craciunul

2.  Pentru brazilieni, sărbătoarea Crăciunului începe pe 24 decembrie şi
ţine până în 6 ianuarie, când Cei Trei Magi aduc copiilor cuminţi
daruri. Masa de Crăciun este de neimaginat fără tradiţionalul curcan
prăjit la cuptor, fără şuncă, orez colorat cu sosuri de legume şi multe
fructe exotice.
 Familiile de bulgari se adună în jurul focului şi până la ora 12
noaptea, în ziua de 24 decembrie, nu mănâncă decât mâncăruri de
post. Se fac 12 feluri de mâncare, pentru fiecare lună câte una, din
mazăre, fasole, nuci, alune şi prune uscate. Prăjitura de post
specifică acestei seri este Baniţa. Flăcăii se duc la colindat, ţinând în
mâini nişte beţe lungi pe care înşiră Kravaii - colacii găuriţi la mijloc
pe care-i primesc pentru colindă.
 Canadienii iau cina după miezul nopţii. Nu lipsesc de pe masa lor
somonul proaspăt şi afumat, curcanul şi budinca de fructe cu sos de
coniac. De asemenea, sunt renumiţi pentru savoarea prăjiturilor cu
fructe uscate. În Noua Scoţie tineri mascaţi vin la casele rudelor,
vecinilor, făcând mult zgomot cu clopoţei şi purtând lumânări aprinse.
Gazdele trebuie să-i recunoască şi atunci ei îşi dau jos masca şi nu
mai fac zgomot. Primesc dulciuri pentru acest colind original.

3.  Norvegienii nu uită niciodată în ziua de Crăciun de piticul Nisse care
este paznicul gospodăriei. Ei lasă pentru el, afară, un castronel cu
budincă de cereale. Julekake se numeşte prăjitura cu multă cremă de
lămâie, pe care norvegienii o mănâncă după întoarcerea de la
biserică, în seara de Crăciun.. Se mai pregătesc cotlete şi costiţe de
porc, cartofi fierţi şi salată de varză acră, fileuri de cod, pâine cu
ghimbir şi punch. Nu lipsesc din casele norvegienilor bradul
împodobit şi cununa de spice de grâu, pusă la intrarea în casă.
 Polonezii pregătesc prăjituri cu miere, Pierniki, în formă de
inimioare, steluţe şi brăduleţi. În seara de Ajun, numită Wagilia,
colindă, recită poeme religioase, joacă scene din viaţa lui Iisus cu
marionete şi pregătesc ieslea sfântă, cu personaje păpuşi, într-un
colţ al camerei de oaspeţi.
 Portughezii pun pe masa de Crăciun mai multe farfurii decât este
necesar. Cele care sunt în plus sunt, simbolic, pentru sufletele celor
morţi despre care se crede că se întorc acasă de sărbători. Darurile
pentru copii sunt aduse de Cei Trei Magi doar în noaptea de 5 spre 6
ianuarie şi copiii nu uită să pună în pantofii lăsaţi afară, lângă uşă,
morcovi pentru caii magilor.

4.  Pentru ruşi, ortodocşi de rit vechi, sărbătoarea naşterii Pruncului Sfânt se ţine
începând cu 6 ianuarie şi ţine 12 zile. În seara de Crăciun ei stau în jurul bradului.
Masa este plină de bunătăţi: peşte, supă de sfeclă, varză cu carne, fructe coapte,
gâscă şi raţă la cuptor. Darurile le aduce Babuşka, o bătrânică simpatică, al cărei rol
este jucat în general de bunica din familie. Legenda spune că ea a refuzat să-i
însoţească pe Magi, pentru a-l vedea pe micul Iisus, pentru că era prea frig afară.
Apoi a regretat mult şi de atunci tot încearcă să-l găsească pe Pruncul Sfânt în orice
casă şi să-i dea daruri.
 Pentru suedezii obişnuiţi cu noaptea polară, sărbătorile de iarnă vin cu multe lumini
şi sunete de clopoţei. Seara de Ajun este socotită o seară magică, în care se pot
dezlănţui multe forţe rele, de aceea toţi ai casei dorm în aceeaşi încăpere, pentru a
se apăra. Julsinka, şunca suedeză de Crăciun se prepară după reţete străvechi, cu
zahăr brun şi pesmet, cu muştar şi aspic. Se mănâncă peşte uscat pregătit în unt,
budincă de orez cu scorţişoară, în care se ascunde o migdală pe care o găseşte cel
norocos, sandvişuri cu batog şi somon, gâscă friptă cu garnitură de varză roşie.
Piticul Julenisse este cel care aduce darurile
 Scoţienii fac de Crăciun foc în curte şi, când acesta se potoleşte, sar peste el
pentru a fi feriţi de primejdii. Cântă la cimpoi şi mănâncă o plăcintă din fulgi de
ovăz. Hogmanay, adică Anul Nou, este mai important pentru scoţieni decât
Crăciunul, pentru că aşa prevede Biserica prezbiteriană.

5.  Slovacii încep seara de Crăciun mâncând un căţel de usturoi, ca să fie sănătoşi tot
anul. De pe masa lor nu lipsesc napolitanele cu miere, Sauerkrauta, adică supă cu
ciuperci, şuncă, prune şi smântână, crapul umplut, care este felul principal şi berea
Slovenska sau rachiul Borovicka. Cina ţine numai 1 oră, între 6 şi 7 , la ora 7 sună
dintr-un clopoţel şi toată familia se mută în jurul bradului pentru a deschide
cadourile.
 Spaniolii aprind lumânări şi candele în casă în momentul în care pe cer se vede
prima stea, în seara de Ajun. După miezul nopţii, ies în stradă, cântă şi dansează pe
melodia Jota, care are o vechime de sute de ani şi mănâncă Turron (o prăjitură cu
migdale dulci, miere, albuş bătut), supă de migdale, anghilă, ţipar şi cod, curcan cu
varză roşie sau cu trufe şi mere coapte umplute cu afine. Copiii îl aşteaptă pe Magul
Balthazar să le aducă daruri şi îşi lasă pantofii afară, plini cu fân şi morcovi pentru
măgăruşul pe care merge Magul. Pentru japonezi, Crăciunul nu este o sărbătoare
de familie. Ei o petrec alături de cei din spitale, azile şi orfelinate şi-i ajută pe cei
singuri. Ziua Crăciunului este un prilej de cinstire a strămoşilor.
 Austriecii mănâncă neapărat crap umplut şi cântă Silent Night, celebra melodie
care s-a cântat pentru prima dată în capela satului Obendorf, în 1818 Sirienii
creştinaţi se adună în seara de Ajun în curtea casei, fac un foc mare şi, după cum
arde acesta, prevăd norocul şi întâmplările anului care va veni. Mănâncă pui cu
portocale, prăjituri şi multe fructe uscate. Copiii aşteaptă darurile pe care le aduce
cea mai mică dintre cămilele pe care au mers Magii ca să-l vadă pe Iisus. Pentru ea,
ei pun afară un vas cu apă şi fân.


6.  Elveţienii aprind candele şi lumânări în case şi în curţi şi pun clopoţei de diferite
dimensiuni în pomi şi la intrarea în case. Cina începe numai după slujba religioasă
de la miezul nopţii cu gogoşi numite Ringli şi cu ciocolată caldă.
 Grecii nu împodobesc brazi de Crăciun, dar au în casă un vas cu apă sfinţită în care
stă un buchet de busuioc. În fiecare zi, în perioada 24 decembrie - 6 ianuarie,
stăpâna casei stropeşte fiecare încăpere din casă pentru a alunga Killantzaroii,
spiritele rele întruchipate în pitici. Se pregătesc Kourambiethes, prăjitură cu nuci,
Christopsomo, pâinea de Crăciun cu miere, felii de fructe şi seminţe. Această pâine
este decorată în aşa fel, încât să se ghicească meseria stăpânului casei. Copiii
colindă pe la casele vecinilor şi primesc în dar dulciuri, nuci, smochine şi migdale.
Biserica coptă din Egipt a fixat ca dată a sărbătoririi Crăciunului ziua de 7
decembrie. Creştinii merg la biserică îmbrăcaţi neapărat în haine noi şi apoi se duc
de la un vecin la altul şi împart prăjituri. Ortodocşii de rit vechi din Ucraina
sărbătoresc Crăciunul în 6 ianuarie, cu 12 feluri de mâncare de post. Tatăl familiei
aduce pe masă un mănunchi de spice, numit Didukh, care simbolizează spiritul
strămoşilor. Cina de Crăciun începe cu o rugăciune, urmată de o colindă, Kolyadky.
 Francezii pregătesc Prăjitura celor trei Magi în care se ascunde un bănuţ. Cine îl
găseşte este ales Regele, Regina zilei. În Alsacia se mănâncă raţă la cuptor, în
Burgundia curcan umplut cu castane, iar parizienii preferă scoicile şi pateul de
gâscă.