Cum să păstrezi integritatea unui mesaj exprimat unei diversităti culturale-umane foarte mari? Ce strategii de PR să foloseşti când te adresezi unui public global şi multi-cultural? Cum să gestionezi brandurile de pe diferitele piete ale lumii? Cum să gestionezi o criză de imagine de cealaltă parte a globului? sunt doar câteva din întrebările la care se va încerca să se răspundă pe parcursul acestei lucrări.
Comunicarea continuă să fie o componentă strategică și omniprezentă în procesele de guvernare și management la toate nivelurile unei companii și organizații. Importanța comunicării rezidă din rolul pe care comunicarea, în special cel al profesioniștilor în comunicare, îl joacă în cadrul decizional, strategic al comitetului executiv și managementul administrativ al unei companii și organizații. (Invernizzi & Romenti, 2011). Pe de altă parte, interesul și motivația angajaților/membrilor organizației este stimulată de un lider persuausiv și de abilitatea acestuia de argumentare, mai mult decât de autoritatea sa. (Watkins, 2001, p. 115).
Această lucrare analizează rolul comunicării, argumentării și al persuasiunii în organizații. Pentru a realiza această analiză, vom lua ca studiu de caz strategia de comunicare a Organizației Națiunilor Unite.
Proiect de lecție de Educație Civică pentru clasa a VIII-a care explică structura lecției, metodele folosite și anumite informații care au fost reproduse în timpul lecției predate de mine. Prezentarea este concepută într-un mod atractiv pentru a menține atenția cititorului.
Lecția este foarte importantă pentru elevii de gimnaziu deoarece tinerii trebuie să fie conștienți de drepturile, libertățile și responsabilitățile pe care le au într-un stat democratic.
Acest material a fost realizat prin proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin granturile SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Pentru informații suplimentare despre proiect, accesați www.centrulpublic.ro. Detalii despre finanțator găsiți pe www.eeagrants.org și pe www.fondong.fdsc.ro.
Comunicarea are întotdeauna un obiectiv. Chiar dacă nu-l conştientizăm, de fiecare
dată, el există. A-l conştientiza este imperios necesar. A vorbi fără să ştii ce vrei, este ca şi
cum ai trage cu puşca fără să ştii unde-i ţinta. Obiectivul ultim, aflat în spatele oricărei intenţii
de comunicare, este influenţarea atitudinii, gândirii şi comportamentului interlocutorului.
Aceasta ţine de nivelul pragmatic al comunicării verbale (relaţia semn-om) şi nu de nivelul
semantic (relaţia semn-semnificat) sau de cel sintactic (relaţia semn-semn). Am putea spune
„Este curent aici” şi cineva s-ar ridica să închidă fereastra sau uşa. Efectul obţinut nu este
regăsit nici în sintaxa şi nici în semantica mesajului meu.
Cum să păstrezi integritatea unui mesaj exprimat unei diversităti culturale-umane foarte mari? Ce strategii de PR să foloseşti când te adresezi unui public global şi multi-cultural? Cum să gestionezi brandurile de pe diferitele piete ale lumii? Cum să gestionezi o criză de imagine de cealaltă parte a globului? sunt doar câteva din întrebările la care se va încerca să se răspundă pe parcursul acestei lucrări.
Comunicarea continuă să fie o componentă strategică și omniprezentă în procesele de guvernare și management la toate nivelurile unei companii și organizații. Importanța comunicării rezidă din rolul pe care comunicarea, în special cel al profesioniștilor în comunicare, îl joacă în cadrul decizional, strategic al comitetului executiv și managementul administrativ al unei companii și organizații. (Invernizzi & Romenti, 2011). Pe de altă parte, interesul și motivația angajaților/membrilor organizației este stimulată de un lider persuausiv și de abilitatea acestuia de argumentare, mai mult decât de autoritatea sa. (Watkins, 2001, p. 115).
Această lucrare analizează rolul comunicării, argumentării și al persuasiunii în organizații. Pentru a realiza această analiză, vom lua ca studiu de caz strategia de comunicare a Organizației Națiunilor Unite.
Proiect de lecție de Educație Civică pentru clasa a VIII-a care explică structura lecției, metodele folosite și anumite informații care au fost reproduse în timpul lecției predate de mine. Prezentarea este concepută într-un mod atractiv pentru a menține atenția cititorului.
Lecția este foarte importantă pentru elevii de gimnaziu deoarece tinerii trebuie să fie conștienți de drepturile, libertățile și responsabilitățile pe care le au într-un stat democratic.
Acest material a fost realizat prin proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin granturile SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Pentru informații suplimentare despre proiect, accesați www.centrulpublic.ro. Detalii despre finanțator găsiți pe www.eeagrants.org și pe www.fondong.fdsc.ro.
Comunicarea are întotdeauna un obiectiv. Chiar dacă nu-l conştientizăm, de fiecare
dată, el există. A-l conştientiza este imperios necesar. A vorbi fără să ştii ce vrei, este ca şi
cum ai trage cu puşca fără să ştii unde-i ţinta. Obiectivul ultim, aflat în spatele oricărei intenţii
de comunicare, este influenţarea atitudinii, gândirii şi comportamentului interlocutorului.
Aceasta ţine de nivelul pragmatic al comunicării verbale (relaţia semn-om) şi nu de nivelul
semantic (relaţia semn-semnificat) sau de cel sintactic (relaţia semn-semn). Am putea spune
„Este curent aici” şi cineva s-ar ridica să închidă fereastra sau uşa. Efectul obţinut nu este
regăsit nici în sintaxa şi nici în semantica mesajului meu.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
1.
Anii 1980, SUA
Isi are originile in teoriile comunicarii de masa (Ihlen &
van Ruler, 2007); Ex: agenda setting, teoria fluxului in
doi pasi
Perspectiva functionalista se refera la ceea ce fac
relatiile publice, procesul de comunicare si publicurile
fiind simple “unelte sau moduri de a atinge scopurile
organizationale” (Botan & Taylor 2004, p. 651)
Focus pe productia si promovarea mesajelor strategice,
persuasive, cu scopul de a influenta publicurile
Dezvoltarea relatiilor strategice dintre practicienii RP si
media
2.
cercetarile realizate din perspectiva
functionalista au vizat teme precum
advertising-ul, marketing-ul si relatiile cu
media (Botan & Taylor, 2004)
Focus pe continut atractiv si alegerea
canalului in mod strategic (Stanton, 2007)
Feedback – utilizat pentru adaptarea
mesajelor cu scopul persuasiunii (Kirby,
2009)
3. 1. Modelul impresariat-publicitate (Press
Agentry)
-comunicare unidirectionala ( de la organizatie
catre public)
-accentul pus pe vanzare si promovare
-scop propagandistic
2. Modelul informarii publice (Public Information
Model)
-accentul pus pe diseminarea informatiilor
-cercetare limitata
-absenta feedback-ului
4. 3. Modelul relatiilor publice bidirectionale si
asimetrice (Two-way Asymmetric Model)
-Adaptarea mesajului in functie de public
-Organizatia domina procesul de comunicare (model
asimetric)
-Utilizarea feedback-ului, insa cu scopul eficientizarii
mijloacelor de persuasiune
4. Modelul bidirectional si simetric (Two-way
Symmetric Model)
-Bazat pe intelegere reciproca
-Win-win
-Adaptarea mesajelor in functie de interesele publicului
-Accesul la informatii
5.
6.
7.
8.
RP devin o funcție a managementului
Trecerea de la comunicarea unidirecțională
(propagandă și comunicare persuasivă) la
comunicarea bidirecțională și conexiuni (un
proces de schimb, înțelegere mutuală și
reciprocitate)
IBRP (British Institute of Public Relations) –
RP reprezintă un efort de a stabili și menține
înțelegerea reciprocă dintre o organizație și
publicurile sale
Childs (1940): RP ajută organizațiile să se
adapteze la mediile sociale
9.
gestionarea problemelor (issue management)
consilierea managementului în generarea
politicilor, acțiunilor reciproc avantajoase
pentru organizație și publicurile sale
cercetarea și anticiparea opiniei publice
monitorizarea percepțiilor, opiniilor,
atitudinilor publicurilor interne și externe
evaluarea efectelor politicilor și acțiunilor
organizației asupra publicurilor
menținerea comunicării bidirecționale între
organizație și publicurile sale
10.
Botan, C. & Taylor, M. (2004), ‘Public Relations: State of the
Field’, Journal of Communication, vol. 54, no. 4, pp. 645-661.
Childs, H. (1940). An introduction to public opinion. : John Wiley
& Sons, New York.
Grunig, J.E. & Hunt, T. (1984). Managing Public Relations. Holt
Rinehart and Winston, New York.
Harlow, R. F. (1976). ‘Building a Public Relations Definition’.
Public Relations Review 2, no. 4, p. 36
Ihlen, O. & van Ruler, B. (2007), ‘How public relations works:
Theoretical roots and public relations perspectives’, Public
Relations Review, vol. 33, no. 3, pp. 243-248.
Kirby, B. (2009), ‘Overview of Contemporary Public Relations
Theory’, in Sheehan, M. & Xavier, R. (2009). Public Relations
Campaigns. Oxford University Press, South Melbourne., pp. 3152.
Stanton, R. (2007). Media Relations. Oxford University Press,
New York.
11.
Prezentati o campanie care sa ilustreze
abordarea functionalista a relatiilor publice
(contextul si analiza situatiei, metodele
folosite/actiunile intreprinse, rezultatele
campaniei, interpretare critica). Rezolvarea
aplicatiei nu va depasi 2 pagini.