1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU
TEZĂ DE DOCTORAT
- rezumat -
CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI DE
CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN
SOLARII
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. SILVIU AL. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2008

2. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca
Telefon: + 40 264 596384
Fax: + 40 264 593792
Către,
Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:
„Contribuţii la perfecţionarea metodei de cultură a ardeiului pe substrat
organic în solarii”, a d-lui ing. Moldovan I. Gelu Iuliu, în vederea obţinerii
titlului ştiinţific de „Doctor în Horticultură”.
Susţinerea va avea loc în ziua de_______________, ora_________
sala________________ .
Vă rugăm să binevoiţi a ne comunica aprecierile dumneavoastră în
timp util, pe adresa Rectoratului Universităţii sau pe adresa de mail
gelumoldo@yahoo.com.
Conducător ştiinţific Ing. Drd.
Prof. univ. dr. Silviu Al. APAHIDEAN Gelu Iuliu MOLDOVAN
1

3. Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:
Preşedinte: Prof. dr. Marcel DÎRJA - Prodecan Facultatea de Horticultură,
USAMV Cluj-Napoca
Membrii: Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN - Conducător Ştiinţific,
Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca
Prof. dr. Dumitru INDREA - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Prof. dr. Ruxandra CIOFU - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi
Medicină Veterinară - Bucureşti
Prof. dr. Viorel BERAR - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara
2

4. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU
REZUMAT
CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI
DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT
ORGANIC ÎN SOLARII
Conducător ştiinţific
Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
- 2008 -
3

5. UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND
VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
PhD SCHOOL
HORTICULTURE FACULTY
ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU
SUMMARY OF PhD THESIS
CONTRIBUTIONS TO IMPROVEMENT
OF THE GREEN PEPPER CULTURE METOD
ON ORGANIC SUBSTRATUM IN COLD
GREENHOUSE
Scientifically Coordinator
Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
- 2008 -
4

6. C U P R I N S
INTRODUCERE............................................................................... 9
Cap. 1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN
SISTEME FĂRĂ SOL...................................................................... 11
1.1. Stadiul cercetărilor privind cultura ardeiului în România şi pe
plan mondial................................................................................... 11
1.2. Particularităţile tehnologiei culturii ardeiului în sisteme fără sol..... 13
1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei..................... 13
1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe
substrat organic................................................................. 17
Cap. 2. CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE
AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI............................ 19
2.1. Aşezarea geografică.................................................................... 19
2.2. Clima........................................................................................... 19
Cap. 3. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU.......................................... 20
3.1. Scopul şi obiectivele cercetării................................................... 20
3.2. Organizarea experienţei privind tehnologia de cultură a ardeiului
pe substrat organic...................................................................... 22
3.2.1. Materialul biologic.......................................................... 22
3.2.2. Metoda de lucru.............................................................. 23
3.3. Organizarea experienţei privind regimul de fertilizare a ardeiului
cultivat pe substrat organic în solarii......................................... 24
3.3.1. Materialul biologic.......................................................... 24
3.3.2. Metoda de lucru............................................................... 24
3.4. Tehnologia aplicată în cultură.................................................... 25
3.5. Observaţii şi determinări............................................................ 26
5

7. Cap. 4. REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI
DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN
SOLARII..................................................................................................... 28
4.1. Evoluţia temperaturilor în aer, în sol şi în substratul de cultură. 28
4.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 29
4.3. Producţia timpurie...................................................................... 31
4.4. Producţia totală........................................................................... 34
4.5. Dinamica recoltărilor.................................................................. 36
4.6. Calitatea alimentară a fructelor de ardei..................................... 39
Cap. 5. REZULTATE PRIIND REGIMUL DE FERTILIZARE A
ARDEIULUI GRAS CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC,
ÎN SOLARII...................................................................................... 41
5.1. Evoluţia conţinutului de macroelemente în substratul organic... 41
5.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 43
5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor................................... 43
5.3. Producţia totală........................................................................... 44
5.4. Dinamica recoltărilor.................................................................. 47
Cap. 6. COCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................... 49
BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 51
6

8. C O N T E N T S
INTRODUCTION............................................................................ 9
Cap. 1. ACTUAL SITUATION OF THE RESEARCH CONCERNING
GREEN PEPPER CULTURE ON SOILLESS CULTURE
SYSTEMS.................................................................................................. 11
1.1. Actual situation concerning green pepper culture in Romania
11
and global scale..............................................................................
1.2. The specific features of the green pepper soil less culture
13
technology….......................................................................................
1.2.1. The different soil less culture systems used for green
13
pepper..............................................................................
1.2.2. The management of fertilization and irrigation at the
17
green pepper culture on organic substratum....................
Cap. 2. THE NATURAL CONDITION IN WHICH THE RESEARCH
WERE DEVELOPED...................................................................... 19
2.1. The geographical situation.......................................................... 19
2.2. The climate.................................................................................. 19
Cap. 3. MATERIAL AND METHOD......................................................... 20
3.1. The scope and the objectives of the researches........................... 20
3.2. The organization of experience regarding the green pepper
22
culture technology on organic substratum..................................
3.2.1. The biological material.................................................... 22
3.2.2. The method of work......................................................... 23
3.3. The organization of experience regarding the green pepper
24
fertilization on organic substratum..............................................
3.3.1. The biological material.................................................... 24
3.3.2. The method of work......................................................... 24
7

9. 3.4. Technology applied in experimental culture............................... 25
3.5. Observation and determinations.................................................. 26
Cap. 4. RESEARCHES REGARDING THE PERFECTIONATION OF
GREEN PAPER CULTURE INORGANIC SUBSTRATUM IN
COLD GREENHOUSE…………………………………………….. 28
4.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic
substratum…………………………………………………….. 28
4.2. Growth and fruit link of the green pepper.................................. 29
4.3. Early yield.................................................................................. 31
4.4. Total yield.................................................................................. 34
4.5. The harvest dynamic.................................................................. 36
4.6. The feeding quality of the green pepper fruits........................... 39
Cap. 5. RESULTS REGARDING FERTILIZATION MANAGEMENT
AT GREEN PAPER CULTIVATED IN COLD GREENHOUSES.. 41
5.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic
substratum………………………………………...................... 41
5.2. Growth and fruit link of the green pepper................................. 43
5.3. Total yield.................................................................................. 44
5.4. The harvest dynamic.................................................................. 47
Cap. 6. GENERAL CONCLUSIONS AND REFERENCES..................... 49
BIBLIOGRAPHY.......................................................................................... 51
8

10. INTRODUCERE
Omenirea, la începutul secolului XXI, este constrânsă în găsirea de
soluţii la una din marile probleme ale sale care este alimentaţia. Asigurarea hranei
necesare unei populaţii de peste 6 miliarde de locuitori, reprezintă o prioritate cu
largi implicaţii economice, sociale şi culturale.
“Revoluţia verde” a atras atenţia asupra rolului deosebit pe care îl poate
avea mate-rialul biologic în realizarea producţiilor vegetale. S-au creat soiuri şi
hibrizi cu potenţial de producţie tot mai ridicat şi în strânsă corelaţie cu aceasta,
s-au elaborat şi promovat tehnologii de cultură adecvate
Ritmul ridicat de creştere a populaţiei lumii, obligă la exploatarea cât
mai eficientă a posibilităţilor existente, la identificarea şi promovarea unor soluţii
noi, mai performante de sporire a producţiei vegetale.
Aceasta din tendinţa de a realiza producţii cât mai ridicate pe unitatea de
suprafaţă, deoarece sistemele de cultură clasică la sol sunt limitate din punct de
vedere productiv. Dar aceste sisteme noi impun şi rezolvarea unor probleme
tehnico-economice, pentru a face faţă concurenţei din ce în ce mai acerbe. Cele
mai frecvent folosite sisteme de cultură neconvenţionale pe plan mondial sunt:
sistemul de cultură pe vată minerală şi sistemul de cultură pe film nutritiv (NFT).
Extinderea acestor sisteme de cultură prezintă unele neajunsuri cum ar
fi: sistemul de cultură pe vată minerală necesită cantităţi enorme din acest
material, material care ulterior se repune în circulaţie foarte greu, iar sistemul
NFT presupune reamenajarea spaţiilor de producţie prin instalarea de jgheaburi,
operaţie care este foarte costisitoare financiar.
Având în vedere aspectele mai sus menţionate se impune dezvoltarea
unor tehnologii care să nu fie costisitoare, să se poată realiza cu materiale ieftine
şi la îndemână, dar în acelaşi timp să asigure o productivitate ridicată atât
cantitativ cât şi calitativ.
9

11. Pentru a răspunde dezideratelor de mai sus şi a le adapta potenţialului
economic a fermierilor din ţările cu o economie slab dezvoltată, se impune tot
mai mult aplicarea sistemului de cultură pe substraturi organice. Acest sistem de
cultură prezintă două mari avantaje: este foarte accesibil din punct de vedere
economic şi se încadrează tendinţei mondiale spre cultura cât mai ecologică.
Între speciile legumicole care se pretează unor astfel de sisteme de cultură se
numără şi ardeiul, care în spaţiile protejate ocupă locul al treilea în culturile de
bază, după tomate şi castraveţi.
Având în vedere importanţa alimentară şi economică a acestei specii,
problematica abordată în prezenta teză de doctorat, propune îmbunătăţirea
tehnologiei de cultură a ardeiului pe substrat organic, având în vedere avantajele
menţionate ale acestuia.
Conţinutul ştiinţific al prezentei teze, se bazează pe sinteza rezultatelor
cercetării şi a experienţei practice dobândite, care prin cumulare să contribuie la
evoluţia implementării culturii ardeiului pe substrat organic.
Pe parcursul anilor experimentali şi în timpul elaborării prezentei teze de
doctorat m-am bucurat de înţelegerea, sprijinul permanent şi competenţa condu-
cătorului ştiinţific PROF. dr. Al. S. APAHIDEAN, căruia îi port o deosebită
recunoştinţă.
Adresez de asemenea, pe această cale, mulţumiri întregului colectiv al
disciplinei de Legumicultură, pentru buna colaborare în realizarea părţii experi-
mentale a acestei teze de doctorat.
10

12. C a p i t o l u l 1
STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA ARDEIULUI
ÎN SISTEME FĂRĂ SOL
1.1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN
ROMÂNIA ŞI PE PLAN MONDIAL
Locul de origine a ardeiului este America-Mexic şi Guatemala (HAZENBUSH,
1958). De aici s-a răspândit spre nord, în S.U.A. şi spre sud, în Columbia, Vene-
zuela, Ecuador, Brazilia, Peru, Bolivia, Paraguay, Chile, Argentina şi Uruguay.
Pe vasele de lut descoperite din timpuri străvechi era încrustat ardeiul.
Ardeiul a fost introdus în Spania, Portugalia, apoi în 1542 în Germania,
1548 în Anglia, apoi în Ungaria. Ardeiul roşu este semnalat de DODONAEUS în
1644. În ţara noastră, ardeiul s-a cultivat doar în secolul al XIX-lea, mai întâi în
sudul ţării şi apoi în alte zone.
Conform datelor furnizate de FAO, în graficul 1.1., sunt prezentate
suprafeţele cultivate cu ardei în România în anii 2001-2006. Se observă o uşoară
tendinţă de creştere a suprafeţelor, dar cu unele variaţii (scăderi) în anii 2004 şi
2005.
Pe ansamblu, suprafaţa cultivată cu ardei în anul 2006 comparativ cu
anul 2001, este cu 26,84% mai ridicată. În valori absolute, această diferenţă însu-
mează 4.805 ha la nivelul întregii ţări.
Dar aceste suprafeţe nu au o relevanţă prea mare în capacitatea unei ţări
de a-şi produce necesarul de legume (ardei în cazul de faţă) pentru consum
propriu. Aici mai intervine randamentul producţiei pe unitatea de suprafaţă (ha).
11

13. 2001 2002 2003 2004 2005 2006
22705 17900
19094
18999
18099 19975
Grafic 1.1. Suprafaţa cultivată cu ardei în România (ha)
Graph 1.1. Green pepper harvest area in Romania (ha)
Bulgaria Turcia Italia Ungaria Franţa Belgia Olanda România
12 18 21 26
27
37
279
200
Grafic 1.3. Producţia medie (tone/ha)
Graph 1.3. Average yield (tons/ha)
12

14. 1.2. PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGIEI CULTURII
ARDEIULUI ÎN SISTEME FĂRĂ SOL
Faţă de cultura efectuată în sol, principala problemă întâlnită la cultura
fără sol, este limitarea volumului de substrat pus la dispoziţia rădăcinilor. Această
limitare presupune ca substratul să asigure performanţe superioare solului pentru a
garanta o creştere optimă a plantelor.
În toate sistemele de cultură fără sol, funcţia solului de asigurare a ele-
mentelor nutritive este înlocuită prin intermediul unei soluţii nutritive, distribuită
periodic la nivelul sistemului radicular al plantelor. Concentraţia elementelor
nutritive din soluţia administrată nu este constantă pe întreaga perioadă de vege-
taţie, înregistrându-se variaţii mari chiar în perioade scurte de timp. Aceste variaţii
sunt determinate de condiţiile de mediu, de perioada din zi, stadiul de dezvoltare al
plantelor şi de cerinţele specifice de nutriţie a speciei.
1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei
În ţara noastră cercetările privind cultura ardeiului în sisteme ,,fără sol”
sunt puţine. Ele nu s-au concretizat în stabilirea unui sistem de cultură accesibil
pentru a putea fi introdus în unităţile de producţie, însă în ultimii ani aceste cercetări
au fost amplificate, rezultat indiscutabil al unei multitudini de avantaje care impun
dezvoltarea culturilor ,,fără sol”, ca o alternativă a sistemului tradiţional, mai ales
în condiţiile unor restricţii energetice, cât şi de protejare a mediului ambiant.
În acest cadru au apărut o serie de noi sisteme de cultură comerciale care
au exclus solul ca suport al plantelor. Se cunosc în prezent următoarele sisteme
mai importante, aplicate la ardei:
- cultura pe substrat organic;
- cultura pe vată minerală şi alte substraturi inerte;
- NFT - cultura pe peliculă nutritivă.
13

15. Cultura ardeiului pe vată minerală (fig.1.1.). La cultura pe vată
minerală sunt recomandate plăci cu dimensiuni de 100 x 15 x 7,5 cm. Pe o placă de
vată minerală se plantează trei plante, în felul acesta obţinându-se o densitate de
3,5 plante/m2 (SZORY, 1995).
Fig. 1.1. Cultura ardeiului pe vată minerală (www.acsedu.co.uk)
Fig. 1.1. Rockwool culture system (www.acsedu.co.uk)
Condiţiile cerute pentru o bună reuşită a culturii:
- vată minerală de bună calitate;
- un sistem sigur de amestecare a soluţiei şi de distribuţie;
- apă de udat corespunzătoare (calitate şi cantitate);
- soluţie nutritivă cu compoziţie optimă.
Cultura ardeiului în sistem NFT (fig.1.2.). Sistemul NFT este întrebuinţat
în prezent pentru un larg număr de culturi, în multe ţări. Există rezultate în această
tehnică, pentru producerea industrială a culturilor de legume în seră, în special la
tomate şi ardei.
Un număr relativ redus de încercări sugerează că, ardeiul poate fi adaptat
foarte bine la NFT, tocmai ca şi în cultura pe vată minerală sau pe substrat organic.
14

16. Jgheab
soluţie
nutritivă
Retur soluţie
Pompă nutritivă Pompă
l ţi
nutritivă de aer
Piatră de aerisire
Rezervor
Fig. 1.2. Sistemul de cultură NFT (www.hhydro.com)
Fig. 1.2. NFT culture system (www.hhydro.com)
Cultura ardeiului pe substraturi organice (fig.1.3.). Sistemul de cultură
pe substrat organic oferă numeroase avantaje în exploatare, avantaje care au făcut
ca acest sistem să-şi găsească aplicabilitate largă mai ales în ţările bogate în
asemenea resurse. Substraturile organice se folosesc în zonele în care turba sau
alte resturi organice (talaş, rumeguş de lemn, scoarţa de copac măcinată) rezultă
ca deşeuri în cantităţi mari. Substratul asigură ancorarea sistemului radicular şi
aprovizionarea cu apă şi substanţe minerale a plantelor.
Fig. 1.3. Substrat organic folosit pentru cultura ardeiului (foto original)
Fig. 1.3. Organic substratum used for green pepper culture(original photo)
15

17. Introducerea sistemului de cultură ,,fără sol” pe substrat organic în cultura
tomatelor în sere, ca dealtfel şi pentru alte culturi oferă numeroase avantaje în
exploatare (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEAN, 1993):
- control mai bun al nutriţiei şi irigării, menţinând umiditatea atmos-
ferică la un nivel relativ scăzut, favorabil polenizării şi defavorabil apariţiei bolilor;
- eliminarea necesităţii dezinfecţiei cu aburi;
- conducerea programată a fertilizării şi irigării prin picurare cu economie
de substanţe şi apă şi cu eficienţă sporită;
- raport mai bun între capacitatea pentru aer şi apă asigurând aerisirea
şi drenajul corespunzător;
- gradient al temperaturii, superior în lunile de iarnă, primăvară, prin
stocarea şi cedarea temperaturii, oferind condiţii bune de dezvoltare sistemului
radicular, obţinerea de producţii mai timpurii şi mai mari decât la cultura în sol;
- înlăturarea pericolului tasării solului şi deranjării sistemului radicular
prin treceri repetate cu ocazia lucrărilor de copilit, palisat, recoltat.
Principalul dezavantaj al sistemului îl constituie cheltuielile suplimentare cu
forţa de muncă, materialele şi investiţiile importante pentru modernizarea instalaţiilor.
Principalele materiale organice folosite ca substrat în cultura ,,fără sol”
sunt: turba, scoarţa de copac, rumeguşul şi alte deşeuri celulozice lemnoase.
Sistemele şi metodele folosite pentru culturile pe substrat organic sunt
diverse.
La noi în ţară, primele cercetări privind cultura legumelor pe substrat
organic s-au întreprins la USAMV Cluj-Napoca (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEAN
şi colab., 1993), la Staţiunea Işalniţa (ILIE, ANA STĂNESCU, 1989), la Institutul de
Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură de la Vidra (LĂCĂTUŞ şi colab.,
1992), acestea din urmă chiar la cultura ardeiului în solarii (tabelul 1.1.).
În metoda experimentală la USAMV Cluj-Napoca, ardeii sunt cultivaţi
în pungi de folie de polietilenă neagră, cu volumul de 8 litri substrat/plantă. În partea
inferioară a pungilor se practică 10 orificii pentru drenaj cu diametrul de 12 mm,
prin care în a doua parte a perioadei de vegetaţie, rădăcini izolate pătrund în sol.
16

18. Tabelul 1.1.
Rezultate de producţie obţinute de ICLF Vidra, într-o cultură de ardei gras,
cultivat în solar tip tunel pe diferite substraturi organice
Yield results obtained at ICDLF Vidra for a green pepper culture cultivated in a
tunnel polyethylene greenhouse on different organic substrates
(LĂCĂTUŞ şi colab., 1992)
Producţie (g/plantă) - Yield (g/plant)
Substraturi
1-30 1-10 11-20 21-31 1-10
Substrates Total
VI VII VII VII VIII
Turbă (30%)+suport forestier (70%) (în volum)
100 342 192 86 120 840
Peat (30%) + wood chips (70%) (in volum)
Turbă (75%) + nisip (25%) (în greutate)
74 276 156 126 228 860
Peat (75%) + sand (25%) (in weight)
Turbă intermediară (Intermediar peat) 86 244 164 128 212 834
Sol (Soil) 20 166 36 70 98 390
Ca substrat este folosită turba brună de Călăţele (neutralizată cu CaCO3),
în amestec cu pământ de ţelină şi mraniţă în raport de 8:1:1. Amestecurile, înainte
de a fi utilizate în cultură, sunt fertilizate cu macro şi microelemente. Fazial, la 14
zile, se fertilizează cu soluţii de îngrăşăminte pe bază de NPK, în concentraţie de 1%
aplicându-se 0,5 litri soluţie/plantă.
1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe
substrat organic
Programul de nutriţie pentru cultura ardeiului pe turbă, constă în adăugarea
de neutralizanţi şi completarea cu macro- şi microelemente, înainte de a umple
pungile, urmată de irigarea cu soluţii nutritive ce conţin atât macro- cât şi micro-
elemente. Cu privire la nivelul de azot şi potasiu, trebuie subliniat că cea mai
mare parte a acestor elemente este asigurată prin fertilizări suplimentare.
Turba are o capacitate tampon pentru macro- şi microelemente mai mare
decât cea a majorităţii solurilor. Cultivatorii trebuie să analizeze continuu cantitatea
17

19. de elemente nutritive asimilabile din substrat pentru a decide compoziţia soluţiei
nutritive care o vor aplica. Acest lucru presupune posibilitatea de efectuare rapidă
a analizelor chimice şi o tehnică precisă pentru aplicarea frecventă a fertilizanţilor.
Rezultatele obţinute în urma analizei substratului, ne ajută să luăm măsurile
necesare pentru a optimiza starea de nutriţie la nivelul zonei radiculare, înainte să
detectăm efecte negative asupra plantelor.
În sistemul românesc de cultură a ardeiului pe substrat organic, metodă
experimentată la USAMV Cluj-Napoca, de către colectivul de legumicultură,
fertilizarea prezintă unele particularităţi. Ardeiul se cultivă în pungi de PE, din
folie opacă şi culoare închisă.
Amestecurile înainte de a fi utilizate sunt fertilizate masiv cu macro- şi micro-
elemente, în funcţie de consumul specific al plantelor. Fazial şi sistematic, cultura
se fertilizează cu NPK în funcţie de analizele agrochimice ale substraturilor din
pungi (INDREA şi colab., 1990).
18

20. C a p i t o l u l 2
CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE
AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI
2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Experienţele privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a ardeiului pe
substrat organic în solarii în zona Podişului Transilvaniei s-au efectuat în Cluj-
Napoca, în solarul, Disciplinei de Legumicultură din cadrul Universităţii de
Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, între anii 2006-2008.
Poziţia geografică a locului în care s-au desfăşurat experienţele,
corespunde coor-donatelor de 46046’ latitudine nordică, 23036’ longitudine estică
şi este situat la o alti-tudine de 363 m deasupra nivelului mării.
Din punct de vedere fizico-geografic terenul se găseşte într-o regiune de
tranziţie, la zona de contact a trei mari unităţi de relief : Câmpia Transilvaniei la
Est, Munţii Gilăului la Vest şi Podişul Someşan la Nord (NEMEŞ şi colab., 1968).
2.2. CLIMA
În judeţul Cluj, relieful crează diferenţieri climatice între regiunea
muntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente
climatice. Tempe-raturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5°C si 2,5°C în
masivul Vlădeasa şi Muntele Mare, 3-6°C la periferia zonei înalte, 7-9°C în
Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. În ceea ce priveşte temperaturile
extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai caldă este în zona
montană, august şi în zona deluroasă, iulie.
19

21. C a p i t o l u l 3
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Culturile horticole „fără sol” au câştigat deja o poziţie de frunte în pro-
ducţia horticolă pe plan mondial. Aceste sisteme de cultură neconvenţionale, sunt
în egală măsură de mare interes atât pentru cercetători cât şi pentru cei care le
practică în scopul realizării produselor destinate consumului uman.
În ţara noastră extinderea acestor sisteme de cultură ridică serioase pro-
bleme de ordin tehnico-economic, de aceea este necesară stabilirea unor tehnologii
de cultură aplicabile, atractive, prin folosirea unor materiale şi echipamente autoh-
tone sau de import care să fie accesibile unui număr cât mai mare de utilizatori.
Scopul cercetărilor care fac obiectul prezentei teze de doctorat, a fost
acela de a perfecţiona o metodă de cultură şi de a elabora o tehnologie corespun-
zătoare, care să permită cultura ardeiului în solarii, pe substrat organic „fără sol”,
folosind ca substrat materiale ieftine şi uşor accesibile în zonă, urmărind reali-
zarea unei producţii timpurii şi totale mai mari, cu costuri specifice mai reduse
decât la alte sisteme „fără sol” sau la sistemul clasic de cultură în sol.
Din punct de vedere a tendinţei actuale în practica horticolă de a maxi-
miza capacitatea de producţie pe unitatea de suprafaţă pe de o parte şi de a scădea
cheltuielile pe unitatea de produs pe de altă parte, se impune dezvoltarea şi perfec-
ţionarea unor metode moderne şi eficiente în vederea atingerii acestor scopuri.
Una dintre modalităţi este aplicarea unei tehnologii cât mai moderne în
limita capacităţii financiare a fiecărui producător. După cum reiese din conţinutul
părţii experimentale a prezentei teze de doctorat, privind perfecţionarea sistemului
20

22. de cultură pe substrat organic, acesta se dovedeşte a fi cel mai potrivit micilor
producători, având în vedere situaţia economică din ţara noastră.
Motivul îl constituie avantajul unei investiţii iniţiale suportabilă mai ales
pentru noii producători pe de o parte, iar pe de altă parte rezultatele privind
capacitatea ridicată de producţie a acestui sistem.
Dar toate aceste avantaje ale sistemului de cultură în substrat organic,
pot fi potenţate de aplicarea unor tehnici de dirijare a factorilor productivi ai acestui
sistem de cultură.
Din acest motiv, capitolul V, va avea drept obiect de studiu, influenţa
modului de fertilizare şi stabilirea optimului dozelor de fertilizanţi utilizat la
sistemul de cultură în substrat organic.
Principalele obiective prin care s-a urmărit realizarea scopului propus au
fost:
- studiul comportării unor soiuri şi hibrizi de ardei în solarii, în cultura
fără sol pe substrat organic, folosind un volum limitat de substrat în comparaţie
cu metoda de cultură clasică în sol;
- adaptarea tehnologiei de cultură a ardeiului la particularităţile
sistemului, prin stabilirea metodelor de conducere a plantelor, de susţinere, gradul
de încărcare cu fructe, durata culturii etc.;
- rentabilizarea folosirii culturii fără sol a ardeiului în substrat organic,
prin stabilirea dozelor optime de fertilizanţi, evitând pericolul sărăturării şi dezechi-
librul în raportul dintre elemente;
- stabilirea eficienţei concentraţiilor diferite de săruri din substrat şi a
modului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţii fructelor;
- stabilirea modului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţii
fructelor;
21

23. 3.2. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC
Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţă
bifactorială cu două, respectiv opt graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat în
condiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii.
Factorul A: Sistemul de cultură cu două graduări
• Pe substrat organic (în pungi de polietilenă)
• În sol
Factorul B: Cultivarul cu opt graduări
• Nikita F 1
• Blondy F1
• Karpatia F1
• Kerala F1
• Işalniţa 85v
• Andra
• Zenit
• Amaradia
Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 16 variante experimen-
tale, care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii
3.2.1. Materialul biologic
Materialul biologic utilizat în experienţă este reprezentat de 8 cultivaruri
de ardei gras, după cum urmează:
- patru hibrizi specializaţi pentru cultura în solarii şi sere (Nikita F1,
Blondy F1, Karpatia F1 şi Kerala F1) care provin de la firme străine consacrate în
domeniul produ-cerii de seminţe;
- patru soiuri (Işalniţa 85V, Andra, Zenit şi Amaradia) care sunt
româneşti, create la SCDL - Işalniţa.
22

24. 3.2.2. Metoda de lucru
Producerea răsadurilor - semănatul s-a realizat la data de 1 februarie
2006, în 28 ianuarie în 2007 în lădiţe de lemn iar în anul 2008, semănatul a avut
loc în data de 28 ianuarie în platouri alveolare. Răsărirea în masă a avut loc după
aproximativ 12-14 zile de la semănat. Semănătura a fost tratată cu Bavistin (0,05%)
pentru prevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum).
Repicatul - a avut loc la 7 martie în ghivece cu diametrul de 8 cm,
folosindu-se un amestec format din turbă, mraniţă şi pământ de ţelină în raport de
8:1:1, cu pH-ul corectat la 7,0-7,2 (prin adăugarea a 2 kg carbonat de calciu/m3 de
amestec); în anul 2007 repicatul s-a efectuat în data de 28 februarie, iar în anul
2008 operaţia s-a efectuat în data de 4 martie în ghivece de aceeaşi mărime,
utilizând acelaşi substrat.
Pentru menţinerea stării de sănătate a răsadurilor, s-au făcut tratamente
alternative cu fungicide şi insecticide, repetate la 10 zile în special pentru
prevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum), putregaiul cenuşiu (Botrytis
cinerea) şi atacul păianjenului roşu şi a musculiţei albe de seră (Tetranichus
urticae şi Trialeurodes vaporariorum). În această perioadă, plantele au fost ţinute în
sera caldă unde au avut condiţii optime de vegetaţie.
Plantarea răsadurilor în pungi PE - pentru a evidenţia avantajele culturii
pe substrat organic (în pungi PE), s-a recurs la transplantarea răsadurilor necesare
variantelor cultivate în acest sistem de cultură în pungile PE aferente. Transplan-
tarea a avut loc în data de 28 martie în anul 2006 iar în anul 2007 şi 2008 la data
de 3 aprilie. Această strategie, a avut drept scop „exploatarea” condiţiilor favora-
bile de creştere şi dezvoltare a răsadurilor din sera în care au fost produse. Bene-
ficiind de cele aproximativ patru săptămâni de la data transplantării în pungi PE şi
până la data estimată a înfiinţării culturii, răsadurile vor avea o creştere şi dezvol-
tare net superioare faţă de cele repicate în ghivece. Acest avantaj se poate evidenţia
prin dimensiunile plantelor în momentul înfiinţării culturii şi în precocitatea
recoltei.
23

25. 3.3. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND REGIMUL DE
FERTILIZARE ARDEIULUI CULTIVAT PE SUBSTRAT
ORGANIC ÎN SOLARII
Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţă
bifactorială cu două, respectiv trei graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat în
condiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii.
Factorul A: Fertilizarea de bază cu două graduări
• Fertilizarea de bază 1 (FB1) cu 3 kg Cropcare/m3 de amestec
• Fertilizarea de bază 2 (FB2) cu 4,5 kg Cropcare/m3 de amestec
Factorul B: Modul de aplicare a fertilizărilor faziale cu trei graduări
• Nefertilizat (martor)
• Fertilizat foliar
• Fertilizat foliar şi radicular
Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 6 variante experimentale,
care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii.
3.3.1. Materialul biologic
Materialul biologic utilizat în această experienţă, este reprezentat de
hibridul Blondy F1, hibrid care a fost utilizat şi în experienţa privind tehnologia de
cultură a ardeiului pe substrat organic.
3.3.2. Metoda de lucru
Etapele tehnologice necesare producerii materialului săditor utilizat în
această experienţă, începând cu: semănatul, repicatul, tratamentele fitosanitare şi
încheind cu plantarea răsadurilor în pungi PE cu substrat organic, sunt identice cu
cele efectuate la experienţa anterioară.
24

26. 3.4. TEHNOLOGIA APLICATĂ ÎN CULTURĂ
Tehnologia aplicată în cultură a fost cea obişnuită, recomandată de
tehnologia clasică, cu o atenţie sporită asupra unor factori ca:
- asigurarea prevenirii şi combateri bolilor şi dăunătorilor;
- asigurarea necesarului de elemente nutritive, prin fertilizări faziale,
radiculare şi foliare;
- asigurarea umidităţii optime atât la nivelul sistemului radicular cât şi a
umidităţii atmosferice;
- reducerea nivelului de temperatură şi lumină în zilele călduroase de
vară, prin pulverizări repetate cu apă şi cretizarea solarului.
Lucrări efectuate asupra plantelor:
♦ Completarea golurilor, s-a făcut cu răsad din acelaşi cultivar în zilele
următoare înfiinţării experienţei, cu răsad sănătos, viguros şi aparţinând aceluiaşi
cultivar. Această lucrare a fost necesară doar la variantele cultivate în sol;
♦ Pe parcursul perioadei de vegetaţie, lucrările efectuate asupra plantelor
sau încadrat în tehnologia clasică;
♦ Bobocitul a fost prima lucrare efectuată, şi a constat în îndepărtarea
primului boboc floral apărut. Acest lucru este necesar atât pentru a nu supra-
solicita tânăra plantă cu susţinerea fructului, cât şi pentru a stimula ramificarea şi
înflorirea abundentă în următoarea perioadă;
♦ Rărirea florilor a fost o lucrare necesară datorită tendinţei naturale a
ardeiului de a forma 2 sau 3 flori grupate la fiecare ramificaţie. Lăsarea unui
număr mai mare de flori pe plantă, are drept consecinţe un număr mare de fructe
dar de calitate slabă;
♦ Copilitul a fost o altă lucrare importantă şi a constat în înlăturarea tuturor
copililor de pe tulpină, astfel încât plantele au fost conduse cu două tulpini, una
orientată vertical deasupra rândului de plante, iar a doua spre mijlocul stratului;
♦ Palisatul a fost necesar pentru susţinerea plantelor şi s-a făcut cu sfoară
de rafie legată la sârma spalier;
25

27. Lucrări efectuate asupra solului şi a substratului organic:
♦ Combaterea buruienilor la variantele cultivate în sol, s-a făcut prin
praşile manuale, ori de câte ori a fost necesar;
♦ Spargerea crustei după udarea plantelor în sol, lucrare care s-a efectuat cu
săpăliga.
♦ Plivitul buruienilor din pungile PE la nevoie;
♦ Completarea cu substrat organic în pungile PE, după tasarea datorată
udărilor;
La variantele cultivate în sol, s-a făcut o fertilizare de bază cu acelaşi
îngrăşământ complex, fiecărei plante revenindu-i o cantitate egală celor cultivate
în substrat organic.
3.5. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI
În cadrul experienţei efectuată în anii 2006-2008, privind comportarea
culturii ardeiului pe substrat organic, s-au efectuat o serie de determinări.
S-au realizat măsurători biometrice pentru stabilirea capacităţii de creştere
şi fructificare a plantelor: înălţimea tulpinii, grosimea tulpinii la 3 cm deasupra
coletului, numărul de frunze, numărul de flori şi fructe legate.
S-a urmărit dinamica recoltărilor, producţia timpurie şi totală precum şi
calitatea comercială a fructelor şi compoziţia chimică a acestora.
Producţia de fructe s-a stabilit prin cântărire, pe parcele experimentale,
pe variante şi repetiţii, prin recoltări succesive la intervale de o săptămână, ceea ce
a permis calcularea recoltei pe decade şi luni precum şi urmărirea în dinamică a
acestora, astfel fiind posibilă calcularea producţiei timpurii şi totale de fructe.
Producţia obţinută pe parcela experimentală, a fost calculată la hectar, prin
raportarea celor două suprafeţe
Datele privind producţia timpurie au fost interpretate statistic prin
metoda analizei varianţei.
26

28. Calitatea comercială a fructelor a fost stabilită prin cântărire după sortarea
fiecărei recolte pe trei calităţi: extra, calitatea I şi calitatea II:
- la calitatea extra au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cu
greutate peste 80 de grame;
- la calitatea I, au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cu
greutatea cuprinsă între 40 şi 80 g;
- la calitatea II au fost incluse fructe diforme, care prezentau urme de
atac de boli sau dăunători, precum şi cele cu greutate mai mică de 40 de grame.
Fiind cunoscută importanţa alimentară a ardeiului şi efectele benefice
asupra organismului uman prin componentele pe care o conţine, experienţele au vizat
şi efectuarea unor analize şi determinări privind compoziţia chimică a ardeiului.
Principalele analize chimice efectuate asupra compoziţiei chimice a fructelor de
ardei au fost:
• conţinutul de vitamina C;
• substanţa uscată solubilă;
• aciditatea;
Aceste analize au fost efectuate în cadrul laboratorului de Tehnologia
Prelucrării Produselor Horticole din cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMV
Cluj-Napoca. Metodele de analiză au fost cele titrimetrice pentru vitamina C şi
aciditate, refractometrice pentru substanţa uscată.
27

29. C a p i t o l u l 4
REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI
DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC,
ÎN SOLARII
4.1. EVOLUŢIA TEMPERATURILOR ÎN AER, ÎN SOL ŞI ÎN
PUNGILE CU SUBSTRAT
Cele două experienţe care fac obiectul de studiu al prezentei teze de
doctorat, fiind amplasate în acelaşi spaţiu de cultură (solar), plantele fiind plantate
în pungi PE cu acelaşi volum şi substratul organic având o compoziţie asemănă-
toare, valorile temperaturilor în aer, sol şi substratul de cultură sunt aceleaşi în
ambele cazuri. Menţionez acest lucru, pentru a nu repeta datele obţinute.
Din punct de vedere climatic, anii de studiu s-au caracterizat prin primăveri
capricioase, cu alternanţe de temperatură, ceea ce a avut repercusiuni negative
asupra începutului de vegetaţie al plantelor mai ales în anul 2007 când mediile
din prima decadă a lunii mai, atât în substratul organic cât şi în sol se situează la
nivelul minim de 15,40C.
Astfel în timp ce în solul solarului, temperaturile medii înregistrate au
fost de 19,40C în anul 2007, şi de 19,10C în anul 2008, media temperaturilor în
substratul organic a fost mai ridicată cu 2,10C în 2007 şi cu 2,00C în 2008.
Această diferenţă se datorează probabil capacităţii amestecului nutritiv de
a se încălzi mai uşor în timpul zilei, păstrând această diferenţă şi pe parcursul
nopţii.
Analizând evoluţia temperaturilor medii din aer, imediat după plantarea
răsadurilor la locul definitiv, se constată că acestea au fost de 21,00C în anul 2007 şi
de 19,10C în 2008.
28

30. 4.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR
Creşterea şi dezvoltarea plantelor. În ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
plantelor, în tabelul 4.1. sunt prezentate datele biometrice privind înălţimea plan-
telor şi numărul mediu de frunze pe plantă.
Comparând din acest punct de vedere cele două sisteme de cultură, este
uşor de observat că talia plantelor cultivate în substrat organic, este sensibil mai
mare faţă de cele cultivate în sol, diferenţa fiind de aproximativ 8-10%, tendinţă
care se păstrează în toţi anii experimentali.
Înflorirea şi fructificarea la ardei. Înflorirea şi fructificarea plantelor
de ardei a fost exprimată procentual prin numărul de fructe legate raportate la
numărul de flori înflorite. În ce priveşte procentul de legare a florilor în acest
sistem de cultură, graficul 4.1. prezintă în mod elocvent aceste valori, care repre-
zintă media anilor experimentali.
La acest parametru, rezultatele cele mai bune le obţin hibrizii Nikita F1,
Kerala F1 şi Blondy F1, realizând procente de legare de 41,98%, 39,81% şi 38,77%.
Cultivarurile care au realizat cel mai mic procent de legare a florilor, sunt hibridul
Karpatia F1 şi soiul Işalniţa 85v, cu procente de 27,94%, respectiv 28,76%.
49,06
47,38
46,12
42,16 42,2
50 36,56 38,29
34,46
40
41,98 39,81
38,77
36,23
30
30,84 31,73
27,94 28,76
20
10
0
Nikita F1 Blondy F1 Karpatria F1 Kerala F1 Işalniţa 85v Andra Zenit Amaradia
Sol Pungi PE
Grafic 4.1. Procentul de legare a florilor (media anilor 2006-2008)
Graph. 4.1. Fruit link percent (average of the years 2006-2008)
29

31. Tabelul 4.1.
Creşterea şi dezvoltarea plantelor
Growth and development of pepper bell plants
Nr. Sistem de Înălţimea medie a plantelor (cm) Nr. mediu defrunze/plantă
variantă Cultivar cultură Average height of plants (cm) Average number of leaves/plant
Nr. of Cultivar Culture Media Media
variant system 2006 2007 2008 2006 2007 2008
Average Average
1 Nikita F1 65,2 75,6 68,7 69,8 105,8 145,4 126,4 125,8
2 Blondy F1 60,8 72,7 67,2 66,9 96,6 146,2 130,4 124,4
3 Karpatria F1 Substrat 51,0 58,6 51,9 53,8 61,8 97,8 81,3 80,3
4 Kerala F1 organic 72,6 81,2 76,2 76,6 94,6 124,3 104,1 107,6
5 Işalniţa 85v Organic 70,4 83,4 79,7 77,8 86,8 106,1 96,6 96,5
6 Andra substratum 76,4 89,3 86,4 84,0 115,0 152,2 135,2 134,1
7 Zenit 56,4 68,9 65,4 63,5 71,6 914,7 96,3 94,2
8 Amaradia 86,4 103,2 93,2 94,3 106,2 168,4 145,5 140,0
9 Nikita F1 53,0 69,9 61,5 61,4 80,2 131,1 102,7 104,6
10 Blondy F1 56,4 71,0 63,0 63,6 84,0 102,0 98,0 94,6
11 Karpatria F1 35,4 52,4 45,6 44,5 56,8 87,0 68,0 70,6
12 Kerala F1 Sol 68,0 87,0 78,0 77,6 78,2 113,2 92,5 94,6
13 Işalniţa 85v Soil 51,6 69,2 62,4 61,0 61,6 97,3 83,7 80,7
14 Andra 58,0 78,0 73,0 69,6 75,2 100,4 91,4 89,0
15 Zenit 56,0 67,0 61,0 61,3 57,2 92,2 75,2 74,8
16 Amaradia 70,4 88,4 82,4 80,3 81,6 132,8 112,6 109,0
30

32. 4.3. PRODUCŢIA TIMPURIE
Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii
Producţia timpurie a fost calculată de la data de 14-16 iunie (prima
recoltă) până la data de 17-20 iulie inclusiv în funcţie de anul experimental.
Datele obţinute au fost prelucrate statistic, prin metoda analizei varianţei.
Cel mai important factor în această experienţă este studiul influenţei
sistemului de cultură pe substrat organic (în pungi PE), comparativ cu sistemul
clasic de cultură în sol.
În tabelul 4.2. sunt prezentate datele medii ale anilor experimentali privind
influenţa sistemului de cultură pe substrat organic. Acest sistem de cultură, a
realizat o producţie medie de 13,89 t/ha , înregistrând un spor mediu de producţie
de 32,5% şi o diferenţă cu care este foarte semnificativ pozitivă.
Tabelul 4.2
Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii
(media anilor 2006-2008)
The influence of the culture system upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Producţia
Sistem de
Simbol timpurie Diferenţa Semnificaţia
cultură %
Symbol Early yield Difference Semnification
Culture system
(t/ha)
S2 Sol (soil) 10,48 100,0 0,00 Martor
Substrat organic
S1 (organic 13,89 132,5 3,40 ***
substratum)
DL (p 5%) 1,31
DL (p1%) 1,90
DL (p 0,1%) 2,85
Influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii
Modul de comportare a cultivarurilor, este de asemenea un factor important
în această experienţă.
31

33. Raportat la media anilor experimentali (tabelul 4.3.), soiul Amaradia este
foarte semnificativ pozitiv faţă de martor, acest lucru datorându-se nu atât preco-
cităţii deosebite, ci datorită faptului că este un cultivar foarte productiv realizând
producţii timpurii medii de 17,37 t/ha şi un spor de producţie faţă de martor de
66,7%.
Tabelul 4.3.
Influenţa hibridului asupra producţiei timpurii media
(media anilor 2006-2008)
The influence of variety upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Simbol Cultivarul Producţia Diferenţa Semnificaţia
Symbol Cultivar timpurie Difference Semnification
%
Early yield
(t/ha)
H5 Işalniţa 85v 10,42 100,0 0,00 Martor
H1 Nikita F1 15,53 149,1 5,12 **
H2 Blondy F1 12,02 115,4 1,61 -
H3 Karpatia F1 9,55 91,6 -0,87 -
H4 Kerala F1 9,08 87,1 -1,34 -
H6 Andra 13,92 133,6 3,50 *
H7 Zenit 9,61 92,2 -0,81 -
H8 Amaradia 17,37 166,7 6,95 ***
DL (p 5%) 2,70
DL (p 1%) 3,99
DL (p 0,1%) 6,17
La polul opus, se situează hibridul Karpatia F1, care în anii experimentali
realizează o producţie medie de 9,55 t/ha, producţie foarte scăzută, tendinţă care
se perpetuează în toţi anii experimentali şi bineînţeles se regăseşte şi în media
acestora. Cu o producţie timpurie de 15,53 t/ha, hibridul Nikita F1 înregistrează
un spor de producţie de 49,1% cu o diferenţă distinct semnificativ pozitivă faţă de
martor, care la rândul lui realizează o producţie medie de 10,42 t/ha.
32

34. Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei
timpurii. Interacţiunea cultivar-sistem de cultură, se referă la modul de comportare a
cultivarurilor studiate, în unul din sistemele de cultură (în sol sau pe substrat organic).
Pe de altă parte, privind interacţiunea cultivar - sistem de cultură ca medie a
anilor experimentali (tabelul 4.4.) şi analizând sistemul de cultură pe substrat organic,
se observă că iese în evidenţă soiul Amaradia, a cărui diferenţă este foarte semni-
ficativ pozitivă faţă de martor (Işalniţa 85v), înregistrând un spor de producţie de
75,3%. Hibridul Nikita F1 şi soiul Andra sunt distinct semnificativ pozitivi faţă de
martor, înregistrând sporuri de producţie de 55,1%, respectiv 66,7%. Hibrizii: Blondy
F1, Karpatia F1, Kerala F1 şi soiul Zenit au producţii foarte apropiate de martor, cu
diferenţe neasigurate statistic.
Tabelul 4.4.
Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei timpurii
(media anilor 2006-2008)
The interaction influence of cultivar - culture system upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Sistem de Producţia
Cultivar Diferenţa Semnificaţia
cultură timpurie %
Cultivar Difference Semnification
Culture system Early yield (t/ha)
Işalniţa 85v 11,21 100,0 0,00 Martor
Nikita F1 17,39 155,1 6,18 **
Blondy F1 Substrat 13,37 119,3 2,16 -
Karpatia F1 organic 9,90 88,3 -1,31 -
Kerala F1 (Organic 10,23 91,3 -0,98 -
Andra substratum) 18,69 166,7 7,48 **
Zenit 10,64 94,9 -0,57 -
Amaradia 19,65 175,3 8,44 ***
Işalniţa 85v 9,62 100,0 0,00 Martor
Nikita F1 13,67 142,1 5,64 **
Blondy F1 10,67 110,9 4,02 *
Karpatia F1 Sol 9,19 95,5 -0,43 -
Kerala F1 (Soil) 7,92 82,3 -1,70 -
Andra 9,14 95,0 -0,48 -
Zenit 8,57 89,1 -1,05 -
Amaradia 15,08 156,8 8,47 ***
DL (p 5%) = 3,76 DL (p 1%) = 5,51 DL (p 0,1%) = 8,39
33

35. La sistemul de cultură în sol, soiul Amaradia este cultivarul cu producţia
cea mai ridicată, cu o diferenţă de 56,8%, fiind astfel foarte semnificativ pozitiv
faţă de martor. Hibridul Nikita F1, realizează un spor de producţie de 42,1%, cu o
diferenţă distinct semnificativ pozitivă, iar hibridul Blondy F1 cu un spor de
producţie de 10,9% se diferenţiază semnificativ pozitiv.
În acelaşi sistem de cultură, hibrizii: Karpatia F1, Kerala F1 şi soiurile:
Andra şi Zenit, realizează producţii apropiate de cele ale soiului martor, nefiind
asigurate statistic.
4.4. PRODUCŢIA TOTALĂ
Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începând
cu prima recoltă (14/16.06) şi până la desfiinţarea culturii (30.09). De asemenea
sunt incluse fructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi cali-
tatea II).
Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale. Influenţa siste-
mului de cultură asupra producţiei totale este, se pare, cel mai important factor care
influenţează capacitatea de producţie a cultivarurilor studiate, după cum arată
datele din tabelul 4.5.
Tabelul 4.5.
Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)
The influence of culture system upon the total yield
(average of the years 2006-2008)
Producţia totală
Simbol Sistem de cultură Diferenţa Semnificaţia
Total yield %
Symbol Culture system Difference Semnification
(t/ha)
S2 Sol (soil) 29,87 100,0 0,00 Martor
Substrat organic
S1 (organic 36,38 121,8 6,51 ***
substratum)
DL (p 5%) 1,58
DL (p1%) 2,30
DL (p 0,1%) 3,45
34

36. Sistemul de cultură pe substrat organic realizează o producţie medie de
36,38 t/ha ceea ce reprezintă un spor mediu de producţie pe cei trei ani experimentali
este de 21,8%, cu o diferenţă care este de asemenea foarte semnificativ pozitivă
faţă de sistemul de cultură martor (în sol).
La variantele cultivate în sol producţia totală a fost în medie, de 29,87
t/ha iar la sistemul de cultură pe substrat organic, de 36,38 t/ha.
Influenţa cultivarului asupra producţiei totale. Cultivarul are o influenţă
foarte mare asupra producţiei totale, determinând variaţii foarte mari de producţie.
Raportat la media anilor experimentali, cultivarurile cele mai valoroase
din punct de vedere al producţiei totale sunt aceleaşi, astfel, în medie, hibridul
Nikita F1 realizează o producţie de 40,43 t/ha, deci un spor de 41,6% diferenţă
care este foarte semnificativ pozitivă faţă de martorul experienţei (Işalniţa 85v cu
o producţie medie de 28,55 t/ha). Soiul Andra, realizează o producţie totală medie
de 37,71 t/ha, ceea ce înseamnă un spor de recoltă de 32,1%, diferenţă care este
foarte semnificativ pozitivă faţă de martor. Asemeni anilor experimentali, în medie,
soiul Amaradia se dovedeşte a fi cel mai productiv cultivar care reuşeşte să
producă 45,63 tone de fructe la hectar, ceea ce înseamnă un spor mediu de pro-
ducţie de 59,9%, diferenţă care este foarte semnificativ pozitivă faţă de martor
(tabelul 4.6.).
Tabelul 4.6.
Influenţa cultivarului asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)
The influence of cultivar upon the total yield (average of the years 2006-2008)
Producţia
Simbol Cultivarul totală Diferenţa Semnificaţia
%
Symbol Cultivar Total yield Difference Semnification
(t/ha)
H5 Işalniţa 85 V 28,55 100.0 0,00 Martor
H1 Nikita F1 40,43 141,6 11,89 ***
H2 Blondy F1 29,91 104,8 1,36 -
H3 Karpatia F1 24,58 86,1 -3,97 0
H4 Kerala F1 28,13 98,5 -0,42 -
H6 Andra 37,71 132,1 9,16 ***
H7 Zenit 30,09 105,4 1,54 -
H8 Amaradia 45,63 159,9 17,09 ***
DL (p 5%) = 3,35 DL (p 1%) = 4,95 DL (p 0,1%) = 7,66
35

37. Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei
totale. Privind din punct de vedere al mediei anilor experimentali, şi analizând
sistemul de cultură pe substrat organic, datele prezentate în tabelul 4.7., evidenţiază
soiurile Andra şi Amaradia, care realizează 48 t/ha, respectiv 50,93 t/ha, înregis-
trând sporuri de producţie de 56,5% şi 66,0% faţă de martor, cu diferenţe de
producţie care sunt foarte distinct semnificativ pozitive faţă de martor. Hibridul
Nikita F1 realizează în medie un spor de producţie de 31,7%, spor cu care reali-
zează o diferenţă distinct semnificativ pozitiv faţă de martor.
Cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1, Kerala F1 şi Zenit, au realizat în medie
producţii foarte apropiate faţă de martor, în felul acesta nefiind asigurate statistic.
La sistemul de cultură în sol, cultivarurile care au avut în medie produc-
tivitatea cea mai ridicată sunt Amaradia şi Nikita F1, cu diferenţe de producţie
foarte semnificativ pozitivi faţă de martor, realizând sporuri de producţie de 52,7%
respectiv 53,1%. Neasigurate statistic sunt cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1,
Kerala F1, Andra şi Zenit, care au înregistrat producţii medii foarte apropiate de
martor.
4.5. DINAMICA RECOLTĂRILOR
Conform mediei anilor experimentali (tabelul 4.8), făcând comparaţie
între cele două sisteme de cultură, din datele prezentate se poate observa că la
toate cultivarurile producţia de fructe este mai mare la sistemul de cultură pe
substrat organic (în pungi PE), înregistrând pe ansamblu un spor mediu de 50,3%
faţă de sistemul de cultură în sol. Cea mai bună dinamică a recoltărilor a avut-o
soiul Amaradia pe substrat organic, care deşi nu a fost nul din cele mai timpurii
cultivaruri, a avut producţii relativ constante până la sfârşitul perioadei de
vegetaţie.
36

38. Tabelul 4.7.
Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei totale
(media anilor 2006-2008)
The interaction influence of cultivar - culture system upon the total yield
(average of the years 2006-2008)
Sistem de Producţia totală
Cultivar Diferenţa Semnificaţia
cultură Total yield %
Cultivar Difference Semnification
Culture system (t/ha)
Işalniţa 85v 30,64 100,0 0,00 Martor
Nikita F1 40,42 131,7 9,74 **
Blondy F1 31,81 103,7 1,13 -
Karpatia F1 26,60 86,7 -4,08 -
Substrat
Kerala F1 organic 28,07 91,5 -2,61 -
(organic
Andra substratum) 48,00 156,5 17,32 ***
Zenit 34,52 112,5 3,84 -
Amaradia 50,93 166,0 20,25 ***
Işalniţa 85v 26,41 100,0 0,00 Martor
Nikita F1 40,44 153,1 14,03 ***
Blondy F1 28,00 106,0 1,59 -
Karpatia F1 Sol 22,56 85,4 -3,85 -
Kerala F1 (soil) 28,18 106,7 1,77 -
Andra 27,41 103,8 1,00 -
Zenit 25,65 97,1 -0,76 -
Amaradia 40,33 152,7 13,92 ***
DL (p 5%) 4,61
DL (p 1%) 6,76
DL (p 0,1%) 10,31
37

39. Tabelul 4.8.
Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008)
Harvest dynamic (average of the years 2006-2008)
Iunie Iulie August Septembrie
Varianta Cultivar Sistem de cultură
June July August Septembre
Variant Cultivair Culture system
II III I II III I II III I II III
1 Nikita F1 1,73 3,50 5,06 7,67 7,00 5,79 4,25 2,82 2,34 0,82 -
2 Blondy F1 1,07 2,51 4,50 5,29 5,15 4,09 4,11 1,12 1,51 0,66 1,05
3 Karpatia F1 0,50 2,06 3,09 4,25 4,27 3,13 3,16 2,71 2,04 1,06 1,03
4 Kerala F1 Substrat organic 0,65 2,39 3,64 3,77 4,23 3,73 3,37 2,95 2,23 1,06 1,86
Organic
5 Işalniţa 85v substratum 1,33 2,80 3,64 4,39 4,95 3,95 3,55 3,13 2,29 1,60 0,79
6 Andra 1,05 3,61 6,37 7,66 7,69 6,85 5,28 4,84 3,77 1,18 0,32
7 Zenit - 1,94 4,90 6,30 5,81 4,69 3,55 3,24 2,44 1,34 2,30
8 Amaradia 1,82 4,07 6,51 7,28 7,84 6,72 6,24 4,85 3,80 1,55 1,18
9 Nikita F1 0,68 2,97 4,50 5,97 6,11 3,88 5,27 3,81 4,03 2,66 2,50
10 Blondy F1 0,71 2,36 3,74 3,85 4,34 3,74 2,61 3,30 2,51 0,98 0,51
11 Karpatia F1 0,26 1,57 3,43 4,25 4,25 3,57 2,87 1,90 1,71 0,41 -
12 Kerala F1 Sol - 1,21 2,98 3,73 4,43 4,11 2,13 3,28 2,99 1,99 1,49
13 Işalniţa 85v Soil 0,28 1,73 3,25 3,75 4,40 4,45 3,30 2,92 1,64 1,63 1,10
14 Andra 0,24 1,69 3,16 4,21 4,37 4,04 3,18 3,86 2,38 2,20 2,81
15 Zenit - 1,75 3,25 3,57 4,13 4,19 2,96 2,66 2,39 0,63 1,96
16 Amaradia 1,09 3,14 5,19 5,66 4,59 5,04 3,71 4,49 4,09 1,99 1,90
38

40. 4.6. CALITATEA ALIMENTARĂ A FRUCTELOR DE ARDEI
Pentru a exprima calitatea fructelor din punct de vedere alimentar, au
fost luate în considerare conţinutul în principalii indicatori ai calităţii (substanţa
uscată solubilă, aciditatea şi vitamina C), valori care au fost raportate la media
experienţei care este considerată ca procent de 100%.
La sistemul de cultură în substrat organic, substanţa uscată solubilă (s.u.s.)
are valori pe ansamblu mai scăzute comparativ cu sistemul de cultură în sol.
Astfel, din cultivarurile cu conţinutul cel mai scăzut în substanţă uscată solubilă,
este hibridul Blondy F1 cu un conţinut de 4,92 grade refractometrice urmat de
ceilalţi hibrizi cuprinşi în experienţă: Karpatia F1, Nikita F1 şi Kerala F1 cu
conţinut de substanţă uscată solubilă cuprinse între 4,49 şi 5,59 grade
refractometrice. Toţi hibrizii mai sus menţionaţi au valori mai scăzute comparativ
cu media experienţei.
Soiurile cuprinse în experienţă, au un conţinut de substanţă uscată
solubilă mai ridicat comparativ cu hibrizii, având un conţinut cuprins între 6,19 şi
6,35 grade refractometrice.
La sistemul de cultură în sol, toate cultivarurile luate în studiu au un
conţinut de substanţă uscată solubilă relativ uniform echilibrat între soiuri şi
hibrizi, conţinut care pe ansamblu este mai ridicat (6,04 grade refractometrice)
comparativ cu cel obţinut la sistemul de cultură pe substrat organic (5,67 grade
refractometrice).
Aciditatea fructelor de ardei, exprimată prin conţinutul de acid malic
păstrează oarecum tendinţa urmată de valorile substanţei uscate solubile. Astfel,
la sistemul de cultură pe substrat organic hibrizii aflaţi în studiu prezintă o
aciditate uşor mai scăzută (0,12-0,20% acid malic) comparativ cu soiurile (0,14-
0,25% acid malic) cultivate în acelaşi sistem.
39

41. Conţinutul de vitamina C, este de asemenea mai ridicată la soiurile
cuprinse în experienţă, indiferent de sistemul de cultură.
Totuşi, pe ansamblu, sistemul de cultură pe substrat organic determină
un conţinut mai ridicat (109,7 mg/100 g s.p.) comparativ cu sistemul de cultură în
sol (83,6 mg/100 g s.p).
În aceeaşi situaţie se prezintă şi aciditatea fructelor exprimată în acid malic. În
schimb, conţinutul în vitamina C, înregistrează creşteri la cultura în substrat
organic, înregistrând creşteri medii de 26,1 mg/100 g substanţă proaspătă.
40

42. C a p i t o l u l 5
REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE FERTILIZARE A
ARDEIULUI GRAS, CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC
5.1. EVOLUŢIA CONŢINUTULUI DE MACROELEMENTE ÎN
SUBSTRATUL ORGANIC
Conţinutul substratului organic în elemente minerale este un aspect
important al acestei experienţe, având în vedere obiectul de studiu al acesteia.
În acest sens, s-au efectuat analize cantitative a conţinutului de macro-
elemente, conţinut care a fost exprimat în mg element mineral/100 g substrat de
cultură.
La variantele fertilizate fazial atât foliar cât şi radicular, conţinutul subs-
tratului în fosfor şi potasiu este substanţial mai ridicat comparativ cu conţinutul
avut la începutul culturii (7 mg, respectiv 34 mg/100 g substrat organic). Conţi-
nutul ridicat de elemente nutritive la aceste variante se justifică prin aportul crescut
al nutrienţilor odată cu fertilizările susţinute în perioada de vegetaţie, iar nivelul
concentraţiei de fertilizanţi din substrat asigură plantelor un nivel de saturaţie.
La variantele experimentale având fertilizarea de bază 2 (FB 2), conţi-
nutul de azot, fosfor şi potasiu la începutul culturii este de 26 mg, 6 mg şi 29
mg/100 g substrat organic, conţinut suficient pentru o dezvoltare armonioasă a
plantelor. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, la variantele nefertilizate fazial,
conţinutul de azot este de 21 mg/100 g, fosfor 5 mg/100 g şi potasiu de 21 mg/100
g, asigurând plantelor o nutriţie echilibrată.
41

43. Tabelul 5.1.
Evoluţia conţinutului de macroelemente (mg/100 g) în substratul de cultură
The evolution of macroelements (mg/100 g) content of culture substrate
Fertilizarea de bază 1 (FB1 3 kg/m3) Fertilizarea de bază 2 (FB2 4,5 kg/m3)
Element Basic fertilization 1 (FB1 3 kg/m3) Basic fertilization 2 (FB2 4,5 kg/m3)
chimic
Chemical Nefertilizat Foliar Foliar + radicular Nefertilizat Foliar Foliar + radicular
element Unfertilized Foliar Foliar + radiculary Unfertilized Foliar Foliar + radiculary
început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit
start ending start ending start ending start ending start ending start ending
pH 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4
N-NO3 20 15 20 19 20 25 26 21 26 30 26 37
P2O5 5 3 5 5 5 7 6 5 6 10 6 18
K2O 27 17 27 24 27 34 29 21 29 26 29 37
Fertilizarea de bază, atât varianta 1 cât şi varianta 2, a fost făcută cu îngrăşăminte complexe CROPCARE cu solubilizare lentă (3-4 luni)
Fertilizarea foliară la toate variantele a fost făcută cu îngrăşăminte foliare din gama FERTICARE
Variantele martor au beneficiat doar de fertilizarea de bază (nu au fost fertilizate foliar)
Determinările au fost făcute la înfiinţarea culturii şi la desfiinţarea acesteia
42

44. 5.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR
5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor
Înflorirea şi fructificarea plantelor de ardei, exprimată prin numărul de fructe
raportat la numărul de flori pe plantă, sunt prezentate în graficul 5.1., prezintă în mod
relevant diferenţa dintre influenţa fertilizării de bază şi influenţa modului de
aplicare a fertilizărilor faziale.
49,67 48,08
45,02
50
40
30
20
10 FB 1
39,33 41,92
32,48
FB 2
0
Nefertilizat Fertilizat foliar Fertilizat foliar +
radicular
Grafic 5.1. Procentul de legare a florilor la ardei (media anilor 2006-2008)
Graph. 5.1. Fruit link percent of the green pepper (average of the years 2006-2008)
Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii. Raportat la
media anilor experimentali, diminuarea producţiei de la 11,7 t/ha la 8,72 t/ha,
reprezintă un raport de 25,8%, cu o diferenţă de producţie distinct semnificativ
negativă, faţă de martor (tabelul 5.2).
Tabelul 5.2.
Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008)
The influence of basic fertilisation upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Doza de Producţia
Simbol fertilizant timpurie Diferenţa Semnificaţia
%
Symbol Fertiliser dose Early yield Difference Semnification
(kg/m3) (t/ha)
B1 3,0 11,76 100,0 0,00 Martor
B2 4,5 8,72 74,2 -3,04 00
DL (p 5%) = 0,83 DL (p 1%) = 1,91 DL (p 0,1%) = 6,08
43

45. Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii. Din datele
prezentate în tabelul 5.3., reiese faptul că modul de aplicare a fertilizărilor faziale,
are o influenţă pozitivă asupra producţiei timpurii.
Tabelul 5.3.
Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008)
The influence of phasial fertilisations upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Producţia
Simbol Modul de aplicare timpurie Diferenţa Semnificaţia
%
Symbol Type of application Early Difference Semnification
yield (t/ha)
Nefertilizat
A1 9,56 100,0 0,00 Martor
(unfertilised)
A2 Foliar (foliar) 10,06 105,2 0,50 -
Radicular + foliar
A3 11,12 116,3 1,56 *
(radiculary + foliar)
DL (p 5%) = 1,53 DL (p 1%) = 2,23 DL (p 0,1%) = 3,34
Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-
rilor faziale asupra producţiei timpurii. Raportat la media anilor experimentali,
diferenţa cea mai mare, s-a înregistrat la fertilizarea de bază 2 combinată cu ferti-
lizarea fazială combinată (radicular + foliar), cu un minus mediu de producţie de
6,11 t/ha, procentual diferenţa fiind de 43,1%, astfel diferenţa fiind foarte semni-
ficativ negativ faţă de martor (tabelul 5.4).
5.3. PRODUCŢIA TOTALĂ
Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începând
cu prima recoltă 14-16 iunie şi până la desfiinţarea culturii 30 septembrie în anii
2006 şi 2007, iar în anul 2008 la data de 02 septembrie. De asemenea sunt incluse
fructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi calitatea II).
Influenţa fertilizării de bază a substratului organic asupra producţiei
totale. Raportat la media anilor experimentali (tabelul 5.5.), creşterea cantităţii de
îngrăşăminte adăugate în substrat, de la 3 la 4 kg/m3 substrat organic, determină
44

46. scăderea producţiei totale medii de la 29,67 t/ha la 22,84 t/ha, ceea ce înseamnă o
diferenţă de 33%. Şi în această situaţie, diferenţa de producţie este distinct
semnificativ negativă faţă de martor.
Tabelul 5.4.
Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra
producţiei timpurii (media anilor 2006-2008)
The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon
the early yield (average of the year 2006-2008)
Fertilizare Fertilizare Producţia
de bază fazială timpurie Diferenţa Semnificaţia
%
Basic Type of Early yield Difference Semnification
fertilisation application (t/ha)
3 kg/m3 Nefertilizat 9,62 100,0 0,00 Martor
(Unfertilised)
4,5 kg/ m3 9,49 98,6 -0,13 -
3 kg/m3 Foliar 11,49 100,0 0,00 Martor
4,5 kg/ m3 (Foliar) 8,62 75,0 -2,87 0
3 kg/m3 Radicular + 14,17 100,0 0,00 Martor
foliar
4,5 kg/ m3 8,06 56,9 -6,11 000
(Radiculary +
foliar)
DL (p 5%) 1,92
DL (p 1%) 2,96
DL (p 0,1%) 62,8
Tabelul 5.5.
Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)
The influence of basic fertilisation upon the early yield
(average of the years 2006-2008)
Doza de Producţia
Simbol fertilizant totală Diferenţa Semnificaţia
Fertiliser dose %
Symbol Total yield Difference Semnification
(kg/m3) (t/ha)
B1 3,0 29,67 100,0 0,00 Martor
B2 4,5 22,84 77,0 -6,84 00
DL (p 5%) 1,55
DL (p 1%) 2,67
DL (p 0,1%) 8,48
45

47. Influenţa modului de aplicare a fertilizărilor faziale asupra producţiei
totale. În medie (tabelul 5.6.), modul de aplicare combinat a fertilizărilor faziale
determină obţinerea unei producţii de 27,78 t/ha, deci un spor mediu de producţie de
10,2%, cu o diferenţă semnificativ pozitivă faţă de martor care realizează o producţie
totală medie de 25,20 t/ha.
Tabelul 5.6.
Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)
The influence of phasial fertilisations upon the total yield
(average of the years 2006-2008)
Modul de Producţia
Simbol aplicare totală Diferenţa Semnificaţia
%
Symbol Type of Total yield Difference Semnification
application (t/ha)
Nefertilizat
A1 25,20 100,0 0,00 Martor
(Unfertilised)
Foliar
A2 25,78 102,3 0,58 -
(Foliar)
Radicular + foliar
A3 (Radiculary + 27,78 110,2 2,58 *
foliar)
DL (p 5%) 2,34
DL (p 1%) 3,41
DL (p 0,1%) 5,11
Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-
rilor faziale asupra producţiei totale. Din datele prezentate în tabelul 5.7., se
observă că odată cu creşterea cantităţii de fertilizanţi, fie radicular sau foliar,
peste anumite limite, plantele reacţionează negativ prin diminuarea atât a pro-
ducţiei timpurii cât şi a celei totale. Aplicarea foliară a fertilizărilor faziale deter-
mină diminuarea producţiei totale de la 28,94 t/ha în cazul fertilizării de bază 1, la
22,63 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care procentual este de 21,8%.
Aplicarea combinată a fertilizărilor faziale, determină diminuarea mai
pronunţată a producţiei totale şi anume de la 34,86 t/ha în cazul fertilizării de bază
1, la 20,70 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care exprimată procentual
este de 40,6%.
46

48. Tabelul 5.7.
Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra
producţiei totale (media anilor 2006-2008)
The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon the
total yield (average of the years 2006-2008)
Fertilizare Fertilizare Producţia
de bază fazială totală Diferenţa Semnificaţia
%
Basic Type of Total yield Difference Semnification
fertilisation application (t/ha)
3 kg/m3 Nefertilizat 25,22 100,0 0,00 -
4,5 kg/ m3 (unfertilised) 25,18 99,8 -0,04 -
3 kg/m3 28,94 100,0 0,00 -
Foliar (foliar)
4,5 kg/ m3 22,63 78,2 -6,31 00
3 kg/m3 Radicular + foliar 34,86 100,0 0,00 -
4,5 kg/ m3 (radiculary + 20,70 59,4 -14,16 000
foliar)
DL (p 5%) 2,89
DL (p 1%) 4,43
DL (p 0,1%) 7,65
5.4. DINAMICA RECOLTĂRILOR
Cantitatea de fructe recoltate este mică la începutul perioadei de recoltare,
ea variind de la 0,24 tone/ha în anul 2006, la 1,26 tone/ha în anul 2007. Cantitatea
de fructe recoltate creşte simţitor în perioada care urmează, apogeul fiind atins în
decada II şi III a lunii iulie şi prima decadă a lunii august, când cantităţile recoltate
variază în jurul valorilor de 4-6 tone/ha (tabelul 5.8).
47

49. Tabelul 5.8.
Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008)
Harvest dynamic (average of the years 2006-2008)
Iunie Iulie August Septembrie
Var Cultivar
June July August September
Var Cultivar
II III I II III I II III I II III
Nefertilizat
1 0,84 2,00 3,09 3,70 3,97 3,47 3,13 2,53 1,72 1,30 -
(Unfertilised)
FB 1 Foliar
2 0,91 2,17 3,39 5,01 4,87 4,29 3,67 2,45 2,26 0,46 -
(3,0 kg/m3) (Foliar)
Radicular + foliar
3 1,06 3,62 4,11 5,74 5,58 4,62 3,97 3,11 2,50 1,36 -
(Radiculary + foliar)
Nefertilizat
4 0,58 2,33 3,27 3,32 4,16 3,77 3,18 2,70 1,69 2,23 -
(Unfertilised)
FB 2 Foliar
5 0,65 1,97 2,63 3,59 3,71 3,06 2,64 2,20 1,98 1,33 -
(4,5 kg/m3) (Foliar)
Radicular + foliar
6 0,86 1,87 2,46 2,86 3,64 2,87 2,29 2,22 1,62 - -
(Radiculary + foliar)
48

50. C a p i t o l u l 6
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În urma datelor experimentale obţinute în anii experimentali (2006,
2008), se pot desprinde următoarele concluzii:
1. Influenţa cultivarului asupra vigorii plantelor este în favoarea soiului
Amaradia, care în toţi anii experimentali prezintă înălţimea medie cea mai ridi-
cată (94,3 cm la cul-tura pe substrat organic, comparativ cu 80,3 cm la cultura în
sol), iar la polul opus se află hibridul Karpatia F1 şi soiul Zenit (53,8 cm la cultura
pe substrat organic şi 44,5 cm la cultura în sol). Celelalte cultivaruri au valori
intermediare şi apropiate atât ca înălţime a plantelor cât şi ca număr de frunze.
2. Din punct de vedere al înfloririi, la sistemul de cultură pe substrat
organic (în pungi PE), cultivarurile cu cea mai slabă înflorire sunt Blondy F1 cu o
medie de 61,5 flori pe plantă şi Zenit iar cea mai bună înflorire o au soiurile
Amaradia cu 84,9 flori pe plantă şi Andra cu 74,1 flori pe plantă.
3. La sistemul de cultură în sol cea mai slabă înflorire a avut, o hibridul
Blondy F1 cu o medie de 56,2 flori pe plantă, iar cu cele mai multe flori pe plantă
a fost din nou soiul Andra cu o medie de 83,3 flori pe plantă.
5. În ce priveşte influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii, cele
mai ridicate producţii realizate le-au avut soiurile Amaradia şi Andra, care
înregistrează producţii timpurii medii de 17,37 t/ha respectiv 13,92 t/ha.
6. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale arată că cele mai
productive s-au dovedit a fi cultivarurile Nikita F1 şi Amaradia care la recolte de
40,43 t/ha, respectiv 45,63 t/ha, au realizat diferenţe de producţii foarte semni-
ficativ pozitive faţă de martor.
49

51. 7. Creşterea dozei de îngrăşăminte la fertilizarea de bază, de la 3 kg/m3
la 4,5 kg/m3, are efecte inhibitoare aspra creşterii şi dezvoltării plantelor.
8. Înflorirea şi fructificarea este de asemenea influenţată negativ de con-
centraţia ridicată de fertilizanţi, mai ales în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie.
9. Producţia timpurie, producţia totală şi calitatea comercială a fructelor
recoltate sunt influenţate negativ de creşterea concentraţiei de săruri în substratul
organic, producţia medie timpurie diminuându-se de la 11,76 t/ha, la 8,72 t/ha.
10. Cantitatea de 3 kg îngrăşăminte complexe la 1 m3 substrat organic,
s-a dovedit a fi optimă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, nivel de fertilizare
la care s-au obţinut producţiile timpurii şi totale cele mai ridicate.
11. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cu
fertilizare de bază 1 (3 kg/m3), au o influenţă optimă atât la creşterea şi dezvoltarea
plantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor.
12. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cu
fertilizare de bază 2 (4,5 kg/m3), au o influenţă negativă atât asupra creşterii şi dezvol-
tării plantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor.
13. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, tendinţa de modificare a concen-
traţiei sărurilor din substratul organic, a fost de scădere, la variantele cu fertilizare
de bază 1, cu preponderenţă la variantele nefertilizate fazial şi cele fertilizate
foliar. La variantele care au beneficiat de aplicare combinată a fertilizărilor faziale,
concentraţia sărurilor din substrat la sfârşitul perioadei de vegetaţie, suferă modi-
ficări minime.
14. La variantele cu fertilizare de bază 2, concentraţia sărurilor din substrat
înregistrează valori uşor mai ridicate, datorită inhibiţiei absorbţiei acestora de
către plantă, inhibiţie cauzată de efectul toxic al concentraţiei iniţiale mari.
50