Biblioteca Academiei Române este cea mai veche bibliotecă națională din România, având 146 de ani de activitate neîntreruptă și un patrimoniu excepțional cu colecții unice la nivel național și european. Aceasta joacă un rol esențial în edificarea societății cunoașterii, oferind resurse în diverse domenii, inclusiv istorie, arte, literatură și științe umaniste. În plus, biblioteca participă la inițiative naționale și europene pentru digitizarea și promovarea patrimoniului cultural.

1. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Potenţialul patrimonial
al Bibliotecii Academiei Române
în contextul societăţii cunoaşterii
Chişinău, 30 octombrie 2013
Svetlana Căzănaru
Carmen Dobre

2. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societatii cunoaşteriii: octombrie 2013
Biblioteca Academiei Române
Sediul: Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti
 Cea mai veche bibliotecă cu statut naţional din România:
146 de ani de activitate neîntreruptă
 Cea mai bogată bibliotecă din România şi din Europa de
Sud-Est
 Patrimoniu de excepţie: colecţii unice la nivel naţional şi
european

3. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societatii cunoaşteriii: octombrie 2013
Anul înfiinţării: 1867
Contextul înfiinţării: unirea principatelor şi constituirea statului român,
lipsit la acel moment de instituţii cu forţă de iradiere naţională
Biblioteca Academiei Române
Instituţie cu misiune şi reprezentativitate naţională, menită să
contribuie la progresul unui stat modern, prin contribuţia elitelor
pentru care se constituie în furnizor de informaţie.


4. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
„Pentru Europa patrimoniul cultural este o resursă stategică ce
poate juca rolul pe care îl are petrolul pentru ţările arabe.“[1]
(Gianni De Michelis)
De Michelis, Gianni. VENIVA ESPRIT Project and the Cultural heritage as a
natural resource in the 21 st Century, apud Florin Filip, Societatea Informaţională –
Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România. Bucureşti:
Editura Expert, 2001, p. 144.
[1]

5. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Structura patrimoniului
Bibliotecii Academiei
Române, pe colecţii,
introduse parţial în
sistemul integrat de
bibliotecă ALEPH 500.
Cifrele datează de la
începutul anului 2011

6. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Domenii ale cunoaşterii acoperite de patrimoniul
Bibliotecii Academiei Române
Zonele de interes cele mai importante, derivate în mod firesc din
structura conţinutului documentar, se circumscriu cu deosebire
domeniului cultural, de tip umanist, privind:
 istoria
 artele şi istoria artei
 folclorul
 istoria cărţii şi a tiparului
 literatura
 lingvistica
 geografia
în spaţiul românesc, cu extindere către Balcani şi Orientul Apropiat,
cât şi vest-european şi chiar extrem-oriental, până în Japonia

7. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Eşantion de domenii de cercetare cu o bogată bază documentară
în colecţiile Bibliotecii Academiei Române
 Istoria românilor, cu multiple subdomenii, teme şi specializări
 Antichitate
 Istoria Balcanilor şi a popoarelor din Balcani: greci, bulgari, sârbi,
albanezi etc.
 Legislaţie şi istoria legislaţiei româneşti
 Istoria învăţământului românesc
 Istoria tiparului şi a cărţii
 Istoria artelor plastice româneşti
 Istoria graficii occidentale

8. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Exemplu 1
Evul mediu românesc, întemeierea şi funcţionarea statelor române:
 colecţia de hrisoave şi documente domneşti (emise în cancelariile
voievodale de la curtea lui Ştefan cel Mare, Matei Corvin, Constantin
Brâncoveanu, Simion Movilă, Alexandru Scarlat Ghica etc.)
 colecţia de peceţi (http://www.biblacad.ro/galeriiBAR/ex02.html)
 colecţia de hărţi şi planuri de moşii (ex.: Plan geometricesc a[l] moşii
Făcuţii din ţănutul Eşii a Domnului Spatarului Iorgu Harturar, 1842)
 colecţia de monede medievale din Ţara Românescă şi Moldova
 colecţia de stampe (Portretul lui Matei Basarab, de Willem Hondius,
Călăreţ valah la 1606, de Abraham Bruin)
 colecţia de muzică (Tiberiu Brediceanu, Marşul lui Mihai eroul, G.
Briaschi, Cântec ostăşesc atribuit lui Ştefan cel Mare

9. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Exemplu 2
Istoria cărţii rare
Colecţia de incunabule, valoroase atât prin ornamentaţia manuală,
ilustraţiile xilogravate şi legăturile de artă, cât şi prin completitudine şi starea
de conservare:
o italiene: Etymologicum magnum Graecum (1499, ediţie princeps
Veneţia, tipărit de Zacharias Caliergis), Hypomnemata in Aristotelis
categorias Graece (1499, ediţie princeps), Hypnerotomachia Poliphili
de Columna Franciscus (1499, tipărit de Aldus Manutius Romanus, cu
170 de gravuri).
o germane: Aeneas Sylvius Piccolomini, Epistolae familiares (1481),
Liber Chronicorum (1493, cu peste 2000 de xilogravuri reprezentând
ţări, oraşe, portrete) tipărite la Nürenberg, în tipografia lui Anton
Koburger.

10. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Exemplu 2 b
Istoria cărţii rare
 materiale preţioase pe care s-au tipărit: mătase, pergament, hârtie
japoneză sau dimensiunilor excepţionale
 ediţii liliput:
-Sanders D., Konversationis-Lexikon – Berlin, 1896 (33x24/8mm, 465
p., 175.000 cuvinte),
-Tudor Arghezi, Poezii – 1934
-I.L. Caragiale, Versuri, 1935,
-Mihai Eminescu, Luceafărul, 1933
(toate ediţii format timbru poştal, editate la Mărţişor)

11. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Exemplu 3
Istoria graficii universale
Desenul italian
- colecţia de stampe şi desen (Bandinelli, Tizian, Vasari,
Guercino, Guardi, Salvator Rosa),
Din care, pe platforma European Library
440 de desene italiene (sec. XV-XX)
+ 3010 de desene, gravuri și fotografii de artiști străini
privitoare la Țările Române (sec. XVI – XX)
+ 300 de desene ale lui Nicolae Grigorescu
(http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/)

12. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013

13. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Biblioteca Academiei face parte din:
 o platformă europeană: Europeana Library
 două platforme cu statut naţional:
- Biblioteca Digitală Naţională
- Dacoromanica

14. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Biblioteca Digitală Naţională
Iniţiativă: Ministerul Culturii, 2009 (pilon tematic „Biblioteci“–
versiunea 01/30.10.2009[1]), parte componentă a bibliotecii digitale
europene
Scop:
- protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional
- promovarea colecţiilor
- lărgirea accesului la informaţie
Principiu: partajarea digitizării resurselor - fiecare bibliotecă
identifică materialul digitizat în funcţie de valoarea documentară,
reprezentativitatea pentru un anumit domeniu, o anumite perioadă,
regiune geografică gradul de interes şi adresabilitate.
Biblioteca Naţională a României. Comisia de specialitate pentru digitizare - pilonul tematic "Biblioteci". Ghid de
digitizare - pilonul tematic "Biblioteci" : versiunea 01/30.10.2009.
[Citat: 20.10.2013]. Disponibil:
http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Ghid%20de%20digitizare_Pilonul%20tematic_Biblioteci_versiunea01_25_11_2009.pdf
.
[1]

15. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Dacoromanica
1999 – 2002 – 2004 – 2007
Iniţiativă: Biblioteca Metropolitană, 1999
Proiect preluat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002
Componenţă: 4 biblioteci[1]: Biblioteca Academiei Române,
Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Centrală Universitară şi
Biblioteca Naţională
Proiect stopat în 2004: lipsa finanţării
Reluat în 2007, ca demers instituţional independent în raport cu
factorii guvernamentali. Parteneriat Biblioteca Metropolitană
Bucureşti – Biblioteca Academiei
Rotaru, Florin. Biblioteca virtuală a României: adaptare după "Gallica". [Citat: 20.10.2013].
Disponibil: http://www.bibmet.ro/Uploads//9_2010/114424.pdf
[1]

16. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Situaţia actuală:
- acţiuni de tip individual sau de grup restrâns
Consecinţe
-compromiterea realizării unei platforme unice, pe principii de
eficienţă
- contribuţia adusă de fondul patrimonial cultural românesc la
Biblioteca Digitală Europeană este neomogenă
- nu se urmăreşte gradul de interes al utilizatorilor pentru un
domeniu de cercetare

17. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013

18. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Prezentare
cibernetică a
convergenţei IC
(instituţii culturale)
cu TIC (tehnologia
informaţiei şi
comunicării)

19. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Societatea cunoaşterii
-se defineşte în termeni de:
SCOPURI
ACŢIUNI
CORPURI DE CUNOŞTINŢE
Cunoaşterea este privită drept capacitatea şi abilitatea
oamenilor de a acţiona.

20. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
2003
Acad. Mihai Drăgănescu:
„În studiul meu pentru ESEN I[1] din anul 1999 constatam
starea de subdezvoltare informaţională a României şi
lipsa de voinţă politică, nu de bună voinţă, în contextul
unui declin economic periculos.“[2]
2 categorii de vectori
 Tehnologici: internetul şi cartea electronică
 Funcţionali: managementul cunoaşterii
- valenţă operaţională
- valenţă morală
[1]
[2]
ESEN: Evaluarea stării economiei naţionale, proiect al Academiei Române.
DRĂGĂNESCU, Mihai. De la Societatea informaţională la Societatea cunoaşterii. Bucureşti: Editura Tehnică, 2003, p. 2

21. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Societatea cunoaşterii
2005-
Societatea informaţională
1990-2000 (2005)
Societatea industrială
Început sec. XX - 1980 (1990)

22. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
„Pentru Europa patrimoniul cultural este o resursă stategică ce
poate juca rolul pe care îl are petrolul pentru ţările arabe.“[1]
(Gianni De Michelis)
De Michelis, Gianni. VENIVA ESPRIT Project and the Cultural heritage as a
natural resource in the 21 st Century, apud Florin Filip, Societatea Informaţională –
Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România. Bucureşti:
Editura Expert, 2001, p. 144.
[1]

23. Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013
Svetlana Căzănaru
Carmen Dobre
Bibliograf
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE
Calea Victoriei, 125, Bucuresti
tel. + 04.021.212.82.84 / 1141
e-mail: sveta@biblacad.ro
www.biblacad.ro
Biroul Comunicare Media – Evenimente – Editorial
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE
Calea Victoriei, 125, Bucuresti
tel. + 04.021.212.82.84 / 1119
e-mail: comunicare_media@biblacad.ro
www.biblacad.ro