6. Cartea intilnirilor admirabile
creanga tle Auy.r Sint pomenitc,.astfel, diverse manifestlri, procesiuni il defi-
feri Uiif"gti, curn erau'-sirb5-tortle Sacaea la Babilon, Cron"ia la Atena, Satur'
n,a.l,i,a Ia Roma, ff".*"a.i" in Er.ul Mediu, sSrbitoarea nebunilor, cortegiile
il";;;;";; $'nltel"-d" acest .fel. inlelesui lor
'u
ne-a parvenit, iar epoca
;;e;t le-a'prcluat s"n ,rumai le-a consemnat ca_pe nigje-{o1me de petrecere
si amuzament. Dar .;;.r- ;edea imediat, omul de aitldatS' a fost impins
in activitatea lui ;i de aite motriluri'
Berosus 2 poveste;te cL el insu;i a r-izut la Babilon un conclamnat la
moarte, care, imbri;;;-i; ie;minte iegale, s-a bucurat -cin-ci
zile inainte cie
execufie de toate p#1*"t1".1" t"g"lui| inclusiv accesul la haremul acestuia,
.i care. dunl aceaita, a-fost biciuit;i executat. Este evident cl o asemenea
i;-;tr;#" ";-p""t"'". *
-ttu-ui
semnificalia unei tlistraclii a. regelui ;i a
"rlt,ril1rrtoi
seu, atunci.l"J^." ajungea s[ fie cilcatd chiar si iegea
9:,t1.:
"".f"ri"ite1ii
haremului... |n tiecul,_ aceste manifestiri aveau llneoll un
;;;;;;t i;;gi.. C,, tffiri,'4. s-u,t imbtinzit, ;i pri* accasrr clriar, qi-au pier-
;;i;;;.;iG, l,.,i1iu1."ifil-;;;'&4i" 'i pi"a !i in secolui lrecut' in lsint'
clupi recoltd, timp a" tt"ilif.'g.r,r"tnll-"tu snsp"n,l"t. gi fiecare ora; i'i."I*q93
;;#ilii;il"t. .qi".ir p"*" p? ."p o chivars de hirtic, o barbi lungd de cil!'i
5i;il;a; l"'*ina, ii ei-a es.ortat'de scribi 9i de cildi. Cortegiul se ducea Ia
;"lll"i-il;;i""i"ttii"i, care se lisa inlocuit. Dupi trei zile, pseudoregele
5r" .""a?-;;;l;;"rrte, rnarlraua l)e carc o-purta cra arsa si.el se^retri"gea
in p.tr,jl labe. Un episod interesant, in tlesfi;urarea sirbitotllor { rolt1'61 Ia
.tenn sau a .c/i,',r',i;ito, L^ Ro*t,
'err.
-cmanciparea
temporari a sclavilor'
Scl.aiii i'i puneau p; ;;p Lont.ra numird pil.eui,.emblemd_ a libertitii, erau
..,,ii.,i. iir iif"i"-.it'Jutnit accste sirbittori, dc orice nru19r1 se imbricau cu
i;r;:? tilrf"if.','.tr"'pirl; la masi si serriti dc stipinii lor' Sub imperiul
.ir-,ii ,or"r.itLri geuer;ie:;i -
'i-cu
ei';i ceilalli --i;i permitea' *nele extra-
.;;;;;t; nrr.toi"t'a"
".i".]'rlp"itl
Etn o perioaci.l debordantl de
'cseiie ;i sir-
bt?;;;", in care
"ti." ".iii:ititi
incetau. istfet, ;colile, tribu'aleie nulunclionau
si nu se puteau f"."?l."iii crpiral '. Era r,ri timp iir crre a Ceciara rizboi
it ]if"rt',-r" rui.ii"giu. ]lare parte diir of iccnr,ilt' saturnalice s-au transmis sr
i" ?l;;;ti[ -oa"riJr,rill;til; seibitorilor cai'narale;ti. ln timpui.Er'-ului
lT"Ji"'Si chia, in R;;;;t;r;, gari- o alti form1 de in{elepciune deghizati in
*rtt"r.l allm "stfeill'ii"1ir!
i=gilor ;i lobiiilor un ,,nebun', care cste bufon
;i;;,"1;;i.'U;";;-;;"=t,ri-plt.onJ1 se gdse;te ciep.arte in .{rrtichitatt, in Asia,
i;ne;;i,'i" Su.n. r""6.nr't"n3, ;i d.'ur.*.nea'.in.Egipj. Di' orit'nt' rceqti
bufoni de curte
"r,
lr..rrt in liuiopa - in Gre-cia ;i Ii Roma - qi :ni-tirziu
;;;;l;;ttit" *ott"tfriili, ""nifii,it ;i_chiar a1e eiiscopilor ciin Evul 1{ediu'3
F;;.ti" de tufon
"tl "ii.i"l-J
9i "i.e*
riocumente d,. p-" timpul lui Philippe.V
{zis.,cel Lune"), *.Jrii".i"i tt"t"1i chiar pe stalui C-.. plaii al casei-regale'
f;i;;#t"i:"'i;-;; rpllint te."td pentru a siml,oliza caract(';ul de ,'ne-
bun,,. Cunoagtem
";;ff
multor
"..*-"r',"^
t,ufoni r-e-ga1i, dar cel mai vestit
;"#ri T;;i;JI",,'d" t" .ortua tui Franqois I, imor'iaiizat de Yrctor Hugo ;i
1 Sir James George Frazer, The Golilen Bough .(creat'tga dt aur), i-'ondon', 1890'
i. si edifia rlmAnir. in 5"vo1', ,,B'P'T"" Minerva' L979-1980'
g Berosus a fost un istoric chaldean, nEs:ut la Babilon, si a trilit in sec. al XII-lea i'e'n,
Lui i se datoregte o rrtirie a chaltieei, clin care ne-au rdmas-citeva {ragnr-lte. publicate,
*irc a,l1ii, <lc dicl.,, in Fragmcni t hislcricorunt gva'colu'n' Paris l848' .
r Brfoni .e gases,. .liia, l.r curtea lui Ho"srcs le. Grand. tatl,l lui Hut'ues C;pet, {on-
clatorul clinastiei Ca"pefienilor (sec. X), apoi la curtea lui I-udovic cel Slint etc :
474
8. Cartea intilnirilor a.dmirabilc
ceirri mai aproiliai colaborator al cavalelului rirtS.citor; dupe opir:ia iui Sancho
p;;;, Jori giljo,c e ste vn neora.sophas
- un ndbun--in{elept. Dar nici cano-
nicul nu ,r.n[a iceastir clrrbti. calitate a cavalerului de la ]Iancha.,- ci"ci dupi
""
f*." nf"riE ia primejdra ercziilor ,,cic a tulbura mintile inlelepfilor ;i-"9?i
iilor hidalgi,.u-'r" r.ede bine cl au ficut cu dun:neata", el incheie: ,,Haide,
J"" g"ijrle, inclur:i-te cle dumneata insu(i ;i vino-fi in minfi, folosindu--te
ai trrfr,,ri |nlelrpciwte cu cai:e a .;oit cerul sir- te inzestreze"
n. Nu numai lii-
dalaa-,atr lui Ceir-antes este plin de intelepciune,- pe-care o erpriml- in.r'olbe
ef;; d" int"t.t ;i de spirir, ci cliiar ;i bierui Sanclio, prirr irtductic dilecti,
irl" l"fi"entat' cie 'modui de a fi al -stlpinului siu, ti^ ace.asta
ii ;i face si vorbeasci in proverbe ;i a{orisme, incit ;i el singur rlmine mirat:
" liu stiu ce roarti aiurisii i nii paite, c! nu pot sit scot o vot'bir cu miez firi
srr inriidesc s! o zicali.'' ;. tn s{i:-fit, ne olri mai referi inca la ccca ce I}e- spunc
;]r;;';;l Jl" l-" il"ncha p" putnl morlii: ,,,A;.r'rea si-mo1in-a;a.fel ca sl
sc -.tie ca ria.ta mea nu a {ost-atit de anapoda incit sl-t las tiupi mlne lalma
urrui smintii" 8. CavaleruI riticitor a,iunge la motnetttuI irr cat'e ade-arul
i*t"i* si apar5 in adevlrata ]ui lumini. u faima unui smintit trebuie si
r;;i"e J"pa'.i,-.i tiicii
"nei
vieti care nrirnai in ap.arer-r15.^ era o invilm[;eali
de nerozii,- clar in reaiitate nu era ,,atit de anapoda" pe cit pirr-ea'
Dctt Qtti-iotc cstc sintbt'lul ctdcitrirat ;'i' Ft'oIi'"tLd' sinthol
in Ir.tatd' .for!a rlittr'ologicd' 9i trotii1io;inki' a cuu'intwlu'i'
.:iti?t:itlittile si i'enu;'t'at t'itt trl rcalitdli!or, atit ideale
:ii ;i rea.le.
{}ligi:tl ritl I rr:rrrllrt', }:tt"u;rrt: II, l:L caltll't'o de itL Irislc Jiguttt}
Nlulte sint interpretirllc carc s-au <iat accstui car-aler riticitor, ca simbo
nt .*"iia"1 sau a1
"ioi
l*pt"juriri. fntr-un articol asupra.lui Cervante-*, in
;;";i;t irec"t, E. Cai a i.rir*it interpretlrile aduse celebrei oDcre a lui Cer-
I arrtes, dintre .ur", f.ntru a Fune.in.fumina posibilitatea rrclimitata de inter-
;;;.#;",r+-ii*uii"ti,-'-oir spit'ui citeta.'Dupi unii, Don Quiiotc ar fi o
satrra rngenroasa a ptranut'ik-rr mg15tc ;i or.eoiioasc alc lui-carol Quintul;
o"rrriu
"I't'ii,
ar ii.t;ti* rittoiitir;l faie matgi;i a cirrcelui-dc Lert'a, ministrul
i":;"i;i i'tiii ; iii-i""ll .*a-inai'repro;at hii Cervantcs c[ a ridiculiz-at nafiu-
;"" .r;;;i;l'a ,i i"-rp".1.1 nobilimea'; Bbuterr.veck a incercat si. dovcdeasc5" cir-
iii,r'5i,'l'iiiiri*tri[-.ra iupt" ai"tte ideal;i rcal, tezi suslinutrL si de Sis-
*o"ai; Vicente Salvaf.a considerat ci Cr'rantes uiaci tn lucrarr'a sa nurnal
"r-."a,
p-urt" a" ol"ut"risrn; ai!r! au virzut in aceastir operl -lupta "*iqlt?
=iffi;i.io!C. .,i.pirit"f pi"r"i etc.' ln general, criticii spanioli de la sfir;itul
.secolului trecut u-uo opoi acestor multiple interpretlri ;i_"q.,adopttrt numa.
;;;;;;dp;lu*Go"u"tes nu ar fi avut alt scop decit sir ridiculizeze scriei
6 Dott
2 Dcrn
8 Dovt
Ouiiote. Partea l, caP. XLI'
h"iloti- Partea a l[-a, caP. Lxl'
fi"i1oti, Partea a Itr-a, caP' LXI"
476
10. Cariea intilnirilor admirabiie
Cet'uantes, ca ctttor al lrti tion
si. rebrezentontul tr;tiunitdlii'
478
Qtti jotc, cslc ntittistYul"
ti!uel .ie llnamuno, Etrsai'os, i' p 220
unamuuo credl:, tlupir cum am -izut, c[ don- Quijote' ca persona]'
estc m'lt superior o,..toiui.ri lui. Pentru
"tl
a".e tatll ielebrei umbre a fost
Cervantes, mama
"
i;t; ;';1# ;*";'*t l" tut" a trlit' ';i
prin care a tr5"it
autcrul, ;i don p*i:"i""tl* -ii io.ift a" -"-u sa decit db tatel seu. Totu;i,
cI
''
poate si" nu ;:""r#l{lir:il.'"r-e cir cervantes este ,,ministrul 9i
rcorezentant,rt
-.r,''orria"iii,-ir. si ,r" irrt"t..e-, d" u.""u, de persoana celebrului
[|,i'i;;:",;;,"r-ril$J t
"
c.r.:""i
"r^J,-
-s;;i'a'o.,
N] pentlg a-i rezuma bio-
gr.aiia, ci pt,ur.r
"
.uuf tri"""n.i"'porii.uioiii*tl alc. Ioimi-rii iui intelectuale'
ltaj inrii, n'rlii..r.,;r;'-:;i'"1 i"i"tti*;;l"bt; in 1'luropa incii di' timpul
viciii _ nu s-a ;tiut iocul cie na;te_re. aL acestui scriitor ';i nici anul exact'
>apre oiasc sr_ru o,-urr,"",'onoarca: lla,lrici,'roledo, Scrilia, Esqui'ias, Lucena,
Aliazar d. San .1"""*'lf."ii;. iti;;;i'' cointiclenta. cu desiinul eroului siu' al
cirrrii loc de obirsie
""t"i"i
n-a vroit sn-l spuni'deslu;it, ,,pentrri a l[sa cetl-
tilc;i ::rrcle tiin La ii;";h. .ir sc sladea=.5-itttre eie cum se siddiseri cele;apte
cr.tirti pen,ir., Uu-.rli'i;:'i;-.ii*lf, ."r..teilil" litt ittotul.trecut au dus la
concluzia ci c..,,.,orrt.,r.-"i^ii r*d..i1 t9, ir."rr, cre Henarez in 1547 qi a m'rit
Ia ltadrjcl in 1610.tu.ii-;{i*.li,ioaiift in cr-a;ul natai' care a-ea scoii renumite
-.i o Universitate. ln'acest timp o fort ,.ri.t,i'i;l;";;*soru1 slu.Jua1.L6pez
il'H;;.;';:;"';-r, ;l p'biicat intr-un ..;i;; colectii citeva poezii' $tim sigur
c[ at urmat apor ;;I";;,1"',i.t'-"tti ."t."rile UniversitS'lif din Salamanca'
curo;rt,r bini;or ri"iirui'iit"'r;i";;^g;;;;i si foarre binc pc autorii latini 5i
autorii spanioli. A i,l::plir ';:;;i;;""f;;"'li,'1',
dupi.cum am viizut, ;i se
pare ci iuci din
"po.u
itudiilor-a comput pt."tui pastoral La Filctt't (pierdut)'
la si primeie cinturi din Galol, a iroman pltrctnt,'icrminat in 1583 1i ptiblicat
i" r:'s-+ Ia -ladrid). . r
Oseriedear.enturi,derealiziriscriitoriceqti,dcncnorocrrl:lcnlArantoe
pr.izouierat ." .o...i]l'r*i" Iri. ert"'ri"ii'i; i;;,; J" t^ t-.p"nto (1571)'
i:rminind irttirm: estc iuat in captivilat;'i; ;it;iii lerhtti (1j75) ;i dus la
.iger, de untle este libti"t abia'in f :80' .g*t ciuti ani tlc cantir:i1atc (in
urma plelii unci sume de ra:cumpi"'";.' St'iito'r' soldat ' memhru ai mai multor
conqregatii religioase, captir', viaia.lui
"ti",ptiiti
de neprcrf,zut 1i t'ontinuu
zi-.,ucjunr. Captivitaiea'"'""tt o inifu""te dintre ccle rnai-puterlricc asirpra
i"tr"gli i"l *'iii * "it*itn!i.
Produclia lui literarl este enormir: rornane' paezrl'
teatru, clar dintre ?;;;.;;;t* itili"."t. Dort Quijote._;i ultiura lui lucrare
LOs :'rnbaj, a, prriit'r; ,;-i;;;;"tnrla (cate aparc postum in 1617)'
:
13 l{iguel tle l-Irilmuno, op',cit'' p' 2i' -220'
ra l)o"tt Qu'ijote , Partea a II-a' cap' I-XI''
15 NurneroFi .i"i l"t-il care au'f5.cut JJrcetiri iil legirturir cu stabilirea datelor bio-
l]ibliogra{ice privitoare. fl-f",:7a"r"". from ,,itu'Jo^rl "illtoi-fticente
de los Rios' Iri'd'a cle
crrxa.ntcs (in l,rultea
"itiiit.ri"nJ"-i"i
ip.ri"r"t]}"c-xl, _1
rE0:,J.,i" Navar..rete' 1/ida de
,titttcl dt ctliarrt(s,'l'i,l,ii*'Jii iii"l ri"a"t";t;'tf^nior"t llarlrici lsl0 c r'iL'au' l'ido de
Ctri',itt!ts si (.--. .ft i"'bo""'o -Vttrias L'"'tie;';i'''' n'i"o dt la tidt t obras de Cevaantes'
nui,Iicaro in erliria .";;i; a op"r"l., f,'i C."rli"ni". in- lj vo1., triadrid 186i- 1864; J'-I'
(s{,nsio
'
Toledo, --,r, rlos loruni"uias Tnrn it ,rrtio')'to",l;rtn tt, )Iigrel .dt crllartlts Saauedra'
Sc.zilla,
'i864;
N. o,r,'a";;;{:;, 'ro t,r,i)'i'roiii rl a"tiar,-noxisima histcria cvitica de
la t,itla dc Ceryontes, lIadricl' 1878 etc'
12. Cartea intilnirilor aCrnirabile
'ptrras, A,ijtttia tti i.'ai'it(tsa, sau in plologul la culcgcrea de comedii aplruti
in l6l5 : Oclt,o calti(diits t, $cILo c.tLtleffi&cs tLu,cuos ilt;Ic$-re'Pt'L'sctttatlos - 'face
*nele consicl"rnlii ."r", iiqt ;itti itttPtl;tiate in textele lui ;i nu pot constitui
;'t;;ti;;p"i ";"i.'toiir;i
t:t ne'dim sea'ra, clespre.intenqiile c* care ;i-a
scris lucrirriie. latii';"il; ."
"iit-n
eI in Dort,'Qtti'jote ls; ,,Cornedli]e cie
:r<1:-rzi (arci,in,,,l,'ii1*; "f,.
pt:oJu, 1i" Iira rtrrdir-a lui Lope de )"S")'
;i ii';."G, dc priri iirxigirratie, cii 5i acclerr istoric,', toatc, sau (ea mar marc
frr,.: ,ir,-. inii,',,i,
"'i"oi"l't-"
iliL- ral]unt', fiincl scrisc pt'ntru aplauzcle pubii-
cului si nu (.' :imt .rtis1ic." ,,Com,'dia tn'lruit- sa fie,'ciupii. cum zicc l'uilius
lii;"Ji,;-";iffi;; r,ietii umane, un exemplu
'roral,
o imigine a adevirului."
Ccn<iitiite pc care tt"it"iL t,', f" indeplineasci o comedie' peni^1 "a {i un teatru
i)un.., -sint, cluptr Ce,riint"i, r.a"i carc fac ca spectatorul si--plecerjli"l"t"::1:1
.i. ,:lrrme.'inriruit rit. intinrpl;rrilc iitlc.lralo, ilimit de e.enimenlc, du'etttt
",ri'i,i,ii)i'rtt,'pt..t.,rii
.o"ri" inlaiciutrilrr, aver.lizat. prin cxemplc' indepi'rtat
ctt. r.icii s.i t'tuzi:rsrn.i-.1" .:itiute":0. 1n l'r6-Logo.li partea inrii a lui Dorr
0;tiiu!c. cl isi erprin"'
".ii,'f
i.op..ri iucrrLrii: Citind polcslca Cavalelrrlrri de
1"."'{i:;.i;,'1,..r'"*,:i"-*"i;. -i J'o"ta <lt ris, ccl.r'''ini'' pus pc glurne si'-*i
,pr*rr.:. ;i'rnri "r"ii^fr"r,rf,
naivul si uu se plic.tiiea;ca, p-rict'pulltt^^tn"::
"',i,,r,,-,,,r..
tit' istusinlir rrirscocirii, cei gruv sir tt-o dispre{uiascii ;t nlcr cel cu-
milte -si nu se f.'";;;;';; u o ii.tattr' $i autorul 19:u;e;te
pe deplin.in ceea
;-ii; pt;t" i: Do, {,,i1ot,. acluce o noti ilc melancolie,'dar
'u
e numai pentru
,",i.r"J1ir',o,i.n.ntil;iJi, si"n.t"t sc amuza ;i mai r-irtos,, dar cartca nu estc
uririir:i o (.11-1(, p,,,,"u'i'i.i.lirrr'.; istoria aceasta t'stc sclisri t]-t_:tt1:...ti)l;
,l;;., numa.i perrtru acegtia; priceputul trebuic sir se minuneze, dar Dort'
0uijott: nu e-cte o .urtl .*ii t"'"ii"un"eazl numai, -;i
a;a.mai
f"ry]r". *i"l:
iuf,ra insiL a tuturor ace-ctor scopuri.entui{ate de el, realizate la perieclrunc r'
t";ti, "rrpfituciinea
f"i "tiitil.e,
exist;. *u scnp s-"prgq pe care il urmS"regte
iii (Jr,,rjrt,, ufir-ofl" ;;|".i; ii1,1gt1 ale Prologttl,ui .7u care se deschide
cartea, iar acesta
"r'tr.rri,i-.e
ii" sltia in interpret"area lucriirii' IatS- textual
.irr", irr."p" Cerr.,antes.. ,,Cetilo9tle,-[..:] tare-o; tr(A cn acesstti carte , c& urta
c,'-i odt.asla Htinlii irtlr,'ta Jit ceo mai lesftita'toarc,.si cctt l'lttIi in!;leapti ditt'
-,,1,'
i-611' juttn iticttiPttii" (..;tli. Op"ti lui esie intr-aclt'r'al una tlitttre cele mai
rkrsfl.tltoare ciin cite s-ao r.iit, poate chial cea mai desfi'tiLtoale, pcntru ci
satisface complet tori"'.[utl.riit"', t;t.ct1m a clorit-o autor'I. DaL' cel de-al
:l."ii;;;:p;;tii tinl"i uimlrite c1c autor, acela ca opera lui siL fie ,,cea mai
int"i;";ii ctin cite ;;;;i;inchipui", a. fost oale.si. el,reaiizat? Iil nu zice
,,sir fie cea mai *oi"1i"';-"1 nu zic'c.,,sl fie cea mai'instrttctir-iL"; el nu zice
;,; ii;."r,."r" l"a"p:"tenriL cel mai mult de
'icii";
el zice clar: ,,s[ fie cea
iiiiil i"1"f".ptiL clin ciie s-,rr putea imagina". f'Iai intii, este rreindoios c[ Cer-
-antes a reayzai
";;;.i
.o'udirr.ir,tti 4incolo c1e ar-rccdotir; ciriar c1ac5" ,,in!c-
f"p.io".o" ei n. a p.ri"ili pe <iepli' 6cscifra.tii, mai toli,cei care au scris despre
ea nu au putut sir
";;;;;;..i'.o"tpt"titatea
ei, faptul cri tristc'!ca ;i comicul
;il;;iioi;rt:, i"
"i"tn"
r"nr ,,"r.on-r". Arn r'12*t c1 Ortega r: Gasset, pentrg
a sublinia i<iealismul lli i,o,t i)uiiotc, comparr-L pe ero.I cle"la"llancha cu eroul
;" ;;; 5;i*ota: ,,t..h C1',;,i giti.". Compiralii este.Joarte,fr'moasit, dar nu
i.r<;aic t'Dii61 d.cit'ei;tt.rir^i"" acielbr irri clon Quijcrrc' itlcrrli-mul sirr pur'
i;;;e;;;;ia;-t in&,,ri pri;r )ip',a unt'i tezultrtrt'' cai'e s;r sc lisfringir asupra
re Don Q;tiitt,;, Fartea I, caP' l-.IIT'
:a lt.iJ.,,r. .ap. l-'iII.
480
14. Carted intilnirilor admirabile
nective. o pune la modul cel mai.inalt' care face'
i"i ; ;p;aoperl, a;a cum a ioit el' ;i anume
s-ar putea inchiPui"'
in ultima analtzl,, din cartea
,,."" mui infeleaPt5. din cite
'Pentrtttt'tittedoars-andscutd'onQt'r'ijote;ieupentruel'
(Don Qttijote, Partea a II-a' cap' LXXIV)
lntr-un studiu intitulat semnificativ Catlaleyul Tri,stei Fisuri - incer-
care iconologicd -. Nti*""ia" Unamuno incearci si sugereze tttl* ut trebui
inf a f i Eat do, Qo; 1
o,t'J'ta?' pjit-i^;i- ;;;;;i;;i.'i B'"isi"l spaniol subliniazl'
in nrimul rind, uarre't"i""ti"ia1l;a'iito'.p" Cai" t"-" Iuat eroul de la Mancha
in diverse firi: in er"ii"-it"""st;ti" I"f *;;;;' itt G"t*uttia alta' in Anglia
alta si chiar pictoru"iii,iiiii 5,rl;; i;^;;"i-cum recepteazs. in imaginalia
lor pi cavalerul rat'cifur. comparalia .-""o""t"i1"." ,r;ot datoriti unei cule-
seri de 10t ,t"*p",-ui"o"il"'oo'a* "iitli
airerite si publicata de D' Fran-
Iisco L6pez Fabra'23 ij""-""o nu este'-uf1"*it -
iirsi' ae modul cum este
reprezentat hidatgo-ul ifi;itr;;;h"'. g"ttttl' De Moraine' Telory etc'' etc'
il infdfi;eazd sau ca;;;""
-i'iit
g'.'to;t' t"" tu-pe un Mefistofeles '' traducerea
danezi (copenhaga, Siss'- ilsbf li".tt"it d" i/. Marstrand, il renrezintiL ca
;i'r":,;".iir-+"j*i;f #kg:lt,*"t:**"#""$,,'iIT!"H?fl;
:ift ":;ffi
:t X',',1-T'it?,ilil; ;;;;"r" i' ..
".t'T
c av a'le r, el are o i dee origi-
irald. si anume, A"
"
tii" toate pasajel";i; "p91"
lui Cervantes' unde acesta
descrie trisiturile firi."-"1" ;;;rirrri,';i giseqte r7 asemenea indicalii' Sarcina
cle a-l picra pe r",o"i1'r",il?aie.i,"i""pit1"i"",'a"t, viitorului, iar pictorul care o
va realiza u" tr"tni"rl ;-i;; l" *"a quiiotesc (quijorcscamente)' contorm
descrierilor lrri Cerru#r";i^ilt7r*i-fitosoii,e." ca simUbl viu a ceea ce este supe-
rior in sufletul .".tiil;.ri^r"ti-"a"1,a;, i;;i ;;r;;;i..ur" ilustreazi unele din
editiile hi Don qri'io'i ;i"t^J"it"r d" t"q'li; clin punct^d:..Y:'9"t" artistic' cum
sini desenel" I"i G;t;;;b;;'-ittuqi'. din compara{ia tuturor imaginilor ce
Ie ar.em pind acum ;i;;; ;a;ri"ta iii..r o"ilat"t, in gluml sau in serios'
cavaler sau pai"!a,?'t;il;i- ti^ t""tl"ta* til;; ;t; deiit imaeini absolut
flue despre el, fdri
"it'i"J'io''li"*te'Don
Quiiote este o'umt'rabe care {ie-
care artist o pr,r,r-o'i-r;.ir;;;i;i'sr"i;; Nii';i; ""i"1J"'
el diir opera lui
Cervantes. Cur" poit"-iit"o'u pe?tiu.laie atit de numero-si artiEti' care au
incercat sel conturl;:_i* a,"F""J rrirt"i nrgur.i intr-o individualitate deter-
minati, nu aureu;i!l F'iindca' a;a.cum afirma"cei care au gindit asupra acestei
opere, don euijotet;.i"';;";;6of "f.
uliu"tt"iitalii umaie; 2s sDune ci este
.6en ." scolasticii exprimau prin cuvinio|ii;rntitia.- esenteie
'eenurilor
--'
indivizii ruind nagtere din u."rt"".r,oiri";;;i;' ,,i"1i"ia""1i6". don Quiiote
22 Miguel de lJnamuno' Ensayos' II' Madrid' 1916' p' 101- 130'
23 D. Francis
"o
r6pt' Fab'a' IoonograJia de Don Quijote' Reproducci6n
v Ioto-tipogr6fica de roiil*t"lt'-ilgiitt""tit* las 60 dbi"i6tt"t' diversamente
[ue se h1n publicado a""?ii'iiz-a,fit''-But""lo"a' 1870' Apud: Unamuno' op'
'
"n
Miguel de tlnamuno, op' oit'' p' 130'
heliogr6,Iica
ilustradas,
oit., P. 125"
482
16. Satisface eroul lui Cervantes -condiliile ;i l".Sdi1'"^.cavalerismului'
sau
autorul, intr-o libertate i-pi.ta, l-a. creat anarhic, f[cind..din el o simpl5'
caricaturl? p".a ,.oi,ri ffi{rtt;; ii f"" ;;;i -d..fet"t"a" nrin caricaturi-
zarea Cavaleruiui Trlstei Figuri' 1t3n9i
i;;'ffianutui p"'tt" sd nu lin1
seama de nimic Ei ,a ..lu"€;"F f"rt"ri" "Jotrrlni
de ia i]rincipiile cavale-
rismului. ln pr6logor" p"rt*l"iri.Iu:tatii sale, cervantes il pune pe parte-
nerul s6u de discu!ie,'; ;;;; ,"*.""t"rtJ;;"p; oportunitllii-si modului de
a_9i conce_pe.!pera, .a,-i ,i""^e, ,Ca4ii ..".1;i;"r A#tt"t", fiitia.a in intregime
nu este declt o t"1;;;t,it;'l;dt"a;!a..tt"p"triva c5'r!ii"l^-df^ cavalerism' nu
i se cer exactitS.lile'il;;J;i-iStoric'. c'artea, splne partenerul autorului,
este o carte de ,,"tud;;;#iiJ"rJ""r";. riiqi, .ttiit".t,ira lucririi, in funda-
liile ei mai pulin #;;I",^;; pot sclpa
""iit[iJ"i
cucerit de hazul intimpll-
rilor, urmS.reqte cu #;;ili"te t:!oiit"^t"""ttregti' Aqa cum in mod voit auto'
rul a plasat
".tiot."',o-"noloi
L't'-u"
""?1"
i"uf ih La Mancha' tot in mod
voit ei a plstrat
""d;i;;i;l
ttiucturii ;;;i; a cavalerismului' Nu ml voi
intinde asupra .."rili tft"tii^t1i.p'"t *ott' voi menlio^na oentru ilustrare
numai citeva idei esentiale. Originile
"#i;i
1tiJii"lii'tint f'oarte obscure'26
O gdsim bine organii"it i" rifryiiiif i".or"f"i "l
V-t"", pe timpul reeelui Arthur'
in iurul c6ruia r.s.rifiii"'ifi niil;i;ti"ti" gt"p.9
^rt
p" reirumitli cavaleri ai
,,Mesei Rotunde,.. N;;""i;";;;;i;;;";"i;;i 3. ga'.'. gravlle p'e o masl de
marmord, de form5. t3t""aalp"tii"ta f" WinchJster ain teao' Cei mai cunos-
cuti dintre ei sint, ;reiii;;'Merlin, -consili.trt l.sa1ti Arthur, Amadis, Gau-
liil, 'e;ti'o,, -t.rtt""j^L""t"rot' Palamede 9i Percival'
ln ciclul romanelor ,,Mesei Rotunde.., din care aflirn sub formi de legende
date asupra ,.".to, ili;ifi::."- .int-tottru""le Tvistan de L6onai's, Lancel'ot
d.u Lac, Perceforest,
"Ih;'k;, Fiire et- niiiiniv*l--'s? 'gdseste
si I-'Estoire
d.ow Graat, poem dl i""".iitit"f *."fJ"i "i'kii-t.",
datirat'lui Robert <ie
Boron2i, precum Fi Li,;';;';Z'iiit{'ie'"""i1' op"'" PSltytui chrestien de
Troyes, in care t"giniX'i7*ii-"f"i-"rt! 1e?at5. de aventurile -cavalerilor
,,Mesei
Rotunde.,. ce era aili"li r"rtt" a"]/iE-" aceastl legendi a fost preluat5'
din traditii
^nt"rioui",
al'.lti" .r";tiri.-, care a pre;entat-o s'b o formS
particulars. tot ca r.#aa. c-"iyi-?i +-i;;i un vas din c.are lisus ar {i mincat
ia cina cea de t"i"t-iii;;"* i"rii a* Atil;G" ar fi strins piciturile de singe
ale Marii Victime ;iij;;T;;r"i" etitffi, ""a"
ar fi rimis ascuns tirnp de
mai multe secore.ri{;;"i^rii-."-raie-, - sans peur et sans rebroche -putea
sd plece in cS.utarea lui - la q-ue.ste du Gr";;i: in astfel de cav-aler a fost Per-
civil care, d"torita'j1?t"Fi;;i;i; ; getit"G:ioolul' Acesta a dispirut ins5" din
I
* IJn cala.cter (personaj) ca acela aI i'ui don Quijoie' atit de pur (sp'; tr' a)'
:6 Aparitia ..rjl"itrilllt'r|, """]"ir.
flri 9i f"gatitifl lui cu unele iocietdli secrete apf,rute
mai lirziu sint srudia;;il;Ji; lr"rai'i, at"it"-?.t"-"itdm ntmai: Lacurne Saint-Palaye'
Mdmoire ,u, t,on"irnio'r'ririilrir,- S"'""f., p^ri.] tlis-1i8t; L6on
-Gautier,
La Cheualerie'
paris, 1884; r. r"""irS,';*iy'ri"'pirai, a* ri"*""rryri,- i vol., Leipzjg, 1863- 1867'
s? prima purt"'ruifii'f"tfi".ir"a" ft. frfi.rt"i sub iitlul .Roman-du-Saint
Graal' Bor'
deaux, 1841. Asupra &;;i-'f"i,"';;;;;^;iii-i",";""i.-pautin P5.ris.Zas Romans de ta Table
Ronde, 6 vol., paris, &T:1g.4;-ni'"rr-l1i:"r'raJ',--btt-io*, aom GraI, Leipzig' 1878; Ren6
Gu6non, Apergws
"r Tliiot|'itme chrdtien' Paris' 1954 etc'
Cartea intilnirilor admirabile
(Jn oatdater aorno el' d'e don Quijote' td'n Puro"'
{Nliguel de Unamuno' Ensayos' 1l' p' 123) t
484
n
I
n
d
I
a
L
+
(
18. Cartea intilnirilor admirabile
numcle 31, i$i alegea calul, scutierul, incleplinea ;i alte iormalitlli de care nu
este cazul sir ne ocuPS"m'
Sir privim u.o- t" riimine in sub-planul. operei lui Cervantes din toate
acestca: cadrul
"r",'g"i"it'';;;;-* -4ti """timiol'
<lon Quijote' este exact
acela cerut de rituaiuT;;;;il;
-a.iiot"l
nu line seamir- de nici o conve-
nienta, totul sc dcstrami si se {alsifi.i ii^i.nrsi"ut;".dezordonatS' a eroului
siu, dar un singur f".r,,-ri,oi"e stric.t .;;;i, #";"iiul ittiti"tic' lntr-adevir'
si inceper. prin a urmi.ri pe clon Quijote dL la inceputul aiti'itelii sale cava-
leresLi.'tlai intii a i9f pttgiteste-armura ;i calul pentru av'enturile pe care
are si le intreprindi ii-i di acestuia ou*lf" a" nocinantc' 32 Ca'alerul
'fristei
Figuri rriia molco* ii'rl*r"i; i;,;:;;;"i din La lancha, de al cf,rui nume
arrtorul nici ,,nu {rne sd-;i mai aduca
"*ittt"l"
sub numele de Quija9'l^:'ll
U";;;l ","
u m a i .,f i
"i lpy;,.11.: 1 ? " l;; ..
-
fi ff :#t":""00'"; "'il;T',?' !'::ii
$n:f:,tti:i ;ilX"#"'3:l;l',fi fii!r,..T;" lJ"ur reminin,
"
.i;lii" "
r".ni-
puirii lui, Durcineea aiu i'oboso, qi-;i mai'i;;i ;" scutier,-om simplu 9i ndz-
cirivan, Sancho tr^i)^. itt-"lri apoi trei cdlitorii simbolicc 9i ne-erosr-
mile. .om spune c5. experien{ele traite ie ie.ipiendo.i in initierile autt'ntice
erau tot atit de neverosimile penlru b"""f-ri{it,..p" 5ii de nebunegli apar
acelca ale ca'alerului cerr.anresc. ln pri;; .tfio.'fo ao" orriiote este initiat
ta han si armar car.ater (capirolul.al lll i;;i'Fatjiil"ii'):in i tlo"u cilitorie
(capitolul ol Vli-teJii i;;iti intii), cavalerJf"."'"*p"ribn!a acrului' in bltS'-
ii^-cu morile de vint; in sfir;it, i" "
t;;;^;;1et;;i;-(capit''1ul al III-lea al
t'ilti .'a"""llh itti' ""p"tien!a
tut*ror elementelor'
Mai rlmine un singoi lircru csential' pcntru ca' schcma in carc se dcs{i-
soari ac[iunile ]ui'ii"'"fi..ii.i"*-i"il"' t'*uit
"t"tu
initiatici: scopul pe cart'
il urmirregte .^uui*Iil' e,Y"ri^' ri-i a"r.tiui" insu;i don- Q.iiote' adresindu-st'
lui Sancho Panzass: ,,Prietene Sanc-ho'lffl ti *:"m neicui din voinla ceru-
rilor in virsta.rtu j"'il.r'in f"r"-i.ii- ."-ra por rein'ia in rremca ei 'irsta
de aur, sau
'irsta
auriti cum i ="
,r."'b"-o'bi."i. Eu sint cirruia i-au fost
destinate primejdiilJ,:;;;i;;ri' isnrartte de viteiie' eu sint' mai spun o
datl, cel .are tr"buie si.'rein'i" p" .i;;";ii o lt"t"iRotunde 'r"' $i deosebit
cle interesant
"rt" 'L-1
urmhrim p".
"tooi
lui Cerl'antes evocind cu nostalgie
acele vremi: ,,Fericitl virsti ;i fericite v""."ii cele pe.care cei antici le-au
numit tle attr (edad, de oro) ;i r'ro p"niro.-.a*itr titttpr,ttile acelea aurul, cart'
in era noastrir a"'ii"r"".'t"'"iit a"'pt""t"it, s-.t fi putut agonisi f[ri nici o
trutll, ci pentnr .i'."i ce triiiau p.^
";;;.i
nu cunogtcau cttvintele al tatt 1r
ttl nte,,,36. Nu
"r.iJa "l.i-nn
a..rtl,,
"r"it.
ial"lului Lrmirit de don Quijote:
este acela .r .uriirioi^rila.ll"t, .r"-i'.a"1u Craul-ul, aclici de a cir'uta sir"
;li;gt la starea
"t"r"i
reprezentati de epoca clc aur'
ti
3lobiceiulsemaiph,strezr,zdsiastlziirrorc]inelecirlrrgitre;tialeore;tinismuluiocci.
dental sau oriental, #'"1pr!"ii.ii
-:"r.i-.1i,'a"-ii'
;;;1" la iitrarea lor i* orcli'' Chiar ;i
i;;;;o*da,l to i"t'o"i"ot"a l.i la Ro4ra' isi ia un alt rtume'
3e Numelc Rocinante inseamnai mirloagiL cu su{i: augmcntati r'
33 Toat€r aceste nume au o semnificalie ciutat riclicolir'
sl Dorl Ouijote', Pattea I' cap' I' Numele OlrzTolc inseamni jarniriera cle {ier a arlnlrl'el'
si Ib'iclem, Partea I, caP' X'
:tG tbidem, Partea I, caP. XI.
486
20. Cartea lntilnirilor admirabile
nu existau casce ;i sabie, nu.existau ziduri care s;- inconioare cet[liie' iar
naturaofereaomuluidrepi;iinpacecuelinsu;i;icuceilSlti'totce-itre-
buia. primivara cra ;,;;;'e, i* paili,rtrr i$;;i;;;i pi;dn."i" faia a fi lucrat. at
lati acum .* #'tt?ir-it|-U"it"biis in legiturl' cu domnia lui Saturn
p. pa;i;:i;l;;"';";;';.i; azi rtaiia, domnel regele indigen lanus, care
avea si devtna ,,r,,*Jr"uiianus Bifrons. Ianus a da"t ospitalitate lui Saturn'
sosit in lara lui p#|,"p"'";ffi
"6f;
hota int-reagl ;i iducind cu el civiii-
zatia. De. la Saturn;; tfit#l;J"i.ii ;grig.utiyr;, iodyl de a-9-r ameliora
hrlna primitivd, .elb;ii;;;iL;;t"l";' ;i "'i "n"t
importanla fructeior qimin-
ilfli:
tD;;;,',-'i;lii,n.,ir",
Ianus l-a
"=o.,of
Ia domnie ;i impreuna au {ondat
#;H ;.;,i;. Nil;i;^;;;.t,'i ,"u, in acesie_regiuni, a rimas jn muite obiceiuri
;i j;;;il, ;;il'.11" ;i; fii"diit"t" de Mac?obius in cartea amintits"' Dups'
il';'#iii;';bifi'; i"i's"iti", lanus a crutat s6-i menlinl amintirea in diverse
moduri: a b5'tut monezi cu o navS- p"
"""
di'' t"g.,,i-a inchinat un altar 9i
a stabilit sirbitori'il;;;t;" lui. h'nii ac"iti"
"i
fost considerali ca.fiind
o epoci cle fericire;il';;;r" abuudentci-i,rirrtot lucrurilor, ,,5i mai ales
{iindci pe atuncr,r"i"."""ile" in.e.dlsii".ti" ditttt" oameni libeii;i sclavi'
ceea ce se poate d"i;",-.*1""ii".-ni"=. din libertatea absolut[ de care se
bucurS. acum sclavii-in'timpul Saturnaliilit;; *. {;adar, in amintirea stlrii
cu totul deosebite, ;""i";i;ii";-a"-"i"tli"te, in amintirea stirii'."-g,i iL::'
;;;;;ii .e1"tr.,,'saturnaliile, in timpul cirora, dupi cum am mar spus'
sripinii ;i sclavii *fiil^;i ;;'.-"."t"no'i.preuna,'primii servindu-i pc cei din
urmd.. a3 l)in te*tor'ioiirl.iouiur t"zultir
^i's5. cd unii considerau aceste sdr-
b1tori gi interpret.; bt l; sensul <iat mai sus ca o superstilie religioasl'
sau ca o erezie. Arif;, *f"i".J J, la o-obieclie.de acesf fe1, Praetextatus'
in acord cu intreg
";;it;;*f"
;lrp""a" celui caie i-o adusese, par.a;l-nd dome-
"t"l1"r"aiti"i ;iiitrilil;^;;-;;i;l pur. rationar ,,crezi tu cr existir un srup
de fiin{e umane, .#;;:t;" aitp*f ,'r"ii "'.-".ito.i
nu le acordl binefacerile
sau providerrl" toritir;; tG{4ii p" sit""i in rindul oamenilor? Sclavi?
Nu, oameni, tovara;i"ie*r.r"ti..-p"ti .:"4"u pc scla'ul tlu liber si tu si devii
sclav. t.-i au aceeasi origine,-rrdiesc.u si*.irliti ""*""i ti n"l.cl Ei ei. .Unrrl
este sclayul lu*ur"i,""i?J-al avaritiei,'un aI treilea al ainbiliei lui; togi.sint
sclavii sperantei, t"1i"i-i.-.lii; r it"a"-, dar, c[ toat5. aceast[ inversiune
asituaIiilor,intreagaristurnarea,'rolurilot..stipinilorsisclaviloravea
un obiectiv cu dublu-aspect: sl tin5. treali*amintirca'cd la origine nu a.existat
nici o difere,rla i"tiTi'r,*i,;;;;;r ltait i-pr"uire.i1Jr;o egalitate ;i liber-
tate complete intr-o;o*t.i. aur;sI "i"t"
ia stipinii-trebuiau si-si aduci
aminte de lucrul
";J"":;;;il; --;i ;"t*pt"tt'- rdsturnarea de situalii
.^i" pto"o.a o dezorcline de neinchipuit'
a1 Tradifia indiani vorbegte cu.9i mai rnultd' precizie despre aceste cicluri - Yugc'
$l in China antici exista trad!t-i-1 unei epoci,de aur'
a2 Satuynalia, ('aitea I, VIT, 26. f af a t"*tt'f acesta irtit <le imoortant : Regni ejtt"
lerttpota Jelioissima Jerun!'ur, cum propter ."'"*'))pio*'
tum quod nottd'um quisqtram seruitio
tel tibeyt,ate dirrrin,naa'oir;:;;", ies'inteltegi poirJ auia satuvnalibtts lola seruis lireutia ptr-
mitti!uy. pentr,, dez.roii;ii,':,:"i";;."c;;;;; i,","'l cr(.tnso dr aur, I" ,,8'P'j" [inerra'
1980.
as lbidem, Cartea I, VlI. 37.
aa lbidem, carte"J r,,xI, i 9i 8' ln-c.eea ce privegte raportul arrorrnal care exista pe
atunci intre oameni, ,ri'ii'iii"a' .i"ri"l" ti argii .raplni, Macrobius reproduce. uneo'i textual'
pasajul respectiv dt"
'd;;;;;: E/i'iotoi oa r-'iiii',,'dl-lI)' Petrtnius Dune in gura' 1ui
Trimalchion acelca;i re{lectii despre inechil.',.-1'Jiilt"tittiainitt oameni ;i a '1espd'firii lor iri
ttrii-qi i"*l"r' (Petronius,' Satyticon' cap' LXXI)'
40("'
22. Cartea intilnirilor admirabile
operaDolt,Quijotdesteocalicaturi-carnavalesceadezordiniielectiveclin
lume. Tot ce se intinioia'ioi"-"a obiectivi a eroului cste un ioc de riistur-
niri de situalii ;i al"ptitti;;i:'D"";;" tot t" se petrece in jurul lui are
caractelul de absurd, si'ii apare ca o lume onirici' pe-cul:-:l-,tt"btie s5" o rtsr-
peascl ;i si reinst.il;; ;:iil;"';;;fi' ceea ce era insl;i "misiunea
trui"'
lntr_adevrr, daci cineva ar putea reariza in con;tiinfa sa aceste rnari
idealuri, ci omul
".t"
toi"i liber, 6n ,ro oitta nici un iel de diferenll intre
oameni (de rasl, a" tt"al"ta t"u a"- situatje) ;i ar trii cu o- p'utcre e{ectivit
ll"ri"'i)""frri, ."ri"r;i;;;-." l"r in fieiare din.acfiunile lui, atunci, s-ar
identifica cu don grriioi" i", toat5. goana=,t-""a clupi avantaie' dupi satis-
facerea orgoliutui, t-#;;#"';;"iJ ee ioc <le ,r-br" chinezesc, ca un te!'
detriireinvis.AceastaestetocmaiceeaCefaceeroulluiCervantescare
trlie;te pebaza.,it*iiii]t'.a" """' 9i c"'c poate crede pe buni dreptate cit
ceilalti ,,nu qtiu ." ful;'i.. Lo.rurit" t" p"ii"i nentru el ia in celebrul mit a^l
;;;il"i;;rbi" .ur".*.,r"rU"r,."
-Fi"t"r,
i|'t ntu,Olica.aT Lumea pe care nor o
numim obiectivl ,"
"r"""'nena
cu lumea acelor umbre pe care le vid pe perete
prizonierii din peqtJi".*iiiiro"i"rii sint ei.in;i;i,ni;te "*lT;i
insi;i ltl:l::y,';;^i;;";l--a'".it
din umbre, ceea ce Pindaias va exprima pregrlant Tlrrn
,,visul unei umbre" I?r<lts o;ap (shias onar)' Sensul iritului platonic este
evident : mund'us est fabula, a;? cum
'putt""
l6tcartes' Don puiiote pitrunde
in aceastd fabuld,i"1".""riairr-. u;*Ui?f"tt,"."i" t"1i"a i""i" si arr legite
lor de justilie, de bine gi chiar de irumosl
ca"o'alta umbrl, purti-toare a idca-
lurilor platonice, acelea'care apar!in.""
"po.iicind.
omul nu-triia ." t
:*::,:
Ideea c[ existS. u" dro'it care duce la restaurarea fiintei umane' prln
exDeriente ierarhizale i"it:;; lan!-ascensional' este o preocupare permanente
a iui Cervantes. nondui lucrarii'Ut niiiios' de Periiles y--Sieismunda' pi
care el o considerl ca pe cea *"i i*potiinia-"i""ti'nte a-Iui'"nu face cletit
s[ confirme interpretarea pe care am dat-o ut Don Quijoje' Drumul acesta
al omului, compus ai" *irr*erate staiii i" -,,Cutuoi"t"i", este numit de
.[. B. Avalle-Aree, d;';;;;J-;" e' o' i;;;i;.v; "m^re]e-
lant al Fiintei" ae'
ln aceasti ultimi opiri-."o*..rJ C"r',r",,t"t i5 i.,t,tttotteazi' cariera ;i.i;i incheie
viata. se v1d mai bine - a;a cum
"o 'oblini"t
9i. unii comentatori - inten-
tiild autorului. ln adev'r, irisu;i titlut
"."J"i
.eiti ne arat,. ci este vorba cic
,,munci iniliatice.., :;"";*f"it, a* -"*"-p-Lu.-,,r,nu1cife"
lui Herculc' Eroii
acestei scrieri tr". p;il;;t"iJ'a"",,r",t)"i"'(t):ouaios) carei duc' in s{ir;it'
aG G. Cllinescu, in srudiul sbu Ceruantes' ajungc la ideea ci <.lon Ouiiote "arc crizc
ale nofiunii de reat p"-"u." iI inlocuiesle ." ";
ii;;i::. 51 "i-.ortin"i'
,,D-on- Quijote crede
intradifiacavalereasci,;;;;;;rorrra".tiinta--oa.lrr,"."d"inlegilenaturii'1"'-l
Quijotc
nu vede lumea a9a
";i
:]i", ij'q. ""-
r; t.;ir;i-; ft" din unghiui'f i de vedere'" (G' CA-
)inescu, Ceroantes, pr.i.. pr"f"ii-latraducereafrr.t"ar"S," alui"DottQttiioteie Ion Iirunzetti
9i Edgar papu, EditurliJrirr'rir".ut"ra, looo1.
"oi""p"".r,tr de iedlre al pcrsonajtrlui
Iantomaric care este ,iaiti'i"i Jir'ir"u"".rt",-lrrrl."rir este exacti. si a mai lost ficutl'
sub diverse forme, 9i d""u'l1i
"*"g*!i'
Problema
"'^
-i"ti
sf, veclem "unghiul
O" ':1":::''i]
lui cervantes, .u." ,,rr"u;;;i i;"; in consideraie t.lin cauza cl umhra eroului a acoperrt l)e
aceea a autorului'
.? platon, Republica, VII, 515 a-
.sPindar,Pytioele'8,g6.Expresiacompletfeste:sftiasonaranthropos:,,omuleste
"ttut :r"i.Bllt"""li"-or" e, in Introducere ra edilia spaniol' a acesrei-lucrlri Los trabajos de
peysiles 1t Sigismund.a,'frr.'Arii, fSOO. Cf. S:rli"lili":;;.;;, Prefatd la trarl' rom' a acesici
IucrEri, Munoile m e"''t'it'i-'tl'sigisrnunda' Ed' Uni'rers' 1980'
490
24. Cartea tntllnirilor admirablle
disul". Desparlirea- ta de lume' f5'cut[. dupl toate regulile lumesti' cu testa-
ment, preot, u".ur",i'"ii,'ta'iiti'
-p'i" ye;tn;;;'il"t"ttti'ttll ii la numelt'
tdu banal A'onso A;i""",rii ""r.fr'i*t"i"rit""ii"^1". "iLt19,
Cei mai bine o
stie Sancho panza,#".,;i^ie*" S"1.rr", ri*u61"t sim-plitlfii, al ignoranfei'
al bunului-sim!, al irJs"rili'd" om ;i "i'i;;;hentul^ui:
,,Adev5'ratul don
ouiiote de la n{anc;;,";i;'"i;,"i:it;;;,-in1lleptut,,indrsgostitul,
cel care
ii6iura nedreptd.file, ocrotitorul ,r"'oirsirri.-ilor';i al orfanilor, apirltorul
v5.d.uvelor, frumosul dupi care *ot topii"f"' t"i ce-o avea drept singuri
aleasl a inimii p. D;i:t1:""'ai"trt*"i-..u'rati de seamdn in lume, este
cavarerul ce se afll
"i.i^I"
ilta gi care *i-".tapi"' oricare alt don Quiiote
si oricare alt SanchJ P";;"';;t'"ftt*t rlecit i?rsel5torie"'
' A;" .r,", s*""tfJ^il;";;' acesta ;;^;;;' Quijote' nemuritorul don
Quijote'
plinge, Sancho, siapinul t5u..nu este mort' EI este
'iu' cste
'iir
in mine, prietenul lui, ;i in toli o"-t"" 'i-pli
ca tine' care impreunS' ne-am
n"t 'ooi;Tli"Jl, "#;.0o, prietenul nostru 1u-i d9-qarfe de noi; eI este ire
inima noastrd., *"i;':;'p"[ti;;;it t"i" -ti scumpe icoane' simbolizate de
GraaLulpe care r-u'!#t "il;;;;11 i" '"t"!i "t;temit -ilTlt se aflr tot'ce-r
mai bun in ,toi, fiin5ii';;i;;il;"1t'"1 cel mai ascuns' ;i m'ai mic' cit un fir
de mugtar,
"r
i'i*ii"rio;;t";, ;; "ni^p"*ai."i,lai.e'i"s1;i
condilia reall a
"*i.t".a"iumaneddii;;;;{l"t:lt"t#l*tl*:i1'#l:':1-"Tj'""f :
si bufone, IuPte ca in basme' una;r 91 P
brumul lui Don p"il"t
--.=i"
."i"r ri,i"
-m"t"t"
Vis, drumul spre condtlra
reall a existenlei #l#;, .""atff. " Jat.i *et.!ie nu poate fi stirbitS' ntct
mEcar de ridicol.
63 Don Quijote, 1I, LXXII'
26. Cartea intilnirilor admirabile
in primul rind, dac[ voim s6 avem o inlelegere colecte a tot ce se intimpla
de-a lungul miilor de versuri ale lucririi'
Faust incepe ."
""
iorspiet, auf d,em Tkeater (,,Prolog in teatru"), in
care autorul i9i prepare, ca si spon"- a;a,
-uneltele;
din conversalia care
are loc in acest virspla, intre irei personaje, directorul_ teatrului, poetul
;i ,rr, ,,.o*l c" (twstige'ier'son),.rom
"fia.ctre
este firul conducltor al lucririi'
Este interesant ci autorul L cretut utii sl apeleze, conform unor tradilii
vechi, Ia prezenla unui comic, cale va fi mai iiber la cuvint decit celelalte
dou6personaje.lDisculiaesteinceputldec5tredirector;elintreabipe
ceilalli aoi, ailali alituri de ei 1a nevoie ;i la adinc[ mihnire, ce speranle
igileagleid.epoemuldramaticcareSevareprezenta.Dorinlaluiestes[
deapubliculuicevanou,careslfieplindetilc'darinacela;itimpsl;i
plac[. Si vie lumea, spune el, ;i si se inghesuie "ca
in timp de foamete la
pii.t"", performanli pe care nu o poate realiza decit poetul:
Der Dichter nur ; lnein Frewnd" o tw es keute !
(Poetul numai; prietenul meu, o' f5'-o astS"zi !)
ompractic,elcereopieslcares[fiepegustulpublicului.Poetulinsl
nuufmere;tescopuld""ple.e"mullimii;eldore;tes6rea|tzezeunlucrtl
durabil, fiindcl ,,ce striluce;te s-a n5'scut numai pentru o clipS'"' dar ceea
ce este veritabil r5mine nepierdut pentru posteritate. ,,Pentru posteritate?"
Comicul intervine;i face haz de ideea poetului; daci;i lui i-ar trece prin cap
s[ se ocupe d.e posteritate, spune el, cine ar mai inveseli pe cei de fa!a?
Pentru cel ce trebuie s[-i dea via!5. insi numai o asemenea lucrare este demn[
deunpoetad'evSrat.Vomsubliniaciaici,inrispunsulpoetului,aparepen-
tru prila dat5" in Faatst tema din cartea lui loa, cind Dumnezeu il dojenegte
peprotejatulslu,spunindu-i:,,Cinees.teacelace-miintuneciplanurile"'?
L'inde erai tu cind am intemeiat plmintul? cine i-a hotirit misurile, gtii?
Saucinei-apuspiatradincapulunghiului,atuncicindstelelediminelii
izbucneau in cintiri de bucurie? De cind. e9ti, ai poruncit tu diminefii?
Ai ardtat zorilor locul 1or? ' "" 2
Goethe rI$punde cu aceea;i m5"re!ie ca
poeziei:
;i demiurgul, aritind Puterile
L eidensch'aften uiiten ?
Sinne gl,iihn ?
Wodurck berutegt er all'e Herzen ?
Wodurck besiegt er jedes Elernent?
trVer liisst den Sttt'rm zu
Das Abendrot'im ernsten
A se 'redea capitolul Do* Quijote d'e Io Mancha'
Ioo, 38, 2, 4, 5, 6, '7, 12-
4M
28. Cartea intilnirilor admirabile
Iat;. aceea;i scen5" in Fawst ai lui Goethe, iy !r9l9S1m Hi'tnmel". "-Pr9log
in cer,', care urmeaJ-,,Ftotog"lui in teatru". Fiii lui-Dumnezeu,,infifi;afi
J"
"rrtu"s]relii
Rafael, Gabrid qi }Iihael, cinti imnuri de slavi Domnulut
;i.;;ffi:-i;i;. ;i ;;;'"-sl M"ii.iof"les, un nume {orjat special pentru Satan.a
[*rt;';; "Jo."
lau'de cieatorului, ci cirte;te impotriva creafiei ;i mai ales
impotriva omului, pe care-l vede cuprins continuu de cltln,;l cazne' umut
".ii "..f";l-."
gi in'prima zi, este beitiat, neputincios ca o ginganie:
DeyktreineGottd'eyWettbl'ei'btstetsuongl'eicl.t,enoSchlag.
(Micul zeu al lumii rirnine mereu de aceea;i teap5"')
E1 ;i-ar tr[i zilele mai bine, spune Satan, daci demiurgul nu l-ar fi
inzestrat cu aparen!5" de luminl:
Edtt'st d'u i'h'tn nicht den Schei'n des H'immel'sli'clt'ts gegeben;
Er nennt's Vernwnft und, brawcht's al'lein,
Nur tieriscker q.ls jedes Ti'u zw se'it't''
(Daci nu i-ai fi dat amigirea luminii ceregti,
i" ."r" eI o numegte rafiune gi o intrebutneazva numai
Pentru a fi mai animalic decit orice animal')
Pe pimint nu este nimic bun, ;i de aceea ,,mi s_e face mila de oameni". Atunci
Domnul spune: ,,- Cuno;ti pe Faust,
-pe
sluga mea?" 't- P" doctor?'"'
intreabl Mefisto' ,,Acesta v5' sluje;te infr-un chip curios' bSutura ;i min-
carea trui nu sint plminte;ti, nazuinlele lui merg spre cen'ri departe;i-el insu;i
este pe jumltate-con;tient de neburria iui. El cele cerului cele mai frumoase
stele, dar ;i pd.mintulti plecerile cele mai inalte." ,,- Dacl acum irni sluje;te
ca un om turburat", rispunde Domnul, ,,in curind il voiconduce sprelumin["'
,,_ pe ce paria!i?.., il intreabS. 1{efisto. ,,Da!i-mi invoirea s1-i duc pe calea
-"u.o incetul,';i nu va rezista". ,,- cit tr5.ie;te pe p;.mint", incuviinleazir'
Domnul, ,,omul are nevoie de un irnpuls, de aceea nu-!i pun nici o opreli;te
s5" r5.t5.cegti pe orice om. Vei ved'ea, insl, ci omul drept' chiar atunci cind
e cople;il de patimi, i;i gise;te drumul cel bun":
Nun gut, es se'i d"iriiberlassen !
Zie'lt' di'esen' Ge'ist t'nn slinem Urquell' ab'
(Ei bine, fie-li ingS"duit !
Abate fcursul vielii]
""Ti;1Tt1",u"r,1l-.1
a -tl,JistoJeles (in germand scris .I4ephistoplteles) esteo denumirc a-lui Satan, {are aprfe
pentru prima datS intr-J
"urf"
poprlori.'despre Dr. haustus {1587) sub forma Jl'[ephostoph'iXes'
cu sensul de ,,neiubitorul de 1umina" (in greceste bhos : iumind'' me : negatie' philes :
iubitor). Din aceast6
"rtt" 9i uii"f", Coltft""l-a preliat, dindu-i o formS' mai u;or de pro-
nunfat gi mai ales un caracter nou.
496
30. Cartea intilnirilot admirabile
nu are o autonomie in acliunea lui ;i nici nu este indspendent de voinla
divin[. Augustin
"
p,r. pro'blema in toai5. amploarea ei tiiosofici ;i tcologici'
7n De civitate t-trt, ffit{iii^;;l^t;; ti't nu*irrcu),..e1 avea sd' sc'rie6: "Nici
;;;a;;-ilibura ordin"J 9i frumuselea universuiui", adici ;i.r;'ul .este
un
i;;t";-;";;-=" i"."ar*25" in ordinea necesare. $i tot
"1
rqgl" in alt5. parte:
-,,iiirniliiai
uni,,,terri-riiaturo, per .haec
tria i,ncwlpgbili.s, damnationem
beccatorum, exercitationtnt ittstorum, perfectionern bealorwrn" (,,Frumuse{ea
i;;;di .r&tii"rt""iard defLct prin acestL trei cauze: damnarea. picito;ilor'
i;;,i; ;;d'i",;i; o++;;":;"tg, fericiti" ?). Galileanul, el insuei, afost
citat in acest sens, ,,N";"-p"ate si nu vind ntil"^i":t-d5.Pic5"tuire' dar vai
de ornul acela prin.;.;;i;'piifej"f de pdcituiie" a. Riul intrupat despiritul
;;g;;;;, u"ririot"t"r,
'r,u
it va distrug-e dar p.e Faust .decit
daci el insugi
se va face un instrum"* nf rlului. AJegt^a ar
^fi
punctul de plecare al ,,tra-
glai"i" lui Faust, a;a cum ne lasl si-l inletegem autorul'
l/on allew wissen'squ'alm entloden
Ftieh ! Awf ! Hinaws ins tueite Land !
(Goethe, P'arsl, Partea I, Monololul lui Fa*st*
Iagistru,doctor,cu..unprcstigiuindiscutabil'Fauststrrdiasetotccse
nrrrea sti Ia vremca irri'-titorofiu, drEptul, medicina 9i, zice el, ,,din nefericire
o1T#'1J'i#;;::'T;i"
".*t" ;iii"15 t.
"
cercetat ii-r mod temeinic' complet
;t';; tmare-strd.duinfi. Cu toale accstea, i;i di seama la,urml c5" tot ce a
il,;Ji,",'ai" rita?r"iii" foi1.i" concluzia ,,ci nu putcm ;ti nimic" :
Da steh'ick nun' iclt' armer Tor !
Untl bin so kl'wg al's Tsie zw)or ;
($i iatS'-m[ acum' sS"rman nebun !
Tot-ltf Je inlelept ca mai inainte') e
lndoielile lui, scrupulul il fac sl-i devini aceastS- situalie i-mposibill'
el nu mai poate sl .ptia altora ,,ce-nu ,*tS" - "ztt sagen-brauche was ick
nickt ue,iss,,. r)ar ce ;|ffi l"ii"iti" r'".rst'? Iat;. cum o spune eI insu;i, defi-
nindu-;i dorinlele zrzltoate :
Dass 'ick erkemne' uas die Welt
Im Innusten zusammenktil't'
Sckau' al'Ie Wirkenshraft tl'nd Samen
Uncl tu' nickt m'ehr iti Worten kramen'
6 -usustin. De ciailate De i, t, 22 si XIi' 3'
t it?t.tin. De uera rrligione' 23, n' 44'
8 Matei, 18, 7.
s Faust, I, Monologul.
* Eliberat de orice chin de a $ti,
Fugi I RidicS,-te ! Afarii, in larga !ard' !
498
32. l
I
{
i
Cartea intilnirilor admirabile
Nostradamus, Faust se intreabi: ,,A fost un zeu cel care a sclis aceste semne?"
O f*tt;btir"ite r"iii".""ra t" sufletul lui gi el se simte puternic 9i de
neinfrint:
O dorinla de putere nemirginitl, 9" 3 "I1g"
inse;i-izvoarele viefii "de
."r"
"IirJ
l"i"t1" ;ifat"irt"t';,"it_c_uprinde. Esti gata'si infrunte orice fur-
tuni si naufrasii fer;;;;-;iatitru. V.i^ viala intr&g[, de Ia origine pinS' la
.iirritl^i"it:;;%;";;";. a.iitu"ta. gi in accst'acces de putere, care s6 inlocu-
i"r?a'iririi;"5;";;;?;;;*.J;rJ e;uat in neant, Faust invoci duhurile 13:
Al,l meine S'innen sick eraiihl'en !
Ick fi)hl,e {anz mein Herz di'r ki'ngegeben !
Dw'iisst'! du' nowsst ! und kostet'ei rnein Leben !
(Toate sim{urile rnele sint rlscolite !
Simt c5- inireaga mea inimS' !i se di" lie !
Trebuie ! trebuie [si te ar5"!i], d" m-ar costa chiar via!a.)
Este o rleosebire intre ce i se intimplase lui Iov 9i c.eel ce i se intimpli
l"i F;;i: primul
"r1"
."t."t"t de diavoi numai in fuirclia lui de f[cltor de
,eie, dor neihemat, al doilea invocS- el insu;i d.t'hul'.Sau' poate' am p-utea sPPl"
ci insd"si indoiala;i";*pii.i;ul lui Fausi,;i, ma1 ales,-dorinta neiimitatl de
l"#ipi;r'ffiJ"1 iio.i"t".de putere erau frin elc inse;i_tentqlil iucifericl.
Acesta estc tocmai tipul fausiic pe care Goethe iI creeazd. Mai stim urr caz,
cind cineva a ajuns la concluzia cl ng. ;ti" "i-i.
t I este acela 4L inleieptului
;tt;"i;" Socraie. C*.iui"t"u limitlrii proprii nu-l cluce insl pe acesta la. un
".i
a. iebeliune impotriva inteligenfei sale neputincioase,,ca pe 1.aust, cr Ia
;;;.L.ri;-;ui*a ;i iia"f""pta i" "acoia cu OraColul, cl ,,cel -ii i1!"1:n^-1^f1:
acela care isi dd seama cileI nu preluielte nimic in ccea ce prrve;te lscus,lnla
A;;;.";ie adeuarul".l5 Sint doue aiitudini complet opuse in punctul dc
nornire a cunoa5terii. Pe de-o parte, un act de situare corectl a locutrui pe
i;;;:i";";i'^""11.i""t" ornului^ in nemirginirea .limpului ;i, sliltl]ii ; ;i
"ii"
o.""Jta fixarQa'inceputului de undc e po-sibili cunoa;terea insdgt,-'
;;;;" ; inteieptului gr"., iocmai fiindci era inf elept ; pe de alta, un om allat
#:;;;;;;;i";;t.t"'ui etii.,1., care nu-;i inlelege exict situaiia ;i aspirl,la
""i"iii";;Ji;i"-ri"-a""ri".gului:'rebelul
Fiust", cuprins de setea de a st5"-
irrii""t""i"t1"i" ""tuiii.
Nie"tzsche'16 a inleles cr Soi'ate reprezinti o ,,stare
Bin ich ein Gott ? Mir uird, so licht !
Die Geisteruelt ist nickt ue:rschl,ossen :
(sint eu un zeu? LuminS. mi se face mie!
A duhurilor lume nu-i ascunsl.) 12
Lucian Blaga, P. 52.12 l;aust, I, trad, de
13 Faust, Monol,ogul.
rE Piaton, Apologia lui Soorate,
15 Platon, I6i'dem, 2I e 9i 23 a
16 Fr. Nietzsche, Die Gebtr'Yt der
dev Griechen, t896.
21b.
si b.
iragddie, 1872 $ Die Philosophie imtragisohen Zeitalter
500
