre, dixi, ctum (a zice, a spune)
dicĕre => dicĕ → conjugarea a III-a consonantica
capio, ĕre, cepi, captum (a lua)
capĕre => capĕ → conjugarea a III-a vocalica
audio, ire, ivi, itum (a auzi)
audire => audi → conjugarea a IV-a
conjugarea I - a
II - ē
III (v, c) - ĕ
IV - i

4. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
INDICATIV PREZENT
- se formeaza din tema de prezent a verbului + desinentele
personale -o, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
laudo (eu laud) habeo
laudas habes
laudat habet
laudamus habemus
laudatis habetis
laudant habent
- la verbele de conjugarea a III-a consonantica, vocala e din
tema de prezent se transforma in i cu exceptia persoanei I sg. si a II-a pl.
dico audio
dicis audis
dicit audit
dicimus audimus
dicitis auditis
dicunt audiunt

5. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
INDICATIV IMPERFECT
- se formeaza, la toate cele patru conjugari, din tema de prezent
a verbului + sufixul -ba + desinentele personale -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
lauda+ba+m (eu laudam) habe+ba+m
laudabas habebas
laudabat habebat
laudabamus habebamus
laudabatis habebatis
laudabant habebant
- la verbele de conjugarea a III-a vocalica si conjugarea a IV-a
se adauga vocala de legatura -e + -ba + desinentele personale.
capi+e+ba+m audi+e+ba+m
capiebas audiebas
capiebat audiebat
capiebamus audiebamus
capiebatis audiebatis
capiebant audiebant

6. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
INDICATIV PERFECT
- la toate cele patru conjugari, se formeaza din tema de perfect a
verbului (a treia forma data de dictionar) + desinentele -i, -isti, -it, -imus,
-istis, -erunt.
laudo, are, avi, atum habeo, ēre, ui, itum
laudav+i (eu am laudat) habu+i
laudavisti habuisti
laudavit habuit
laudavimus habuimus
laudavistis habuistis
laudaverunt habuerunt
dico, ĕre, dixi, ctum audio, ire, ivi, itum
dix+i audiv+i
dixisti audivisti
dixit audivit
diximus audivimus
dixistis audivistis
dixerunt audiverunt

7. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
INDICATIV MAI MULT CA
PERFECT
- la toate cele patru conjugari, se formeaza din tema de
perfect a verbului + -era + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
laudav+era+m (eu laudasem) dix+era+m
laudaveras dixeras
laudaverat dixerat
laudaveramus dixeramus
laudaveratis dixeratis
laudaverant dixerant
habu+era+m
habueras
habuerat
habueramus
habueratis
habuerant
INDICATIV VIITOR I
- la verbele de conjugarea I si a II-a se formeaza din tema de
prezent a verbului + sufixul -bi, cu exceptia pers. I sg, unde sufixul este -
b si a pers. a III-a pl., unde sufixul este -bu + desinentele -o, -s, -t, -mus,
-tis, -nt.
lauda+b+o (eu voi lauda) habe+b+o
lauda+bi+s habe+bi+s
laudabit habebit
laudabimus habebimus
laudabitis habebitis
lauda+bu+nt habe+bu+nt
- la verbele de conjugarea a III-a si a IV-a, viitorul se formeaza din
radical (conj. a III-a consonantica) sau din tema de prezent (conj. a III-a
vocalica si a IV-a) + sufixul -e cu exceptia pers. I sg, unde prefixul este -a
+ desinentele personale -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.

8. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
dic+a+m audi+a+m
dic+e+s audi+e+s
dicet audiet
dicemus audiemus
dicetis audietis
dicent audient
INDICATIV VIITOR II (anterior)
- se formeaza din tema de perfect a verbului + sufixul -eri cu
exceptia
pers. I sg, unde sufixul este -er + desinentele -o, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
laudav+er+o (eu voi fi laudat) audiv+er+o
laudav+eri+s audiv+eri+s
laudaverit audiverit
laudaverimus audiverimus
laudaveritis audiveritis
laudaverint audiverint
dix+er+o
dix+eri+s
dixerit
dixerimus
dixeritis
dixerint

9. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
CONJUNCTIV PREZENT
- la verbele de conjugarea I se formeaza din radicalul verbului (tema
de prezent fara vocala finala) + sufixul -e + desinentele -m, -s, -t, -mus, -
tis, -nt.
lauda+e+m
laudes
laudet
laudemus
laudetis
laudent
- la verbele de conjugarea a II-a, a III-a, a IV-a se formeaza din
tema de prezent (conj. a II-a si a IV-a) sau din radical (conj. a III-a) +
sufixul -a + desinentele -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
conj. a II-a: habe+a+m conj. a III-a: dice+a+m
habeas dicas
habeat dicat
habeamus dicamus
habeatis dicatis
habeant dicant
conj. a IV-a: audi+a+m (eu sa aud)
audias
audiat
audiamus
audiatis
audiant

10. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
CONJUNCTIVUL IMPERFECT
- la toate cele patru conjugari se formeaza din tema de
prezent + sufixul -re + desinentele -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
habe+re+m (eu as lauda) dice+re+m
haberes diceres
haberet diceret
haberemus diceremus
haberetis diceretis
haberent dicerent
audi+re+m
audires
audiret
audiremus
audiretis
audirent
CONJUNCTIVUL PERFECT
- se poate confunda cu viitorul II, singura deosebire fiind la pers. I
sg, unde viitorul II are sufixul -er, iar conjunctivul perfect sufixul -eri
(tema de perfect a verbului + -eri + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt).
laudav+eri+m (sa fi laudat) cep+eri+m
laudaveris ceperis
laudaverit ceperit
lauvaverimus ceperimus
laudaveritis ceperits
laudaverint ceperint
audiv+eri+m
audiveris
audiverit
audiverimus
audiveritis
audiverint

11. - Verbul_moduri&timpuri -
Dobre Andreea-Maria
CONJUNCTIV MAI MULT CA PERFECT
- se formeaza din tema de perfect a verbului + sufixul -isse +
desinentele -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
laudav+isse+m (eu as fi laudat) dix+isse+m
laudavisses dixisses
laudavisset dixisset
laudavissemus dixissemus
laudavissetis dixissetis
laudavissent dixissent
IMPERATIV
- are doar pers. a II-a singular si plural:
- la singular coincide cu tema de prezent.
- la plural se adauga desinenta -te.
pers. a II-a sg: lauda! (lauda!)
pers. a II-a pl: laudate! (laudati!)
- la conjugarea a III-a exista trei verbe care formeaza imperativul
fara vocala finala:
sg. pl.
dic! - dicite! (du! - duceti!)
duc! - ducite! (adu! - aduceti!)
fac! - facite! (fa! - faceti!)

12. Dobre Andreea-Maria
SUM, ESSE, FUI
INDICATIV -PREZENT -IMPERFECT -PERFECT
sum (eu sunt) eram (eu eram) fui (eu
am fost)
es eras fuisti
est erat fuit
sumus eramus fuimus
estis eratis fuistis
sunt erant fuerunt
-MAI MULT CA PERFECT -VIITOR I -VIITOR II
fueram (eu fusesem) ero (eu voi fi) fuero (eu
voi fi fost)
fueras eris fueris
fuerat erit fuerit
fueramus erimus fuerimus
fueratis eritis fueritis
fuerant erunt fuerint
CONJUNCTIV -PREZENT -IMPERFECT -PERFECT
sim (eu sa fiu) essem (eu as fi) fuerim
(eu sa fi fost)
sis esses fueris
sit esset fuerit
simus essemus fuerimus
sitis essetis fueritis
sint essent fuerint
-MAI MULT CA PERFECT
fuissem (eu as fi fost)
fuisses
fuisset -IMPERATIV singular: es!
(pers. a II-a)
fuissemus plural: este!
(pers. a II-a)
fuissetis
fuissent

13. Dobre Andreea-Maria
DECLINARILE LIMBII LATINE
In limba latina exista cinci declinari, fiecare avand
specifica terminatia de genitiv singular:
N, sg. G, sg.
silva, ae → declinarea I
amicus, i → declinarea a II-a
navis, is → declinarea a III-a
exercitus, us → declinarea a IV-a
dies, ei → declinarea a V-a

14. - Declinarile limbii latine -
DECLINAREA I
- contine substantive feminine si doar cateva masculine, ce
desemneaza ocupatii si nume barbatesti: nauta, poeta, scriba, agricola,
Catilina.
- nu contine substantive neutre.
SILVA, AE
sg. pl.
N - silva - silvae
G - silvae - silvarum
D - silvae - silvis
Ac - silvam - silvas
V - silva - silvae
Abl - silva - silvis
- radacina unui substantiv se afla de la forma de genitiv singular
inlaturand terminatia specifica acestui caz.
DECLINAREA a II-a
- contine substantive masculine, feminine si neutre.
Substantivele feminine sunt:
- subst. care denumesc nume de arbori: populus, i; malus, i.
- subst. care denumesc nume de tari: Aegyptus, i.
- subst. care denumesc nume de orase: Corinthus, i.
- subst. care denumesc nume de insule: Rhodos, i.

15. - Declinarile limbii latine -
N sg. - us: amicus, i
- er: puer, i
- ir: vir, i
- um: templum, i (neutru)
Substantivele neutre sunt cele care la N sg. au terminatia -um.
Regula neutrelor: N = Ac = V - sg. N
- pl. = -a
Declinarea substantivelor masculine, feminine:
AMICUS, I
sg. pl.
N - amicus - amici
G - amici - amicorum
D - amico - amicis
Ac - amicum - amicos
V - amice - amici
Abl - amico - amicis
Substantivele care la N sg. sunt terminate in -er sau -ir nu vor
primi la V sg. terminatia -e, ci vor avea aceeasi forma ca N sg. :
PUER, I
sg. pl.
N - puer - pueri
G - pueri - puerorum
D - puero - pueris
Ac - puerum - pueros
V - puer - pueri
Abl - puero - pueris
Declinarea substantivelor neutre
(se aplica regula neutrelor: N = Ac = V):
TEMPLUM, I
sg. pl.
N - templum - templa
G - templi - templorum
D - templo - templis
Ac - templum - templa
V - templum - templa

16. - Declinarile limbii latine -
Abl - templo - templis
DECLINAREA a III-a
parisilabica
Declinarea a III-a
imparisilabca
Parisilabica este declinarea care contine substantive cu un numar
egal de silabe la N si G singular.
1 2
Ex: N - na/vis
1 2
G - na/vis
Imparisilabica este declinarea care contine substantive cu un numar
inegal de silabe la N si G singular (la G apare o silaba in plus).
1 2
Ex: N - la/bor
1 2 3
G - la/bo/ris
Deosebirea dintre parisilabice si imparisilabice apare la G plural,
unde parisilabicele au terminatia -ium, iar imparisilabicele -um.
SUBSTANTIVELE PARISILABICE
Declinarea substantivelor masculine, feminine parisilabice:
NAVIS, IS
sg. pl.
N - navis - naves
G - navis - navium
D - navi - navibus
Ac - navem - naves
V - navis - naves
Abl - nave - navibus
Observatii: - sg: N = V

17. - Declinarile limbii latine -
- pl: N = Ac = V
D = Abl
Declinarea substantivelor neutre parisilabice:
Exista 3 substantive care se vor declina la fel: MARE, IS (mare-
Marea Neagra, Marea Mediterana etc.); CALCAR, IS (pinten);
ANIMAL, ALIS.
MARE, IS CALCAR, IS
sg. pl. sg. pl.
N - mare - maria N - calcar - calcaria
G - maris - marium G - calcaris - calcarium
D - mari - maribus D - calcari - calcaribus
Ac - mare - maria Ac - calcar - calcaria
V - mare - maria V - calcar - calcaria
Abl - mari - maribus Abl - calcari - calcaribus
ANIMAL, ALIS
sg. pl.
N - animal - animalia
G - animalis - animalium
D - animali - animalibus
Ac - animal - animlia
V - animal - animlia
Abl - animali - animalibus
Regula aplicata celor 3 substantive : Abl sg. = -i
G pl. = -ium
N = Ac = V pl. neutru = -ia
Substantivele fals parisilabice sunt substantivele care la N si G
singular au acelasi numar de silabe, dar la G plural primesc terminatia -
um ca imparisilabicele.
Acestea sunt: MATER, PATER, FRATER, CANIS, PANIS,
IUVENIS.

18. - Declinarile limbii latine -
SUBSTANTIVELE IMPARISILABICE
Declinarea substantivelor masculine, feminine imparisilabice:
LABOR, IS
sg. pl.
N - labor - labores
G - laboris - laborum
D - labori - laboribus
Ac - laborem - labores
V - labor - labores
Abl - labore - laboribus
Declinarea substantivelor neutre imparisilabice:
GENUS, ERIS
sg. pl.
N - genus - genera
G - generis - generum
D - generi - generibus
Ac - gener - genera
V - gener - genera
Abl - genere - generibus
DECLINAREA a IV-a
- contine substantive masculine, feminine si neutre.
- feminine sunt substantivele care desemnaza nume de rudenie:
nurus, us (nora); socrus, us (soacra, socru) si cele care
desemneaza nume de arbori: pirus, us.
- substantivele neutre sunt usor de recunoscut, deoarece la N sg.
sunt terminate in -u: genu, us (genunchi); cornu, us (corn-
modalitate de aranjare a armatei).

19. - Declinarile limbii latine -
Declinarea substantivelor masculine, feminine:
NURUS, US
sg. pl.
N - nurus - nurus
G - nurus - nuruum
D - nurui - nuribus
Ac - nurum - nurus
V - nurus - nurus
Abl - nuru - nuribus
Declinarea substantivelor neutre:
GENU, US
sg. pl.
N - genu - genua
G - genus - genuum
D - genui - genibus
Ac - genu - genua
V - genu - genua
Abl - genu - genibus
Cele 4 declinari insotite de adjectiv
declinarile I II III
CLARUS, A, UM
M F N
Declinarea a III-a imparisilabica:
declinarile III I
sg: N - ARBOR ALTA pl: N - arbores altae
G - arboris altae G - arborum altarum
D - arbori altae D - arboribus altis
Ac - arborem altam Ac - arbores altae
V - arbor alta V - arbores altae
Abl - arbore alta Abl - arboribus altais

20. - Declinarile limbii latine -
Adjectivele care merg dupa declinarea a III-a vor avea Abl
singular terminat in -i, G plural in -ium, iar la neutru pl N = Ac = V = -
ia.
Exemplu:
sg: N - MILES FORTIS pl: N - miltes fortes
G - militis fortis G - militum fortium
D - militi forti D - militibus fortibus
Ac - militem fortem Ac - milites fortes
V - miles fortis V - milites fortes
Abl - milite forte Abl - militibus fortibus
DECLINAREA a V-a
- nu contine substantive neutre.
- substantivul DIES poate avea atat genul masculin cat si
feminin.
DIES, EI
sg. pl.
N - dies - dies
G - diei - dierum
D - diei - diebus
Ac - diem - dies
V=N- dies - dies
Abl - die - diebus
declinarile V I
sg: N - FIDES MAGNA pl: N - fides magnae
G - fidei magnae G - fiderum magnarum
D - fidei magnae D - fidebus magnis
Ac - fidem magnam Ac - fides magnas
V - fides magna V - fides magnae
Abl - fide magna Abl - fidebus magnis
declinarile V III
sg: N - SPES AUDAX pl: N - spes audaces
G - spei audacis G - sperum audacium
D - spei audaci D - spebus audacibus
Ac - spem audacem Ac - spes audaces
V - spes audax V - spes audaces

21. - Declinarile limbii latine -
Abl - speaudace Abl - spebus audacibus
RESPUBLICAeste un cuvant compus din res + publica si se va
declina dupa declinarile a V-a respectiv I, ramanand sudat in permanenta:
declinarile V I III
sg: N - RES/PUBLICA FELIX pl: N - respublicae felices
G - reipublicae felicis G - rerumpublicarum
felicium
D - reipublicae felici D - rebuspublicis felicibus
Ac - rempublicam felicem Ac - respublicas felices
V - respublica felix V - respublicae felices
Abl - republica felice Abl - rebuspublicis felic

22. Adjectivul_gradele de comparatie
PRONUMELE
1. PRONUMELE PERSONAL
Persoana I
Persoana a II-a
Pentru persoana a III-a nu exista pronume personal,
utilizandu-se pronumele reflexiv se sau cel demonstrativ is, ea,
id.
Caz Singular Plural
N ego (eu) nos (noi)
G mei (de mine) nostri (de noi)
nostrum (dintre noi)
D mihi (mie, imi, mi) nobis (noua, ne)
Ac me (pe mine, ma) nos (pe noi, ne)
Abl me (-cu, prin- mine) nobis (-cu, prin, de la- noi)
Caz Singular Plural
N tu (tu) vos (voi)
G tui (de tine) vestri (de voi)
vestrum (dintre voi)
D tibi (de tine) vobis (voua, va)
Ac te (pe tine, te) vos (pe voi, va)
V tu! (tu!) vos! (voi!)
Abl te (-cu, prin- tine) vobis (-cu, de la, prin- voi)

23. Adjectivul_gradele de comparatie
2. PRONUMELE REFLEXIV
- are aceleasi forme pentru singular si plural si nu are cazul N.
G – sui (de sine)
D – sibi (isi, pentru sine)
Ac – se (pe sine)
Abl – se (-cu, de la, prin- sine)
3. PRONUMELE POSESIV
declinarile II I II neutra
Singular, pers. I : meus, mea, meum (al meu, a mea)
pers. II : tuus, tua, tuum (al tau, a ta)
pers. III : suus, sua, suum (al sau, a sa)
Plural, pers. I : noster, nostra, nostrum (al nostru, a noastra)
pers. II : vester, vestra, vestrum (al vostru, a voastra)
pers. III : sui, suae, sua (al lor, a lor)
Declinarea pronumelui posesiv:
declinarile II I II neutra
sg : N – meus, mea, meum
G – mei, meae, mei
D – meo, meae, meo
Ac – meum, meam, meum
Abl – meo, mea, meo
pl : N – mei, meae, mea
G – meorum, mearum, meorum
D – meis, meis, meis
Ac – meos, meas, mea

24. Adjectivul_gradele de comparatie
Abl – meis, meis, meis
4. PRONUMELE DEMONSTRATIV
hic, haec, hoc = acesta, aceasta (arata apropierea vorbitorului
de persoana I)
iste, ista, istud = acesta, aceasta (arata apropierea vorbitorului
de persoana a II-a)
ille, illa, illud = acela, aceea (arata departarea de vorbitor sau
apropierea de persoana a III-a)
is, ea, id = acela, aceea (face trimitere la un cuvant din text)
ipse, ipsa, ipsum = insumi, insuti, insusi (se traduce cu
pronumele de intarire)
idem, eadem, idem = acelasi, aceeasi
a) Declinarea pronumelui demonstrativ HIC, HAEC, HOC:
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N hic haec hoc hi hae haec
G huius horum harum horum
D huic his
Ac hunc hanc hoc hos has haec
Abl hoc hac hoc his

25. Adjectivul_gradele de comparatie
b) Declinarea pronumelui demonstrativ ISTE, ISTA, ISTUD:
c) Declinarea pronumelui demonstrativ ILLE, ILLA,
ILLUD:
d) Declinarea pronumelui demonstrativ IS, EA, ID:
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N iste ista istud isti istae ista
G istius istorum istarum istorum
D isti istis
Ac istum istam istud istos istas ista
Abl isto ista isto istis
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N ille illa illud illi illae illa
G illius illorum illarum illorum
D illi illis
Ac illum illam illud illos illas illa
Abl illo illa illo illis
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N is ea id ei (ii) eae ea
G eius eorum earum eorum
D ei eis (iis)
Ac eum eam id eos eas ea
Abl eo ea eo eis (iis)

26. Adjectivul_gradele de comparatie
e) Declinarea pronumelui demonstrativ IPSE, IPSA,
IPSUM:
f) Declinarea pronumelui demonstrativ IDEM, EADEM,
IDEM:
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
G ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
D ipsi ipsis
Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
Abl ipso ipsa ipso ipsis
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N idem eadem idem eidem eaedem eadem
G eiusdem eorundem earundem eorundem
D eidem eisdem
Ac eundem eandem idem eosdem easdem eadem
Abl eodem eadem eodem eisdem

27. Adjectivul_gradele de comparatie
5. PRONUMELE RELATIV
QUI (care)
Singular Plural
masculin feminin neutru maculin feminin neutru
N qui quae quod qui quae quae
G cuius quorum quarum quorum
D cui quibus
Ac quem quam quod quos quas quae
Abl quo qua quo quibus
6. PRONUMELE INTEROGATIV
QUIS (cine)
Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N quis quis quid qui quae quae
G cuius quorum quarum quorum
D cui quibus
Ac quem quam quid quos quas quas
Abl quo qua quo quibus

28. Adjectivul_gradele de comparatie
Cum + conjunctiv m.m.c.p. = dupa ce
Cum + conjunctiv imperfect = pe cand
Cum + indicativ = cand