Crăciunul este sărbătoarea nașterii lui Iisus Hristos, celebrată pe 25 decembrie, o dată stabilită în secolul al IV-lea de către Biserica Catolică pentru a eclipsa festivitățile păgâne. Tradițiile crăciunate, precum colindatul și sacrificiul porcului de Ignat, sunt adânc rădăcinate în cultura românească, având semnificații istorice și spirituale. Poinsettia și bradul de Crăciun sunt printre simbolurile asociate acestei sărbători, având origini diverse și evoluând în timp.

1. Crăciunul – sărbătoarea românilor
de pretutindeni

2. Tradiţii şi simboluri de
Crăciun

3. • In fiecare an, sărbătorim naşterea
lui Iisus Hristos în data de 25
decembrie. Există nenumarate
tradiţii legate de această sărbătoare
despre ale caror origini nu
cunoaştem foarte multe lucruri.

4. Cum s-a stabilit data
Crăciunului...
• Ideea de a celebra Crăciunul, în data de 25 decembrie,
îşi are originea în secolul al IV-lea. Biserica Catolică a
dorit sa eclipseze festivitatile şi sărbatorile unei religii
păgâne rivale care ameninţa existenţa creştinătăţii.
Romanii celebrau naşterea zeului lor Soare, Mithras, în
jurul acestei perioade din an.
Deşi naşterea lui Iisus se crede că ar fi avut loc în
primăvară, data de 25 decembrie a fost aleasă ca dată
"oficială" de celebrare a lui Iisus Hristos, pentru a putea
eclipsa, în sfârşit, religia pagâna şi festivităţile acesteia.

5. Poinsettia sau Steaua
Crăciunului...
• Aceste plante sunt originare din Mexic şi sunt numite
dupa primul ambasador al Americii în Mexic, Joel
Poinsett. El este cel care a adus aceste plante în
America, în anul 1828. Mexicanii din secolul al XVIII-lea
credeau că aceasta plantă simbolizeaza Steaua din
Bethleem. Astfel, Poinsettia a început să fie asociată cu
Crăciunul.
• În fapt, floarea acestei plante este mică şi de culoare
galbenă. Însa în jurul sau se afla frunze mari, de culoare
roşie, care adesea sunt confundate cu petalele
Poinsettiei

6. Bradul de Craciun
Bradul de Craciun îşi are originea în Germania
secolului al XVI-lea. Era obişnuit pentru poporul
germanic să decoreze brazi, atât în interiorul
unei locuinţe, cât şi în afara acesteia, cu
trandafiri, mere şi hârtie colorată.
Se crede că Martin Luther, reformatorul
protestant, a fost primul care a aprins
lumânările din bradul de Crăciun. Venind acasă
într-o seara de decembrie întunecată, în
apropierea Crăciunului, acesta a fost uimit de
frumuseţea luminilor care străluceau printre
ramurile unui braduţ din fata casei sale.
Luther a împodobit apoi bradul de Craciun din
casa sa cu lumânări.
Bradul de Craciun nu a fost utilizat la scara
largă în Marea Britanie până în secolul al XIX-
lea. Acesta a fost adus în Pennsylvania de
către germani, în jurul anilor 1820.

7. În România…
Celebrarea Nasterii Domnului este prilej
de mare sarbatoare pentru romani ca
popor majoritar creştin ortodox.

8. Colindele
• Colindatul este un scenariu compus din texte
ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri,
gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata
sacra.
• Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat,
implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este
cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand
persoanele colindate nu primesc colindatorii,
inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice
sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.

9. Ignatul
• Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si
data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie)
din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in
zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu
Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea,
reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste
femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua
de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut
al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la
solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al
vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in
iarna.