1. Ca pito lu I MI
Sfaturi practice in legHturX cu araniarea,
servirea gi comportarea in timpul mesei
Din tiepuri strtrvechi su existai anumite reguli oare uneori s-au trensfor-
mat ln ad€vdrsts ritualuri cu privjre Ia aranjarea, servires $i comportarca la
mssd, atlt ln ceroul intim el lamiliei, oit gi ltr colectivitdli unde aceasta ss
Bervegi,e lD oomun.
DsaU rn uncl€ amdnuntc sceste reguli au sulcrit modjtiodri dc-a lungul
{impulrri,ln fond principiile dc baze au;emas accleegi, inLrtnd tn patrimon;ul
crlrlrzolrcr umane. Respecterce acestor reguli dol,cdcAtc al . stime fotd do cei
drn jur ou care aervim maso, clt d fald de noi lntine.
]ali deei ctl.eva sfoturi practicelegatedeoccsLmoment al servirii mesei,
- ln{ Aperea ln care Be selvc|te Dasa tpebuie st fie su,icient de spalioas{.
bine jluminatS (ou diverse surie de lumiod attrnal€ d€ tavan, puse io'poreli
sau aFzate pe mes€). bine eorjsite (tie prin feresure, fie prin instalalii spceialb
d€ aer ootrdilionat ln cazul tncEpelilor itai marj), cu o t i,mperaturd'conil an t e,
mo,lcratd. Se_vor respecta cu atrictele regulile de igiene; toale obiectele dd
molilj('r vor li cli mai curat Jnireliinuie. Oroamenrar6a inLeriorului se va face
dupir posibilit5li ti dup; gust, ala tel inctt si creeze o amliantd c , mai ple-
cuu de recreare, utr climal. de desLitrd€re fi de bune dispozjlie.
Ilasa poate avea diferite forme, de obicei dreptunghiulare ssu rolundd,
va fi ocoperitd.u o fa!5 de ma6d.urate. de preteiinld -alba
de dsmasc. Scaul
nele se vor aranja la disLante potrivjLc. Dici priea aproijate. nici pree depir rare,
ne pol lolosr sr ialele de ma3d iodividuale daca masa pe ctue se servpsto Fstc de
cahtat6 superioard, luliruitd.
. ServetelelF,-agezate,n dier6e formc, pot li pusc fie dlre.t pe tarturic, fie
la srioga acesLcia, evpnlual mas.ind feJiile de ptiae sau chiflclc.
Dintre obiectele lolosite petrtru servitul mesei meniionem:
- obiecte ce se folosesc ltr comun ca: solnile, mugtari€ra, sosiera, olivi-
era, ftuctiera, seryiciul petrtru caJea cu lapte, tioiulelril pertru pline E.a. Ei
157

2. - obiecte ce se {olosesc individual ca: farfurii, cegti, c5ni, pahare, teol.
muril qcrvelele E.a.
Io funclie de desljnalia lor, obiecl,el€ de folositril iodividuald pot Ii do
mai multe felu.;:
. lflrfuriil€ pot fi astfcl: adinci (pentru prep*ate lichid€ ca.lde), ,ntinso
mari (penlru pr.paratele cu 6os, cu garnil,uri cers so seryesc ca felul doj), 10-
tinse mijlocii {ppnlru preparatele de desert, hors d'oeumes), lntiDso mioi
(pentru prepsralele de la micul dejun ti ca suporl, peELru cetti, cd-oi, pahare).
Mai pot fi o Eerio dc farlurioare cu diverse destinslii: pentru servirea uEtului.
a gemului! a zsbErului, pentru oase (de obicei la formd de semilund);
- cettilc 6lnt ti cle de mai multe leluri: pentru cafea ncsgrd (100-
200 ml), penlrucslce culaple, pentru ceai (200-300 ml), peDtru bauturi epo-
ritive (50-130 ml), din reramicd;
- psharele pot fi de ililerite capacittrli qi feluri dupd destiDstie, astfel:
penlru serl,bea beuturilor aperitive ti a lichiorurilor (cu sau t&e picjor).
pentru scrvirea vinurilor, pentru s.rvirpa apei minerslo, sifonului, tpiilului;
cupe pFnlru gampanie.u pi.ior, cupe penlru servirea lnebetaLei q,i.;'
tr.lmuriic sinLdemai multe .aLegorii, dupS forma si destiDalia lor:
linguri {ppntru .onEumares prcparslplor li.hidc), aulite (penlru tiieres pre-
paratelorl Jurculile (pentru coDsumarca prepant€lor), lingurile (pentru irre-
pararele li.l,ide dc Ja mic'Il d.juE ti peatru deseduri). Forma 9i dimensiunile
aceslora dilprd io funclie dc ripulile de preparaLe coDsumate. Erisle asrlet t0.t-
mun. penlru: gusleri, prepamLe d. pcqte, preparat€ din parlea a doua a mcoirJni
(lcl'rl doi), hunta..des?rruri {liDSUr;1e penLru prejiluri, ioghelati, tort, zatrdr,
calea), apoi o serie de lr.lmrrri Dcnl.ru coosumarea unor Drenarrte soc.iit6
ca: langtrsle, raci, sl,ridii, mclJ;,'homari, icre negre, brtz'etuii, p"p"oi g.t
(fis. 84).
ilr
(1i)
b
ilrrua hIfliE. 84. - fiptti de tactmo.i forosite la consumarea uno. specialittti de preparate .ulioare
a) p.nkJ liieun-: b pstru rrot.) p.nh nnd r dr, .r Fnn md.i: r) Denh hom&it
h) penw brh4turir , penh pepeni.
I58

3. - -Aferarus mcsci difere to fun.lip de fpld loesei (mic dpjun, dpjuD,
cind, mesc speciale) ea $i do numdrul ti felul prcparatelor ce se vor se'-yi,
de Dumeflrl invitatilor s-a-
Pe lala de masi albn curars sc ascazd farluriile la distan!5 dc J I,5.m
de blatul mesei qi,a diBlflnlc egale lBlre ele. Dcdesult se atcazd Iarluria in-
tins6, deasrpn punindu se farluria adlncd sau cea ttrtfusi mici in luoclie de
prelaratul €e uroeazi a {i consunat la inc€puiu] mesei {fig. 85).
HyvPse€
G><
$u
f,8. 85
- Asezarea m6e'
Taciourile 6e aseaze ci eie ln ordinea ser!irii prapardtelor. La dreopta
imcdial, liogs farlurie cu lima sprc tarfurie se ageais iu6irul p"rh ;;;;;;
prcparalelor din pafi,ca a doua a meniujui, umcazi cu[iLoj p6atru preDa_rrle
de prutc rau lingua (da.5 se scrvcsc prcpar0te tichide calde) si cel mai ia dieaora
cul,,ilul peotru sew;.rea gusl,tuiior. Asezarea lor se poat€ tace iE lirie dreapLa,
tn diagonali sau la zig-zag.
I,3 Btirga, imedial, litrgE farlurie se a9cazd Iurcutjla peEtru senirea pre-
paraLelor dra parlea a doua a mpDiului,6poi fur.ulita pentru pcslp (in.;zul
sererru acesLor prepafttp) gi .el mai la stil]ga fulculj,La petrtru grstare, iD ace-
Iagi mod cun au Josl, aratrjate la parlea drcapte. -
lD lal,a farluriei se a$eazb ta.imurilp Iotosite petrLru seryirFa desertului:
.uljld peotru deserl aqezaL cu trisul spre tarfurie Ei mjnen l sDre dreaDta_ aDoi
furculila petrLru deserl aEczald .u di;rii io sus E'i mir"rr,l dnre suinla li'".t
mai depaH,e tirguila eu mioerut 6prp dr.apfa. Ordioca arei;"i; trirDri.ifol,
de de8erL fali de larlurie poatc raria in funclie de.omDonetrLa dcserturitor
(sprc eremplu, to cazul clnd sF servc,c fructe si Dreiituli se aseazd imedr"t,
Itngs-tarfurie tineurila Si apoi culrrul Si tul.rrild penrru desertl.'
Palalele se ateaze lo faia farturi.i dupa ta.j;urile pentru dpsert, maxi-
InirD patru penhu o pelsoanl, in lfuie dreapfi, itr diaaonaln, in semicerc,
!59

4. ln Ddtrat etc.. in luDrLiP de sps(iul existenl,. La mijloc se a$eazH
-pah€rul
"onr,.,
ao:r- la. dreaDla-sa cpl p.nl,ru rin roQu' apoi cel peDlru vro alD !r cer
i""i tu a.eairra outlaiul pentru 6dutLrra aperiLivS. Paharcle de lichiot sau cooraa
"l-.," a"'[ti"!i l" -ase o daL6 cu
"nieara
uau pufiD mai lnainte'
' Servet€lele. ca.e Dol fi de plnze (ln acesL caz LrFbuie s[ Iie curale' apre-
i.t" ;i ;i,rd;i;; t")';; au li*iei
".
stia,a aqa
'um am mar menliooal anl"erior:
Iie .lirecu oe farturie. tie la slloqa a.Fiteia. Cele de hlrLio 3e lmpaturffic lD lorma
;; i;i.;;ii;i;;;.;;; cu vr-rr'ul s,b rurculiLe, cu baza spre rnJnerul lo.r sau pot
ti pus.:i. pcl'arclc de pe mcsii, 6au poL li puse mai mulle ln suporLuE 8pe'ral€
Dentru qervetrele,
'- l, ,fr.a de a"esle ol,ie.lc dF folo.inl.S personali pe masl sc mai aqazi
o s.rie dF obiecte a.."sor;i dp lolosinla lo.omun: soloilli, musLarieri, servrcru
n.nlru oiDer. suDorturi Dcntru scoliitori. s umiere, cofulele peolru nline,
i","i"ir'ol"L'r'o ,it"i si oiet. ca si o sorie' de objecle ornamentalo: fructipre,
i".rr""ii.", .'""n .uitori, biholtiuri de calitaLe superioar{ (mai alos ln cazul
mcsnlor ocozionale.u initali, Ia divene sJrbltori elc.).-
Cinal la masd se servesc fieparate caro necesite lolosfuea degetrelor Pentru
scoaterea oa.olor, simburilor etc. sevaoiezalndrppLul lie.SJei perso€ne un bol
crsp; rln care se poLpuno fclii de lamliB sau pctale de Lrandafiri) pentru
elitiLul degetelor.
Obiectole de folosiotl comuntr so vor arania ln numfu sufici€al p€ masd'
asltei lnclt lolosiros ior sk se po{t6 lace fdrf, a diraDja pe eei din jur 9i tn ac€lari
timp ctt mai esl€tic.
Serviroo cu preparat€ se face, ,n general. pe psrtea stlngd. Bduturils ll
DreDulatels adus€ De larlurii sc servesc pe padea dreeptl. Urdrnea ln care 3€
ier"iesc cei de la maia este urmd toarea: lalnccput femeile (lntli celc mai lnvbsld,
apoi cele linorc), dupJ a(e€a bdrbalii {tntli cei ln vllsttr ti epoi cei trnel4 9r
la uorru copur.
Reguli de seruitcr I
- sc vor eviia zgomotelo;
- opcraljil€ ee voi iacs cu mult calm 9i indemlnarei. ..
- so vo 6vjta pdlsrea lelci de mas{ sou a lmbrf,ciinrnlul
- ccl co este aa€zaL la m;sl Du va Ii deraljal prce mult;
- nrparotelo;u vor ii atinse sau spucaLs cu degctelo;
* ie va evita umpl€rea larluriilor ou prea mull6 m,ncere;
* nu se va lisa proo mulL limp lDLre servirca a doui preparate ldrtr a8etr'
timentul celui care esLs s6wit;
- preparalele calde vor fi servite totdeauna lD obiecie ds itrventat
cakle, i;x 6nuturile care Be consumd reci se vor Bervi ltr psharo rScite;
- obieotele de loveDlar pentru consum Ei obiec|els do inventar clt coD-
dimente se acluc la masd lnaintoa preparatellr sau a b[uturilor rospectrive;
- obiectele care s-au murddiit- sau au clzut po jos ae blocdieso
imediat.
Se cunoso doui sisteme de servir6: dfuectr !i itrdireci.
I Dobrescn ]]., Balnn€scu C. - TelDica servirii coNumatorilor, Ed. didacticE ti
podagogicn, Bucuregti, 1970.
160

5. Sistemul de servire direct se folose$to de cetre popoarelet engleze, ame-
ricane, nordice, germane. Acesta constd iD laptirl
"a'
ti,"t" op""ofi1u iu ,"r-
virc se efecfueazd de cdtr6 cel csro 6erve9te.
S;BLpmul de servire iodirect esto fotosit de tuancczi. belsied. canadieni-
eleelieni Qi consLS td faptul cd oaspeleie sau consmatorul se"servesle sineur
din preparatele 6duso la mss5 ,i piezental,e do cel care sarveQl€. In'acpsl iaz
prepdra[ele vor ri Insolito ds usLeosilcle de servire coresiunzdLoarc (lut,
cl€tte f.a.).
ln arnbelo cazuri servirca 60 faco pe partea EtlDgd a conBumatorului
(oaspeLelui). La noi se foloseqLe mai deir sjiteoul de irvire direct.
Servirea divprsolor preparato so {ace ssl,fel:
- gusldrile ie aduc montaL6 p€ platouri car€ s6 prcziEld consumatorului
lnalnLe de s$vire oau dfecL oc forfurii oresdtiLo ditrainte:
- preparauelo ticbido caldo lciorbe,'eu"po, borquri, crlme, consomeuri)
a€ aduc ln boluli sau supiere agezale pe o larfuri€ Intins6, dcqsupia punlodu-so
lutul tn,disgouald cu ciugul ti jos gimlncrul spre dreapta qi sr! eer'voso io far-
ruru aolDcr;
.- prefaralc]o-din peql.€ 9€ semesc po platouri montate d6 Ie buohtdrie
porl/o0ateln cazul po$etui tran6at gi ireparat 6au dacd au IosC preparate
Orl peiLele lDlreg 86- porlioneazd ln fsla consumaLorului. penlru scrvirea
4ceBl6I lreparato so foloseso tqclmuri spicjalo Dentru D€sto. Nu se va omiLe
larfurioara FerItIu aage, csJQ gg aqeaz4 Ia sttngi farfurioii
- preparatelo Ctr B06 60 aduo lu lequmierp sou po platou. duptr oaz. se
servcsc cu clettele fi apoi cu lingura peniru sor, ogezlldulae h farfiirii tntinre
mou;
. -- frjpturilo se servesc ln Iarfurii lntiDse meri, cald€. Acestea se consumd
d0 obrcor Imprountr cu legumo crude (salato), fiorto sau conservate. Salatele
€0 aduo ln Ba.latierc, co s€ sgeazd p€ masii;
. - rnaiDto de ecrvireq desertuiilor se va ilebarasa ma6a alo obiectele fo-
losiLo- antcri or, ldslndu-se numai taclmurlls pentru aes;i ;i ;"I;;i;;;;-mlerole. Ijcselturilo se aduo fie montate oo Dlirtouri. Ii€ tn frircl;ier. {ini.r.tp)
IIe direct ln farfurii. Unele frueLe 1ctrpq_uniJe, zmeura, fraqii) se seiveso ,ii
compot,rerd ImpreuD[ cu fritc{ ti za}rer. Inghe!.ata se eervlsie ln cuoe care
sIDu aduse pe llatou gi so ageazd pe farfuri6u,e 6uport po i)asd. Caf;eus se
8€_rv-cabe ln ceiLil.sre se adua pe tdvd, agoztndu-Be ipoi !o tarfurioare supori
pe masa.
Regult de comportare tgientce ,l ctvlllzat; Ia masl
* Cei care au ldctrt un efoft fizic 6au intelectual prea mare yor face o
pauze de uo sfer1, o jumdraLe de ord r"et oulln. tnainle de a
";
,";r, i; ;;;.
In ace3|, timp slDgelc va puteo Ii dirijat ao ia;rcier sau de Ia sillemul mus_
cular larnreelul l,ubului_ digc8tiv. asiguriod o bund desfarurare a digestiei.
- tnartrLo de masi csle obligatorie spilarea pe rnfini cu apd 9i iipun.
-. - Prezenlarea la masd se va Iece tnir-o tinuid coresnunzdtoaie. ltrsri-
tr[ar in aemn dc respp.t tsli de cei dio iur, chiu.ctnd aceirta so eteiLueiztr
in cercul ial.im al lamiliei.
tl - ^unenralh
lattonaH
161

6. - Pozitia corpului va fi dreapl,{' cu Loald coapsa asczalS pe.s'suo' Dr(i
p".u ap"oap" njci prea departe de masi, p^eoLru a evrta. pararea
'-1:..:t:-:)';;;,; *; sceDaia€ Lscimu-rilor pe ios Capul posLe Ir aPreeal.pulm spre
r,"r',.4 dar nu irrea mull, ci nu lndotnd spatele ln Liropul- serYrtr' lu 3e !a
sJcu coatete od mas6. Se va cd',1'a pe cil' posibil 35 tru se rncomodeze.veclorr'
- Servel,ul se sseaza pe geounclu' Du la gil' trru la buLoDrFra' L gxra
rp rinc iu Lrei deqels (ca !i cr;ioaul), ducindu_se Ia gurl cu vlrlul lurcuxla
." i.i." r.
"tl"t,
fi .ulil,ul io drcapta cind trebuie tdial6 carnca aau alLeeva'
i:, ";';.; ;;;il;;6;i;",r,u
""
L."b"i" triaLd Ei cu aJ doilea rix'h bine cu de-
:i,,i':;;, ;i;i#;id";;;;';;",,r ian.i) !e ere"tu"azri lranearea'.carnea
"'Iih"*,'-.ii,"ii
#.il"a "".J "oo.,,-s,
bu'5tic6 cu burdtics' tru dB la ln'e-
rrrt. l-i"gu"i!r'ue rine cu degelul Ina-re 9i ardt5tor, rolnurndu_o cu cel mlilo'
;iu {ca un creioo).
-" ': Lii;;;;;-"" "ereeete
ma3a, tacl-lourjle 6e lio deasupra larfudei, fdrs
a Ie rjdira cu v'irfut in sus E4r s gesl,icula cu ele' C'rnd 36 bea' ta'iman'rl€ 3e puD
".1".i',"ie rncrucitate. furculitaln sllnga cir diol'-ii ln sus Ei culrLut-ln dr€apua'
'n',ne t".miaarea ie.riii felului de mtncarc, furculila se puae cu dmlu ltr Jos,
Da;lel ou cutiiul pe farfurie
"*'] pir*i'."
",i*
1t lr"ati .ia pe mrsurd ce 6e cotrsumd' Nu so taio crt
""ti[rl.'trici-;;
.;;c"it;a ai" lr"ufa. Nu 6e mdDlncd di plins laaiDi'€ dg
servirea orimului lel.--'
- Sireiil se serveqi,e decli cu ua taclm nelnhebuinlat 3au ou
utrul sDecial.
'-*-'iiiti"t se scoate lneinte pe farfurie ti apoi so htinde pe pline'
- Nu sevalncdrca gura cu prea multd mlocare o dat[ Nusevame3l6oa
. nrr, deschise, N'r sJva vorbi t0 timp ce se menlacd'
' '- No
""
vor tnqhili bucdii nemesl,ecate. Masticslia 3e va laco clt Dal
biDo Dosibil, cu guralnchisd cca 40 gecunde.
- "-:-d; ;" ;rit* ;";sumul de slimente prea fierbinli seu pree reci'
- SuDa nu se ve sorbi. lnainl,e de a bea din pa-hat s€ va 9terge gura 0D
Fcrvotelul icatru a nu rlmlae urme de mlacare pe pabar'
'
- Se'vs mlnce incet, cuviincios, ftud lecomie Se va bea,-lD geoeral'
ceea ce sc ofer5, dar putin, nu firn mesuld, peni,ru a nu dev€or obleci os [a-
ritate Dcotru cei din iur."-_'-'i.
"."
.tit, *'ctl oosibil disculiile tn cootradictoriu la mase, lecLure
ziarutui. nrivires tekivizoruiui sau certdrea copiilor ln timpul mesei' lnhutlh
loaLe aceitea duc la sciderea secreliei Psihice gosLrice cu lngreuicrea dlgestrer'
- Dacd se prezinli un tel d6 mllcare caft au Place 30 vor cera scuzo
celui ce il serveate ci nu posle servl.
- Nu se va rlde ln hobol,e la masd.
- tl" "u ",
gt""g" p" -,1"; pe lala de mase qi tru se Yor arutrca resturi
pe jos sau su} mas5.
' '- Nu so va tusi. sLrdnul,a, cEsca eau sufla nasul la masS Clod nu 8e
poate evita areasta, se ya acoperi fala cu batista tntorciodu_se capul lotr-o.
parte.
,, - tt"
"u "o"
lua alimente dc pe Dase pentru a t€ bdga ttr buzunar'
- Dac6 se selvetle uo pr.parat care tru se gtie cum sa se m[nlnce 80
vs allepla se inceap5 ceilalli, apoi se va servi-
162

7. - Nu 6e mdnhce cu cutitul .eea .e fuebuie rDJDca[ co furculiLa.
- La sfbsitul mesei s6 mullumcgLo gazdei peotru masd.
- Cel iovitat ca oaspete nu se va ircuti imediit dupe re a tcrmioaL masa-
ci va mai sta ccl pulin{/2-| or5 dupe aceasta-
- Dupd masd eslo necesar uo repaus de o iurodLate-brei slcrturi do
ord. Masa de seard se va servi cu 2-3_ore inainle'de culcarc.
;- Spela-rea pe dinti este obligatorie dupe fiecare Dasri.
.. ln coulmuarg prezenL5m clleva notiuni de felu.l cum se m5r DCd utr.ls
alrmente sau preparate alimctrtarer.
^ " - SandrifMiLe mici Bo mdntncd cu mlna, cele mari se Laie .u culitulp€
farturioari -
- . - Dulcpala ti niarea se scrvnsc Jin vas cu lingura spFriald, se pun pe taj_
furioasi, apoi d.e aici se lntind pe piine.
- Pladnta cu bfinzil se manlnca cu mlna clnd este do dimeasiud mi.i
ln caz contrar, ss recurge Ia furculild qi cuLit.
- lllezelurih se sepad mai tntti de coaji cu furculila ti cuiitd, apoi se
taie ln bn.nri
-Oudle'noi se servesc lntregi tn p5hAre)e sDecjale Duse De farfurioart-
Se apargs vlrlul lovindul lncet cu liniffiua gi s; hdepirrea;d bucf,tile do
coajd, astfel lnclt coDtinul,ul str Dost{ fi soor usor eu linsu;ita.
- Stril.til.or li se scot, eai tntli cu lurcutita intesfitreli ei branhiite rsn,
de rccunoscut dup{ culoarea lor tEchist. Se eoo;rto apoi stridii din scoi"e'. alr-
prinzlod-o diD articulatia ei ou lama unei furculit e ;pccialo si s€ mdntni: d6
obicei cu zcamd de lrmlie. Normel osts oa stridia's5 s€ s;IvesscU la mesl
gala cur4at{ de intestino fi branhii, lSstndu-se lnsA ln lcoice. nedosprinsl do
acee3ta.
.- Crce4ii sltll da obicei seNili litr5 carapace, mEi sles clnd iDtr[ tn com-
pozilio unui,,horo d oeuBe". La mesele mai pulin pretentioaso. crevetii so
curd!{ cu mlne, respectiv se rupo capul, cu c;ro'ocdzie ies'gi inteetineio, 9i
apor se curalii carapacea.
- Ld crql languste $i htmati 6a rup cu mlna articulatijle Bi aDoi. cu ufl
alegle Epccial, eo 6parg oasolg Qi se scoet; ccrDca din cosul Dicptuliri. din oi-
ciosre 9i coadil. Camea ecootoi crust0ce€ Bc mAntncd cu'bu;Ati de Diino Dit-
jiL6, uosd cu unl (bolul do qpd penLru ctdtjLul desetelor esto 6bls;toriu):
- Anghinarea ao dealaod cu mlns, fiecsr€ frun"zd fiind muiatdin sos. AuDl
cere se aco&Lo cu diDtii partoa sueulentd. partea de mijloc se seruagto airoi'cu
luculil& (bolul cu apt ests trecesar).
_ - Spatangheld ss DdtrlDcd ln mai mults feluri:
a) se apuc{ cu un lervet eapitul eTos oi so muscd din Dartea oous6_
. b) s€ prindo cu mloa dreapid tntr:o fu;culill 9i alrr,a;i ae a d'oua, la
mlna sllnge, se duce le gurA_.
,. , c) Go apucC. cu mlna dreaple li se suslino cu o furculile, h mlDa sllDgtr
,(bolul cu aptr obligatoriu).
d) .u o singurd Iu&utiid, ctod stD[ de dimcrsiuni loici.
- ('onsoneuilz s6 sorvesc ln r"pEti, cu Iinruri de suoi mici. A doua iuml-
tate se poate bea dleet diu ceat.d. Nu se pund niciodati ptile tn consorireuri.
- ,n"ao",, w]i.o.,somir V. - Rcsrri de prorocor qi comporta$ Io societa,e, EA
ttiintrilic), .Bucurcsti. 19?9.
163

8. Tn lichidele lierbioti Du se 6ulle petrlru a le ricii se alleaptd pi-oe se Id'
""* "d"#":?;i;;ou ""
aplea"a ient.r a coosuma si ultinere lpS,1' , -
" '" 'l-p"it se o;ninc{ eu lacimuri spe'iale de pesLe oasele 3e eumrna oe
ll,y:r"f m","q1"t*["]:*{**l'".',t:fr",-,-#;,:.,'"ffi ,"T,;:;:'
- La nelci, camea se scoaie cx -o
Iur
s*s. Dipe'i,;; "t;p'+e
cu smur din^eochuie**ffi1;.J,i,ir"i
r, l:
;ai putii pretentioaEa' cafllea 3e poa16 r
soar6e sosul din cochrr.. t culita Bi cutitul, chiar dac6 gazda
- Pasdred se menincd de oblcer cu I
"
o,*Ifr#i"rli#t-, +' bi""i" ""
p"t ap,ia du roina o,moi iatr'o socte'
tatn lol'im5 rt, Bi eu liosura sau drpd obiceiul
- fit aroanrlz se mElrincd cu lurcu
ld;#,,;:i""";*tutu-r"g"g::-l:lxT,Ho*:[,i"ffi ll].ff :ffi frru,i;
iAn in litrsurd cu Dha sting5, aluiraou_trc
i,i'r"r"i"i" i,.'i rurcrniia, ei se.ljne !4r'ical si se invlrteql'e pulnr proa
ii"ilii:i,ii;rii" a; macarda-oe s-a lorigurat ltr ju;d ei' dupa care se duce
'^
*!'r,r*ro
t"sl,oarre cu mins slingS. acoperindu-se cu
'ea
&eapLdr asl'-
r"r
"",ifi
l'Je"i,"ffi peas"a tn rxtun'^tie-aslm""";
S":t":"",1[,t;,".';trilor anrtorul unei lurculile tutroduse m ca]
"?,"'#rJiu**:.J
pr,a ce zeama 3e s'urpa atit cll' dodo'
- Cafea&a Noatd sau
'eardr
3e soru_inceL lerd
^ici
un zgumol Lrngunla
""
Jr:#';l##;'ffi "1'" '"
i'"",
"i '"
p*" pe fadurioard imcdiaL ce za-ua-
B,l A fosl amesl,pcal. .e
us.ale se mimiDca cu mlnq iar .els
- Prdiitl$ila $i prudDsele de p.otlserl
crr creo5. cu fuculita sau lmgunla: - ln oatru pd_rli Ei apoi se iau succesiv
- Merele s; petela se lare c1 culll'ul
",
fr*rl"lr. "i,lii,a,-fe
cu culil'ul' ln conlinuare' se ortuince lot cu lurcu-
liia. txitrdu-le ,n bucSti cotrvenaD e'
"'"'
-Zi**ti,. -;'r'"a "o -i"" dacd au laci codit'5' Dacd tru' 3e seF
ve"", a""Jditt,.cu r.iq"i sau qampanie' mi,i(iodu-'a",i'o,HfH";?",
* or-",
- Slraswii si .;rdfel? 3e mani'ca (
u,*'illfi?rji"tio" i? s'-e si
'"-p;
p"
^*si"ea
tarturici sau in la"turroara
"'""'3'rr"t""r, ." lio cu mina sHsgd Qi se taje in douS' se scoate stuTburele
"' "'J!i.#!f1,"*;r ":';:.:'t r.*:1 331# iHi**f J'i #ilk""'
spoi fiecare b lafle ' ' -' - retg de (oaid cu un culil' si apoi cu
- Po arulrlg $i mdnd'tttl ele ae c
-tr;;#;;fiil;'P;i a"'t*""
"o 'q*iofi'
ln caz conr'rar se rolosesc r,rcu-
'
li(a gi cu[itu].
- Bananet!)r li se tdllure coala cu u-o culil' 9i se manin'5 cu lurculil'a
ri Nt!.di
*" nii ei o oa,o,{ ::,"^.:::T l:lli."Ei%i*";H":: il;:*rr"d^fi lTi',l
nnr*rrl numai cind miezul este prea ia
ndnince $ cu linguri.ta'
Enache Georgeta