Documentul discută despre natura umană și necesitatea unui sistem de guvernare pentru a menține dreptatea și ordinea socială. Hume argumentează că, deși sunt necesare structuri de autoritate, natura umană este predispusă la corupție și abuz, iar echilibrul între autoritate și libertate este esențial pentru stabilitatea societății. De asemenea, este evidențiată importanța selecției corecte a magistratilor pentru a asigura aplicarea justiției și prevenirea dezordinii.

1. http://www.constitution.org.
Despre Originea Statului
de David Hume
OMUL, nascut in cadrul unei familii, este constrins sa mentina societatea plecind
de la necesitate, dintr-o anumita inclinatie naturala si din simpla obisnuinta. Aceeasi
creatura aflata pe drumul evolutiei ulterioare, se va angaja in stabilirea unei organizari
politice care sa poata fi capabila sa-i furnizeze un sistem de aplicare si mentinere a
dreptatii; fara de care aici nu poate exista nici pace, nici siguranta, pina nici macar
existenta celor mai slabe legaturi reciproce intre membrii corpului social. Tocmai de
aceea sintem obisnuiti a privi asupra vastului nostru aparat de stat ca neavind in ultima
instanta niciun alt obiectiv sau scop, decit acela de distribuire a dreptatii, sau cu alte
cuvinte, de-a sustine pe cei doisprezece judecatori. Regele, Parlamentul, Armata si
Flota, Magistratii si Functionarii, Ambasadorii, Ministrii, Consilierii de Stat, cu totii sint
subordonati in ultima instanta acestui principiu. Pina chiar si Clerul, tot asa cum datoria
lor ii conduce a insufla in rindul cetatenilor principiile morale, poate fi gindit destul de
just si in tot ceea ce priveste aceasta lume, a nu avea un alt scop util prin intreaga
institutie de care apartin.
Toti oamenii sint constienti de necesitatea existentei dreptatii pentru a putea
mentine pacea si ordinea; si toti oamenii sint constienti de necesitatea existentei pacii si
ordinii pentru a se putea mentine existenta societatii. Si cu toate acestea, inca nu se
tine indeajuns seama de aceasta puternica si evidenta necesitate, intr-atit de mare se
dovedeste a fi fragilitatea sau perversitatea naturii noastre! este imposibil sa faci ca
omul sa ramina statornic si fara de gresala pe drumul dreptatii. Pentru ca se pot naste
unele circumstante extraordinare, in care el va descoperi ca interesele sale sint
sustinute mult mai bine prin intermediul unor actiuni frauduloase sau de forta, iar
beneficiile obtinute prin bresa pe care injustitia sa o produce la nivelul acestui acord
social, valoreaza mai mult decit raul pe care-l face. Mult mai frecvent, el este corupt de
la acest interes maret si important, dar aflat la o mare distanta in timp, de catre ispita
prezentului, chiar daca cel mai adesea nu este vorba aici decit de niste tentatii cu totul
frivole. Iar aceasta mare slabiciune este un defect incurabil ce este prezent in insasi
natura umana.
Tocmai de aceea, omul va trebui sa se straduiasca sa atenueze ceea ce nu poate

2. intru-totul vindeca. Vor trebui numite in functiile de magistrati persoanele inzestrate
tocmai cu acele insusirile ce sint cerute de functiile pe care le vor detine, ce vor fi in
masura apoi sa apere aceasta echitate sociala, sa pedepseasca pe toti cei care incalca
Legea, sa inlature fraudele si violenta si sa-i oblige pe oameni, ce se dovedesc destul
de adesea a fi sovaielnici, sa consulte permanent drumul pe care se afla si care este
interesul lor real. Intr-un cuvint, SUPUNEREA este noua datorie ce trebuie a fi inventata
pentru a sustine DREPTATEA; iar cirma dreptatii, reprezentata de echitate, va trebui sa
se sprijine intocmai pe cea pe care o ofera supunerea.
Dar cu toate acestea, privind chestiunea intr-o viziune abstracta, se poate lesne
gindi, ca nu exista nimic ce poate fi cistigat prin aceasta alianta si ca obligatia artificiala
nascuta din obedienta, tocmai prin natura ei, are asupra mintii umane o influenta mult
mai slaba decit cea reprezentata de datoria mult mai primitiva, dar care este in acelasi
timp una naturala, ce este reprezentata aici de dreptate. Interesul particular si tentatiile
prezentului ii fac pe oameni sa o incalce pe una, la fel de bine cum procedeaza si fata
de cealalta. Sint in egala masura expusi aceluiasi inconvenient. Iar acel om ce este
inclinat in general a fi un vecin rau, va fi condus de aceleasi motive, chiar daca aceste
reguli vor fi intelese de el bine sau gresit, la a fi un cetatean si un supus la fel de rau.
Asta ca sa nu mai mentionam ca insasi magistratii pot fi adesea neglijenti, sau partinici,
ori nedrepti, prin modul in care inteleg sa-si exercite datoria.
Cu toate acestea, experienta demonstreaza ca intre aceste exemple exista o
mare diferenta. Vom putea gasi ca ordinea in cadrul societatii este mult mai bine
asigurata prin intermediul pirghiilor oferite de stat; iar datoria pe care o avem fata de
magistrati este pazita cu mult mai mare strictete de principiile naturii umane, decit de
datoria ce-o avem fata de ceilalti cetateni, semenii nostri. Dragostea de dominatie este
atit de adinc sadita in inima omului, incit multi dintre ei nu doar ca-i vor da ascultare, ci
se vor aventura sa infrunte toate pericolele, uzantele si masurile de prevedere ce au
fost luate de catre stat; iar acei oameni care s-au ridicat din aceasta conditie, lasindu-se
purtati pe acest drum gresit de pasiunile lor, vor putea descoperi in mod obisnuit
existenta unui interes vadit in administrarea impartiala a dreptatii. Si cei care vor ajunge
prima data la a consimti in mod tacit sau expres, asupra existentei acestei deosebiri
intre oameni, trebuie sa fie inzestrati cu superioritatea unor calitati personale de
valoare, forta, integritate sau prudenta, pentru a putea mai apoi pretinde in fata celorlalti
respect si incredere; iar dupa ce statul ii va aseza in functii de decizie, isi vor putea
indrepta atentia spre obtinerea unei obirsii, situatii, sau a unui rang, ce le va permite mai
apoi sa exercite o puternica influenta asupra celorlalti oameni, astfel incit sa poata pune
in aplicare legile statului. Conducatorii sau principii se vor ridica impotriva oricaror forme
de dezordine ce disturba societatea aflata in grija lor. Vor convoca toti partizanii si
oamenii onesti sa-i ajute sa corecteze acele rele si sa redreseze situatia; si ei vor fi
urmati in graba de cei mai lipsiti de valoare (mediocri/neinsemnati/indiferenti) dintre
cetatenii acelui stat in punerea in executie a datoriei lor. In scurta vreme acestia vor
putea ajunge in situatia sa rasplateasca toate aceste servicii; si spre progresul
societatii, vor stabili o suita de ministri subordonati, adesea insotiti si de numeroase

3. forte armate/politienesti, care vor gasi un interes imediat si vadit in sustinerea autoritatii
lor. Iar puterea obisnuintei omenesti este cea care va consolida curind, ceea ce toate
celelalte principii ale naturii umane au descoperit a fi imperfect in noua structura creata;
iar odata obisnuiti cu aceasta obedienta, oamenii nu se vor mai gindi niciodata de-a se
indeparta de la acest drum pe care ei si predecesorii lor l-au urmat si pe care ei insisi
l-au delimitat sub influenta atitor motivatii evidente si de prima urgenta.
Desi acest progres al relatiilor umane poate apare neindoielnic si inevitabil, si desi
suportul oferit dreptatii de catre obedienta poate fi fondat neindoielnic pe anumite
principii ale naturii umane, nu poate fi deloc previzibil ceea ce ar putea anticipa omul
inca inainte de-a fi descoperit, ori de-a intrevede desfasurarea pe mai departe a acestor
actiuni. La baza existentei sale statul are o origine mai mult intimplatoare si cu atit mai
mult, imperfecta. Este foarte probabil ca primul ascendent al unui om asupra multimii sa
ia nastere in vremea unei stari de razboi; unde superioritatea curajului si geniul
descoperit in sine sa fie mult mai evident, unde consensul si armonia sint cele mai
necesare, unde cele mai vatamatoare efecte provocate de dezordine sint mult mai bine
resimtite. Continuarea de durata a acestei stari, un incident comun printre triburile
salbatice, reuseste a-i obisnui in cele din urma pe oameni cu starea de supunere; iar
daca capeteniile poseda intr-atit de multa echitate, pe cita prudenta si valoare este
ceruta, ei vor reusi sa devina chiar si in vreme de pace albitrii tuturor diferentelor si pot
creste gradual autoritatea si marea lor influenta, printr-un amestec de forta si favoruri ce
sint acordate treptat. Avantajul considerabil ce este resimtit in urma marii lor influente
ajunge a-i face iubiti de catre popor, cel putin de cei mai pacifisti si mai inclinati spre
obedienta dintre ei; iar daca fii lor se vor bucura de aceleasi calitati, statul va avansa
curind catre maturitate si perfectiune; dar va fi inca intr-o stare incipienta, pina atunci
cind progresele realizate pe mai departe, vor fi in masura sa amelioreze situatia de fapt,
asigurindu-le magistratilor o sursa de venit si punindu-i in situatia de-a cistiga cele
citeva recompense ce le sint permise a le dobindi prin pirghiile oferite de instrumentele
administratiei si sistemul de impunere a pedepselor asupra celor neascultatori si rebeli.
Inaintea atingerii acestui stadiu, fiecare din exercitiile influentei sale trebuie sa fie
deosebit de minutios elaborate si bazate doar pe circumstante intimplatoare. Dupa
aceea, nu numai ca obedienta nu va mai fi o chestiune de alegere pentru marea
majoritate a populatiei, dar va deveni un instrument de-o riguriozitate extrem de exacta
in mina acestor magistrati ce vor detine autoritatea suprema.
In interiorul oricarui stat exista o lupta intestina perpetua, ce se manifesta in mod
deschis sau secret intre AUTORITATE si LIBERTATE; si inca niciuna dintre acestea n-a
putut triumfa in aceasta disputa. In cadrul oricarui sistem de guvernamint este necesar
un mare sacrificiu din partea LIBERTATII; si cu toate acestea, autoritatea, cea care va
incerca permanent sa limiteze si sa restinga LIBERTATEA omului, nu ar trebui probabil
niciodata si in nicio forma de guvernamint sa aiba putinta de-a detine intreaga putere,
deschizind astfel drumul posibilitatii de-a deveni nelimitata. Sultanul este stapin asupra
destinului si averii fiecarui individ aflat sub aripa autoritatii sale; dar asta nu inseamna
ca-i va fi permis sa impuna noi taxe asupra supusilor sai; in vreme ce Regele Frantei

4. are posibilitatea de-a aplica un numar nelimitat de taxe, dupa cum dicteaza buna sa
placere; dar va fi un lucru extrem de periculos sa atenteze asupra vietii si averii
supusilor sai; In cele mai multe dintre tari, Religia constituie unul dintre cele mai
schimbatoare principii; in vreme ce alte reguli sau prejudecati rezista in mod frecvent in
fata intregii autoritatii a magistratilor civili; a caror putere fiind intemeiata pe anumite
puncte de vederi, nu pot niciodata rasturna celelalte puncte de vederi ce au fost la fel de
adinc inradacinate in mintea oamenilor, impreuna cu acest titlu de stapinitor ce ei si-l
aroga. Acel stat ce mentine in denumirea sa numele LIBERATII, este cel care admite o
impartire a puterii intre o mica parte a membrilor corpului social, a caror putere nu este
cu nimic mai mica, ori in general este mai mare decit cea detinuta de oricare dintre
monarhi; dar care in desfasurarea normala a autoritatii, vor trebui sa actioneze pe baza
principiului egalitatii in fata legii, cel care constituie acel principiu general ce a stat la
baza contractului social realizat intre toti membrii societatii. In acest sens, vor trebui sa
recunoasca ca LIBERTATEA este incununarea perfectiunii societatii civile; dar cu toate
acestea, autoritatea trebuie recunoscuta a fi esentiala in existenta sa; si in aceasta
controversa ce ia adesea nastere intre o parte si cealalta a societatii, ultimii vor trebui
sa accepte anumite amendamente pornind de la aceasta justificare. Cu exceptia cazului
in care cineva va sustine (si exista cel putin citeva temeiuri ce indreptatesc acest lucru),
ca una dintre circumstantele esentiale in existenta societatii civile, este aceea ca trebuie
intotdeauna a se sprijini pe sine si necesita a fi pazita cu cit mai putina neincredere, mai
degraba decit una care ar contribui doar la propria-i perfectiune si pe care omul in
indolenta sa, este capabil sa o neglijeze, ori poate ca asta se va putea intimpla doar
plecind de la marea lui ignoranta fata de tendinta naturala spre dominatie.
OF THE ORIGIN OF GOVERNMENT
Tr. ~ CasCarino ~