Comunicare la conferinţa Colloquia professorum: Ttradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, ediţia a VII-a. Secţiunea: Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării
Comunicare la COLLOQUIA PROFESSORUM, Ediţia a V-a, cu genericul Tradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, Secţiunea: BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN SISTEMUL NECESITĂŢILOR INFORMAŢIONALE ALE STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE, Bălți, 10 octombrie 2014
Obiectul cercetării:
Colecţia de reviste din fondul de publicaţii periodice al sălii de lectură Ştiinţe Filologice.
Obiectivul lucrării:
Cercetarea colecţiei disponibile şi utilizarea de către utilizatori.
Comunicare la COLLOQUIA PROFESSORUM, Ediţia a V-a, cu genericul Tradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, Secţiunea: BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN SISTEMUL NECESITĂŢILOR INFORMAŢIONALE ALE STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE, Bălți, 10 octombrie 2014
Obiectul cercetării:
Colecţia de reviste din fondul de publicaţii periodice al sălii de lectură Ştiinţe Filologice.
Obiectivul lucrării:
Cercetarea colecţiei disponibile şi utilizarea de către utilizatori.
Acest studiu biobibliografic a fost realizat cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la nașterea omului de știință Ion Holban, dr. în științe fizico-matematice. Lucrarea a fost concepută pentru a reflecta deosebita varietate și complexitate a activității științifice și politico-sociale a dlui Ion Holban, om de știință cu verticalitate universal-umană, participant activ la mișcarea de renaștere națională din Republica Moldova.
Lucrarea cuprinde 615 înregistrări bibliografice.
Prezentul articol este o analiză a structurii, dezvoltării şi utilizării documentelor din colecţia Instututului Cultural Român, parte componentă a colecţiei sălii de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice, care constituie 24 490 documente. Colecţia ICR a fost inaugurată în anul 2009 şi înserează la moment 560 de cărţi în 438 titluri şi 42 publicaţii periodice.
Comunicare la conferinţa Colloquia professorum: Ttradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, ediţia a VII-a. Secţiunea: Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării
В статье дается определение культурного кода и интерпретация этого понятия известными филологами, культурологами и философами. Наблюдается интегрирование концепта «культурный код» в различные стороны культурной, научной и политической жизни, в том числе и в библиотековедение в связи с проблемой выживания библиотеки как социального института. Современная библиотека всецело способствует формированию национально-культурной идентичности учреждения, города, страны, рассматривая культурное богатство любого сообщества как неотъемлемую часть всемирного культурного достояния. Также рассматривается проблема применения культурного кода в сфере маркетинга, в том числе и библиотечного.
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
More Related Content
Similar to Elena Cristian. Autoreferatele în colecţiile USARB: studiu bibliometric
Acest studiu biobibliografic a fost realizat cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la nașterea omului de știință Ion Holban, dr. în științe fizico-matematice. Lucrarea a fost concepută pentru a reflecta deosebita varietate și complexitate a activității științifice și politico-sociale a dlui Ion Holban, om de știință cu verticalitate universal-umană, participant activ la mișcarea de renaștere națională din Republica Moldova.
Lucrarea cuprinde 615 înregistrări bibliografice.
Prezentul articol este o analiză a structurii, dezvoltării şi utilizării documentelor din colecţia Instututului Cultural Român, parte componentă a colecţiei sălii de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice, care constituie 24 490 documente. Colecţia ICR a fost inaugurată în anul 2009 şi înserează la moment 560 de cărţi în 438 titluri şi 42 publicaţii periodice.
Comunicare la conferinţa Colloquia professorum: Ttradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, ediţia a VII-a. Secţiunea: Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării
В статье дается определение культурного кода и интерпретация этого понятия известными филологами, культурологами и философами. Наблюдается интегрирование концепта «культурный код» в различные стороны культурной, научной и политической жизни, в том числе и в библиотековедение в связи с проблемой выживания библиотеки как социального института. Современная библиотека всецело способствует формированию национально-культурной идентичности учреждения, города, страны, рассматривая культурное богатство любого сообщества как неотъемлемую часть всемирного культурного достояния. Также рассматривается проблема применения культурного кода в сфере маркетинга, в том числе и библиотечного.
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
În această cercetare, se descriu experiențele Bibliotecii Ştiinţifice USARB în utilizarea reţelelor sociale academice și modul cum cercetătorii USARB le pot folosi cel mai bine pentru a face cercetarea lor științifică în general mai accesibilă, extinzându-și aria dincolo de propriile rețele directe și comunicând ideile lor unor noi audiențe. În acest studiu, care este un exemplu de cercetare cantitativă, datele au fost colectate folosind tehnica sondajului.
Prezentul sondaj are scopul de a reliefa atitudinea și experiența cercetătorilor, masteranzilor şi doctoranzilor USARB privind solicitarea Reţelelor Sociale Academice (RSA). Obiectivul fiind publicarea, partajarea rezultatelor cercetării, augmentarea inteligibilității, creşterea ratingului internațional al USARB și rolul bibliotecarilor în acest demers.
Cooperarea este una dintre principalele tendințe ale activității bibliografice în condițiile moderne. Experiența de cooperare a bibliotecilor la nivel global şi naţional dovedeşte că asocierea instituțiilor infodocumentare în proiecte comune oferă nu numai un acces mai larg la resurse informaționale, dar reduce în mod semnificativ costurile tehnologiilor de bibliotecă, se reduce, în acest caz, timpul preconizat anumitor activităţi. În articol sunt prezentate exemple de consorţii, cataloage colective, catalogare corporativă din SUA , România, Europa şi din Republica Moldova. De asemenea, sunt enumerate avantajele catalogării corporative (partajate).
Lectura oferă şanse egale pentru cunoaştere şi dezvoltare. În acest studiu ne-am propus să identificăm atitudinea utilizatorilor faţă de lectură, care sunt ultimile cărţi lecturate, cine îi încurajează să citească, şi nu în ultimul rând, ce factori împiedică lectura.
Acest studiu prezintă una dintre metodele de achiziţie a resurselor informaţionale în Biblioteca Ştiinţifică a USARB - achiziţia prin donaţie. Sunt menţionaţi donatorii ce au contrubuit la sporirea prestigiului colecţiilor din biblioteca universitară, prin valoroase donaţii de carte, echipament tehnic şi mobilier. De asemenea, sunt reliefate donaţiile oferite bibliotecii, care au devenind un sprijin ştiinţific şi informaţional util pentru personalul academic, masteranzii, studenții USARB.
În articol este examinată problema rolului şi importanţei descrierii analitice a articolelor din publicaţii în serie şi diverse culegeri în asigurare cu informaţii actuale necesare pentru procesul de studiu, cercetare ştiinţifică şi formare personală.
Prezentul articol dezvălue posibilităţi de clasare a oamenilor de știință prin mai multe sisteme de notare pentru indicele h, indicele i10, indicele g şi altele de a găsi valoarea cercetărilor ştiinţifice: numărul mare de articole publicate și citările. Dezvoltarea unui sistem modern de servicii bibliometrice, recomandările Standardul moldovenesc SM ISO 690:2022, acreditarea internațională a universității USARB, clasamentul Webometrics, valoarea contribuţiilor ştiinţifice, clasamentul cercetătorilor USARB pentru anul 2023 şi noul sistem „Indexul științific AD” sunt prezente în studiul dat. Acest articol prezintă contextul de stimulente pentru cercetători, evaluarea cercetării şi valorificarea rezultatelor cercetărilor USARB.
Prin subiectul abordat în lucrarea de faţă ne propunem să subliniem rolul fundamental pe care îl joacă Biblioteca Ştiinţifică a USARB în facilitarea, din perspectiva noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, a vizibilităţii rezultatelor știinţifico-didactice a profesorilor universitari, care activează în cadrul USARB, Facultatea Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte. Cercetarea se acsează pe impactul acestui produs în formarea viitorilor specialişti în domeniile respective.
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
Articolul prezintă informaţii despre rolul actualizării problemei identității și diversității culturale în societate. Diversitatea culturală, sau multiculturalismul, se referă la coexistența și interacțiunea armonioasă a diferitelor culturi. În rezolvarea problemelor libertății personalităţii și consolidarea unei societăți unite, promovarea înțelegerii reciproce, culturii de comunicare, dialogulului intercultural, aparține unei instituții o mare importanță, precum este biblioteca. Printre funcţiile de bază pe care le exercită Biblioteca Ştiinţifică a USARB, ţinând cont de principiile fundamentale de libertate şi respectând identitatea şi valorile culturale, se indică o gamă largă de acţiuni, servicii tradiţionale, precum şi crearea serviciilor electronice moderne.
Bibliotecile colectează şi păstrează orice tip de informaţii, cunoştinţe, resurse pentru a le face disponibile utilizatorilor, publicului larg – de astăzi şi de mâine. Utilizarea lucrărilor în bibliotecă este permisă pentru studiu, cercetare, referință sau citare, în conformitate cu legile drepturilor de autor și cu termenii și condițiile stabilite de către proprietarul drepturilor. BŞ USARB are un rol important în furnizarea de informații și în promovarea unei societăți bine informate și învățate.
În articol sunt identificate tipurile educaţiei şi rolul bibliotecii în procesul de educare, deoarece, în calitate de centru educațional, biblioteca susține și promovează toate tipurile de educație (formală, non-formală şi informală) prin păstrarea unui stoc adecvat de cărți și alte materiale de lectură, făcându-le disponibile tuturor membrilor comunității.
Articolul oglindeşte activităţile de succes în procesul de valorificare şi promovare a Colecţiei de Documente Rare din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice USARB.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi este posesoarea unei Colecţii de Documente Rare, care cuprinde aproximativ 8 000 u.m, în 14 limbi : Carte rară şi veche – 5 748 u.m., Carte cu autograf şi dedicaţii – 1 438 u. m., Colecţia de carte religioasă, Ioan Nicorici – 750 u. m.
Colecţia de Documente Rare are rolul de a valorifica complexitatea conţinuturilor documentelor rare şi vechi, cu valoare bibliofilă, istorică, ştiinţifică, artistică şi rolul de a proteja, conserva şi păstra acest patrimoniu cultural.
Conceptul privind valorificarea Colecţiei de Documente Rare, prezentat în acest articol, constituie o interacţiune eficientă cu impact pozitiv de comunicare cu utilizatorii bibliotecii.
Centrul de Informare al României din Bălţi [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Lilia Ababii. – Bălţi, 2020.
Managementul bibliotecii universitare. Şedinţa de monitorizare: Impact. Sustenabilitate. Diseminarea Proiectului LNSS în USARB, 5 aprilie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. – Bălţi, 2019.
Resurse, servicii, produse pentru utilizatori. Anul bibliologic 2018 Ediţia a XXVIII-a 27 martie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa. – Bălţi, 2019.
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Elena Cristian. Autoreferatele în colecţiile USARB: studiu bibliometric
1. Conferința științifico-practică cu participare internațională
COLLOQUIA PROFESSORUM
„TRADIȚIE ȘI INOVARE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ”,
ediția a VII-a
Secţiunea: BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢELE INFORMĂRII
AUTOREFERATE ÎN COLECŢIILE USARB:
STUDIU BIBLIOMETRIC
Elena CRISTIAN, şef serviciu,
Svetlana CECAN, bibliotecar,
serviciul Organizarea şi conservarea colecţiilor, BŞ USARB
2. Autoreferat, conform DEX’90 - este expunere (scurtă) făcută de cineva asupra unei lucrări
proprii (mai ales în vederea susținerii tezei de doctorat).
Autoreferat, conform DBŞI’2014 – este prezentare rezumativă a unei lucrări proprii prin care
autorul urmăreşte să facă cunoscute în prealabil valoarea şi originalitatea contribuţiei sale. De cele
mai multe ori obiectul autoreferatului îl constituie disertaţia sau teza de doctorat. Autoreferatul se
multiplică într-un tiraj de până la 150 exemplare şi, spre deosebire de recenzie, are toate drepturile
unei publicaţii tipărite.
3. Teza de doctorat/doctor habilitat este o lucrare ştiinţifică originală, elaborată în baza
propriilor cercetări ştiinţifice publicate, conţine rezultate teoretice şi practice noi la nivel naţional şi
mondial, ilustrează importanţa aportului autorului în ştiinţă. Autoreferatul tezei conţine reperele
conceptuale ale cercetării, ideile şi concluziile principale ale tezei, dezvăluie aportul autorului la
realizarea investigaţiilor, locul lor în contextul cercetărilor de specialitate din ţară şi din lume,
noutatea ştiinţifică şi importanţa practică a rezultatelor obţinute.
Autoreferatele se perfectează după anumite cerinţe:
Autoreferatul tezei de doctor nu va depăşi 30 pagini
Autoreferatul tezei de doctor habilitat – 45 pagini
4. Compartimentele autoreferatului (conform normelor stabilite de Consiliul Naţional pentru
Acreditare şi Atestare)
Foaia de titlu
Reversul foii de titlu
Reperele conceptuale ale cercetării
Conţinutul tezei
Concluzii generale şi recomandări
Bibliografie
Adnotare (în română, rusă şi engleză)
Foaia privind datele de tipar
Foaia de titlu suplimentară, perfectată în limba de stat a Republicii Moldova, în caz dacă
autoreferatul tezei este scris în altă limbă
5. Teza de doctorat / doctor habilitat şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Andrei Lupan”
şi pe pagina web a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare http://www.cnaa.acad.md
Revista: Bibliografia Naţională a Moldovei : Cărţi. Autoreferate. Teze. Articole din reviste şi
ziare / Camera Națională a Cărții din Republica Moldova. Apare lunar. Se editează din anul 1958.
În cadrul BŞ USARB, în anul 1986, a fost constituită o Colecţie specială, AUTOREFERATE,
cu scopul de a asigura accesul la autoreferatele editate în ţară şi străinătate din diverse domenii de
studiu şi cercetare. Colecţia Autoreferate cuprinde o varietate de peste 6 000 de lucrări. Prezentul
studiu, este o analiză a publicaţiilor după criterii bibliometrice.
Primul autoreferat înregistrat în colecţie datează din anul 1952 - Филичев С. В.
Арифметический задачник в русской средней школе прошлого и в современной советской
школе : Автореферат. М., 1952. 22 p.
6. Întâiul autoreferat în limba română este din anul 1967 - Cosmovici, Andrei. Importanţa
intelegenţei generale: Autoreferat a tezei de doctorat. Iaşi, 1967. 127 p.
Se consideră primul autoreferat editat în Republica Moldova, din anul 1967 (păstrat în
colecţie) - Герась С. Г. Деятельность коммунистической партии Молдавии по дальнейшему
развитию общеобразовательной школы в годы семилетки,1959-1965. K., 1967. 20 p.
12. Rata de circulaţie a Colecţiei Autoreferate în ultimii 3 ani
Condiţii de consultare: Colecţia Autoreferate se consultă la cerere numai în sălile de lectură.
2016
0,21
2015
0,23
2014
0,25
13. În Colecţia Autoreferate, se păstrează autoreferatele tezelor de doctorat / doctor habilitat
ale unor personalităţi marcante ale ştiinţei: Cosmovici, Andrei (1967), Berejan, Silviu (1972),
Petrenco, Anatol (1997), Cimpoi, Mihai (1998), Belostecinic, Grigore (1999), Zbârciog, Valeriu
(1999), Eremia, Ion (2000), Ciocanu, Ion (2000), Braghiş, Dumitru (2001), Pop, S. Octavian (2001),
Poalelungi, Mihai (2006), Dolea, Igor (2009), Rău, Alexei (2010), etc.
14. Colecţia Depozit Obligatoriu Universitaria (DOU), cuprinde 2 800 de documente, reflectă
potenţialul ştiinţifico-didactic universitar, oferă o imagine cuprinzătoare asupra evoluţiei cercetării
universitare, păstrează şi 250 de autoreferate ale tezelor de doctorat / doctor habilitat ale cadrelor
didactice universitare. Studiul bibliometric al colecţiei DOU:
Criteriul lingvistic (DOU):
66% limba
rusă
34 % limba
română
15. Nr. Domeniul Volum
1. 01 Generalităţi 0,8 %
1. 1/2 Filosofie. Religie 4 %
1. 159.9 Psihologie 0,8 %
1. 3/32 Ştiinţe sociale. Politică 3,8 %
6. 33/65 Economie. Management 7 %
7. 34 Drept 8 %
8. 37 Educaţie. Învăţământ 16 %
9. 5/63 Ştiinţe exacte, naturale 17 %
10. 7 Artă, muzică 6 %
11. 80 Limbă. Lingvistică 22 %
12. 82 Literatură 10 %
13. 91/93 Geografie. Istorie 4,6 %
Analiza bibliometrică conform CZU (DOU):
16. Patrimoniul didactico-ştiinţific al USARB a fost dezvoltat pe parcursul anilor, primele
autoreferate sunt ale profesorilor: Filip, Nicolae (1962), Borşevici, Ion (1966), Eşan, Lev (1966),
Rabinovski, Karl (1966), Coroliuc, Boris (1967), Soibelman, Ovşi (1969), Ghebos, Anatolii (1969),
Gorbatiuc, Nicolae (1969), Petruşin, Petru (1969),
Gudima, Mihai (1972), Băncilă, Simion (1973),
Cabac, Valeriu (1977) etc.
17. Cele dintâi autoreferate editate în limba română: Topală, Pavel (1993), Priţcan, Valentina
(1998); Cantimir, Grigore (1998), Sainenco, Ala (2002), Tcaci, Carolina (2003), Coşciug, Angela
(2005), Morari, Marina (2005), Zastînceanu, Liubov (2006), Stadnic, Stanislav (2006), etc.
Ne mândrim cu savanţii, doctori habilitaţi, care au devenit profesori de talie internaţională:
Mighirin, Victor (1956), Filip, Nicolae (1979), Meţler, Albert (1988), Bortă, Larisa (1991), Boincean,
Boris (1998), Enciu, Nicolae (2003), Gagim, Ion (2004), Popa, Gheorghe (2006), Şaragov, Vasilii
(2007), Topală, Pavel (2008), Boişteanu, Eduard (2015) etc.
În cadrul BŞ USARB autoreferatele sunt achiziţionate ca donaţie de la cadrele didactice
universitare, persoane particulare, de la diverse instituţii de învăţământ superior.
18. Colecţia cuprinde şi autoreferate cu autograf şi dedicaţii prin care autorii notează aportul
bibliotecii şi a bibliotecarilor în ajutorul lor de a susţine teza, exprimându-şi recunoştinţa şi stima.
Aceste autoreferate cu autograf şi dedicaţii au o dublă valoare, reprezintă o istorie şi moştenire
culturală.
„Cadonez acest autoreferat bibliotecii noastre, fiindcă materializarea primelor gânduri ştiinţifice,
primelor căutări intelectuale şi spirituale şi-au lăsat începutul creator în lectura cărţilor, primite din
mâna grijulie şi natura sfătoasă a bibliotecarilor Institutului Pedagogic „A. Russo”. Cu recunoştinţă,
Ion Borşevici, Bălţi, 1966”.
19. „Родному институту в знак признательности за оказанную помощь и заботу в скромные
научных начинания Н. Д. Филипп 1962”.
„Дружному коллективу библиотеки ГосПИ имени „Алеку Руссо”, от автора диссертации Ю.Д.
Рошкован 1964”.
„В день 25-летия БГПИ им „А. Руссо” и в знак искренней симпатии к дружному коллективу
библиотeки, ставшей нашей общей гордостью. Э. Ж. Хахам1964”.
20. „Моему родному институту, создавшему мне условия идеального и научного роста,
замечательным библиотекарям, благодарствено и признательности, Май 1966, К.
Рабинович”.
Un autoreferat primit în dar cu autograf este de la scriitoarea Elena Prus (Universitatea
Liberă Internaţională din Moldova).
„Pentru Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii „Alecu Russo” în permanenţă ascensiune şi
deschidere de orizonturi, E. Prus, 2006”.
21. Arhiva electronică Instituţională ORA USARB include autoreferatele şi tezele de doctorat /
doctor habilitat susţinute de către angajaţii USARB http://dspace.usarb.md:8080/jspui/
Informaţii despre Colecţia Autoreferate putem găsi în catalogul electronic, cataloagele
tradiţionale, baze de date, pagina Web a BŞ USARB http://libruniv.usarb.md, rapoarte, ghiduri,
expoziţii, materiale promoţionale etc. Colecţia Autoreferate, anual se completează
cu aproximativ 100 volume.
Concluzie: Colecţia Autoreferate, constituie un tezaur de informaţii ştiinţifice cu rezultate
principale, noi pentru ştiinţă şi practică, determină crearea noilor direcţii ştiinţifice sau soluţionarea
unei probleme ştiinţifice, aplicative, de importanţă majoră. Biblioteca este orientată spre stocarea,
conservarea şi valorificarea tuturor autoreferatelor printre care şi cele elaborate de profesorii
USARB.
22. Referinţe bibliografice:
1. Dicţionar de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării. Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Studii Enciclopedice, Bibl. şt.
Centr. „Andrei Lupan”; alcăt.: Janna NIKOLAEVA, Lidia ZASAVIŢCHI; coord. şt.: Aurelia HANGANU; resp. de ed.:
Constantin MANOLACHE; red. şt.: Nelly ŢURCAN; referent: Victor MORARU. Ch.: Ed. Enciclopedică, 2014. 535 p. ISBN
978-9975-4094-8-3.
2. Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti: Univers Pedagogic, 1998. 1194 p.
3. Ghid privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor. Aprobat prin Hotărârea Comisiei de Atestare a CNAA,
Nr. AT03/11 din 23 aprilie 2009. Intră în vigoare din 1.09.2009. Ch., 2009. [citat 27 septembrie 2017]. Disponibil:
http://www.cnaa.md/files/normative-acts/normative-acts-cnaa/normative-acts-cnaa
attestation/guide_thesis/guide_thesis_2016.pdf
4. OLTEANU, Virgil. Din istoria şi arta cărţii : lexicon : vademecum pentru editori, ziarişti, tipografi, bibliotecari, librari,
documentarişti, arhivişti, muzeografi, profesori şi studenţi. Bucureşti : Ed. Encicl., 1992 (Într. Poligrafică ``Arta Grafică``).
399 p. : il. ISBN 973-45-1008-8
5. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. [citat 29 septembrie 2017]. Disponibil: (http://www.cnaa.acad.md).