cdl

1. COLEGIUL ECONOMIC „EMANUIL GOJDU” HUNEDOARA
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Clasa a IX-a
Profilul: SERVICII
Specializarea: COMERŢ
Modulul IV : PREGĂTIREA UNITĂŢII COMERCIALE
Profesor /maistru instructor: Ritivoi Maria
An şcolar 2009-2010

2. NOTA DE PREZENTARE
Curriculumul la decizia şcolii este, în învăţământul tehnic, un curriculum de dezvoltare
locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul
de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii-
organizaţii locale sau regionale, etc. ). Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului
se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să
joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi
angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de
colaborare cu agenţii economici )
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se
elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii
se pregătesc.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături
de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
• dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Conţinuturile programei sunt destinate desfăşurării instruirii practice la clasa a IX-a.Forma de
organizare este instruire practică comasată - 3 săptămâni , la sfarsitul anului scolar.
Pregătirea practică însoţeste conţinuturile disciplinelor din aria curriculară “Tehnologii” şi
aprofundează competenţele dobândite prin studiul acestor discipline.
Această activitate are ca obiectiv fundamental formarea unor priceperi, deprinderi, abilităţi
specifice serviciilor din alimentaţia publică.
Temele de pregătire practică vor marca sfârşitul ciclului de prespecializare oferind
posibilitatea elevului să opteze pentru una din specializările liceului tehnologic, profilul
“servicii”.
Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru Curriculumul de
dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă
• la clasa a IX-a, modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de competenţă pentru abilităţi
cheie Rezolvarea de probleme, iar instruirea practică va urmări realizarea unităţilor cheie
Organizarea locului de muncă şi Igiena şi securitatea muncii

3. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE
Organizarea locului de muncă şi Igiena şi securitatea muncii
UNITATE DE
COMPETENTA
COMPETENTA
INDIVIDUALA
CONTINUT TEMATIC
UC1
Igiena şi securitatea
muncii
C1.
Numeşte factorii de risc
şi bolile profesionale la
locul de muncă.
Securitatea muncii
• Factori de risc: agenţi patogeni, factori de climat,
substanţe toxice, substanţe explozive, risc de
inundare, prezenţa unor dăunători – prezentare,
exemplificare.
• Boli profesionale: ale căilor respiratorii, ale pielii,
afecţiuni ale organelor de simţ, boli interne -
exemplificare în funcţie de locul de muncă.
• Risc de practică: de îmbolnăvire, accidentare,
invaliditate – acţiuni preventive
C2. Aplică regulile de
igienă individuală a
muncii.
Igiena la locul de muncă
• Reguli de igienă individuală: corporală, vestimentară,
igiena alimentaţiei – aplicare
• Materiale de întreţinere a igienei : igienico – sanitare,
produse cosmetice, alimente de protecţie - utilizare
• Consecinţele nerespectării regulilor de igienă :
intoxicaţii, boli parazitare, toxiinfecţii alimentare,
dermatoze, boli infecto – contagioase

4. C3.
Aplică normele de
securitate şi sănătate la
locul de muncă.
C4.
Acordă primul ajutor în
caz de accident.
Securitatea muncii
• Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale,
avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate –
recunoaştere.
• Echipament de lucru şi protecţie: vestimentaţie şi
echipamente de protecţie, dispozitive de protecţie –
utilizare
Securitatea muncii
• Manifestări în caz de accidente: stări de ameţeală,
leşin, stop cardio-respirator, stări de greaţă,
echimoze, hemoragii - recunoaştere
• Materiale de prim ajutor: targă, atele, feşe,
dezinfectant, bandaje sterile, garou - identificare
• Măsuri de prim ajutor: hemostază,
resuscitare cardio-respiratorie, imobilizare,
poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi
bandajarea plăgilor, transportul accidentatului la cea
mai apropiată unitate medicală – aplicare
UC 2
Organizarea locului de
muncă
C1.Asigură ordinea şi
curăţenia la locul de
muncă.
Locul de muncă
• Mijloace de muncă: materii prime şi auxiliare,
echipamente şi utilaje, instalaţii, SDV- uri – selectare
• Metode de întreţinere a curăţeniei: manuale, mecanice,
semiautomate - aplicare
C2. Aplică principiile
ergonomice în
organizarea locului de
muncă
Ergonomia locului de muncă
• Principii ergonomice: microclimat, economia
mişcărilor, poziţia de lucru – explicare
• Măsuri de reducere a efortului: poziţia de lucru,
succesiunea mişcărilor, dozarea efortului – aplicare
• Microclimat: ventilaţie, temperatură, iluminare,
zgomot - menţinere în parametrii optimi
C3. Foloseşte instrucţiuni
de lucru pentru
îndeplinirea sarcinilor.
Locul de muncă
•Instrucţiuni de lucru: fise de lucru, regulamente, schiţe
simple, explicaţii – utilizare în funcţie de sarcini
• Verificarea sarcini de lucru – comparare, măsurare
• Corecţia de erori: repetarea operaţiei,
ajustări

5. VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea respectului faţă de beneficiarii serviciilor prin tratarea acestora cu diplomaţie şi
tact;
• Sesizarea preferinţelor consumatorilor şi educarea gustului acestora;
• Asigurarea protecţiei consumatorului şi a mediului prin oferirea de produse şi servicii de
calitate;
• Conştientizarea impactului calităţii produselor şi serviciilor asupra calităţii vietii.
SUGESTII METODOLOGICE.
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de practică comasată, care vor fi realizate la
agentul economic. Numărul de ore de instruire practică este de 90 ore.
Numărul de ore pentru atingerea unităţilor de competenţă va fi repartizat de maistru instructor
în funcţie de ritmul de lucru al elevilor. Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice
elevul în însuşirea unor abilităţi practice.
CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare
eficientă).
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care
presupune o probă practică , un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de
observare.
Având în vedere faptul că practica comasată se efectuează la agentul economic, procesul de
evaluare finală a competenţelor se va realiza de către maistrul instructor împreună cu agentul
economic. În acest context este necesar ca maistrul instructor să prezinte agentului economic
unităţile de competenţă şi competenţele individuale pe care elevul trebuie să şi le însuşească.
Împreună ei vor elabora , pe baza acestora instrumentele de evaluare specifice pentru
evaluarea finală. În continuare prezentăm câteva reguli pentru cei ce organizează procesul de
evaluare:
• Fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni;

6. • În cazul probelor practice evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului ,
comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare
sau/şi cu nişte exemple de fapt. Elevul trebuie să îndeplinească cu succes fiecare
sarcină.
• Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi
probe suplimentare ce pot apărea în evoluţia elevului. dacă se utilizează examinarea
orală , evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o
adnotare scrisă de mână şi semnată.
• Dosarul pentru evaluatorul extern trebuie să conţină instrumente de evaluare
complete şi orice alte documente necesare.
.
BIBLIOGRAFIE :
SITE-uri recomandate:
http://cnc.ise.ro/ghiduri/
http://www.upm.ro/biblioteca/Grama/MSSMCursCap3.ppt
http://www.didactic.ro/files/13/igienasipm.doc
http://www.edu.ro/
*Dima D., Schileru I., Pamfilie R., “Merceologie generală”, Academia Română de
Management, Bucureşti, 1992.
*Juran, J. s.a., “Calitatea produselor”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.
*Olaru, M.cood., „Fundamentele ştiinţei mărfurilor”, Editura Expert,Bucureşti, 1999
*Purcărea, A. „ Ambalajul – atitudine pentru calitate”, Editura Expert, Bucureşti, 2000
*A-L.Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc Tehnologie Comercială , Editura Expert, Bucuresti 1999
*** _ „ Meseria de comerciant ”, coediţie Institutul Naţional “Virgil Madgearu”, Editura
Didactică şi Pedagogică, r.a, Bucureşti 1995
*** _” Monitorul Comerţului Românesc” nr. 5 / 1996, Revista editată de Centru Român de
Comerţ Exterior

7. • În cazul probelor practice evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului ,
comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare
sau/şi cu nişte exemple de fapt. Elevul trebuie să îndeplinească cu succes fiecare
sarcină.
• Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi
probe suplimentare ce pot apărea în evoluţia elevului. dacă se utilizează examinarea
orală , evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o
adnotare scrisă de mână şi semnată.
• Dosarul pentru evaluatorul extern trebuie să conţină instrumente de evaluare
complete şi orice alte documente necesare.
.
BIBLIOGRAFIE :
SITE-uri recomandate:
http://cnc.ise.ro/ghiduri/
http://www.upm.ro/biblioteca/Grama/MSSMCursCap3.ppt
http://www.didactic.ro/files/13/igienasipm.doc
http://www.edu.ro/
*Dima D., Schileru I., Pamfilie R., “Merceologie generală”, Academia Română de
Management, Bucureşti, 1992.
*Juran, J. s.a., “Calitatea produselor”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.
*Olaru, M.cood., „Fundamentele ştiinţei mărfurilor”, Editura Expert,Bucureşti, 1999
*Purcărea, A. „ Ambalajul – atitudine pentru calitate”, Editura Expert, Bucureşti, 2000
*A-L.Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc Tehnologie Comercială , Editura Expert, Bucuresti 1999
*** _ „ Meseria de comerciant ”, coediţie Institutul Naţional “Virgil Madgearu”, Editura
Didactică şi Pedagogică, r.a, Bucureşti 1995
*** _” Monitorul Comerţului Românesc” nr. 5 / 1996, Revista editată de Centru Român de
Comerţ Exterior