FARMA CLINICA MEDICATIA GERIATRICA

1. CONFEREN IAR UNIVERSITAR DR. MIHAELA ZDRÎNCĂ,
Ț
DISCIPLINA FARMACOLOGIE
DEPARTAMENT DISCIPLINE PRECLINICE
FARMACOLOGIE CLINICĂ

2. MEDICAMENTELE I VÂRSTA ÎNAINTATĂ
Ș
( FARMACOLOGIA CLINICĂ GERIATRICĂ)

6. Persoanele în vârstă iau mai multe medicamente pe bază de re etă
ț
ca i persoanele mai tinere
ș

7. MODIFICĂRI FARMACOLOGICE ASOCIATE
CU VÂRSTA

8. MODIFICĂRI FARMACOCINETICE

14. • -plămânii sunt organe de excre ie importante pentru
ț
medicamentele volatile
• -datorită scăderii capacită ii respiratorii i inciden ei
ț ș ț
crescute a bolilor pulmonare, anestezicele generale
inhalatorii sunt mai pu in preferate decât cele i.v.
ț

15. MODIFICARI FARMACODINAMICE

16. REACTII ADVERSE LA MEDICAMENTE (patologie
iatrogena –iatros=medicatie)

17. Factorii favorizanţi ai iatrogeniei
-Poliprescrierea, erori de prescriere
-Modificarea farmacocineticii şi farmacodinamiei
-Suprapunerea patologiilor acute şi cronice
-Monitorizare terapeutică insuficientă
-Atitudinea vârstnicului faţă de medicament, lipsa de complianta,
autoadministrare de preparate( mai ales OTC) fara stirea
medicului

18. La survenirea evenimentelor nedorite în geriatrie
sunt implicate 4 grupe de medicamente:
•Cardiace (diuretice, digoxina)
•Psihotrope (neurolepticele, hipnoticele,
antidepresantele)
•Antalgice/AINS (aspirina, AINS, opioidele)
• Antibiotice
•Benzodiazepine
•Miorelaxante

21. MODIFICARI DE COMPORTAMENT SI STIL DE
VIATA
• -patologia vasculară i/sau cognitivă- pacientul în vârstă uită
ș
să î i administreze regulat medica ia
ș ț
• -stres economic
• -lipsa de motiva ie
ț

22. CLASE DE MEDICAMENTE

23. Medicamente cu actiune pe snc
SEDATIVE-HIPNOTICE:
-T1/2 a multor benzodiazepine i hipnotice cre te cu 50 pana la
ș ș
150% între 30-70 ani;aceste modificări sunt mai evidente între
60-70 ani;
-eliminarea lor este mai scăzută datorită problemnelor hepatice
i/sau renale asociate
ș
-volumul de distribu ie pentru unele BZD este mai crescut
ț
-Lorazepamul si Oxazepamul sunt mai pu in afectate de aceste
ț
modificări

24. ANALGEZICELE:
•-persoanele în vârstă sunt mult mai sensibile la problemele
respiratorii cauzate de opioide ;
•-studiile arată că se face un oarecare abuz cu această clasă de
analgezice în controlul durerilor cronice cum sunt cele din
cancer.
ANTIPSIHOTICE, ANTIDEPRESIVE
•-foarte folosite sunt antipsihoticele tradi ionale (haloperidol,
ț
fenotiazinele)- în schizofrenia la vârstnici, pentru controlul
simptomelor care apar în demen ă, sindrom paranoid, agita ie etc.
ț ț
•-nu se folosesc doze mai mari decât la adult
•-litiul este folosit în tratamentul maniei la vârstnici ; este
necesară ajustarea dozelor i monitorizarea c%plasmatice pentru
ș
că se elimina renal

25. • - aten ie asociere litiu cu diuretice tiazidice-
ț reduce
clearence-ul litiului (se impune o ajustare a dozelor si
monitorizare i mai atentă a litiului)
ș
• - depresia este destul de frecvent întâlnită la vârstnici ( se
poate confunda cu demen a senilă); răspund bine la
ț
tratamentul antidepresiv dar sunt mai sensibili la efectele
toxice pe care le produc antidepresivele
• - se ajustează corespunzător dozele;
• -se preferă utilizarea clasei inhibitorilor selectivi de
recaptare a serotoninei care au mai pu ine efecte adverse
ț

26. MEDICAMENTE FOLOSITE IN BOALA ALZHEIMER
•-se caracterizeaza prin afectarea progresivă a memoriei si a
func iilor cognitive
ț până la o stare complet vegetativă cu rupere
completă de realitate i în final moarte
ș
•-prevalen a cre te cu vârsta i cre te mult după 85 ani
ț ș ș ș
•-apari ia bolii la vârste mai mici este asociată cu defecte
ț
genetice care favorizează formarea de depozite de amiloid
beta
•-depozitele amiloid beta sunt responsabile de formarea de placi
extracelulare , leziuni intravasculare cerebrale etc.
•-există o lipsă progresivă de neuroni mai ales colinergici cu
scăderea colinacetiltransferazei i a altor markeri importan i în
ș ț
activitatea colinergică

28. • -N-metil-D-aspartat glutamat antagonisti-NMDA –
• ( pentru ca se considera ca glutamatul prin excitatia excesiva
in SNC contribuie la moartea neuronilor) – reduc activitatea
glutamatului-1 medicament aprobat
• MEMANTINE- blocheza receptorii NMDA pentru glutamat;
• -mai bine tolerat , mai putin toxic decat inhibitorii de
colinesteraza;
• -se administreaza p.os.
• -antiinflamatoare nesteroidiene (blocante COX2) –fara
rezultate promitatoare dar raman
• -medicamente care modifica utilizarea glucozei in SNC-
ROSIGLITAZONE
• -hipolipemiante de tipul statinelor

29. • -vaccin antiamiloid ,
• -anticorpi antiamiloid,
• - inhibitori ai sintezei de amiloid beta
• -antioxidante-rezultate slabe

30. MEDICAMENTE CU ACTIUNE PE APARATUL
CARDIOVASCULAR

37. ANTIBIOTICELE
-imunitatea mai scazută care este frecventă odată cu înaintarea în
vârsta predispune la infec ii mai frecvente
ț
-principiile de tratament sunt acelea i ca la adult
ș
Având în vedere ca majoriatea antibioticelor sunt
eliminate din organism pe cale renală ( beta-lactamicele,
fluorchinolonele, aminoglicozidele) poate apare prelungirea T1/2
a acestora în caz de afectare a func iei renale
ț

38. Antiinflamatoarele nesteroidine si corticosteroizii
Afec iunile reumatismale reprezintă afec iuni frecvente la
ț ț
vârstnici
Tratamentul cu AINs se face cu pruden ă având în vedere
ț
efectele adverse toxice ale acestei clase (irita ie
ț
gastrointestinală cu gastrite, ulcer, hemoragii); noile AINs sunt
foarte nefrotoxice .
Administrarea de doze crescute sau administrarea prelungită
de corticosteroizi creste riscul de osteoporoză.

39. MEDICATIE OFTALMOLOGICA
• - în glaucom ( afec iune frecventă la vârstnici )
ț
tratamentul se face la fel ca la adul i
ț
• - în degenerescen a maculară care apare cu vârsta
ț
(forma umedă i uscată- mai frecventa) studiile au
ș
dovedit ca fumatul reprezintă un factor de risc , la fel
si stresul oxidativ
• -se pot folosi antioxidante chiar daca rezultatele sunt
modeste( preparate de vitamina C, E, beta-caroten,
oxid de zinc, oxid de cupru)

41. Terapia pentru frânarea procesului de
îmbătrânire

43. MEDICAMENTELE LA COPII

44. - Medicamentele se comportă diferit la copii fa ă de adult;
ț
- Diferen ele sunt legate de metabolizare, greutate, suprafa ă
ț ț
corporală;
- Unele medicamente pot interfera cu procesul de cre tere i
ș ș
dezvoltare a copiilor;
- Studiul medicamentelor la copii se face foarte greu –
comportă anumite dificultă i legate de etica cercetării
ț
medicamentelor pe copii/minori, consim ămîntul
ț
părin ilor/reprezentan ilor legali etc;
ț ț
- La nou-născut există o insuficientă dezvoltare a barierelor
fiziologice – absorb ia prin piele i mucoase este crescută;
ț ș

45. - Suprafa a de absorb ie
ț ț gastro-intestinală este mai mare,
raportat la greutate/suprafa ă corporală la nou-născut;
ț
- În primele 10 zile de via ă pH-ul gastric este unul aproape
ț
neutru;reac ia acidă normală apare pe la 2 ani;
ț
- Datorită unei aclorhidrii relative cre te Bd unor medicamente
ș
precum fenobarbitalul i
ș fenitoina pe cale orală;
- Unele medicamente se absorb mult mai bine pe cale
intrarectală la copii (Bd este apropiată de cea iv);de exemplu
diazepamul i
ș aminofilina;
- Procesele de distribu ie tisulară
ț sunt diferite la nou-născut i
ș
îndeosebi la prematuri;

46. - Aceasta se datorează apei totale i volumului extracelular mai
ș
crescute la nou-născut;
- esutul adipos insuficient dezvoltat va conduce la o scăderea a
Ț
procesului de redistribuire a anestezicelor generale –
consecin a va fi efectul prelungit al anestezicelor generale iv
ț
barbiturice;
- Procesele de metabolizare enzimatică hepatică sunt
insuficient dezvoltate;
- Reac iile de glucuronoconjugare sunt deficitare la nou-născut;
ț

47. - Procesele de excre ie renală
ț sunt de asemenea deficitare la nou-
născut;dozele vor fi calculate foarte precis la aceste categorii de vîrstă;de
exemplu digoxina, aminoglicozide;
- Copiii pot prezenta i o
ș reactivitate diferen iată la medicamente;
ț
- De exemplu, nou-născu ii au o sensibilitate crescută la curarizante
ț
antidepolarizante (tubocurarina);
- La copii se notează deseori efecte paradoxale asupra SNC; de exemplu AG
iv barbiturice pot produce la circa 30 % din copiii mici fenomene de
excita ie i tulburări de comportament;
ț ș
- Stările patologice ale copilului pot influen a reactivitatea la medicamente
ț
a copiilor;
- Deshidratarea i acidoza cresc toxicitatea unor medicamente (aspirina i
ș ș
salicila ii);
ț
- Trebuie folosite forme farmaceutice potrivite vîrstei copiilor.