Ghid pentru monitorizarea bunei guvernări.

1. Susțin Moldova Curată!
GHIDUL
MONITORILOR
PENTRU
BUNA
GUVERNARE
www.moldovacurata.md
www.eeagrants.org www.fondong.fdsc.ro

2. 1
CUPRINS
1. Ce înseamnă bună guvernare..................................................................2
2. Supraveghează instituţiile .......................................................................3
Ce informaţii sunt publice din oficiu .............................................................3
Ce ar trebui să găseşti pe pagina de Internet
a autorităţilor publice .....................................................................................4
Cum să ceri ceea ce nu găseşti
Cum se face cererea de informaţii de interes public .....................................6
Care sunt căile de atac. Cum şi unde să te plângi dacă nu primeşti ce cauţi..10
Cum verifici gradul de receptivitate a autorităţilor publice
faţă de cetăţeni ...............................................................................................12
3. Participare şi consultare periodică.........................................................13
Care sunt regulile transparenţei decizionale în
administraţia publică......................................................................................13
Ce spun procedurile privind participarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal
constituite la procesul de elaborare a actelor normative ................................14
Recepţionarea şi examinarea recomandărilor ................................................15
Cum putem participa la lucrările şedinţelor publice ......................................16
4. Sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie..17
5. Moldova Curată îţi vine în ajutor! .........................................................17
Trimite sesizări şi noi le facem publice
pe www.moldovacurata.md!..........................................................................17
Preluare şi adaptare după:
“Ghidul monitorilor ARC”, Alianţa pentru o Românie Curată

3. 2
1. CE ÎNSEAMNĂ BUNĂ GUVERNARE
Goran Hyden, Julius Court şi Kenneth Mease în lucrarea “Making sense of
governance: The need for involving local stakeholders”1
tratează problematica
bunei guvernări. Lipsa unei definiţii universale a acestui concept conduce la
elaborarea unor teorii variate care pot avea la bază întrebarea “când, de ce şi
cum poate face guvernarea o diferenţă în felul în care o ţară se dezvoltă?”.
Autorii acestei lucrări evidenţiază faptul că la baza bunei guvernări stau
următoarele caracteristici definitorii:
 Participarea cetăţenilor şi gradul de implicare a acestora în sistemul politic;
 Echitatea şi corectitudinea, măsura în care legile se aplică la fel pentru
fiecare indiferent de statutul social;
 Decenţa, urmărindu-se ca regulile să fie formate şi gestionate fără a
prejudicia diverse categorii/grupări de oameni;
 Responsabilitatea, urmărindu-se ca actorii politici să fie văzuţi ca fiind
responsabili în deciziile şi acţiunile lor, faţă de aceia pe care îi afectează;
 Transparenţa, urmărindu-se ca deciziile luate şi implementate să fie puse la
dispoziţia cetăţenilor. Informaţia trebuie să fie clară şi accesibilă
cetăţenilor;
 Eficacitatea şi eficienţa, referindu-se la prudenţa cu care resursele umane şi
financiare sunt folosite.
De asemenea, categoriile funcţionale care pot fi găsite în orice sistem politic şi
ale căror consecinţe sunt reflectate în ceea ce reprezintă o bună guvernare sunt:
societatea civilă, societatea politică, guvernul, birocraţia, societatea economică,
sistemul judiciar.
Promovează în practică, alături de Moldova Curată (www.moldovacurata.md),
principiile bunei guvernări, care au la bază următoarele idei:
 Guvernul este în slujba cetăţeanului, şi nu invers.
 O naţiune presupune o comunitate de egali în faţa legii.
 Ca ţara să prospere, este indispensabil ca statul să asigure respectarea
legilor şi a contractelor în vigoare, începând prin a respecta el însuşi aceste
legi şi contracte.
 Actul de guvernare trebuie să fie transparent în toate fazele sale, de la
adoptarea unui proiect la implementarea sa.
 Bunurile şi serviciile publice se distribuie în mod universal şi
nediscriminatoriu, fără a favoriza membrii unor partide politice sau grupări
de interese.
1
http://www.gsdrc.org/document-library/making-sense-of-governance-the-need-for-
involving-local-stakeholders/

4. 3
 Guvernul trebuie să fie imparţial faţă de actorii privaţi şi să asigure condiţii
egale pentru dezvoltarea tuturor.
 Ca economia să crească e necesar ca guvernul să permită spiritului
întreprinzător să se dezvolte fără îngrădire, reducând la minimum costurile
birocratice şi de operare ale firmelor, simplificând sistemul de taxe şi
impozite şi aplicând fără discriminare regulile şi legile.
 Reprezentanţii aleşi sunt legitimi doar dacă şi între alegeri sunt responsabili
faţă de statul de drept şi cei care i-au ales.
 Cetăţenii sau firmele care se sustrag de la datoriile lor faţă de stat înşeală
nu numai statul, ci şi pe ceilalţi cetăţeni sau firme.
 Legile trebuie să fie clare, previzibile şi să respecte drepturile cetăţeneşti.
 Dacă nu se întâmpla asta, trebuie militat activ pentru modificarea lor.
 Prezumţia de nevinovăţie se aplică deopotrivă cetăţeanului, ca şi statului.
Dacă Republica Moldova va deveni un stat performant, capabil să
adere cândva la Uniunea Europeană, acest lucru se va întâmpla doar
printr-o altă relaţie între stat şi societate, una bazată pe încredere
reciprocă.
2. SUPRAVEGHEAZĂ INSTITUŢIILE
Ce informaţii sunt publice din oficiu
Potrivit Legii nr. 982 din 11.05.20002
privind accesul la informaţie
(articolul 5), furnizori de informaţii, adică posesori ai informaţiilor oficiale,
obligaţi să le furnizeze solicitanţilor, sunt:
a) autorităţile publice centrale şi locale - autorităţile administraţiei de stat,
prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi anume: Parlamentul,
Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, administraţia publică,
autoritatea judecătorească;
b) instituţiile publice centrale şi locale - organizaţiile fondate de către stat în
persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca
scop efectuarea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii
cu caracter necomercial;
c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu
autoritatea publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor
servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii
oficiale.
2
http://lex.justice.md/md/311759/

5. 4
Legea îi obligă expres pe furnizorii de informaţii (articolul 11) să asigure
informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de
interes public şi asupra problemelor de interes personal, să garanteze liberul
acces la informaţie, să dea publicităţii propriile acte adoptate în
conformitate cu legea etc.
În scopul facilitării liberului acces la informaţie, furnizorul de informaţii
trebuie să publice sau să aducă la cunoştinţa populaţiei în alt mod general şi
accesibil, informaţiile ce conţin:
a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;
b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei;
c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al
acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor
responsabili de furnizarea informaţiilor, documentelor oficiale;
d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.
Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să publice, cel puţin o
dată pe an, îndrumare ce vor conţine liste ale dispoziţiilor, hotărârilor,
altor documente oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile în
care poate furniza informaţii.
Ce ar trebui să găseşti pe pagina de Internet a autorităţilor publice
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 188 din 03.04.20123
privind
paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet,
stabileşte minimumul de informaţii care trebuie publicată pe paginile web
oficiale ale autorităţii administraţiei publice, în funcţie de specificul
activităţii acesteia. Este vorba de următoarele informaţii:
1) structura autorităţii publice, date privind obiectivele şi funcţiile
subdiviziunilor sale subordonate, adresele poştale, numerele de telefon şi
alte rechizite ale adresei autorităţii publice, numărul angajaţilor, date privind
organizaţiile subordonate autorităţii publice (cu indicarea şi/sau trimiterea la
paginile WEB ale acestora), numerele de telefon ale serviciilor de
informaţie ale autorităţii publice;
2) datele cu privire la conducerea autorităţii publice;
3) declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a conducerii autorităţii
administraţiei publice;
4) datele privind persoanele juridice cărora, în modul stabilit, le este
transmisă o parte din funcţiile autorităţii publice (denumirea organizaţiei,
adresa poştală şi juridică, numărul de telefon şi fax, adresa poştei
electronice);
3
http://lex.justice.md/md/342699/

6. 5
5) lista actelor legislative şi normative în vigoare, care stau la baza
activităţii autorităţii publice, actele normative aprobate de autoritatea
publică, inclusiv datele privind publicarea oficială;
6) datele privind transparenţa în procesul decizional, care includ:
a) programele anuale (trimestriale) de elaborare a proiectelor de acte
normative, cu indicarea proiectelor de decizii care urmează a fi supuse
consultării publice;
b) regulile interne de organizare a procedurilor de consultare publică în
procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor;
c) numele şi informaţia de contact ale coordonatorului procesului de
consultare publică în cadrul autorităţii publice;
d) anunţurile privind iniţierea elaborării deciziei;
e) anunţurile privind organizarea consultării publice;
f) proiectele de decizii elaborate şi materialele aferente acestora;
g) rezultatele consultării publice (procese-verbale ale întrunirilor publice
consultative, sinteza recomandărilor);
h) deciziile adoptate;
i) raportul anual al autorităţii publice cu privire la transparenţa în procesul
decizional;
7) rapoartele analitice şi articolele informaţionale privind activitatea
autorităţii publice;
8) modelele de cereri şi de alte documente, stabilite de legislaţie şi de actele
normative ale autorităţilor publice, acceptate de acestea spre examinare,
precum şi instrucţiunile privind completarea lor;
9) orele de primire în audienţă a cetăţenilor, datele necesare privind modul
de depunere a petiţiilor;
10) datele privind încadrarea cetăţenilor în serviciul public: lista funcţiilor
vacante existente în serviciul public, cerinţele de calificare faţă de candidaţii
pentru funcţiile vacante din serviciul public, structura formularului de
participare la concurs şi termenul-limită de depunere a acestuia;
11) datele privind evenimentele oficiale organizate de autorităţile publice
(şedinţe, întâlniri, conferinţe de presă, colegii etc.), precum şi despre
deciziile adoptate la asemenea întruniri oficiale;
12) datele privind vizitele oficiale şi deplasările de serviciu ale
conducătorilor şi delegaţiilor oficiale ale autorităţilor publice, textele
declaraţiilor oficiale şi discursurile conducerii autorităţilor administraţiei
publice, după caz;
13) datele privind programele şi proiectele, inclusiv de asistenţă tehnică, ale
căror beneficiari sau executanţi sunt autorităţile administraţiei publice
(denumirea, scopurile şi sarcinile de bază, beneficiarii şi executorii
principali de program, termenele şi rezultatele de realizare scontate, volumul
şi sursele de finanţare);

7. 6
14) datele privind planificarea şi executarea bugetelor de către autorităţile
administraţiei publice;
15) datele privind rezultatele controalelor efectuate de/în cadrul autorităţilor
administraţiei publice, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare
privind secretul de stat;
16) statistica oficială şi indicatorii de bază din domeniul de activitate al
autorităţii administraţiei publice;
17) serviciile publice prestate persoanelor fizice şi juridice;
18) descrierea sistemelor informaţionale de uz public, a băncilor de date,
registrelor existente ale autorităţilor publice, precum şi listele resurselor;
19) datele privind pericolul pentru viaţa, sănătatea şi patrimoniul
persoanelor; datele privind starea mediului ambiant, cauzarea prejudiciului
mediului ambiant şi influenţa factorilor ecologici periculoşi, în limitele
competenţei autorităţii administraţiei publice;
20) lista organismelor internaţionale în activitatea cărora participă
autoritatea publică, precum şi datele privind tratatele şi acordurile
internaţionale la realizarea cărora participă autoritatea publică;
21) altă informaţie utilă.
Pentru asigurarea transparenţei procesului decisional, hotărârea Guvernului
stabileşte că proiectele de decizii elaborate şi materialele aferente acestora
se publică pe pagina-web oficială, în termen de 2 zile lucrătoare din data
elaborării proiectului de decizie, iar datele privind evenimentele oficiale
organizate de autorităţi (şedinţe, întâlniri, conferinţe de presă, colegii etc.),
precum şi despre deciziile adoptate la asemenea întruniri oficiale vor fi
publicate pe paginile web nu mai târziu de 6 ore de la încheierea
evenimentelor, iar în cazul unor subiecte de interes public şi rezonanţă
sporită, pe paginile web vor fi publicate anunţuri de anticipare a
evenimentelor.
Această hotărâre este obligatorie pentru ministere şi alte autorităţi
administrative centrale şi are un caracter de recomandare pentru autorităţile
administraţiei publice locale de nivelul întâi (consilii raionale şi municipale)
şi nivelul al doilea (primării şi consilii locale).
Cum să ceri ceea ce nu găseşti
Cum se face cererea de informaţii de interes public
Articolul 4 din Legea 982/2000 prevede că:
(1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi
de a face cunoscute informaţiile oficiale.
Exercitarea acestor drepturi poate fi supusă unor restricţii pentru motive
specifice, ce corespund principiilor dreptului internaţional, inclusiv pentru
apărarea securităţii naţionale sau vieţii private a persoanei. În acelaşi timp,

8. 7
exercitarea drepturilor nu va implica în nici un caz discriminarea bazată pe
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau pe origine socială.
Legea (Articolul 6) include în categoria informaţiilor oficiale toate
informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care
au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de
organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de
către alţi subiecţi de drept.
Astfel, drept documente purtătoare de informaţii sunt considerate:
1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):
a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris;
b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;
c) orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau
perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;
d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau
înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;
e) orice alt înregistrator de informaţie apărut ca rezultat al progresului
tehnic;
2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informaţii menţionaţi la
punctul 1) al acestui alineat;
3) orice parte a unei copii sau reproduceri menţionate mai sus.
Unele informaţii oficiale au un grad de accesibilitat limitat, iar exercitarea
dreptului de acces la aceste informaţii poate fi supusă unor restricţii
(Articolul 7), cu condiţi că acestea sunt reglementate prin lege organică şi
corespund necesităţilor:
a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;
b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau
protecţiei moralei societăţii.
Astfel, accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia:
a) informaţiilor atribuite la secret de stat, reglementate prin lege organică, a
căror divulgare neautorizată sau pierdere poate aduce atingere intereselor
şi/sau securităţii Republicii Moldova;
b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor
publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind
secretul comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe,
de altă activitate a vieţii economice, a căror divulgare (transmitere,
scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor;
c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept
o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind
protecţia datelor cu caracter personal;

9. 8
d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală a
organelor de resort, dar numai în cazurile în care divulgarea acestor
informaţii ar putea prejudicia urmărirea penală, interveni în desfăşurarea
unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la o judecare corectă şi
imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a
oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie;
e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor
investigaţii ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii
investigaţiilor de prioritatea de publicare sau influenţează negativ
exercitarea altor drepturi protejate prin lege.
Dacă accesul la informaţiile solicitate este parţial limitat, atunci furnizorii
de informaţii sunt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile documentului,
accesul la care nu conţine restricţii conform legislaţiei, indicându-se în
locurile porţiunilor omise una din următoarele sintagme: "secret de stat",
"secret comercial", "informaţie confidenţială despre persoană".
În condiţiile legii (Articolul 5), pot solicita informaţii oficiale:
a) orice cetăţean al Republicii Moldova;
b) cetăţenii altor state, care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul
Republicii Moldova;
c) apatrizii stabiliţi cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii
Moldova.
Persoana are dreptul de a solicita personal sau prin reprezentanţii săi orice
informaţii aflate în posesia furnizorilor de informaţii, cu excepţiile stabilite
de legislaţie. Solicitantul accesului la informaţii este absolvit de obligaţia de
a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate (Articolul 10).
Prin articolul 12 al Legii 982/2000, informaţiile oficiale sunt puse la
dispoziţia solicitanţilor în baza unei cereri scrise sau verbale. Cererea scrisă
va conţine:
a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate
(a unei părţi sau unor părţi ale acesteia);
b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate;
c) date de identificare ale solicitantului.
Totodată, cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil
răspunsul pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a
informaţiei. În cazul în care furnizorul intenţionează să refuze accesul la
informaţia solicitată, el trebuie să informeze solicitantul despre aceasta şi
despre posibilitatea depunerii unei cereri scrise.
Elaborarea şi furnizarea unor informaţii analitice, de sinteză sau inedite pot
fi efectuate în baza unui contract între solicitant şi furnizorul de informaţii,

10. 9
contra unei plăţi negociabile, dacă furnizorul va fi disponibil şi în drept să
realizeze o asemenea ofertă.
Există câteva modalităţi de acces la informaţiile oficiale, prevăzute de lege
(Articolul 13):
a) audierea informaţiei pasibile de o expunere verbală;
b) examinarea documentului (unor părţi ale acestuia) la sediul instituţiei;
c) eliberarea copiei de pe documentul, informaţia solicitate (de pe unele
părţi ale acestora);
d) eliberarea copiei traducerii documentului, informaţiei (unor părţi ale
acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată
suplimentară;
e) expedierea prin poştă (inclusiv poşta electronică) a copiei de pe
document, informaţie (de pe unele părţi ale acestora), copiei de pe
traducerea documentului, informaţiei într-o altă limbă, la cererea
solicitantului, pentru o plată respectivă.
În conformitate cu cererea solicitantului, extrasele din registre, documente,
informaţii (unele părţi ale acestora), pot fi puse la dispoziţie, într-o formă
rezonabilă şi acceptabilă pentru a fi: a) examinate la sediul instituţiei; b)
dactilografiate, fotocopiate sau copiate într-o altă modalitate ce ar asigura
integritatea originalului; c) înscrise pe un purtător electronic, imprimate pe
casete video, audio, alt purtător rezultat din progresul tehnic.
Articolul 16 al Legii 982/2000 prevede că informaţiile solicitate vor fi puse
la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi
furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii de acces la informaţie. Acest termen poate fi prelungit cu 5 zile
lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă: a) cererea se referă
la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea lor; b) sunt
necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.
Autorul cererii trebuie să fie informat despre orice prelungire a termenului
de furnizare a informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de
expirarea termenului iniţial.
Dacă informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat sau
informaţia deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul faţă de
informaţie al solicitantului, cererea de acces la informaţie poate fi readresată
altui furnizor (Articolul 17), cu informarea obligatorie a solicitantului în
decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii şi cu acordul
solicitantului.
Furnizorii de informaţii pot refuza accesul la informaţie, însă sunt obligaţi
(Articolul 19) să transmită refuzul în scris, indicându-se data întocmirii

11. 10
refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcându-se în
mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării,
sursa publicaţiei oficiale), pe care se bazează refuzul, precum şi procedura
de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripţie.
Articolul 20 al Legii 982/2000 stabileşte condiţiile şi situaţiile când
furnizorii de informaţii pot cere plată pentru furnizarea informaţiilor
oficiale. Astfel, pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi percepute, în
afara excepţiilor prevăzute de lege, plăţi în mărimile şi conform procedurii
stabilite de organele reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat.
Mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către
furnizor pentru facerea copiilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru
traducerea, la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului. Plăţile
pentru furnizarea informaţiilor analitice, de sinteză sau inedite, executate la
comanda solicitantului, se vor stabili conform contractului dintre solicitant
şi furnizorul de informaţii.
Fără plată, vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor informaţiile oficiale care:
a) ating nemijlocit drepturile şi libertăţile solicitantului;
b) sunt expuse oral;
c) sunt solicitate pentru a fi studiate la sediul instituţiei;
d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradului de
transparenţă a activităţii instituţiei publice şi corespunde intereselor
societăţii.
În cazurile în care informaţia pusă la dispoziţia solicitantului conţine
inexactităţi sau date incomplete, instituţia publică este obligată să efectueze
rectificările şi completările respective gratuit, cu excepţia cazurilor în care
completarea informaţiei implică eforturi şi cheltuieli considerabile care n-au
fost prevăzute şi taxate la eliberarea primară a informaţiilor.
Instituţia publică trebuie să aducă la cunoştinţa solicitanţilor într-un mod cât
mai adecvat şi mai amănunţit posibil modalitatea de calculare a plăţilor
pentru furnizarea informaţiei.
Care sunt căile de atac
Cum şi unde să te plângi dacă nu primeşti ce cauţi
Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către
furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atât pe cale
extrajudiciară, cât şi direct în instanţa de contencios administrativ
competentă. De asemenea, persoana se poate adresa pentru apărarea
drepturilor şi intereselor sale legitime Avocatului Poporului.
Articolul 21 al al Legii 982/2000 stipulează că persoana care se consideră
lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acţiune sau

12. 11
inacţiune a persoanei responsabile pentru primirea şi examinarea cererilor
de acces la informaţii, dar în special cu privire la:
a) refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cererea;
b) refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţionat la registrele publice
aflate la dispoziţia furnizorului de informaţii;
c) încălcarea termenelor şi procedurii de soluţionare a cererii de acces la
informaţie;
d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informaţiilor
solicitate;
e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate;
f) atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria informaţiilor care conţin
secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informaţii oficiale
cu accesibilitate limitată;
g) secretizarea neîntemeiată a unor informaţii;
h) stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru informaţiile furnizate;
i) cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale prin acţiunile ilegale ale
furnizorului de informaţii.
Persoana care consideră că drepturile sau interesele sale legitime în ceea ce
priveşte accesul la informaţii i-au fost lezate, poate contesta acţiunile sau
inacţiunea furnizorului de informaţii la conducerea acestuia şi/sau la organul
ierarhic superior al furnizorului în termen de 30 de zile de la data când a
aflat sau trebuia să afle despre încălcare (Articolul 22). În acest caz,
conducerea furnizorului de informaţii şi/sau organul ierarhic superior al
acestuia este obligat să examineze contestările solicitanţilor de informaţii în
decurs de 5 zile lucrătoare şi să informeze petiţionarul despre rezultatele
examinării în decurs de 3 zile lucrătoare.
Sesizările, prin care sunt atacate acţiunile sau inacţiunea organizaţiilor care
nu au organele lor superioare, sunt adresate direct instanţei de contencios
administrativ competente.
Acţiunile sau inacţiunea furnizorului de informaţii poate fi atacată şi pe cale
judiciară (Articolul 23) direct în instanţa de contencios administrativ
competent, inclusiv în cazul în care solicitantul nu este satisfăcut de soluţia
dată de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul
ierarhic superior al acestuia după contestarea pe calea extrajudiciată.
Sesizarea instanţei de judecată se va efectua în termen de o lună de la data
primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau, în caz dacă nu a
primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească. Dacă solicitantul de
informaţii a atacat anterior acţiunile furnizorului de informaţii pe cale
extrajudiciară, termenul de o lună curge de la data comunicării răspunsului
conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului ierarhic superior al

13. 12
acestuia sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l
primească.
În funcţie de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al
funcţionarului public, responsabil pentru furnizarea informaţiilor oficiale, de
a asigura accesul la informaţia solicitată, instanţa de judecată poate decide
aplicarea unor sancţiuni în conformitate cu legislaţia, repararea prejudiciului
cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informaţii sau prin alte acţiuni ce
prejudiciază dreptul de acces la informaţii, precum şi satisfacerea
neîntârziată a cererii solicitantului (Articolul 24).
Cum verifici gradul de receptivitate a autorităţilor publice faţă de cetăţeni
Gradul de receptivitate a autorităților publice față de cetățeni se referă la:
- disponibilitatea transmiterii unui răspuns în urma trimiterii unei
solicitări în baza Legii 982/2000;
- timpul necesar transmiterii răspunsului (în limita legală sau nu);
- disponibilitatea de a remedia problema identificată și transmisă prin
intermediul solicitării;
- timpul necesar remedierii problemei idenificate și transmise prin
intermediul solicitării.
În cazul unui grad de receptivitate scăzut sau inexistent, următorul pas este
trimiterea în judecată a respectivei entități publice.

14. 13
3. PARTICIPARE ŞI CONSULTARE PERIODICĂ
Prin Legea nr. 239 din 13 noiembrie 20084
privind transparenţa în procesul
decizional şi Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie,
cetăţenii au dreptul de participare şi consultare publică.
Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public
este unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi
autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu
documentele internaţionale ratificate de Parlamentul Moldovei.
Informarea cetăţenilor privind deciziile publice este garantată de textele
celor două legi.
Consultă rapoartele publice şi sesizează orice neregulă care contravine
transparenţei decizionale şi liberului acces la informaţii şi propune
soluţii!
Foloseşte-ţi dreptul de a evalua corectitudinea proiectelor
/textelor/deciziilor care sunt supuse dezbaterilor publice şi implică
societatea prin creşterea interesului asupra participării, dezbaterii şi
consultării publice!
Care sunt regulile transparenţei decizionale în administraţia publică
Legea 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional a fost adoptată
în scopul asigurării informării ample a cetăţenilor privind procesul
decizional din cadrul autorităţilor publice, asigurării şi stimulării participării
directe a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a
altor părţi interesate la acest proces şi eficientizării lui, sporirii gradului de
răspundere al autorităţilor publice faţă de cetăţeni şi societate.
Principiile care stau la baza acestei legi sunt următoarele:
a) informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării
deciziilor şi despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii
respective;
b) asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul
decizional.
Transparenţa în procesul de elaborare a deciziilor are câteva etape, descrise
în Articolul 8 al legii:
4
http://lex.justice.md/md/329849/

15. 14
a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a
materialelor aferente acestuia;
c) consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea,
altor părţi interesate;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul de elaborare a
proiectelor de decizii;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
Ce spun procedurile privind participarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal
constituite la procesul de elaborare a actelor normative
Autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ despre
iniţierea elaborării deciziei în termen de cel mult 15 zile lucrătoare după
iniţierea elaborării. Legea spune (Articolul 9) că anunţul respectiv se
publică pe pagina web oficială şi se expediază imediat prin intermediul
poştei electronice părţilor interesate, se afişează la sediul autorităţii publice
într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau se difuzează în mass-media centrală
sau locală, după caz. Acest anunţ trebuie să conţină, în mod obligatoriu:
a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia;
b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta
sau expedia recomandări;
c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi
examinarea recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon,
adresa electronică).
Accesul la proiectele de decizii şi la materialele aferente acestora trebuie să
fie asigurat de către autoritatea publică prin publicarea obligatorie a acestora
pe pagina web oficială, prin asigurarea accesului la sediul autorităţii,
precum şi prin expediere prin poştă sau prin alte mijloace disponibile, la
solicitarea persoanei interesate (Articolul 10).
Consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea,
altor părţi interesate se asigură prin modalităţile stipulate în Articolul 11 al
legii:
 dezbateri publice,
 audieri publice,
 sondaj de opinie,
 referendum,
 solicitarea opiniilor experţilor în domeniu,
 crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea
reprezentanţilor societăţii civile.

16. 15
Consultarea are loc la iniţiativa autorităţii publice responsabile de
elaborarea proiectului de decizie, la iniţiativa unei alte autorităţi publice,
conform competenţei sau la propunerea cetăţeanului, asociaţiei constituite în
corespundere cu legea, altei părţi interesate. Autoritatea publică
responsabilă de elaborarea proiectului de decizie nu poate refuza consultarea
dacă propunerea vine din partea cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, altor părţi interesate.
Recepţionarea şi examinarea recomandărilor
Recomandările cetăţenilor, ale asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi interesate sunt recepţionate de către autoritatea publică
responsabilă de elaborarea proiectului de decizie dacă acestea au fost
prezentate în formă verbală sau în formă scrisă în cadrul consultărilor şi sunt
reflectate în procesele-verbale ale şedinţelor respective. Totodată, sunt
recepţionate recomandările în formă scrisă, primite în mod individual,
inclusiv pe cale electronică (Articolul 12).
Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii este
de cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la
iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind
organizarea consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate,
autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor.
Autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie
examinează recomandările şi întocmeşte un dosar privind elaborarea
proiectului de decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea
cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi
interesate, recomandările parvenite şi sinteza acestora. Dosarul privind
elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru toţi cetăţenii,
asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate. Sinteza
recomandărilor parvenite trebuie plasată pe pagina web oficială a autorităţii
publice, afişată la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului
şi/sau difuzată în mass-media centrală sau locală, după caz.
Dacă cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi
interesate nu prezintă recomandări în termenul stabilit, iar autoritatea
publică, în mod motivat, nu consideră necesară organizarea de consultări,
proiectul de decizie poate fi supus procedurii de adoptare. Motivul pentru
care nu se consideră necesară organizarea consultărilor publice se aduce la
cunoştinţa publicului prin plasare pe pagina web oficială a autorităţii publice
responsabile de elaborarea proiectului de decizie.

17. 16
Cum putem participa la lucrările şedinţelor publice
Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sunt
publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Anunţul referitor la
desfăşurarea şedinţei publice trebuie să fie plasat pe pagina web oficială a
autorităţii publice, expediat prin intermediul poştei electronice părţilor
interesate, afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil
publicului şi/sau difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, şi să
conţină:
data desfăşurării şedinţei publice,
ora şi locul desfăşurării şedinţei publice,
ordinea de zi a şedinţei publice.
Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice se face public cu cel puţin
3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei (Articolul 13).
Persoanele interesate vor participa la şedinţele publice în limita locurilor
disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de persoana
care prezidează şedinţa, luându-se în considerare interesul cetăţenilor,
asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, al altor părţi interesate faţă
de subiectul şedinţei publice.
În cazul unor situaţii excepţionale, al căror regim este stabilit de lege,
precum şi în cazul actelor ce urmează a fi adoptate de Comisia Electorală
Centrală în perioada electorală, proiectele de decizii urgente pot fi supuse
elaborării şi adoptării fără respectarea etapelor descrise mai sus.
Argumentarea necesităţii de a adopta decizia în regim de urgenţă fără
consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea,
altor părţi interesate trebuie adusă la cunoştinţa publicului în termen de cel
mult 10 zile lucrătoare de la adoptare, prin plasare pe pagina web a
autorităţii publice, prin afişare la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil
publicului şi/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz
(Articolul 14).
Legea prevede obligaţia autorităţilor publice de a întocmi şi a aduce la
cunoştinţa publicului rapoarte anuale privind transparenţa în procesul
decisional (Articolul 16).
Aceste rapoarte trebuie să conţină:
a) numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul
anului de referinţă;
b) numărul total al recomandărilor recepţionate în cadrul procesului
decizional;
c) numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice şi al şedinţelor
publice organizate;

18. 17
d) numărul cazurilor în care acţiunile sau deciziile autorităţii publice au fost
contestate pentru nerespectarea prezentei legi şi sancţiunile aplicate pentru
încălcarea prezentei legi.
Raportul anual privind transparenţa în procesul decizional trebuie
făcut public nu mai târziu de sfârşitul trimestrului I al anului imediat
următor anului de referinţă.
4. SANCŢIUNI PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND
ACCESUL LA INFORMAŢIE
Nerespectarea prevederilor legislaţiei privind accesul la informaţia de
interes public se sancţionează. Astfel, articolul 71 al Codului
contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.20085
prevede
amenzi pentru încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul
la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare. Amenda constituie de la
15 la 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, şi de la 30 la 50
de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
Prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate se
sancţionează cu amendă de la 45 la 55 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere.
Încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a
procedurii legale de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la
informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor
şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaţii
referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia
mediului, este încadrată în prevederile Codului Penal al Republicii Moldova
nr. 985 din 18.04.20026
. Acest tip de încălcări se pedepseşte cu amendă de
la 150 la 300 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
până la 3 ani.
5. MOLDOVA CURATĂ ÎŢI VINE ÎN AJUTOR!
Trimite sesizări şi noi le facem publice pe www.moldovacurata.md!
Fii cu ochii în patru şi semnalează toate cazurile de abuz din localitatea ta.
Scrie-ne despre neregulile semnalate, trimite-ne documente şi împreună
vom exercita o influenţa cu impact tot mai mare asupra acelora care
favorizează creşterea nivelului corupţiei.
5
http://lex.justice.md/md/330333/
6
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268

19. 18
Spune-le prietenilor tăi despre activitatea Moldovei Curate
(www.moldovacurata.md) şi a partenerilor noşti din România – Alianţa
pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro)!
Alianţa pentru o Românie Curată este o mişcare civică deschisă oricui,
persoane sau organizaţii, ONG-uri, sindicate, firme, instituţii care
promovează principiile bunei guvernări şi e dispus să investească muncă
voluntară sau sprijin pentru voluntari care promovează această idee.
Obiectivul principial este de a implica societatea civilă în creşterea
impactului luptei anticorupţie.
Ajută-ţi colegii, prietenii, familia să facă parte din frontul comun de luptă
anticorupţie. Dacă faci parte dintr-un ONG, fii partenerul nostru de idei,
misiune, mesaj şi de activităţi!
Accesează rubrica “Fii cu ochii pe autorităţi!” de pe portalul
www.moldovacurata.md, destinată celor care cunosc și doresc să semnaleze
eventuale nereguli în activitatea persoanelor cu funcții publice. Te invităm
să plasezi aici informații care crezi că ar fi utile echipei noastre la
investigarea cazurilor de:
- gestionare netransparentă a instituţiilor publice;
- adoptare a deciziilor fără consultări publice;
- refuz de acces la informaţiile de interes public;
- utilizare iraţională/nejustificată/netransparentă a banilor publici;
- nedeclarare a averilor/intereselor la nivel naţional;
- nedeclarare a averilor/intereselor la nivel local;
- achiziții publice fraudate;
- comportament nedemn al funcționarilor sau aleșilor;
- folosirea resurselor administrative în interes personal.
Moldova Curată asigură confidentialitatea datelor cu caracter personal pe
care le comunici în procesul de autentificare.
Dă Like paginilor de Facebook ale Moldova Curată -
https://www.facebook.com/moldovacurata.md/
şi România Curată -
https://www.facebook.com/romaniacurata.arc/
și distribuie mesajele noastre și în grupurile tale!
Acest ghid a fost realizat în cadrul proiectului ”PODUL BUNEI
GUVERNĂRI”

20. Ce înseamnă buna guvernare
Supraveghează instituţiile
Participare şi consultare periodică
Sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie
Moldova Curată îţi vine în ajutor!
Asociația Presei Independente
Str. București 41/5, mun. Chișinău, Republica Moldova, MD-2012
Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014
Societatea Academică din România
Aprilie 2016