Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTIProbabilcănimicaltceva nu poatedefinimai bine spiritulunuipopordecâtstrăvechile saletradiţi...
unrege care la un moment datşi-ar fiîmpărţitavereacopiilor,deaicişiobiceiulsăprimeascăcadouricopiiiînnoaptea de MoşNicolae...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Obiceiuri si traditii romanesti

1,563 views

Published on

Published in: Education
  • Login to see the comments

  • Be the first to like this

Obiceiuri si traditii romanesti

  1. 1. TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTIProbabilcănimicaltceva nu poatedefinimai bine spiritulunuipopordecâtstrăvechile saletradiţiisiobiceiuri.Călătorulvesticva fi surprinssădescopereînRomânia un locplin de legende,miturişitradiţiipăstrate de-a lungulsecolelor.Definitădinăuntrulei, subiectiv, mitologiaeste oîncercareglobală de cunoaştereabsolută a universului, deci ofilosofieincluzânddemersulmisticşi o ştiinţăgeneralăexcluzândexperimentul, şi care seconstituieînoriceculturăprimitivă, operând cu mijloacemagiceşimanifestându-seprinadaptareaconcretăepică a abstracţiilorşi a fenomenelorsuperioare lasituaţiapsihosocialădată, caşiprinexplicareasimbolică a acestora. Iatăcâtevadinfrumuseţeatradiţiilorromânestice se ţin la sărbatorilecalendaristicesau la momenteleimportantedin viaţaromânilorcare au rolul de-a neîmbia cu farmecullor. Sf. Dumitruesteconsideratpatronulpăstorilor. Este stăpânpesteiarna care vine.Dacăjumătate din an stăpâneşte Sf. Gheorghe, cealaltăjumătateestestăpânită deel.IntrăcălduraînpământşiGerilăîncepe a-şiarătacolţii;Moşii de toamnă( AjunulluiSâmedru ):se face pomană, grâufiert cu unt, laptesaubrânză. Înunelelocurioameniifacînajununfoc; seaduce un brad mare căruia i se dăfoc. Femeileîmpartnuci, pâine, mere, covrigi.Înacelaşi sat sefacmaimultefocuri.Fiecare duce acasăuntăciunepe care îlaruncăînlivadă. Dacă laSâmedruestevremeaspră, iarnava fi bună, toamnava fi lungăşifrumoasă.Ziua intrării înBiserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde înCalendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sauFilipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născutDomnul Hristos. În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide Cerul şi vorbescanimalele, se priveghea la lumina unei lumânări încolăcite o strachină cu apă de leac. Totatunci se făceau farmece şi descântece, se afla ursita, se efectuau observaţii şi previziunimeteorologice. Pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi şi morţi fără lumânareli se făceau în această zi praznice şi li se împărţeau pomeni. Întrucât se credea că în noapteade Ovidenie strigoii circulau fără oprelişte, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor,tocurile uşilor, vatra şi cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecţiavitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lâniişi pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spelerufele la râu.SfântulNicolae:Decembrie vine apoi cu sărbatoarea, atât de aşteptată de copii, aSfântuluiNicolae. Câţidintrenoi nu am aşteptat cu înfriguraredimineaţa de 6 decembriepentrua se uitadacăMoşu alăsatcevaînghetelepregătite de cu seară? Acestobicei al daruriloraduse deMoşNicolae, s-aimplementatmaimult la oraş. Este posibilsă fie un împrumut din ţărilecatolice,undeMoşCrăciunestecel care punedaruriînghetesauciorapianumepregătiţi. Copiilor dinRomânia li se poateîntâmplacaMoşNicolaesăaducăşicâte o vărguţă (pentruceiobraznici). Rolulde ocrotitor al familiei cu care a fostînvestit dereligiaortodoxăSfântulNicolaeîidădreptulsăintervinăînacestfelîneducaţiacopiilor.PovestealuiMoşCrăciunîncepe cu un bătrânnumitSfântulNicolae, episcopul din Myra. Se spunecă elposedăputerimagiceşi a muritîn 340 a.H.şi a fostîngropatînMyra.Târziu, însecolul XI,soldaţiireligioşi din Italia au luatrămăşiţelesfântului cu eiînapoiîn Italia. Ei au construit obisericăînmemorialui, într-un oraş port din sudulItaliei.Curând, peleriniicreştini dintoatălumea au venitsăvizitezeBisericaSfântuluiNicolae. Ei auluatlegendaluiMoşNicolaeînlocurilelornatale.Legenda s-a răspânditîntoatălumeaşi aluatcaracteristicilefiecăreiţări.Oaltăpovestelegată de Sf.Nicolaeesteaceeacăacestaar fi fost
  2. 2. unrege care la un moment datşi-ar fiîmpărţitavereacopiilor,deaicişiobiceiulsăprimeascăcadouricopiiiînnoaptea de MoşNicolae.Colindatul:Pentruceamaiaşteptatăsărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii auapelatînegalămăsură la tradiţie,ştiindsăaccepteşiobiceiurimairecente. Obiceiulcolindatuluiaînglobatîn el nu numaicântecşigest ritual, ci şinumeroasemesajeşisimboluri ale uneistrăvechispiritualitătiromâneşti. El s-apăstratasociindu-se cu celebrareamareluievenimentcreştin careesteNaştereaDomnuluiIisusHristos. ÎnajunulCrăciunului, peînserat, întoatesatele din ţară,începecolindatul. Copiii cu steauavestescNaştereaDomnuluişisuntprimiţi cu bucurie degazdele care îirăsplătesc cu mere, nucişicolaci.Băieţiimari,flăcăii, merg cu,,Viflaimul”,adicăîşiasumănişteroluri:Irod,magii,păstorii.Eiumblăpe lacaseleoamenilorşisusţin un micspectacolînurmacăreiasuntrăsplătiţi ,înmajoritateacazurilor cubani.Anulnou:Pentrucelmai important moment, trecereaînnoul an, pregătirile se reiau.ÎnsăptămânadintreCrăciunşiAnulNou, întoatesatelecetele de flăcăi se pregătescpentru "urat",sistem complex de datinişiobiceiuri. Peînserat, înajunulanuluisuntaşteptaţisăapară "Ursul","Capra", "Bunghierii", "Căiutii", "Malanca", "Jienii", "Mascaţii" ,,,Pluguşorul”, ,,Sorcova”etc. Concretizareaspectaculoasă a unormituriantice legate de simbolisticaanimalelor,acestemanifestărireprezintă o modalitateoriginală de exprimare aarhaicelorasociaţiiritualedintreanimaleşicultulcvasiuniversal al soarelui.. Faptulcăacesteobiceiuri se practică la cumpănadintreaniestejustificat desimbolisticazilei de 31 decembrie care îngândireapopularăreprezintă data morţiidarşi arenaşteriiordiniicosmice. Structuraceremonială a obiceiuluiesteînacelaşitimpplină deforţăşivitalitate. Muzicaşidansulremarcabileprinvirtuozitateşidinamism, măştilepline deexpresivitate,alcatuiesc un spectacol unic.

×