Influenţa stresului intrafamilial asupra  evoluţiei pe termen lung  a copiilor născuţi  prematur
Cercet ă rile si experienţa clinic ă  au dovedit c ă  potentialul de dezvoltare şi comportamentul copiilor SUNT afectate de mediul în care ei tr ă iesc.   Cȃnd copilul intr ă  în al 2-lea an de viata, este şi mai mult influenţat de un num ă r mare de factori, unul dintre acestea fiind mediul în care tr ă ieşte.Exemple de abilit ă ţi influenţate de mediu includ: ADAPTAREA SOCIALĂ şi DEZVOLTAREA LIMBAJULUI. Cum influenţează stresul intrafamilial  evoluţia copilului născut prematur?
Majoritatea influenţelor mediului asupra dezvolt ă rii copilului sunt mediate prin experienţa social ă  si non social ă  direct întalnit ă  de copil în cursul interacţiunilor cu p ă rinţii acas ă . Aspecte clinic relevante ale mediului familial
Evalu ă rile depind de resursele existente în clinica în care copilul este monitorizat.De aceea exist ă  clinici de specialitate care au asistenţi sociali, asistente medicale, care fac vizite la domiciliu pentru a aduna informaţii cu privire la mediul familial al nou-n ă scuţilor . Evaluări ale mediului familial
  Influen ţ a factorilor perinatali şi de mediu se schimb ă  odat ă  cu vȃrsta. Variabilele independente pot fi grupate ȋn trei categorii:    - variabilele statusului la naştere (greutatea la naştere, vȃrsta gestaţional ă ) -    -variabilele statusului familial (vȃrsta mamei, educaţia matern ă , venitul familiei)      - variabilele mediului familial (stimularea cognitiv ă , suportul emoţional)   Între variabilele statusului familial, educaţia matern ă  se coreleaz ă  semnificativ cu toate variabilele evoluţiei la grupul mai mare ȋn vȃrst ă . De asemenea, prezint ă  relaţii semnificative  cu funcţiile cognitive şi cu vocabularul  la grupul de vȃrst ă  mic ă .  Vȃrsta mamei se coreleaz ă  cu vocabularul la copii mai mici. Venitul familiei se coreleaz ă  cu performanţele cognitive şi cu recunoaşterea cititului la copiii mai mari.        Variabilele psiho-sociale sunt şi ele semnificative ȋn prevederea evoluţiei cu excepţia memoriei vizuale contribuind la explicarea variaţiei ȋn procente variabile de la 10%  ȋn cazul coordon ă rii vizuo-motorii pȃn ă  la 30% ȋn cazul coeficientului de inteligenţ ă .  Atitudinea matern ă  se coreleaz ă  invers cu comportamentul hiperactiv, dar se coreleaz ă  pozitiv cu dificult ăţ ile vizuo-motorii. Cu cȃt atitudinea mamei este mai adecvat ă  faţ ă  de copil acesta va prezenta mai puţine dificult ăţ i şi va funcţiona mai bine. În contrast, implicarea patern ă  prezice comportamentul hiperactiv, ȋn general, tat ă l este cu atȃt mai implicat, cu cȃt copilul este mai hiperactiv.          Grupul prematurilor foarte mici ajuns la vȃrsta adolescenţei evolueaz ă  slab ȋn domenii variate, cu excepţia ȋnţelegerii cititului, deşi coeficientul de inteligenţ ă  mediu al grupului era ȋn domeniul normalului.  Rezultatele sugereaz ă  variaţii importante ȋn interiorul grupului de prematuri, ȋn ciuda faptului c ă cei cu tulbur ă ri severe au fost excluşi din studiu. În timp ce unii copii evolueaz ă  ȋn domeniul inferior al normalului prezentȃnd dificult ăţ i, alţii evolueaz ă  remarcabil de bine.    Deci, pentru a prezice evoluţia dezvolt ă rii prematurilor, trebuie ţinut cont de heterogenitatea condiţiilor ȋn care se nasc aceşti copii, calitatea mediului lor de ȋngrijire şi alte caracteristici specifice.
Femeia gravid ă  nu trebuie s ă  consume sub nicio form ă  alcool, nici m ă car în cantit ăţ i mici, deoarece are o acţiune puternic toxic ă  asupra sarcinii. Nu uitaţi c ă  şi berea şi vinul sunt b ă uturi alcoolice!  În ultimul timp au ap ă rut tot mai multe studii referitoare la cazuri de bebeluşi cu multiple malformaţii, n ă scuţi din mame cu alcoolism cronic.  Atenţie, alcoolismul cronic la femei este considerat consumul zilnic  a cel puţin 30g de alcool, echivalentul unui aşa-zis coniac mic sau a unei sticle de bere.  Efectele sale sunt dintre cele mai variate şi îmbrac ă  forma unor deficite de dezvoltare somatic ă  precum creşterea insuficient ă  în greutate, lungime, perimetru cranian, atȃt în perioada uterin ă  cȃt şi cea postnatal ă .  De asemenea se asociaz ă  cu: - întȃrzierea în dezvoltarea psiho-motorie, precum şi cu unele tulbur ă ri malformative ca microcefalia - dezvoltare insuficient ă  a craniului şi a creierului ce are ca urmare idiotia;  - strabism, miopie, despic ă tura palatului, anomalii la nivelul urechilor; la extremit ăţ i presupunȃnd limitarea mişc ă rilor articulare; la organele genitale; la aparatul cardio-vascular etc.  Toate aceste sunt potenţate şi de faptul c ă  starea de alcoolism este însoţit ă  în general şi de alţi factori de risc precum tabagismul sau o condiţie social ă  precar ă , subnutriţie, dereglare psiho-emoţional ă  etc.  Pericolul inger ă rii medicamentelor a fost semnalat înc ă  din anii 60 odat ă  cu copiii Contergan, f ă r ă  membre.  Cel mai prudent este s ă  nu luaţi niciun medicament ȋn timpul sarcinii f ă r ă  prescripţia strict ă  a medicului. Chiar dac ă  înainte de a fi r ă mas îns ă rcinat ă  v ă  aflaţi în cursul vreunui tratament, nu-l continuaţi f ă r ă  avizul medicului.  Trebuie s ă  evitaţi pe cȃt posibil somnifere, analgezice, adic ă  medicamente împotriva durerilor, purgative, laxative, vermifuge, antibiotice, antiemetice, adic ă  medicamente împotriva v ă rs ă turilor etc.  De asemenea este contraindicat ă  orice fel de vaccinare cu excepţia condiţiilor speciale, dar chiar şi atunci implic ă  riscuri.  Nici m ă car vitaminele, fierul sau calciul nu trebuie luate în exces, ci numai la recomandarea medicului dupa ce a constatat lipsa preponderent ă  a vreuneia din aceste substante în organismul vostru.  Altfel ele se g ă sesc din plin în alimente şi nu trebuie sa fortati asimilarea lor artificial ă , întrucȃt nu ajut ă  în aceste condiţii, ci d ă uneaz ă .
 

Miruna proiect

  • 1.
    Influenţa stresului intrafamilialasupra evoluţiei pe termen lung a copiilor născuţi prematur
  • 2.
    Cercet ă rilesi experienţa clinic ă au dovedit c ă potentialul de dezvoltare şi comportamentul copiilor SUNT afectate de mediul în care ei tr ă iesc. Cȃnd copilul intr ă în al 2-lea an de viata, este şi mai mult influenţat de un num ă r mare de factori, unul dintre acestea fiind mediul în care tr ă ieşte.Exemple de abilit ă ţi influenţate de mediu includ: ADAPTAREA SOCIALĂ şi DEZVOLTAREA LIMBAJULUI. Cum influenţează stresul intrafamilial evoluţia copilului născut prematur?
  • 3.
    Majoritatea influenţelor mediuluiasupra dezvolt ă rii copilului sunt mediate prin experienţa social ă si non social ă direct întalnit ă de copil în cursul interacţiunilor cu p ă rinţii acas ă . Aspecte clinic relevante ale mediului familial
  • 4.
    Evalu ă riledepind de resursele existente în clinica în care copilul este monitorizat.De aceea exist ă clinici de specialitate care au asistenţi sociali, asistente medicale, care fac vizite la domiciliu pentru a aduna informaţii cu privire la mediul familial al nou-n ă scuţilor . Evaluări ale mediului familial
  • 5.
    Influenţ a factorilor perinatali şi de mediu se schimb ă odat ă cu vȃrsta. Variabilele independente pot fi grupate ȋn trei categorii: - variabilele statusului la naştere (greutatea la naştere, vȃrsta gestaţional ă ) - -variabilele statusului familial (vȃrsta mamei, educaţia matern ă , venitul familiei) - variabilele mediului familial (stimularea cognitiv ă , suportul emoţional) Între variabilele statusului familial, educaţia matern ă se coreleaz ă semnificativ cu toate variabilele evoluţiei la grupul mai mare ȋn vȃrst ă . De asemenea, prezint ă relaţii semnificative cu funcţiile cognitive şi cu vocabularul la grupul de vȃrst ă mic ă . Vȃrsta mamei se coreleaz ă cu vocabularul la copii mai mici. Venitul familiei se coreleaz ă cu performanţele cognitive şi cu recunoaşterea cititului la copiii mai mari. Variabilele psiho-sociale sunt şi ele semnificative ȋn prevederea evoluţiei cu excepţia memoriei vizuale contribuind la explicarea variaţiei ȋn procente variabile de la 10% ȋn cazul coordon ă rii vizuo-motorii pȃn ă la 30% ȋn cazul coeficientului de inteligenţ ă . Atitudinea matern ă se coreleaz ă invers cu comportamentul hiperactiv, dar se coreleaz ă pozitiv cu dificult ăţ ile vizuo-motorii. Cu cȃt atitudinea mamei este mai adecvat ă faţ ă de copil acesta va prezenta mai puţine dificult ăţ i şi va funcţiona mai bine. În contrast, implicarea patern ă prezice comportamentul hiperactiv, ȋn general, tat ă l este cu atȃt mai implicat, cu cȃt copilul este mai hiperactiv. Grupul prematurilor foarte mici ajuns la vȃrsta adolescenţei evolueaz ă slab ȋn domenii variate, cu excepţia ȋnţelegerii cititului, deşi coeficientul de inteligenţ ă mediu al grupului era ȋn domeniul normalului. Rezultatele sugereaz ă variaţii importante ȋn interiorul grupului de prematuri, ȋn ciuda faptului c ă cei cu tulbur ă ri severe au fost excluşi din studiu. În timp ce unii copii evolueaz ă ȋn domeniul inferior al normalului prezentȃnd dificult ăţ i, alţii evolueaz ă remarcabil de bine. Deci, pentru a prezice evoluţia dezvolt ă rii prematurilor, trebuie ţinut cont de heterogenitatea condiţiilor ȋn care se nasc aceşti copii, calitatea mediului lor de ȋngrijire şi alte caracteristici specifice.
  • 6.
    Femeia gravid ă nu trebuie s ă consume sub nicio form ă alcool, nici m ă car în cantit ăţ i mici, deoarece are o acţiune puternic toxic ă asupra sarcinii. Nu uitaţi c ă şi berea şi vinul sunt b ă uturi alcoolice! În ultimul timp au ap ă rut tot mai multe studii referitoare la cazuri de bebeluşi cu multiple malformaţii, n ă scuţi din mame cu alcoolism cronic. Atenţie, alcoolismul cronic la femei este considerat consumul zilnic a cel puţin 30g de alcool, echivalentul unui aşa-zis coniac mic sau a unei sticle de bere. Efectele sale sunt dintre cele mai variate şi îmbrac ă forma unor deficite de dezvoltare somatic ă precum creşterea insuficient ă în greutate, lungime, perimetru cranian, atȃt în perioada uterin ă cȃt şi cea postnatal ă . De asemenea se asociaz ă cu: - întȃrzierea în dezvoltarea psiho-motorie, precum şi cu unele tulbur ă ri malformative ca microcefalia - dezvoltare insuficient ă a craniului şi a creierului ce are ca urmare idiotia; - strabism, miopie, despic ă tura palatului, anomalii la nivelul urechilor; la extremit ăţ i presupunȃnd limitarea mişc ă rilor articulare; la organele genitale; la aparatul cardio-vascular etc. Toate aceste sunt potenţate şi de faptul c ă starea de alcoolism este însoţit ă în general şi de alţi factori de risc precum tabagismul sau o condiţie social ă precar ă , subnutriţie, dereglare psiho-emoţional ă etc. Pericolul inger ă rii medicamentelor a fost semnalat înc ă din anii 60 odat ă cu copiii Contergan, f ă r ă membre. Cel mai prudent este s ă nu luaţi niciun medicament ȋn timpul sarcinii f ă r ă prescripţia strict ă a medicului. Chiar dac ă înainte de a fi r ă mas îns ă rcinat ă v ă aflaţi în cursul vreunui tratament, nu-l continuaţi f ă r ă avizul medicului. Trebuie s ă evitaţi pe cȃt posibil somnifere, analgezice, adic ă medicamente împotriva durerilor, purgative, laxative, vermifuge, antibiotice, antiemetice, adic ă medicamente împotriva v ă rs ă turilor etc. De asemenea este contraindicat ă orice fel de vaccinare cu excepţia condiţiilor speciale, dar chiar şi atunci implic ă riscuri. Nici m ă car vitaminele, fierul sau calciul nu trebuie luate în exces, ci numai la recomandarea medicului dupa ce a constatat lipsa preponderent ă a vreuneia din aceste substante în organismul vostru. Altfel ele se g ă sesc din plin în alimente şi nu trebuie sa fortati asimilarea lor artificial ă , întrucȃt nu ajut ă în aceste condiţii, ci d ă uneaz ă .
  • 7.