Downloaded 173 times
Farmacoterapia in sarcina
- 1. Impactul farmacoterapiei in sarcina si lactatie Prof. dr. Anca Dana Buzoianu Departamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Romania
- 2. Introducere Sarcina –stare fiziologica cu multiple particularitati farmacologice (embrion, fat, mama) Medicatia in sarcina si lactatie – problema controversata Implicatii medico-legale si emotionale Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si pentru fat
- 3. Introducere Experienta nefericitacu talidomida a dus la multiple efecte: aparitia farmacologiei clinice ca disciplina testarea preclinica a toxicitatii medicamentelor nou introduse pe piata revolutionarea modului in care medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
- 4. Introducere In timpulsarcinii si lactatiei afectiuni acute controlul unor boli cronice medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea de sanatate optima a gravidei si fatului Andrade et al – 2004 unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul sarcinii 64% din gravide primesc cel putin 1 medicament inaceasta perioada
- 6. Mitchell etal -2011- 70-80% din gravide folosesc cel putin 1 medicament in primul trimestru 50% folosesc minim 4 medicamente pe periada sarcinii Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina - frecventa, necesitand monitorizare sistematica si continua, pre, intra si post-partum
- 7. Topice prezentare Modificarifarmacocinetice in sarcina Selectia medicamentelor in sarcina Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli cronice Remediile din plante in sarcina
- 8. Modificari farmacocinetice insarcina Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea medicamentelor Pot afecta raspunsul la medicatie Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei Modificarile incep din trimestru I maximul in trimestrul II de sarcina
- 9. Farmacocinetica - drumulparcurs de medicamente in organism
- 10. Modificari farmacocinetice insarcina Absorbtia Greata, varsaturi - influenteaza absorbtia Scaderea motilitatii intestinale, golirii si aciditatii gastrice Medicatia seara, in doza unica Distributia Greutate totala crescuta Creste (cu aprox. 50%) volumul plasmatic, debitul cardiac - scade concentratia plasmatica a unor medicamente Albumina - concentratie scazuta in trimestrul III (risc de toxicitate - creste forma libere a medicamentelor)
- 11.
- 12. Bariera placentara- nu mai este “bariera” propriu zisa Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea) pana la sfarsitul sarcinii Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica – difuziune simpla
- 13. Medicamente cu GM < 500 kDa – transfer rapid cu GM > 500 kDa – transfer lent cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu traverseaza bariera placentara in concentratie semnificativa Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice – transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
- 14. Modificari farmacocinetice insarcina Metabolizarea hepatica Nivelul crescut de hormoni estrogeni si progesteron Modificarile enzimelor hepatice Clearace-ul renal Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la 50% Poate fi necesara ajustarea dozelor
- 16. Selectia medicamentelor insarcina Unele medicamente – potential teratogen Majoritatea medicamentelor necesare in sarcina – utilizare sigura Expunerea la medicamente – responsabila de malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003) Nu orice expunere determina malformatii congenitale! Medicatia doar la indicatia medicului curant Automedicatia poate avea consecinte severe
- 18. Selectia medicamentelor insarcina Factorii care influenteaza efectul asupra fatului varsta sarcinii calea de administrare doza Uneori – necesare medicamente cu efect negativ asupra fatului pentru tratarea mamei Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau nimic” Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa de organogeneza)
- 19. Saptamana de sarcina 3 4 5 6 7 8 12 16 20 38 SNC Cord Mb sup Ochi Mb inf Dinti Palat Org genit ext Urechi Dupa Krauer et al (1984) Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
- 20. Selectia medicamentelor insarcina FDA – reglementari specifice privind administrarea medicamentelor in sarcina si lactatie – 1979 Raspuns la cazurile de anomalii induse de talidomida (1962) Revizuire – 1997 Reglementari noi propuse in 2008, urmeaza sa fie introduse in practica medicala curenta
- 21. Selectia medicamentelor insarcina Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie de: Prezenta sau absenta datelor privind efectul medicamentelor in sarcina Sursa datelor (animale sau om) Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta efectelor teratogene)
- 22. Grupele de medicamentein sarcina Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au demonstrat efect nociv asupra fatului Categoria B studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au efectuat studii pe femei gravide Categoria C studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu exista studii controlate la om; beneficiu>risc nu exista studii la animale sau la om 65-70% dintre medicamentele existente
- 23. Categoria D studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil comparativ cu riscul Categoria X studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul studiilor pre sau post-marketing contraindicate in sarcina!
- 24. Selectia medicamentelor insarcina Clasificarea – numeroase critici Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie, fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor adverse produse de acestea sa fie similar Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre datele obtinulte de la om si cele de la animal
- 25. Selectia medicamentelor insarcina 1997 FDA a propus revizuirea In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a fi puse in practica Separarea informatiilor clinice de datele privind riscul la animale Precizarea in prospect a urmatoarelor datele privind riscul fetal consideratii clinice date provenite din studii clinice
- 26. Medicatia cel maifrecvent utilizata in timpul sarcinii Mitchell et al -2011
- 27. Cele mai prescrisemedicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) B-D Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina, B-D metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina) Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic B-C (salbutamol) AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol) B-C Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina) B Antivirale - aciclovir B Corticosteroizi (prednison, betametazona, B dexametazona) Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
- 28. Cele mai prescrisemedicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid , B-C Magnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut ) Laxative: metilceluloza, bisacodil B-D Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina B-C Antidiareice: loperamida, B-C Antiflatulente: simeticona, B Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina B Antimicotice (miconazol) B Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina B Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
- 29. Medicamente cu potentialteratogen Medicamente Efecte teratogene Thalidomida Focomelie, malformatii cardiace Penicilamina Pierdere tegumentara Anticoagulantele Anomalii SNC, ochi, membre orale Estrogeni Atrofie testiculara la baieti Androgeni Masculinizare la fete Stilbestrol Cancer vaginal, col uterin IECA, sartani Insuficienta renala, oligohidramnios
- 30. Medicamente cu potentialteratogen Medicament Efecte teratogene Fenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard mental Acid valproic Defecte de tub neural Carbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefalice Citotoxice Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte chimioterapice de tub neural Tetracicline Anomalii dentare Etanol Sindrom alcoolic fetal Retinoizii Hidrocefalie
- 31. Medicatia uzuala incursul sarcinii
- 32. Antibiotice. Beta lactamice Penicilina G si celelalte beta lactamice (ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) – sigure, cele mai utilizate in sarcina Considerate prima linie de tratament in infectiile cu germeni sensibili Traverseaza placenta Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om Experienta clinica foarte mare Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
- 33. Antibiotice. Beta lactamice Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele cu ruptura prematura de membrane nu a prelungit durata sarcinii Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina (Briggs et al, Lippincot 2008)
- 34. Antibiotice. Macrolide Eritromicina traverseaza bariera placentara nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de hepatotoxicitate la gravida Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009) Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in prezent Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
- 35. Antibiotice. Quinolone Studiilepe animale – artropatii la toate speciile studiate Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo- scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008– numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in primul trimestru de sarcina) Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram negativi si ca linia II de tratament in TBC Trovafloxacina – risc crescut de malformatii musculo-scheletale la animale si om (Casey et al, 2000)
- 36. Sulfamidele si trimetoprimul Sulfamidele Risc potential in sarcina Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale observate in studiile pe animale (palat) Nu se administreaza in trim III – risc de icter neonatal! Trimetoprim Efect teratogen la animale Studiile la om – date putine, cresterea incidentei malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare, palat)
- 37. Tetraciclinele Contraindicate insarcina – in special in trimestrul II si III Malformatii osoase si dentare ale fatului Doxiciclina risc redus de malformatii fetale, daca se administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997) utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
- 38. Tetraciclinele Oxitetraciclina -incidenta crescuta a defectelor de tub neural
- 39. Aminoglicozidele Malformatii fetale– descrise la copiii ai caror mame au fost tratate cu kanamicina si streptomicina Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic fetal (Czeizel et al. 2000) Gentamicina utilizata in infectiile urinare in sarcina excretata in lapte la 1h dupa administrare (Celiloglu et al. 1994) nu exista dovezi privind efectele adverse asupra copilului
- 40. Metronidazolul Utilizat insarcina pentru tratamentul vaginitei trichomoniazice, amebiaza Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie – utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I In dozele recomandate – fara risc teratogenic Administrarea metronidazolului se asociaza cu un risc crescut de nastere prematura (studiul Premet, 2006) Evitarea administrarii inainte de nastere! Poate fi utilizat in perioada de alaptare
- 41. Nitrofurantoinul Date limitate Nu se stie daca traverseaza placenta Nu exista raportari legate de un posibil efect teratogen Contraindicata administrarea prenatala si la nou nascut – reactii hemolitice la NN Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte adverse la copil
- 42. Aciclovirul Nu s-aobservat o crestere a incidentei malformatiilor fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III de sarcina I.v. pentru infectia herpetica diseminata- reduce mortalitatea materna si fetala Oral in infectiile genitale primare- previne complicatiile Valaciclovir, famciclovir – date limitate
- 43. AINS. Acidul acetilsalicilic(Aspirina) AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011) Traverseaza placenta – anomalii raportate la animale Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard B (2005) Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) – administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal crescut de aparitie a anomaliilor, in special gastroschisis, atrezie intestinala
- 44. Acidul acetilsalicilic (Aspirina) Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina! Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se recomanda in trim III In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici eficiente, administrate imediat dupa alaptare Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) – evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
- 45. Paracetamolul Utilizat frecventin sarcina- antipiretic, in infectii Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau supradoza Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de hemoragii la fat Poate fi administrat si in timpul alaptarii
- 46. Ibuprofen (Advil, Nurofen) Medicamentul de electie in durerile acute postpartum sau postoperatorii Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului dependenta de cea materna Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici, perioade scurte de timp
- 47. AINS (cu efectantiinflamator marcat) Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam, diclofenac Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al. 2012) Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea prematura a canalului arterial, hipertensiune pulmonara, afectare renala Administrate in doza minim eficienta, intermitent
- 48. Antihistaminice Nu existastudii adecvate in sarcina, nu se cunosc efectele asupra fatului Cetirizina Loratadina (efect teratogen pe animale, dar experienta clinica mare, fara efecte teratogene raportate) In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
- 49. Beta mimetice. Salbutamol Folosit inhalator pentru controlul astmului (Wendel 1996) Utilizat ca si tocolitic, p.o. Nu afecteaza TA si FC a mamei <10% din doza administrata inhalator se absoarbe Datele existente - fara teratogenitate daca se utilizeaza in primul trimestru de sarcina
- 50. Corticosteorizii Risc matern riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ prednisonul – rata mai mare avortului spontan (administrat concomitent cu aspirina in sdr antifosfolipidic) Risc fetal risc teratogen redus nu se recomanda administrarea repetata a corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere (Wapner 2006)
- 51. Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute
- 52. Tratamentul infectiilor urinare Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de aparitie a pielonefritei si a nasterii premature 95% determinate de E coli De electie : peniciline Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
- 53. Tratamentul infectiilor urinare Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim Cefalexina – eficienta si sigura Durata optima de tratament – 7-10 zile, desi unele studii au aratat eficienta a 3 zile de tratament Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in bacteriuria asimptomatica
- 54. Tratamentul infectiilor urinare Pielonefrita acuta – complicatie in 1-2% din sarcini Spitalizare – ceftriaxona i.v. sau cefazolina + gentamicina, Durata tratamentului – 10-14 zile 23% din femei – recidive Se recomanda nitrofurantoin 100 mg/zi, seara pe durata sarcinii, pana in sapt 37
- 55. Boli cu transmiteresexuala (BTS) Sifilis – tratamentul de electie – penicilina eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si tratamentul acesteia la fat doza si calea de administrare – dependente de stadiul bolii tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere cu risc crescut de nastere prematura
- 56.
- 57. Boli cu transmiteresexuala (BTS) Gonoree Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral in doza unica Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa pentru cefalosporine Infectie cu Chlamydia la NN – conjunctivita Azitromicina 1 g doza unica Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile alternativa - eritromicina
- 58. Boli cu transmiteresexuala (BTS) Herpes genital infectarea in timpul sarcinii – risc de transmitere la nastere (30-50%) infectii recurente – risc de transmitere de 1% leziuni prezente la termen nastere prin cezariana Aciclovir oral
- 59. Boli cu transmiteresexuala (BTS) Vaginita bacteriana factor de risc pentru nastere prematura, avort spontan, endometrita postpartum incidenta – 9-23% regimuri terapeutice recomandate metronidazol 500 mgx2/zi , 7 zile clindamicina 300 mgx2/zi, 7 zile creme vaginale - nu reduc riscul de nastere prematura creme cu clindamicina - reactii adverse neonatale
- 60. Cefaleea si migrena 60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in timpul sarcinii, in special in trim II si III Paracetamol ± cofeina, codeina AINS – de evitat in trim III Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata, numai la pacientele care nu raspund la antialgice uzuale Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4 episoade severe/luna (propranolol)
- 61. Recomandari generale privind administrareamedicamentelor in boli cronice
- 62. Rinita alergica siastmul bronsic Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si mamei Astmul netratat risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios, nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii uterine risc fetal – greutate mica la nastere, nastere prematura
- 63. Tratamentul astmuluiin trepte salbutamol – in exacerbari tratament de fond – corticoizi inhalatori – prima linie cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa antileucotriene (Singulair) – date insuficiente xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
- 64. Rinita alergica siastmul bronsic Tratamentul rinitei imunoterapie specifica – poate fi continuata pe durata sarcinii corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare, risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid) antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12 evitarea decongestionantelor nazale in primul trimestru – risc crescut de gastroschisis!
- 65. Diabet zaharat Sarcina– in conditiile unui control bun al bolii Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si malformatii fetale Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul sarcinii Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2 Gliburid – alternativa dupa sapt 11 Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii (Gandhi et al. 2012)
- 66. Hipertensiunea arteriala 3%din femei urmeaza tratament antihipertensiv in timpul sarcinii ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau TAD>109 mmHg Nu exista un consens privind tratamentul formelor usoare si moderate de HTA Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol, BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
- 67. Metildopa (Dopegyt) Celmai studiat antihipertensiv in sarcina Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011) Tratamentul formelor moderate si usoare Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de lapte praf cu supliment de glucoza
- 68. Nifedipina Eficace intratamentul HTA de sarcina Se prefera forma retard Nu exista date suficiente – grupa de risc C Hidralazina Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din sarcina Sigur in primul trimestru Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si postpartum Se excreta prin lapte – NN normotensiv
- 69. Labetalol In sarcina- tratamentul urgentelor acute Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie, hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte fetala (Olsen 1992, Crooks 1998) Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi Propranolol Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina – numar redus de paciente Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
- 70. Epilepsia 1% dinsarcini, majoritatea – agravarea simptomelor Malformatii majore – 4-6% din paciente care utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina, fenobarbital, acid valproic, fenitoina Lamotrigina chielopalatoschisis (1%) malformatiile minore – frecventa dubla fata de populatia generala
- 71. Epilepsia Malformatiile –se datoreaza expunerii fetale, mai putin epilepsiei materne Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi Corectarea deficitului de vitamina K la NN 10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
- 72. Afectiuni psihiatrice Depresia– cea mai studiata incidenta – 10-60% la gravide risc de nastere prematura si greutate mica la nastere antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani ISRS – utilizare pe scara larga la gravide studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de abstinenta la NN Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu malformatii cardiace gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai mare de recaderi
- 73. Reactii adverse produsede ISRS la gravide
- 74. Afectiuni psihiatrice Tulburarianxioase cele mai frecvente afectiuni psihiatrice benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului (0.01%) utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la NN, mai sever decat cel indus de ISRS “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut, hipotermie, hipotonie musculara
- 75. Afectiuni psihiatrice Boalabipolara (PMD) Litiu – prima linie de tratament risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy baby syndrome”, diabet insipid nefrogen, hipoglicemie, aritmii cardiace, disfunctii tiroidiene, nastere prematura alaptare – cele mai multe reactii adverse monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si functia tiroidiana
- 76. Afectiuni psihiatrice Schizofrenia asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica la nastere, prematuritate clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor fetale antipsihoticele atipice – controversate in sarcina nu sunt mai sigure decat agentii clasici
- 77. Utilizarea medicamentelor “naturale” -dinplante- in sarcina Numeroase remedii din plante - sigure Unele – periculoase Plantele pot contine alcaloizi avorturi spontane, nastere prematura, contractii, malformatii fetale Exista putine studii asupra efectului remediilor din plante asupra gravidei si fatului
- 78. Pot induce contractiiuterine – interzise la gravide! Limba mielului (boranta) - favorizeaza metabolismul Lemn dulce (licviritie) - antitusiv Vasc, smirna, salvia, Aloe Ginseng Ulei de primula – reglator hormonal Spilcuta (iarba fetei) - antiinflamator Kava Kava - calmant Senna - laxativ
- 79. Pot induce contractiiuterine – interzise la gravide! Saw Palmetto - Serenoa repens (palmier pitic) – activitate hormonala Goldenseal – imunostimulant Dong Quai – tonic feminin cu actiune polivalenta Ephedra - efedrina Floarea pasiunii Cohos negru si albastru – induce contractii uterine si nastere prematura Busuioc - oral, in doze medicinale Rozmarin
- 80. Plante considerate sigurein sarcina Frunze de zmeura: stimuleaza lactatia, antiemetic Menta: combate greata, flatulenta Ghimbirul: antiemetic Scoarta de ulm (greata, pirozis, arsuri vaginale) Psyllium: laxativ Tarate de ovaz: laxative Usturoi: hipolipemiant, antiinflamator Capsaicina (ardei iute) - topic
- 81.
- 82. Prescrierea medicamentelorla femeile gravide sau care alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de mai multi factori: varsta sarcinii necesitatea administrarii medicamentului calea de administrare proprietatile farmacocinetice Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un proces complex si individualizat Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta benefic cresterea embrionului/fatului Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de sanatate a mamei si copilului
- 83. Medicul trebuiesa cunoasca particularitatile de prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru mama si copil Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor de administrare in sarcina si perioada de alaptare nu reprezinta o certitudine Gravidele si femeile care alapteaza nu pot reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate, datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor
- 84. Va multumesc pentruatentie