1. Şcoala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”Iaşi
Fişa tehnică 12
Injecția intramusculară
Definiţie
~ Introducerea de substanţe medicamentoase – soluţii izotone cristaline, uleioase sau a unei substanţe
coloidale în stratul muscular, prin intermediul unui ac ataşat la o seringă.
Scop
~ Terapeutic . Efectul medicaţiei administrate i.m. se instalează mai lent faţă de i.v., dar mai rapid de 4-5
ori decât cele s.c. Efectul maxim se instalează în aproximativ 20-45 de minute de la injectarea i.m.
Locul injecţiei intramusculare
~ Regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trohanter – (pătratul supero-extern fesier).
~ Muşchii externi şi anteriori ai coapsei – 1/3 mijlocie.
~ Muşchiul deltoid.
~ La sugari – regiunea mijlocie a coapsei.
Materiale şi instrumente necesare
~ Material general pentru executarea unei injecţii.
~ Seringă de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată.
~ Ac intramuscular lung (4, 5, 6, 7 cm) cu bizou lung.
~ Soluţia medicamentoasă.
Pregătirea bolnavului
~ Se identifica si se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei.
~ Se aşează bolnavul în repaus – în decubit ventral, lateral, şezând sau în picioare.
~ Se dezveleşte locul ales.
Execuţie
~ Verificarea presciptiei
~ Se spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie.
~ Obişnuit se injectează la nivelul pătratului supero-extern fesier.
~ Se dezinfectează locul injecției cu alcool.
~ Se cere bolnavului să-şi menţină musculatura cât mai relaxată – muşchiul să fie moale.
~ Se puncţionează perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate şi siguranţă.
~ Se verifică poziţia acului prin aspirare în seringă şi se injectează lent.
~ Se aplică o compresă şi se retrage acul brusc, masând uşor zona pentru accelerarea resorbţiei.
Intervenţii după tehnică
~ Se aşează bolnavul comod, în repaus, 5-10 minute..
~ Se ordonează materialele folosite.
Incidente şi accidente
~ Durere violentă – prin atingerea nervului sciatic sau a unei terminaţii nervoase – se retrage acul şi se
schimbă locul injecţiei.
~ Paralizie (totală sau parţială)– prin lezarea nervului sciatic.
~ Ruperea acului – extragerea se va face manual sau chirurgical.
~ Necroza ţesuturilor prin greşirea căii de administrare a medicamentului.
~ Hematom.
~ Supuraţie septică, abces, infecţie gravă.
~ Flegmon – supuraţie septică prin nerespectarea normelor de asepsie şi antisepsie.
~ Embolie uleioasă –introducerea accidentală a suspensiei uleioase într-un vas de sânge.
~ Iritaţie periostală – injectarea medicamentului în apropierea osului.
~ Transmiterea de boli infecto-contagioase sau infecţii generale – prin refolosirea seringilor şi acelor.
Observaţii
~ Nu se injectează în regiuni infiltrate, zone cu abcese tegumentare, acnee, foliculită, furuncule etc.
~ Se evită injectarea repetată în acelaşi loc – se schimbă periodic locul.
~ Verificarea poziţiei acului pentru soluţiile colorate se face prin detaşarea seringii.
~ Cantitatea maximă de medicament injectat este de 5 ml →pentru a nu se mări riscul de infecţii – abces
postinjectabil.
