2. Nevoile primare ale oamenilor se consider ă a fi: S ă n ă tatea Banii (prin intermediul c ă rora ob ţ inem alimente, adapost, î mbr ă c ă minte ş i distrac ţ ii) Dragostea
3. Unul din modurile de a atinge aceste obiective este s ă fii bogat ş i prosper.
4. Dup ă cum există oameni boga ţ i ş i oameni s ă raci, tot a ş a , există ţă ri bogate ş i ţă ri s ă race.
5. Diferen ţ a î ntre ţă rile s ă race ş i ţă rile bogate nu const ă î n vechimea lor
6. Aceast fapt poate fi dovedit dac ă d ă m ca exemplu ţă ri precum India sau Egiptul, care exist ă de mii de ani, dar sunt s ă race
7. Spre deosebire de acestea, sunt ţă ri ca Australia sau Noua Zeeland ă , care p â n ă î n urm ă cu mai pu ţ in de 150 de ani erau necunoscute, iar ast ă zi sunt ţă ri dezvoltate ş i bogate.
8. Diferen ţ a î ntre ţă rile bogate ş i cele s ă race nu este legat ă de resursele naturale pe care acestea le posed ă .
9. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic ş i muntos, care nu este deloc potrivit nici agriculturii ş i nici cre ş terii vitelor, ş i nici nu are petrol sau minereuri, dar este a doua putere economic ă mondial ă .
10. M ai avem ş i exemplul Elve ţ iei, tar ă f ă r ă acces la mare, dar care de ţ ine una din cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bun ă din lume. Care î n pu ţ inii ei kilometri p ă tra ţ i cre ş te vite ş i permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece î n restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Si care, ca ş i Japonia, nu are materii prime, dar export ă produse de o calitate greu de î ntrecut. O ţ ar ă pe care siguran ţ a, ordinea ş i munca au transformat-o î n “ casa de bani” a lumii …
11. … ş i nu este nici inteligen ţ a oamenilor cea care face diferen ţ a între bogăţie şi sărăcie…
12. Aceast fapt este demonstrat de studen ţ ii din ţă rile s ă race care studia z ă î n ţă rile bogate ş i ob ţ in rezultate excelente î n educa ţ ia lor.
13. Î n sf ârş it, putem spune c ă nici rasa nu face diferen ţa între bogaţi şi săraci...
14. Î n ţă rile Europei Occidentale putem vedea cum “lene ş ii” (hispanici, est europeni sau africani) demonstreaz ă c ă ei sunt for ţ a productiv ă î n aceste ţă ri.
15. Studiind comportamentul persoanelor din ţă rile bogate, descoperim c ă marea parte a popula ţ iei respect ă urm ă toarele reguli (ordinea nu este important ă ):
16. Etica Integritatea si cinstea Ordinea si curatenia Punctualitatea Responsabilitatea Dorinta de perfectionare Respectul pentru lege Dorinta de a face bine ceea ce faci Cheltuiala cu chibzuinta Unitatea de actiune
19. Nu suntem s ă raci din cauz ă c ă ţ ara noastr ă n-are resurse naturale sau fiindc ă natura este crud ă cu noi …
20. Suntem s ă raci pur ş i simplu din cauza atitudinii noastre.
21. Ne lipse ş te caracterul pentru a ne comporta dup ă aceste principii de baz ă ale func ţ ion ă rii societ ăţ ii .
22. Dac ă vom a ş tepta ca Guvernul s ă ne rezolve problemele noastre, vom a ş tepta toat ă via ţ a.
23. O aten ţ ie deosebit ă acor dat ă fap t elor noastre, î mpreun ă cu schimbarea de atitudine pot contribui la intrarea ţă rii nostre pe drumul progresului ş i bun ă st ă rii.
24. Î mpreun ă ş i numai î mpreun ă vom putea modela o ţ ar ă mai bun ă .
25. Daca vei returna sau vei ş terge acest e-mail, nu îţ i va muri c â inele sau pisica, nu te vor da afar ă de la serviciu ş i nici m ă car nu vei avea 7 ani î ngrozitori.
26. Dar dac ă îţ i dore ş ti un alt viitor, mai bun, pentru tine ş i copiii t ă i,
27. las ă fi ş ierul acesta s ă hoin ă reasc ă prin Internet,
28. astfel î nc â t mai mul ţ i oameni s ă se poat ă g â ndi î n mod serios la aceste idei.
29. Vom tr ă i a ş a cum g â ndim ş i cum ac ţ ion ă m
30. « A fi fericiti nu este mâna destinului, ci mai degraba consecinta optiunilor noastre de a ne comporta fata de cei din jur. »
31. « Ia seama la gândurile tale caci ele vor deveni Cuvinte »
32. « Ia seama la cuvintele tale caci ele vor deveni Actiuni »
33. « Ia sema la actiunile tale caci ele vor deveni Obiceiuri »
34. « Ia seama la obiceiurile tale caci ele iti vor modela Caracterul »
35. « Ia seama la caracterul tau caci el iti va conditiona Destinul »
