Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia

1. Analiza de conținut
lector univ.dr. Adriana Stefănel
sadriana_fjsc@yahoo.com

2. După acest curs veți putea să:
 Definiți metoda analizei de conținut și să identificați dacă subiectul pe care intenționați să-l
cercetați se pretează la o asemenea abordare
 Prezentați avantajele și limitele metodei
 Prezentați detaliat etapele de cercetare
 Realizați practic o cercetare bazată pe metoda analizei de conținut
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

3. Definiție:
 Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în
scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia
(Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157)
 Analiza de conținut: tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ.
ATENȚIE: nu doar textele pot fi analizate prin acestă metodă ci și
documentele nescrise (desene, caricaturi, imagini, etc.).
Materialele analizei de conținut sunt practic nelimitate: discuții de
orice fel, manuale școlare, articole de presă, discursuri politice,
anunțuri publicitare, etc.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

4. Exemple:
http://www.whomakesthenews.org
Chelcea, S., 2007, p.572
http://www.unicef.org/romania/ro/STUDIU_de_GEN.pdf
http://blog.lib.umn.edu/cspg/smartpolitics/20
11/01/a_content_analysis_of_barack_o.php
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de
continut

5. Avantajele analizei de conținut:
 Rigoarea: depășirea impresiei, al afirmațiilor fără acoperire empirică
 Evoluție comparativă
 Caracterul neprovocat al artefactelor studiate
 Cost relativ redus
 Accesibilitatea : studii ”la distanță”
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

6. Limite ale analizei de conținut:
 Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză;
 Interpretarea atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus investigației nu
se rezolvă doar prin relevarea tendințelor statistice.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

7. Factori favorizanți ai dezvoltării metodei:
 Exigența procedurilor de validare fiabile
 Grija de a identifica mecanismele de influență prin intermediul mass-media
 Curentul structuralist
 Apariția societății informaționale
 ”Explozia” siguranței statistice
 Ascensiunea limbajului informatic
Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.298
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

8. Etapele analizei de conținut :
 Planificarea cercetării:
 Identificarea teoriilor ce configurează tema
 Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării
 Conceptualizare, operaționalizare, sistem de
codare (schema de categorii)
 Eșantionare
 Culegerea datelor
 Codarea datelor
 Analiza fidelității codării
 Analiza datelor
 Analiza de frecvențe (ocurențe)
 Analiza de corelații (co-ourențe)
 Analiza de tendința
 Analiza de contingență
ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate pe
analiză de conținut este ca înțelegerea
materialul analizat să depășească lectura
obișnuită. Acest lucru este posibil doar
dacă se iau toate precauțiunile necesare cu
privire la rigoarea științifică.
În funcție de materialul ce trebuie observat și de
problema pe care caută să o rezolve, analistul are
la dispoziție un dispozitiv de operațiuni, cum ar fi:
clasamente, condensările, adunările, numărarea,
indiciile și altele. El este ca un bucătar ce are la
dispoziție o carte de rețete: inspirația de moment și
jongleriile nu sunt excluse, bucătarul încercând să
obțină un preparat cât mai bun. Analistul speră la
o interpretare finală temeinică. Bucătarul adună
ingredientele în vederea unui amestec subtil.
Analistul elaborează ipoteze pe care speră să le
dovedească pe materiale simbolice. In ambele
cazuri, exisă un demers bazat pe răbdare, iar,
uneori, există momente de impas, de rateuri dar și
de reușite.
Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord)
2007, p.299
+10%
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

9. Schema de categorii:
 Conținuturile comunicării urmează să fie clasificate, introduse în rubrici sau clase (categorii)
relevante
 Stabilirea sistemului de categorii decurge în mod logic din ipotezele ce trebuie testate sau din
întrebările de cercetare
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Atunci când nu sunt utilizate categorii
standard, analistul procedează prin
încercare și eroare creând o schemă de
categorii originală.
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Reprezen
tarea_violentei_1-3_100310.pdf

10. Unitățile de analiză:
 Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune determinarea unităților de înregistrare, de
context și de numărare.
 Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată și
introdusă într-una dintre categoriile schemei de analiză.
 Unitatea de context: acel segment al comunicării care permite a se vedea dacă
unitatea de analiză are orientare pozitivă, neutră sau negativă.
 Unitatea de numărare: are funcție de cuantificare.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

11. Unitatea de înregistrare:
 Cuvântul sau simbolul constituie cele mai mici
unități de înregistrare.
 De cele mai multe ori, tema – o aserțiune despre
un anumit subiect – reprezintă unitatea de
înregistrare cea mai convenabilă.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
ATENȚIE: unitățile de înregistrare foarte mici nu ajută
suficient la înțelegerea mesajului.

12. Unitatea de context:
 Mărimea unității de context este condiționată de mărimea unității de înregistrare;
 Unitățile de înregistrare pot fi reperate în contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de
președinte… președintele Traian Băsescu nu…) și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost
reperate unele cuvinte nu este o informație valoroasă.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

13. Unitatea de numărare:
 Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața, durata).
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o expunere
pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De asemenea nu
este lipsit de interes poziționarea sau durata unei știri în
cadrul unui calup de știri.

14. Constituirea corpusului (eşantionarea)
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
 Populaţia din care extragem eşantionul trebuie să respecte regula exhaustivităţii
 Eşantionul trebuie să fie reprezentativ şi să respecte regula omogenităţii
Corpus:
ansamblul mărturiilor comunicaţionale supuse
procedurilor analitice

15. Procedee de analiză a conținutului:
 Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale unităților de
înregistrare în sistemul categoriilor de analiză.
 Analiza tendinței: pune în evidență orientarea față de subiect.
 Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un text.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

16. Analiza frecvenţelor:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
 Operaţiuni specifice analizei de conţinut:
 Distribuţia frecvenţelor
 Analiză comparativă
 Identificarea valorii modale
Frecvenţa: numărul de unităţi de înregistrare ce au o anumită
caracteristică din lista de categorii posibile.
Frecvenţa exprimată în cifre brute este denumită frecvenţa absolută.
Frecvenţa exprimată în procente poartă numele de frecvenţă relativă.

17. Analiza tendinţei:
 pune în evidență orientarea față de subiect
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

18. Analiza contingenţei:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
 Prezenţa/absenţa simultană a două sau mai multe unităţi de înregistrare în acelaşi context
 Calculul coeficientului de contingenţă
Coeficientul C ia valoarea 0 pentru
cazul de independenţă statistică şi se
apropie de 1 în cazul unei corelaţii

19. Bibliografie:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
 Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom
 Moscovici, Serge; Buschini, Fabrice (coord) (2007) Metodologia ştiinţelor socioumane ed.
Polirom
 Neuman, Lawrence (2011) Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approches
ed. Pearson
 Wimmer, Roger; Dominick, Joseph (2010) Mass Media Research: An Introduction ed.
Wadsworth Cengage Learning