În Banat, tradițiile de Crăciun sunt în pericol de dispărut, în ciuda diversității culturale bogate. Fiecare comunitate etnică, de la români și sârbi la bulgari și țigani, are propriile obiceiuri specifice pentru a celebra nașterea lui Iisus, cum ar fi colindatul și diverse ritualuri. Aceste tradiții reflectă o moștenire culturală unică, dar multe dintre ele se pierd în fața modernității.

1. Craciunul in Banat

2. TRADITIILE CRACIUNULUI, SUNT PE CALE DE DISPARITIE! PENTRU CEI MAI MULTI, SARBATORILE DE IARNA INSEAMNA MESE IMBELSUGATE, BRAZI IMPODOBITI SI FOARTE MULTE CADOURI

3. CENTRUL TIMISORII

4. Banatul isi dovedeste multiculturalitatea, mai mult ca oricand, in preajma sarbatorilor de iarna. In multe localitati din Timis, celebrarea Nasterii Domnului se marcheaza printr-o straveche traditie. Copiii etnicilor nemti, sarbi, bulgari, slovaci, maghiari, impreuna cu cei ai romanilor, se organizeaza in trupe de teatru popular religios, numite “Irozi”, prin care povestesc cum a venit pe lume Mantuitorul. In alte sate banatene, obiceiurile specifice prin care se marcheaza anul care moare si cel care renaste incep chiar inainte de Craciun. Etnicii tigani din Maguri, spre exemplu, in ziua de Ignat – care este numita si “Craciunul tiganilor” – isi manjesc obrajii cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli in anul ce vine. Conform traditiei, in aceasta zi, rromii trebuie sa vada sange si, de aceea, cei care nu au porci de taiat isi inteapa degetul cu un ac pentru a iesi sange. Acest ritual ii ajuta sa fie sanatosi si rumeni la fata. Femeile pastreaza grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi. Comunitatea bulgara care traieste in Timis este cea mai bogata din tara. Hainele populare extrem de grele sunt purtate de tineri si varstnici deopotriva, insa orice sarbatoare este o bucurie. De Craciun, la bulgari, doar baietii colinda “Bethleemul”. Cinci baieti – doi imbracati in ingeri si trei in pastori – poarta cu ei o bisericuta din lemn, in miniatura, si anunta, printr-o sceneta, nasterea lui Iisus. Banatenii de etnie sarba sarbatoresc de doua ori Craciunul. O data cu prietenii romani, in aceste zile de decembrie, si a doua oara cu familia, in 5 ianuarie, dupa vechiul calendar ortodox. La fiecare inceput de an “romanesc”, sarbii ard trunchiuri de stejar, ca simbol al trainiciei.

5. POVESTEA LUI MOS CRACIUN In Marea Britanie, „Father Christmas” este datat din secolul XVII. Personajul este un barbat grasut, cu barba, imbracat intr-o haina lunga, verde si guler de blana, iar imaginea sa este regasita in opera „Fantoma Craciunului prezent” din cartea „A Christmas Carol” scrisa de Charles Dickens. Un rol important in crearea mitului ca Mos Craciun este imbracat in rosu l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore. Acesta l-a prezentat, in 1823, ca un personaj zambitor si dolofan care imparte cadourile din sania sa trasa de reni. Creatia a devenit in anii urmatori foarte cautata. In 1931, Mos Craciun a primit o noua imagine printr-o campanie publicitara, desfasurata de Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a conturat o burta durdulie, un aer jovial, un costum rosu si o atitudine toleranta .

6. COLINDATUL, OBICEI STRĂVECHI PENTRU ROMÂNI Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

7. Traditie Romaneasca

8. Deosebit de frumoase sunt şi obiceiurile sârbilor legate de sărbătorile de iarnă. Aceştia sărbătoresc Ajunul Crăciunului după calendarul gregorian, pe 6 ianuarie. Una dintre tradiţii este aprinderea Badnjakului – un trunchi de stejar tânăr – în cuptorul casei sau, mai nou, în curtea bisericii. Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Mântuitor şi intrarea lui în lume, iar arderea Badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. Se spune că numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia din casa respectivă, pentru anul care vine. Un alt obicei al sârbilor de Crăciun este ca gospodinele să aducă în casă paie, care semnifică ieslea Pruncului Iisus. Primul musafir de Crăciun trebuie să fie bărbat. Asupra acestuia se aruncă grâu, iar el trebuie să adune nucile pe care gazda le aruncă în cameră, prin paie. Craciunul pe rit vechi

9. Sărbătoarea Naşterii Domnului este celebrată de creştinii din întreaga lume, fiecare ţară având însă propriile datini şi obiceiuri. Semnificaţia sau originea multora dintre ele s-au pierdut în negura vremilor, dar frumuseţea lor dau un plus de mister Sărbătorilor de iarnă. Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce convietuiesc aici.