Accesibilitatea se referă la gradul în care produse, servicii și medii sunt ușor utilizabile de către toți, inclusiv persoanele cu handicap. Standardizarea internațională joacă un rol esențial în îmbunătățirea accesibilității prin dezvoltarea de standarde care ajută la proiectarea produselor și servicii mai accesibile. În contextul actual, abordarea accesibilității devine crucială datorită îmbătrânirii populației și avansului tehnologic, fiind necesară o schimbare de mentalitate pentru a elimina obstacolele existente.

1. Dr.ing.Ion Irimia ZECHERU Expert CEN/ ISO ECO PETROL CONSULTING Ltd. Conferinta nationala in domeniul standardizarii BUCURESTI, 14 OCTOMBRIE 2010

3. Accesibilitatea reprezinta gradul în care un produs, un dispozitiv, un serviciu, un mediu sau o facilitate sunt utilizabil e de cât mai mulţi oameni posibil, inclusiv de către persoanele cu handicap . ACCESIBILITÁTE s.f. Însu s irea de a fi accesibil. Din fr. accessibilité, lat. accessibilitas, -atis (DEX); ACCESIBILITÁTE f. Caracter accesibil ; ACCESIBILITÁTE s.f. (Rar) Faptul de a fi accesibil ; ACCESIBILITÁTE s. f. însu s irea de a fi accesibil ; ACCESÍBIL , -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge u s or; care este la îndemâna cuiva; care poate fi u s or procurat; care se poate în t elege u s or. Din fr. accessible, lat. Accessibilis (DEX) ACCESIBIL , -Ă adj. 1. la care se poate ajunge (ușor). 2. u s or de înțeles ACCESÍBIL , -Ă adj. U s or de ajuns, de atins; la îndemâna cuiva. ACCESÍBIL adj. 1. abordabil, practicabil. (Un drum ~.) 2. v. convenabil. 3. elementar, simplu, ușor. (Cuno s tințe, no t iuni ~.) 4. inteligibil, (rar) priceput.

4. S tandardizarea internaţională poate fi un instrument puternic pentru consolidarea accesibilitat ii în toate aceste domenii prin stabilirea acel or aşi standarde în întreaga lume pentru produsele accesibile, dispozitive, servicii, medii şi facilităţi. Tema accesibilitat ii este dezvoltat a prin intermediul lucrărilor diferitelor comi tete tehnice ISO prin care se dezvolta standarde ISO conexe. O serie de articole acoperă subiecte cum ar fi accesibilitatea interfaţ ei de utilizator, precum şi accesibilitatea şi posibilităţile de utilizare a mediului construit. Acestea arată ca standarde le ISO sunt instrumente puternice pentru abordarea acestor probleme şi producătorii ajuta guvernele, autorităţile de reglementare, designeri si arhitecti de proiectare a produse lor şi servicii lor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru toţi.

5. Alte articole di n Standardele Internaţionale sublinia za modul de a raspunde nevoilor persoanelor în vârstă şi / sau persoane lor cu handicap şi modul în care produsele şi serviciile pot fi adaptate la diferiţi utilizatori. A ccesibilitatea sta baza tem ei din acest an pentru Ziua Mondială a Standardizării 14 octombrie 2010 – “ Standarde le fac lumea accesibil a pentru toţi ” - şi vor fi evidenţiate la un atelier de lucru internaţional din 3-4 noiembrie 2010 de la Geneva, Elveţia, să revizuiască şi să examineze standardele necesare pentru a facilita dezvoltarea de soluţii accesibile în întreaga lume.

6. Accesibilitatea este gradul în care un produs, dispozitiv, deserviciu, mediu sau facilitate sunt utilizabil e de cât mai mulţi oameni posibil, inclusiv de către persoanele cu handicap. Acest lucru poate fi realizat fie prin proiectarea unor produse, servicii şi medii, care sunt uşor utilizabile, fără nicio modificare sau prin realizarea de produse sau servicii adaptabile la utilizatori diferiţi sau prin intermediul unor interfeţe standardizate compatibil e cu produse speciale pentru persoanele cu handicap. Se poate compara accesibilitatea la problemele de mediu de care ar trebui e să se tina cont la proiectarea produselor şi serviciilor. Majoritatea companiilor de astăzi isi promov eaz a produsele prin sublini erea beneficiilor fata de mediu l inconjurator . Acest fenomen în domeniul accesibilităţii va lua treptat amploare , companiile vor sublinia numărul şi varietatea utilizatori lor, posibilitatea de a beneficia de utilizarea lor şi de a creşte astfel cota de piata a companiei.

7. Problema acces ului la produse si servicii a devenit mai critică odata cu creşterea numărului de persoane în vârstă a l populaţiei. Creşterea prevalenţei şi complexitate a tehnologiei în viaţa de zi cu zi prezintă atât oportunităţi , cat şi provocări pentru persoanele în vârstă şi persoanele cu handicap. Soluţi ile de accesibilitate permit produse lor să fie mai atragatoare pentru public ul larg. De exemplu, cre area aplicaţie i care foloseşte comenzile accesibile ofer ite de un mediu de hands-free util pentru toată lumea .

8. Pentru a fi cu adevărat realizabil a , accesibilitate a trebuie să includă o schimbare în gândire, pentru eliminarea obstacolelor şi sporirea accesibilităţii pentru toţi. O modalitate importantă de a consolida aceste eforturi este prin elaborarea si dezvoltarea standarde lor internaţionale , in acest sens m ulte comitete tehnice ISO fac deja progrese.

9. C um pot contribui elaboratorii de standarde la creşterea accesibilităţii? Sursa cea mai util a de informaţii , utilizat a pe scară largă este ISO/ IEC Ghid 71:2001 - Liniile directoare pentru dezvoltatorii de standarde pentru a răspunde nevoilor persoanelor în vârstă şi persoanele cu handicap . Ghid ul vine in sprijinul elaboratorilor de Standarde Internaţionale, precum şi al utilizatorii lor de standarde - producători, designeri, furnizori de servicii şi educatori - cu privire la modul de a lua în considerare nevoile persoanelor în vârstă şi a le persoanelor cu handicap în standardele în curs de elabor are. A r fi util dacă un serviciu de asistenţă creat de ISO ar putea sprijini comitetele în elaborarea standardelor. Mai multe orientări de asemenea binevenite s unt specific ate in ISO / IEC G hid 71 .

10. A ccesibilitate a WEB depinde de mai multe componente care con lucrează şi aduc îmbunătăţiri componente lor specifice ce ar putea creste în mod substanţial accesibilitatea Web. Fiecare componenta detine ghid specifice de evaluare: - WAI (Web Accessibility Initiative) Authoring Tool Accessibility Guidelines - ATAG; - W3C (World Wide Web Consortium) Web Content Accessibility Guidelines - WCAG; - Utilizatorii User Agent Accessibility Guidelines – UAAG. Liniile directoare WAI - WCAG, ATAG, si UAAG, descrise mai jos definesc modul de punere în aplicare a unui text alternativ pentru accesibilitatea în diferite componente conform diagramei urmatoare:

12. C riteriu l de clasificare este subiectivitatea evaluării: metode subiective, bazate pe judecata utilizatorului; este necesară elaborarea unor chestionare, urmărirea utilizatorului la lucru şi preluarea impresiilor acestuia; metode obiective, bazate pe evaluarea experimentală; se pot utiliza liste de verificare, prototipuri. Un studiu făcut de Ivory şi Hearst (2001) arată că rezultatele evaluării pot varia semnificativ atunci când diferiţi evaluatori evaluează aceeaşi interfaţă, chiar dacă au utilizat aceeaşi tehnică. Pe de altă parte, tehnicile de evaluarea acoperă numai o parte din posibilele acţiuni executate de către un utilizator. Din acest motiv, se recomandă utilizarea mai multor metode de evaluare.

13. Metod a de evaluare automată po ate fi considerat a ca fiind adiţional a şi complementar a faţă de tehnicile standard şi nu un substitut al acestora. Metod a de evaluare euristică cuprinde examinarea pe bază de ghiduri , iar verificarea consistenţei se încadrează într-o categorie distinctă de metode, denumite generic inspecţii de accesibilitate . Evaluarea euristică este o metodă propusă de Jacob Nielsen , este o metodă uşoară , rapidă şi este ieftină. Evaluarea bazată pe recomandări consta intro recomandare de proiectare sau regulă ergonomică , un principiu de proiectare şi/sau evaluare care trebuie respectat pentru a asigura accesibilitatea la interf ata om-calculator a unui sistem interactiv utilizat de anumiţi utilizatori într-un context de lucru dat (Vanderdonckt, 1999). Metode de evaluare experimentală este o procedură empirică care implică un grup de utilizatori potenţiali ai software-ului. În comparaţie cu evaluarea euristică, evaluarea experimentală este scumpă şi consumatoare de timp .

14. Cele mai multe metode de evaluare a accesibilităţii au la bază conformitatea cu ghiduri. Accesibilitatea nu este un domeniu exclusiv al lumii calculatoarelor. A ccesibilitatea îşi are originea în arhitectura anilor 1950, când au apărut barierele între design-ul liber şi cel universal. În general, asigurarea accesibilităţii ajută la înlăturarea barierelor care împiedică persoanele cu handicap să participe la activităţi faptice/ importante de viaţă, inclusiv utilizarea de servicii, produse şi accesul la informaţii (Bergman, E şi Jonson, E., 1995).

15. Accesibilitatea informatiilor/ accesul la informatii a contribuit la schimbarea mentalitatii individului sau colectivitatii. Mentalitate a se leagă de modul în care ne percepem pe noi, modul în care îi percepem pe ceilalţi, înţelegerea drepturilor şi îndatoririlor pe care le au oamenii şi, implicit, le avem. Mentalitatea poate fi desprinsă şi din modalitatea de comunicare cu ceilalţi, din trăirea cotidiană sau acţiunile iniţiate. Mentalitatea interferează cu comportamentul din sfera personală, socială şi publică, cu atitudinea faţă de conţinutul realităţii în care ne mişcăm, cu motivaţia sau motivaţiile care stau la baza acţiunilor. Mentalitatea constituie un produs al valorilor şi principiilor pe care ni le-am însuşit, al educaţiei dobândite şi al culturii în care respirăm.

16. Ceea ce frapează e ste faptul că unele persoane nu au înţeles că pentru a-şi depăşi condiţia este necesar un aliaj de trasaturi foarte bine combinate , un aliaj format din voinţă, perseverenţă, luptă şi nu în ultimul rând disponibili t ate pentru muncă în ciuda lipsei de valorizare corespunzătoare

17. Unii români nu au înţeles că dinamica societăţii prezente este diferită de modelul societăţii terorizate de comunism în care probabil erai forţat să munceşti , iar asigurările sociale aveau iarăşi, probabil, o altă structură. Astăzi, pentru a-ţi depăşi condiţia este necesar să fii o persoană promiţătoare la nivelul studiilor şi la cel al activismului la nivelul societăţii. In acest context nivelul de exprimare este foarte important: Exprimarea orală presupune utilizarea de cuvinte şi fraze în aşa fel încât alţii să le înţeleagă. Exprimarea scrisă presupune scrierea cuvintelor şi frazelor în aşa fel încât alţi să le înţeleagă. Înţelegerea limbajului oral şi înţelegerea limbajului scris presupune înţelegerea de cuvinte şi fraze scrise sau rostite. Bogăţia imaginaţiei constă în numărul de idei produse în legătură cu un subiect dat, şi nu din câte persoane înţeleg ceea ce am spus. Originalitatea ideilor presupune producerea de răspunsuri creative şi novatoare pornind de la o problemă dată, şi nu înţelegerea acestora de alţii.

18. ORIGINALITATEA IDEILOR trebuie s a produc a soluţii creative la probleme sau s a găs easca noi moduri de a proceda atunci când procedeele normale nu sunt aplica bile . Va prezint variantele pesimista si optimista a celor prezentate mai sus, apropos de accesibilitatea la informatie, versus o alta fabula cunoscuta: