1. Ideile din aceast ă prezentare le-am primit prin e-mail. Am f ă cut c â teva adapt ă ri ş i vi le trimit, pentru a g ăsi împreună o cale c ă tre o via ţă î mplinit ă.. .

3. După unii, u nul din modurile de a atinge aceste obiective este s ă fii bogat ş i prosper.

4. Dup ă cum există oameni boga ţ i ş i oameni s ă raci, tot a ş a , există ţă ri bogate ş i ţă ri s ă race.

5. Diferen ţ a î ntre ţă rile s ă race ş i ţă rile bogate nu const ă î n vechimea lor.

6. Aceast fapt poate fi dovedit dac ă d ă m ca exemplu ţă ri precum India sau Egiptul, care exist ă de mii de ani, dar sunt s ă race.

7. Spre deosebire de acestea, sunt ţă ri ca Australia sau Noua Zeeland ă , care p â n ă î n urm ă cu mai pu ţ in de 150 de ani erau necunoscute, iar ast ă zi sunt ţă ri dezvoltate ş i bogate.

8. Diferen ţ a î ntre ţă rile bogate ş i cele s ă race nu este legat ă de resursele naturale pe care acestea le posed ă .

9. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic ş i muntos, care nu este deloc potrivit nici agriculturii ş i nici cre ş terii vitelor, ş i nici nu are petrol sau minereuri, dar este a doua putere economic ă mondial ă .

10. Teritoriul s ă u este ca o mare fabric ă plutitoare care import ă materie prim ă din toat ă lumea, o prelucreaz ă , iar produsul rezultat este exportat apoi î n toat ă lumea, ş i uite a ş a , se acumuleaz ă bog ăţ ia…

11. M ai avem ş i exemplul Elve ţ iei, tar ă f ă r ă acces la mare, dar care de ţ ine una din cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bun ă din lume. Care î n pu ţ inii ei kilometri p ă tra ţ i cre ş te vite ş i permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece î n restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Si care, ca ş i Japonia, nu are materii prime, dar export ă produse de o calitate greu de î ntrecut. O ţ ar ă pe care siguran ţ a, ordinea ş i munca au transformat-o î n “casa de bani” a lumii …

12. … ş i nu este nici inteligen ţ a oamenilor cea care face diferen ţ a între bogăţie şi sărăcie…

13. Aceast fapt este demonstrat de studen ţ ii din ţă rile s ă race care studia z ă î n ţă rile bogate ş i ob ţ in rezultate excelente î n educa ţ ia lor.

14. Un alt exemplu poate fi v ă zut la managerii din ţă rile occidentale care ne viziteaz ă ţ ara . V orbind cu ei ne putem da seama c ă nu exist ă nici o diferen ţă intelectual ă notabilă .

15. Î n sf ârş it, putem spune c ă nici rasa nu face diferen ţa între bogaţi şi săraci...

16. Î n ţă rile Europei Occidentale putem vedea cum “lene ş ii” (hispanici sau africani) demonstreaz ă c ă ei sunt for ţ a productiv ă î n aceste ţă ri.

17. Ş i atunci? Ce face diferen ţ a?

18. ATITUDINEA oamenilor face diferen ţ a.

19. Studiind comportamentul persoanelor din ţă rile bogate, descoperim c ă marea parte a popula ţ iei respect ă urm ă toarele reguli (ordinea nu este important ă ):

20. 1 . Etica ( morala, frica de Dumnezeu) 2. Ordine a ş i cur ăţ eni a 3. Integritate a ş i cinste a 4. Punctualitate a 5. Resposabilitate a

21. 6. Dorin ţ a de perfec ţ ionare 7. Respectul pentru legi ş i regulamente 8. Respectul pentru drepturile celorla lţ i 9. Dragostea pentru munc ă 10. Efortul pentru a face economii ş i cheltuiala cu chibzuin ţă

22. Are Rom â nia nevoie de alte legi? Nu ar fi oare de ajuns s ă respect ă m cu to ţ ii aceste 10 reguli simple?

23. Î n ţă rile s ă race , numai o mic ă parte (nesemnificativ ă ) din popula ţ ie se conduce dup ă regulile acestea î n via ţ a de zi cu zi.

24. Nu suntem s ă raci din cauz ă c ă ţ ara noastr ă n-are resurse naturale sau fiindc ă natura este crud ă cu noi … Suntem s ă raci pur ş i simplu din cauza atitudinii noastre.

25. Ne lipse ş te caracterul pentru a ne comporta dup ă aceste principii de baz ă ale func ţ ion ă rii societ ăţ ii .

26. Dac ă vom a ş tepta ca Guvernul s ă ne rezolve problemele noastre, vom a ş tepta toat ă via ţ a.

27. O aten ţ ie deosebit ă acor dat ă fap t elor noastre, î mpreun ă cu schimbarea de atitudine pot semnifica intrarea ţă rii nostre pe drumul progresului ş i bun ă st ă rii.

28. Valorile acestea vor anima fiecare proces de schimbare pe care î l impulsion ă m, fiecare obiectiv care-l vom atinge, ş i î n principal stilul de via ţă care-l vom avea. Î mpreun ă vom putea modela o ţ ar ă mai bun ă .

29. Dar dac ă îţ i dore ş ti un alt viitor, mai bun, pentru tine ş i copiii t ă i, las ă fi ş ierul acesta s ă hoin ă reasc ă prin Internet, astfel î nc â t mai mul ţ i oameni s ă se poat ă g â ndi î n mod serios la aceste idei. Ionut Nistor