Strategia cirnateni finala

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A SATULUI CÎRNĂŢENI
2012-2022
Document realizat cu suportul Consiliului Raional Căuşeni
Sprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea
Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate pe
Drepturile Omului şi Egalitatii de Gen
APROBAT
Prin Decizia Consiliului Local
Nr. ______din ____________2012

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SATULUI CÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 2
Autori:
Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică
Coadă Anatolie – primar de Cîrnăţeni
Demean Ana – secretarul Consiliului Local Cîrnăţeni
Savca Natalia – contabil primăria Cîrnăţeni
Catana Sergiu – directorul casei de cultură
Paniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”
Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare
Damian Zinaida - asistent social
Coda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”
CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL
Coadă Anatolie – primar de Cîrnăţeni
Demean Ana – secretarul Consiliului Local Cîrnăţeni
Savca Natalia – contabil primăria Cîrnăţeni
Catana Sergiu – directorul casei de cultură
Paniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”
Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare
Damian Zinaida - asistent social
Coda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”
ECHIPA DE EXPERŢI AI CENTRULUI INFORMAŢIONAL TIGHINA:
Cîşlaru Tudor - Expert în Administraţia Publică Locală
Cîşlaru Olga – Expert - Asistent

CUPRINS:
Nr d/o Denumire Pag
I Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a comunei 7
1 Potenţialul socio-uman 9
1.1 Resurse umane 9
1.1.1 Dinamica numărului populaţiei 9
1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice 12
1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile 17
1.2.1 Populaţia săracă 17
1.2.2 Persoane cu dizabilităţi 18
1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice 19
1.2.4 Minorităţi religioase 19
1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? 20
1.2.6 Persoane în etate 20
1.3 Forţa de Muncă 21
1.3.1 Aspecte ocupaţionale 21
1.3.2 Migraţia forţei de muncă 24
1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului 25
1.4 Servicii Sociale 26
1.4.1 Instituţiile de învăţământ 27
1.4.2 Cultura 28
1.4.3 Ocrotirea sănătăţii 30
1.4.4 Protecţia socială 31
1.4.5 Serviciile sociale 33
1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport 34
1.4.7 Culte 35

Nr d/o Denumire Pag
1.5 Concluzii 36
2 Economia Locală 38
2.1 Mediul de afaceri 38
2.2 Sectorul Agricol 41
2.3 Servicii 44
2.3.1 Serviciile financiare 44
2.3.2 Comerţul 44
2.3.3 Alte servicii 45
2.4 Infrastructura 46
2.4.1 Apă canalizare 47
2.4.2 Servicii de telecomunicaţii 47
2.4.3 Sistemul de gazificare 48
2.4.4 Serviciile de transport auto de pasageri 48
2.4.5 Reţeaua drumurilor 48
2.4.6 Fondul locativ 50
2.4.7 Zone de agrement 51
2.4.8 Accesul la infrastructură 51
2.5 Concluzii 52
3 Starea Mediului Ambiant 53
3.1 Resurse Naturale 53
3.1.1 Resurse funciare 53
3.1.2 Flora şi fauna 54
3.1.3 Resurse naturale 55
3.2 Factori de Poluare a Mediului 55
3.3 Concluzii 58
4 Capacitate Instituţională 59
4.1 Management Administrativ 59
4.2 Reprezentarea şi participarea politică 64

Nr d/o Denumire Pag
4.3 Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească 70
4.4 Societate Civilă 71
4.5 Finanţe Publice 72
Concluzii 75
Concluzii şi recomandări 77
II Cadrul general al Strategiei 78
5.1 Viziunea 79
5.2 Misiunea 79
5.3 Valorile Strategiei 79
5.4 Obiective Strategice 80
III Cadrul operaţional al Strategiei 81
6.1 Obiectiv Strategic 1 81
IV Implementarea şi Monitorizarea Strategiei 85
7.1 Etape de Implementare 85
7.2 Monitorizarea Strategiei 86
7.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare 86
7.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare 89
7.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare 93
V Planul de acţiuni 95
Abrevieri 108

Introducere
Strategia de dezvoltare durabilă a satului Cîrnăţeni reprezintă un document complex elaborat în cadrul
acţiunii Sprijin APL din comunităţile raionului Căuşeni pentru a elabora Strategiile de dezvoltare durabilă în
manieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Proiectul este implementat de către
Centrul Informaţional Tighina (ONG) în 27 localităţi din raionul Căuşeni şi este realizat cu sprijinul financiar
acordat de către Consiliul Raional Căuşeni.
Scopul proiectului este:
(I) promovarea principiilor Dezvoltării Durabile la nivel local;
(II) consolidarea capacităţilor beneficiarilor în Planificarea Participativă pentru Dezvoltarea Durabilă;
(III) asistarea localităţilor partenere în elaborarea Planurilor Strategice de Dezvoltare Durabilă;
(IV) promovarea unei guvernări locale eficiente şi responsabile şi a unui proces decizional participativ.

I. Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a satului Cîrnăţeni
Date Generale, Scurt Istoric
Denumirea: Cîrnăţeni
Anul şi data atestării 1651
Poziţia geografică Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este
amplasată în partea de est a raionului Căuşeni la o distanţă 8 km şi la 5 km de
staţia căii ferate Căuşeni. Lungimea ariei localităţii de la nord la sud este de 15
km, de la est la vest 10 km. Satul este amplasat pe traseul naţional R-30.1
Chişinău–Căuşeni–Ştefan Vodă–Palanca. Distanţa de la punctul vamal Palanca
este de 70 km, iar distanţa de la centrul comercial Odesa este de 125 km.
Suprafaţa totală 3165,11 ha
Numărul de locuitori 2840 persoane
Reţeaua stradală 34,77 km
Primarul satului Anatolie COADĂ
Teritoriul satului Cîrnăţeni se caracterizează printr-un relief de înălţimi plate, care prin pante coboară
spre lunca rîului Botna. Schimbările climaterice depind de direcţiile din care pătrund curenţi de aer:
pătrunderea curenţilor din partea de sud – ne aduc ploaie, iar din partea de nord-est scăderea temperaturii.
În trecut teritoriile înalte ale satului erau ocupate cu păduri şi copaci fructiferi, iar lunca rîului Botna
era inundată favorizînd creşterea stufului, papurei. Avînd aşa floră şi faună băştinaşii se ocupau cu pescuitul
şi creşterea bovinelor.
Satul Cîrnăţeni s-a format în anul 1651, prin sat trecea drumul ce lega sudul ţării cu tîrgurile centrului
Căuşeni, Tighina ş.a. Celora ce veneau de la depărtări mari li s-a potrivit locul de odihnă pentru noapte,
unde erau nutreţuri în deajuns pentru vite, iar sub poalele pădurii se puteau dosi de vînturi şi ploi. Deoarece

populaţia băştinaşă se ocupa cu creşterea bovinelor, bucatele erau pregătite mai des din carne şi se
pregătea mai ales cîrnăciori, de la ce mai apoi a şi provenit denumirea localităţii Cîrnăţeni. Cu timpul,
stabilindu-se mai mulţi locuitori, a început despădurirea parţială a pămînturilor şi creşterea cerialelor.
Legenda Satului Cîrnăţeni
„Odată un mare negustor din Tighina a stat la popas pe aici. S-au oprit şi alţi negustori, drumeţi şi şi-
au exprimat dorinţa că bine ar fi de-ar fi pe meleagurile acestea vre-un tractir, vre-un olac, trecătorii s-ar
odihni şi ar mesi la popas. Marele negustor din Tighina auzind una ca asta a poruncit să se construiască o
prăvălie-olac. Drumeţii se opreau, se odihneau şi mîncau pe meleagurile satului. Aici se pregăteau cîrnăciori
de mai multe feluri şi foarte gustoşi. Vestea lor foarte repede s-a răspîndit prin acest ţinut. De la aceşti
cîrnăciori gustoşi a şi provenit denumirea satului Cîrnăţeni.”
Satul dispunea de 5 mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, care se
sărbătoreşte şi pînă astăzi la 21 noiembrie în fiecare an.

1. Potenţialul socio-uman
1.1 Resurse umane
1.1.1 Dinamica numărului populaţiei
Populaţia totală a s. Cîrnăţeni la 01.01.2012 constituia
2840 persoane. Structura populaţiei pe sexe este
reprezentată de 1448 bărbaţi (51%) şi 1392 femei (49,%),
numărul femeilor fiind mai mic decât numărul barbatilor cu
56 persoane (1,97% din totalul populaţiei). Numărul
populaţiei satului deţine o pondere de 3,2% din totalul
populaţiei raionului Căuşeni (89140 locuitori) şi 4,2% din
totalul populaţiei rurale (67480 locuitori).
Comparativ cu 01.01.2009 numărul populaţiei satului a
crescut cu 3 persoane. De remarcat că numărul bărbaţilor a
crescut cu 45 persoane (1,76% din populaţia totală), iar al
femeilor a scăzut cu 42 persoane (1,79 % din populaţia totală).
Rata migraţiei în localitate reprezintă 31,9% şi a crescut cu 7,9 % în 2011 faţă de 2008.
Conform datelor sporul natural este pozitiv, natalitatea avansează mortalitatea cu 9 persoane începînd cu
anul 2010.
Tabelul 1-1 Dinamica populaţiei după genuri
Indicatori 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011 01.01.2012 2012/2009
Populaţia 2837 2834 2841 2840 +3
Bărbaţi 1403 1402 1398 1448 +45
Femei 1434 1432 1443 1392 -42
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
1434
1403
1432
1402
1443
1398
1392
1448
1360
1380
1400
1420
1440
1460
2009 2010 2011 2012
dinamica populatiei dupa genuri
Femei Barbati

În componența populației satului Cîrnăţeni, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârsta
cuprinsă între 18 – 60 ani, de 65,5%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte de
muncă în dezvoltarea locală.
Din totalul de 1083 de familii existente în sat, 963 sunt familii sărace, în conformitate cu datele
prezentate de Direcţia Asistenţă Socială. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice
grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, pentru
acoperirea coşului minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale.
Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. De asemenea, ponderea gospodăriilor
conduse de femei constituie 25,85%, din totalul de 1083 gospodării existente.
În ultimii ani a crescut numărul persoanelor în etate singure: 28 persoane. Această categorie a
populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea
lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru bătrâni. Deşi pensiile au fost
majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea
ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.
Este în creştere şi numărul locuitorilor cu invaliditate – 110 persoane în a. 2011 faţă de 97 în a. 2008.
Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei.
Tabelul 1-2 Structura populaţiei
1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840
Printre aceştia:
- De vârstă preşcolară (1-6 ani) 92 102 194
Dintre aceştia frecventează instituţiile preşcolare 75 56 131
- 6 (7) -18 ani (de vârstă şcolară) 186 162 348
Dintre aceştia elevi în clasele 1-4 63 52 115
- 18 - 34 ani 511 455 966
- 35 - 60 ani 386 507 893
- Persoane cu dizabilităţi (invalizi) 70 40 110

1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840
2 - Persoane sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 1181
Total:
Numărul de familii: 1083
Dintre acestea:
3
.
- Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 963
Numărul de gospodării: 886
Componența etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni - 99,5% minorităţile etnice
deţinând doar 0.49% (5 persoane de naţionalitate rusă, 5 persoane de naţionalitate ucraineană şi 2
persoane bulgari, 2 persoane găgăuzi).
Tabelul 1-3 Componenţa etnică a populaţiei
3 Componenţa etnică a populaţiei Total
Moldoveni 2826
Ruşi 5
Ucraineni 5
Bulgari 2
Găgăuzi 2
Total 2840
În localitate este prezent fenomenul migraţional. Conform datelor primăriei putem constata că numărul
localnicilor care pleacă oficial din localitate cu diferite scopuri se află în creştere: de la 20 de persoane
(0,7% din numărul total de locuitori) în anul 2008 pînă la 23 locuitori (0,8%) în anul 2011. De menţionat că
acestea sunt datele oficiale, datele neoficiale sunt cu mult mai mari.

Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă 20-50 ani. Aceste persoane
reprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea localităţii. Cele mai
solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din localitate sunt Rusia, Italia şi Spania.
Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţii:
determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative: fenomenul copiii fără grija părintească,
familii defavorizate, sat fără tineret şi fără forţă de muncă. Fluxul de migraţie continuă cu regularitate,
intensificându-se, mai ales, în timpul lucrărilor sezoniere, motivul emigrării fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii
şi căutarea unor condiţii mai bune de trai.
Tabelul 1-4 Migraţia populaţiei
4 Migranţi (pe ţări de destinaţie) Bărbaţi: Femei: Total:
Rusia 436 390 826
Portugalia 1 3 4
Spania 1 4 5
Italia 15 34 49
Franța 1 3 4
Irlanda 3 3 6
SUA 2 1 3
Turcia 2 3 5
Izrail - 3 3
Total 461 444 905
1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice
Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent),
deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate deveni
defavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a

populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va
asigura completarea contingentului populaţiei active
din punct de vedere economic este în stagnare.
Localitatea se va confrunta în următorii 5 ani cu o
sporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei,
care va determina o presiune demografică în
descreştere. Asemeni, Republica Moldova se
confruntă la nivel global cu un proces de
îmbătrânire demografică, datorat în principal
scăderii natalităţii care a determinat reducerea
absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani).
Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârsta
de peste 60 ani, care constituie 15% din totalul
populaţiei, relevă că satul întră în categoria satelor
cu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei.
Tabelul 1-5 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei, persoane la începutul anului
Anul
2008 2009 2010 2011
bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei
0-4 119 109 89 68 75 54 77 73
5-9 102 112 119 109 89 68 75 54
10-14 142 136 102 112 119 109 84 68
15-19 148 160 142 156 102 112 119 99
20-24 162 155 148 160 142 129 102 112
25-29 163 166 162 155 148 153 142 129
30-34 107 98 163 166 162 165 148 133
35-39 99 99 98 98 113 113 162 155
40-44 68 83 69 79 86 88 113 113
structura populatiei dupa virsta,%
virsta apta de
munca
55%
scolari
10%
prescolari
6%
virsta inapta de
munca
29%

29
45 37
32
36
41
38 34
39 37
0
10
20
30
40
50
2007 2008 2009 2010 2011
Evoluţia natalităţii in ultimii cinci ani
nascuti decedati
Anul
2008 2009 2010 2011
bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei
45-49 82 69 68 77 69 99 86 78
50-54 86 32 81 63 68 77 69 79
55-59 38 52 56 32 81 80 68 77
60-64 14 47 38 52 56 32 81 63
65-69 16 26 14 47 38 52 56 32
70-74 19 29 16 26 14 47 38 52
75-79 24 29 19 29 16 26 14 47
80-84 10 24 10 11 16 26 10 18
85+ 4 8 8 12 5 14 4 10
Numărul persoanelor plecate neoficial la muncă peste hotare în 2011
este de 905 persoane. Numărul lor este în creştere fată de anul 2007,
când au plecat 530 persoane. Migranţii selectează din destinaţiile ce le
oferă, în primul rând, oportunităţi favorabile de angajare. Majoritatea
celor plecaţi preferă Rusia. Lipsa de oportunităţi economice, însoţite
de un nivel de guvernare sub aşteptările populaţiei sunt unii din
factorii principali ce îi forţează pe migranţi să părăsească ţara.
Majoritatea emigranţilor moldoveni încearcă să scape de şomaj sau
sărăcie, sau ambele. În cel mai des caz fiind o migraţie voluntară
motivată de factori economici. Conform datelor oficiale în localitate în
2011 au revenit 2 persoane şi au plecat 35 persoane.
Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ, necătînd la faptul că în
ultimii doi ani (anii 2010-2011) numărul celor născuţi a fost cu 6 persoane mai mare decît numărul
persoanelor decedate. În anii 2007-2011 natalitatea a înregistrat un număr de 179 copii născuţi şi respectiv
189 cazuri de deces în rândul populaţiei.

Tabelul 1-6 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei, persoane la începutul anului
Perioada Născuţi
Decedaţi
Numărul
persoanelor
venite, oficial
Numărul
persoanelor
plecate,
oficial
Numărul
persoanelor
plecate,
neoficial
Total
inclusiv copii
până la 1 an
2007 29 45 - 20 23 530
2008 37 32 - 19 15 680
2009 36 41 - 29 24 750
2010 38 34 - 19 22 870
2011 39 37 - 31 30 905
Durata medie a speranţei de viaţă în satul Cîrnăţeni se prezintă mai mică decît media pe Republica
Moldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 69 ani în 2007 la 67 ani în anii 2011, 2007,
2008.
Media speranţei de viaţă la bărbaţi este mai mică ca la femei, acest indicator nu poate lăsa indiferentă
populaţia localităţii şi, în deosebi APL Cîrnăţeni, care necesită atitudini şi acţiuni întru re-direcţionarea
tendinţei indicatorului spre sporirea acestuia.
Tabelul 1-7 Durata medie a speranţei de viaţă la naştere
2007 2008 2009 2010 2011
Ambele genuri 69 68 68 67 67
Bărbaţi 68 67 67 66 65
Femei 71 70 70 69 69

Printre principalele cauze de deces a populaţiei localităţii sunt bolile cardiovasculare, hepatice, cancer,
traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe, boli
ale aparatului respirator, sunt cazuri de alcoolism.
Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunile
aparatului digestiv. În localitate avem bolnavi de
tuberculoză 5 persoane, nu sunt înregistraţi narcomani,
bolnavi de SIDA.
Tabelul 1-8 Morbiditatea de diferite boli
2007 2008 2009 2010 2011
Boli cardiovasculare 62 65 65 69 73
Cancer 2 2 4 1 5
Boli ale aparatului respirator 50 52 50 51 55
Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 126 128 127 130 138
Hepatice 41 44 49 51 62
Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe - - - - -
Narcomani - - - - -
Alcoolici 72 70 74 74 81
Tuberculoza 2 2 1 0 5
SIDA - - - - -
cauzele morbidităţii, 2011
SIDA
0%
cancer
3%
alcoolici
4%
hepatice
5%
traume,otravi
ri
9%
boli aparat
respirator
9%
boliaparat
digestiv
21%
Boli
cardiovascular
e
49%
tuberculoza
0%

1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile
1.2.1 Populaţia săracă
Categoria populatiei sărace în s. Cîrnăţeni constituie 41.6% din numărul total al locuitorilor satului,
ponderea cea mare o detin femeile, urmaţi de bărbaţi şi copii. Persoanele în etate si persoanele cu
disabilităti, au preponderent venituri din gospodăriile agricole individuale, practică o agricultură de
subzistentă si participă foarte putin la schimburile comerciale. Principalele cauze ale saraciei sunt specifice
majoritatii localităţilor rurale din republică: venitul familiei nu corespunde cheltuielilor elementare de
întreţinere, salariile şi pensiile sunt mizere, iar lipsa locurilor de muncă în sat şi mai mult înrăutăţesc
situaţia.
Un număr de 766 de gospodării sunt conduse de categoria săracă a populatiei, dintre care 6 gospodării
doar de bărbat si 4 doar de femei.
Menţionăm că comparativ cu multe localităţi rurale din republică rata sărăciei este înregistrată a fi
mare, constatăm un nivel de trai departe de a fi numit decent.
Tabelul 1-9 Populaţia săracă
Total săraci Procentul din
populaţia
totală
Numărul de
gospodării
Vârstnici Persoane
cu
dizabilităţi
Romi Gospodării
conduse de
femei
Gospodării
conduse de
bărbaţi
1181 41.6% 766 425 87 - 4 6

1.2.2 Persoane cu dizabilităţi
Numarul de persoane cu grad de invaliditate
este considerat a fi mediu şi constituie 3,9% din
populaţie. Majoritatea lor sunt cu dizabilitati fizice
(70,9%), ponderea constituind bărbaţi (63,6%). 2
persoane se deplaseaza cu scaune cu rotile. Lipsa
de acces pentru scaune cu rotile la institutiile
publice, magazine creaza obstacole pentru
obtinerea unor servicii elementare. Conditiile
sanitar-igienice in care traiesc ei sunt
nesatisfacatoare. Indemnizatiile pe care le primesc, nu acopera nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritatea
sunt in incapacitate de munca. De mentionat ca asistentii sociali sunt receptivi la necesitatile lor si
autoritatea locala se implica dupa posibilitate in solutionarea problemelor lor.
Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea unei
mentalităti, şi este unul de durată şi care trebuie abordat prin activităti constante si consecvente.
Motivul pentru care persoanele cu dizabilităti nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, la
spatiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinite
doar de anumite instituţii.
Tabelul 1-10 Persoane cu dizabilităţi
Invalidit
ate
absolută
Cu
dizabilităţ
i mintale
Cu
dizabilit
ăţi fizice
Bărbaţi cu
dizabilităţi
mintale
Femei cu
dizabilit
ăţi fizice
Copii cu
dizabilit
ăţi
Persoane
care au
grijă de
femei cu
dizabilităti
Persoane
care au
grijă de
bărbați cu
dizabilități
După
gradul de
invaliditat
e
22 10 78 5 31 9 2 2 110
0
20
40
60
80
persoane cu dizabilitati 78 10 31 5 9
fizice mintale femei barbati copii

1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice
Minoritatile etnice sunt reprezentate de 14 persoane, dintre care majoritatea sunt rusi (0,17% din
populaţie) şi ucraineni (0,17% din populaţie). Femeile constituie 42,8% din aceasta categorie. Fiecare dintre
reprezentantii numiti formeaza familii locale impreuna cu un membru din comunitate. Toti reprezentantii
minoritatilor etnice in comunitate vorbesc limba romana (poseda grad diferit de cunoastere), se implica si
beneficiaza de toate serviciile comunitatii la egal cu toti ceilalti membri.
Tabelul 1-11 Minorităţi etnice/lingvistice
Minorităţi
etnice
Bărbaţi
aparţinând
minorităţilor
etnice
Femei
aparţinând
minorităţilor
etnice
Ucraineni Ruşi Bulgari Gagauzi Romi
14 8 6 5 5 2 2 -
1.2.4 Minorităţi religioase
Cu privire la minorităţi religioase, populaţia satului Cîrnăţeni este constituită 98,96% din creştini
ortodocşi, care frecventează cu regularitate, în proportie de cca 30% biserica crestin-ortodoxa “Sf.
Arhangheli Mihail şi Gavril”, se datează din anul 1818, cu hramul care se sărbătoreşte la 21 noiembrie .
Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc 12 persoane de religie baptistă, ceea ce
constituie 0,42% din populaţie.
În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susţin că nu
au remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesul
decizional local.

1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie?
Termenul de „violenta in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o norma de viata, femeile nu
constientizeaza gravitatea problemei. Cu regret aceasta situatie poate fi atribuita pentru majoritatea
comunitatilor rurale din republica.
Adresari oficiale ce tine de violenta in familie au fost, sunt înregistrate 3 cazuri, neoficial aceasta
problemă este de proporţii mai mari.
Principalele cauze ale violentei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii.
Nedeclararea violentei în familie este rezultat al fricii, rusinii, lipsei de informare cu privire la drepturile
omului si la serviciile existente, oferite gratis de organele nationale, sustinătoare în acest domeniu. De
mentionat ca fenomenul migrational care a lasat multe familii cu unul din soti „a contribuit” la scaderea
numarului de cazuri de violenta.
1.2.6 Persoane în etate
Tabelul 1-12 Persoane în etate
Total persoane
în etate
Femei în etate Persoane
singure în
etate
Femei
în etate
singure
Vârstnici cu
dizabilităţi
Femei în etate
cu dizabilităţi
103 75 8 6 6 3
Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate,
majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta imbătrînirea populaţiei, ca rezultat al
scăderii natalităţii si migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezinta 3,62% din populatie, dintre care
72,8% sunt femei. Dintre acestea 18 persoane au virsta cuprinsa intre 80-84 ani si 10 persoane cu virsta de
peste 85 de ani. Majoritatea persoanelor din categoria data detin un teren agricol, pe care-l ingrijesc pentru
a-si asigura existenta.

Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse
financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru
bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre
ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la
altul.
Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al
populaţiei. În general populaţia satului se confruntă de următoarele problemele: Starea economică precară,
Lipsa locurilor de muncă, Sporul natural scăzut, Pensii mici, Potenţialul redus al administraţiei publice locale
de a ajuta categoriile social-vulnerabile.
1.3 Forţa de Muncă
1.3.1 Aspecte ocupaţionale
În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă, care constituie 65,5% (1859 persoane) din
numărul total al locuitorilor, însă doar 1637 persoane sunt active, adică 88,1% din totalul celor apţi de
muncă. O analiză mai detaliată a forţei de muncă după domeniile de activitate relevă că o particularitate a
populaţiei satului este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.
Tabelul 1-13 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitate
Categorii sociale /
Anii
2007 2008 2009 2010 2011
Populaţie activă 1261 1412 1479 1596 1637
Populaţie ocupată în economie, inclusiv:
- în agricultură 535 535 530 525 530
Învăţământ şi educaţie preşcolară 98 98 98 99 100
Ocrotirea sănătăţii 41 41 41 41 40
Servicii şi comerţ 10 10 10 10 10
Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 15 15 15 15 15

Categorii sociale /
Anii
2007 2008 2009 2010 2011
Altele 535 685 755 875 910
Şomeri 2 3 5 6 7
Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203
Astfel, marea majoritate a populaţiei este ocupată în agricultură. În această ramură activează circa
32,4% din populaţia activă. Sfera învăţământului cuprinde 6,1%, în sfera comercială activează 0,6%
persoane, iar în administraţia publică locală activează 0,9% persoane.
Populatia inactiva constituie 42,4% din populatia totală. Aceasta situatie este mai aproape de
catastrofala pentru dezvoltarea economică locală.
Tabelul 1-14 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoane
Nr. Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
1. Total populaţie (r.2+r.5) 2837 2837 2834 2841 2840
2. Populaţia economic activă 1
1261 1412 1479 1596 1637
3. Populaţie ocupată în economie2
, inclusiv 560 560 555 550 555
4. Şomeri3
2 3 5 6 7
5. Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203
Populaţia angajată în câmpul muncii în anul 2011 reprezintă doar 720 persoane, circa 38,7% din
totalul populaţiei apte de muncă, numărul de femei angajate depăşeşte cu 100 persoane (14%) numărul de
bărbaţi angajaţi. Numărul persoanelor angajate cunoaşte o tendinţă de creştere.
1
Populaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
2
Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă
de salarii sau alte beneficii.
3
Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.

Tabelul 1-15 Numărul populaţiei angajată în muncă, pers
Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 724 724 719 715 720
bărbaţi 315 315 310 310 310
femei 409 409 409 405 410
Din numărul total al populaţiei apte de muncă 0,37% sunt şomeri, oficiali înregistraţi la Agenţia de
Ocupare a Forţei de Muncă. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 1
persoană în 2007 la 6 persoane în 2011 şi cu 85,7% mai mult în anul 2011 comparativ cu bărbaţii.
Tabelul 1-16 Numărul şomerilor, pers:
Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 2 3 5 6 7
bărbaţi 1 1 1 1 1
femei 1 2 4 5 6
Conform repartizării după forme de proprietate, în 2011, populaţia a fost ocupată în unităţi cu forma
de proprietate privată în măsură mai mare, de 34,5%, precum şi în unităţi cu forma de proprietate publică,
9,46%. Acest fapt se datorează unui proces de dezvoltare a micului business în localitate. Referitor la alte
forme aici sînt incluşi migranţii din localitate care activează în străinătate şi nu este cunoscută forma de
proprietate a întreprinderilor în care activează.
Tabelul 1-17 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate, pers
Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 1261 1412 1479 1596 1637
Inclusiv:
publică 154 154 154 155 155
privată 570 570 565 560 565
alte forme 537 688 760 881 917

Majoritatea celor economic activi au studii medii (41,5% din total), şi doar 5,8% sunt cu studii
superioare şi 25,5% au studii speciale.
Numărul persoanelor cu studii superioare complete este în creştere lentă, cu 12 persoane, din 2007 până în
2011.
Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social-economice locale se atestă lipsa locurilor vacante
de muncă în toate sectoarele economiei.
Tabelul 1-18 Nivelul educaţional al populaţiei economic active, persoane
2007 2008 2009 2010 2011
Total 1261 1412 1479 1596 1637
Studii superioare 83 87 90 92 95
Studii superioare incomplete - - - - -
Studii speciale 138 275 325 394 417
Studii liceale 420 425 430 440 445
Studii medii (9 clase) 620 625 630 670 680
Studii primare - - - - -
Fără studii - - - - -
1.3.2 Migraţia forţei de muncă
În afara localităţii activează 53 persoane, care zilnic se deplasează în centrul raional. În afară de
aceasta peste 30 de persoane în vârstă aptă de muncă îşi fac studiile în diverse instituţii de învăţământ
superior. Nu sunt angajaţi în câmpul muncii peste 30 de persoane, majoritatea cărora o constituie tinerii de
la 18 la 25 ani, adică peste 1,05% din numărul total al populaţiei. Din lipsa locurilor de muncă în localitate şi
din lipsa posibilităţii de a beneficia de cote de teren, cu excepţia cazurilor de donare sau moştenire,
majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare.

Pe termen îndelungat, cu caracter stabil, sunt plecaţi peste hotare 500 de persoane (17,61%), iar
405 persoane (14,26%) merg anual la lucrări sezoniere. Rezultatele unui studiu realizat asupra cetăţenilor
plecaţi peste hotare este reprezentat în tabelul ce urmează.
Tabelul 1-19 Migraţia forţei de muncă
Categorii sociale Nr. de persoane Structura
%
Total populaţie: 2840 100
Din ei activează în afara satului 958 33,74
Inclusiv:
- emigraţi în afara satului 53 1,87
- în alte localităţi 905 31,87
Din ei cu caracter stabil 500 17,61
Sezonier 405 14,26
Sursa: Studiu realizat de Primăria s. Cîrnăţeni
1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului
Numarul de someri oficial inregistrati este mic deoarece persoanele care deţin cote de teren în
proprietate nu pot fi înregistrate ca şomeri iar populatia inactivă constituie 36% din populaţia totală.
Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 2 persoane în 2007 la 7
persoane în 2011.
În satul Cîrnăţeni angajări neformale sunt, majoritatea sunt cu caracter sezonier. Locuri de munca
unde populatia se angajeaza neoficial sunt: angajarea cu ziua la proprietari de terenuri mici agricole,
acordarea servicii transport / confecţionare / comerţ / frizerie / reparaţii / construcţii / sevicii de specialitate
/ s.a.

Din categoria angajaţilor neformali majoritatea sunt agenţi ce activează în domeniul agriculturii.
Majoritatea angajaţilor sunt sezonieri; conform datelor neoficiale la lucrări participă împreună cu părinţii şi
copiii.
Principalii furnizori de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii sunt institutiile de
invatamint, instituţii de menire social-culturala, primăria, gospodarii ţărăneşti, întreprinderile din comerţ şi
producere, persoane individuale.
Tabelul 1-20 Principalii furnizorii de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii
Furnizorii de servicii de ocupare a
forţei de muncă
Descrierea serviciului Principalii beneficiari
APL Servicii publice Populatia localitatii
Institutiile de invăţămînt Instruire, educare Copii si elevi din institutie
Instituţii de menire social-culturală Asistenta sociala, organizarea
activitatilor culturale
Grupurile social vulnerabile,
populaţia localităţii
Centru medicilor de familie Asistenta medicala Bolnavii din localitate
Gospodarii taranesti Servicii agricole Consumatorii
Persoane individuale Servicii specializate Persoane fizice şi juridice
Agenti economici Servicii, comerţ, producere Populaţia, consumatorii
1.4 Servicii Sociale
Satul Cîrnăţeni, precum şi toate localităţile din republică, are tradiţii frumoase în ceea ce priveşte
educaţia copiilor, care menţin nivelul moral şi spiritual al comunităţii în general. Sistemul educaţional
existent în localitate este reprezentat de următoarele niveluri:
 Preşcolar (grădiniţă de copii), cu o capacitate de 140 copii, frecventează 140 copii,
 Primar/Secundar (liceu), cu o capacitate de 620 elevi, frecventează 391 elevi.
Obiectul major al procesului educaţional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă şi activitate
într-o societate democratică, precum şi adaptarea lor la condiţiile mereu schimbătoare ale societăţii.

1.4.1 Instituţiile de învăţământ
Tabelul 1-21 Instituţiile de învăţămînt
Instituţia Cine frecventează Cîţi copii Limba de predare Accesibilitatea
(localizarea)
Grădiniţa de copii Copiii din localitate
de vîrsta preşcolară
140 Română Pînă la 2 km distanţa
Liceul Teoretic
„Grigore Grigoriu”
Copiii din localitate 391 Română Pînă la 2 km distanţa
Educaţia preşcolară
Educaţia preşcolară în satul Cîrnăţeni se realizează în cadrul grădiniţei de copii. Grădiniţa este
amplasată în centrul satului şi are o capacitate de 140 locuri, este frecventată în mediu de 140 copii, ceea
ce constituie 100%. În localitate locuiesc 140 copii de vîrstă preşcolară, băieţii avînd o pondere de 47,4%
din total. Din total 3 copii sunt cu dizabilităţi (1 fată şi 2 băieţi).
Din categoria copiilor ce nu frecventează grădinița menţionăm: 4 persoane din categoria săracă,
inclusiv 1 persoană din gospodărie condusă doar de femeie şi 3 copii din gospodării cu 4 şi mai mulți copii.
Corpul didactic al grădiniţei este constituit din 13 persoane, fiind suficient pentru asigurarea bunei
funcţionări a instituţiei. Instituţia dispune de 7 săli de studii. Starea tehnico-edilitară a grădiniţei este
satisfăcătoare. Edificiul grădiniţei a fost construit în anii 1976 ai sec.XX şi actualmente necesită o reparaţie
capitală şi anume la schimbarea ferestrelor. Problemele principale ale grădiniţei ţin de dotarea cu materiale
didactice şi mobilier.

Educaţia şcolară
Liceul Teoretic din localitate are o capacitate de 620 de locuri, clădirea a fost dată în exploatare în
1989. Actualmente în şcoală învaţă 391 elevi. Capacitatea de utilizare a edificiului este 100%. Şcoala
activează întru-n singur schimb de la ora 07.30 până la 14.30. Şcoala dispune de 21 săli de clasă, o sală de
sport, ospătărie şi o clasă cu 12 calculatoare. În şcoală lucrează 33 de cadre didactice, din care 26 au studii
superioare şi 7 - studii medii speciale. Vârsta medie a profesorilor este de 48 de ani. Un profesor deţine
gradul didactic I şi 21 cadre didactice sunt deţinătoare ale gradului didactic 2. Gradul de şcolarizare
constituie 100%, al calităţii - 41%, promovabilitatea – 95%.
În şcoală activează 3 secţii sportive şi 5 cercuri de interese care sunt frecventate de 120 elevi. De o
mare popularitate se bucură secţiile de baschet şi tenis.
Majoritatea absolvenţilor liceului îşi continuă studiile la instituţiile de învăţământ din ţară, numărul
acestora în ultimii 4 ani fiind în creştere .
1.4.2 Cultura
În sat există o Casă de cultură cu 420 locuri, care a fost dată în exploatare în anul 1970. Casa de
cultură dispune de mijloace tehnice audio-vizuale, sistem de încălzire, mobilier nou şi numărul locurilor
satisface necesităţile comunităţii. Manifestările culturale ce se desfăşoară ţin de sărbătorile tradiţionale ale
neamului şi sunt foarte atractive, dar organizarea lor necesită mijloace financiare care sunt insuficiente.
Casa de cultură este renovată în anul 2012 cu aportul bugetului de stat şi bugetul raional fapt care a
impulsionat activitatea culturală a satului în sumă totală de 450 mii lei .
Este deja tradiţional desfăşurarea hramului satului, care se sarbatoreste la data de 21 noiembrie in
cinstea sf. Arhanghelii Mihail şi Gavril.
Spaţiul rezervat bibliotecilor este restrâns şi nu permite completarea fondului de carte şi crearea
condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii. Principala sursă de completare a fondului de carte
sunt donaţiile.

Nu dispunem de date pentru ultimii doi ani pentru o analiza comparativa a situatiei, dar din
informatia oferita de catre primarie există o crestere mică a
numărului de cărţi pentru o perioada de trei ani. Constatam ca
bibliotecile necesită dotare cu cărţi. Numarul mediu de abonaţi
variaza in jurul de 280 persoane.
Problemele existente în acest domeniu:
 Baza tehnico-materială insuficientă a casei de cultură şi a
bibliotecilor
 Fondul de carte mic
 Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere
financiară a instituţiilor culturale.
 Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură
Tabelul 1-22 Instituţiile de cultură din localitate
Instituţia Servicii prestate? Accesibilitatea (localizarea,
etc.)
Biblioteca publică fond de carte existent 10396 exemplare Centrul satului
Biblioteca şcolară fond de carte existent 7186 exemplare Centrul satului
Casa de cultură . Capacitate de 420 locuri, 2 cadre didactice.
Manifestări culturale.
Centrul satului
7186
10396
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
biblioteca şcolară biblioteca publica
fondul de carte, buc.
2011

1.4.3 Ocrotirea sănătăţii
Programul de activitate al instituţiilor medicale a raionului au avut ca obiectiv major consolidarea şi
modernizarea continuă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, coordonarea activităţilor organelor centrale şi
locale în soluţionarea problemelor de sănătate, organizarea şi eficientizarea activităţilor instituţiilor
medicale, utilizarea raţională a resurselor umane şi a materialelor în scopul ameliorării sănătăţii populaţiei.
Un factor extrem de important, care va ameliora situaţia în ocrotirea ocrotirii sănătăţii este implementarea
asigurărilor obligatorii de asistenţa medicală.
În localitatea Cîrnăţeni activează centrul medicilor de familie, cu o capacitate de 20-25 persoane/zi,
starea lui tehnică este medie, necesită dotare cu mobilier, tehnică medicală. În cadrul centrului activează 2
medici de familie. O ambulanţă ajunge în localitate timp de 20-30 minute.
Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunile aparatului cardiovascular şi digestiv.
În localitate un număr de 1912 persoane dispun de asigurări de sănătate în 2011, 61,5% din
populaţie. În localitate poate fi constatată şi o pondere mare a populaţiei
neîncadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenta medicala, de
cca 30% din totalul populaţiei (906 persoane).
Persoanele fără asigurări de sănătate sunt persoane apte de muncă
fără loc de muncă cuprinşi între 16-57(62) ani. Motivele din care aceste
persoane nu au asigurare medicală sunt neangajarea în cîmpul muncii şi
lipsa resurselor pentru procurarea poliţei de asigurare, dezinteres în
calitatea serviiciilor medicale.
Accesul la tratarea bolilor cronice al populaţiei din sat este moderat.
Cazuri de îmbolnăvirii se înregistrează cel mai des la populaţia săracă.
Asistenţa medicală pre- şi postnatală sunt de calitate, persoanele sunt
asistate de angajaţii oficiului medicilor de familie.
Indiferenţa, lipsa mijloacelor financiare şi nepunerea la evidenţă reprezintă principalele cauze de care
anumite persoane nu beneficiază la timp de asistenţa medicală.
asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală, pers, 2011
906; 32%
1912; 68%
persoane asigurate persoane neasigurate

1.4.4 Protecţia socială
Protecţia socială este o componentă a sistemului de protecţie socială a raionului. În localitatea
Cîrnăţeni se asigură asistenţa socială, un număr important de persoane asistate social beneficiază de
ajutorul public. În satul Cîrnăţeni în anul 2011 au beneficiat de asistenţa socială următoarele categorii de
persoane: şomeri şi persoane fără venituri – 50 persoane (100%), 8 pensionari din 414 pers., 3 copii orfani
(100%), 47 familii monoparentale (100%) şi 25 persoane cu probleme de sănătate din total 150. Asistenţa
socială a fost oferită la cca 230 persoane (30,6%) din aproximativ 750 persoane din sat care necesită
asistenţă socială şi sunt la evidenţa acestor structuri. În ultimii 3 ani pentru asistenţa socială au fost alocate
din bugetul local anual sume în creştere: în 2008 – 55,0 mii lei, în 2009 – 67,0 mii lei, în anul 2010 – 80,0
mii lei şi în anul 2011- 88,8 mii lei.
Beneficiile băneşti exprimate în transferuri directe constituie unul din mecanismele protecţiei sociale şi
în marea lor majoritate sunt plătite de la bugetul de stat se constituie din:
 Indemnizaţii pentru copii
 Alocaţii sociale
 Compensaţii de diferite tipuri
 Ajutoare băneşti de la Fondul de Susţinere Socială
 Alte prestaţii băneşti.
 Ajutoare sociale
Conform datelor prezentate de asistentul social, în ultimele 12 luni, prestaţii/plăţi sociale au beneficiat:
 58 persoane, îndemnizaţii pentru îngrijirea copiilor
 359 persoane, compensaţii nominale (lumină, gaz, apă) şi transport
 27 persoane, alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război
 2 persoane, pensii sociale
 530 persoane, pensii pentru limita de vârstă şi invaliditate

Tabelul 1-23 Beneficii şi servicii de asistenţă socială, 2011
Beneficii de asistenţă socială Numărul
beneficiar
ilor
Suma
cheltuielilor
lunare (mii lei)
Sursa
Indemnizaţii unice lunare pentru copii 58 19,5 Bugetul de stat
Compensaţii nominative (gaz, lumină, apă)
Transport
359 10,0
2,2
Bugetul de stat
Bugetul de stat
Alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 27 8,4 Bugetul de stat
Ajutor material de la FSP 263 88,8 Contribuţii sociale
Pensii sociale 2 0,2
Pensii pentru limită de vârstă şi invaliditate 530 471,0 Bugetul asigurărilor
sociale
Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituie
doar 300 de lei (25 USD) sau pentru persoanele asigurate - 600 lei (51 USD) şi nu acoperă nici cele mai
elementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionat referitor la compensaţiile nominative.
Tabelul 1-24 Mărimea compensaţiile nominative
Tipul de servicii 50%
Energia electrică lunar 9 lei
Apă rece 6 lei
Gaz lichefiat 17 lei
Cărbune şi lemn de foc 0.5 t şi 1 m3 875 lei anual

Persoane care au fost eligibili pentru a beneficia şi au primit prestaţii/plăţi sociale în ultimele 12 luni:
 58 femei au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de îndemnizaţii pentru îngrijirea
copiilor;
 388 persoane (332 bărbaţi şi 75 femei) au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de
compensaţii pentru perioada de iarnă.
19 de persoane care fac parte din categoria săracă a populaţiei, cu vîrsta cuprinsă între 18-45 ani au fost
considerate neeligibile pentru plăţi/beneficii sociale din motiv că venitul calculat de instituţiile de specialitate
prevalează minimului garantat de Stat.
1.4.5 Serviciile sociale
În cadrul comunităţii pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituţii:
 Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială, care deserveşte persoanele
din categoriile vulnerabile şi în etate din localitate. Serviciul dat este finanţat de către stat şi deseori
sunt cazuri de insufucuenţă financiară pentru activitate.
 Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate.
De menţionat că numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creştere, şi aceasta necesită
acoperire financiară mare.
Tabelul 1-25 Furnizorii de servicii sociale în cadrul comunităţii
Furnizorul existent de
servicii sociale
Numele,
tipul de
organizare
Clienţii serviciilor
sociale
Care sunt criteriile
de eligibilitate în
selectarea clienţilor
Modelul de
finanţare
Centrul local de asistenţă
socială a Direcţiei raionale de
asistenţă socială
Public Persoane din
categoriile
vulnerabile, în etate
Gradul de
vulnerabilitate
De stat
Biserica Asociaţie
obştească
Populaţia social-
vulnerabilă
Gradul de
vulnerabilitate, nivelul
de trai
Donaţii, ajutoare

De asemenea în s. Cîrnăţeni sunt inregistate 2 asociatii obstesti: Asociatia Părintilor si Pedagogilor şi
„Noua speranţă” ONG.
1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport
În localitate contingentul de tineri între vârsta de la 18 la 29 de ani numără aproximativ 594 persoane.
Până în anul 2005 în cadrul serviciilor Primăriei activa specialistul în problemele tineretului şi sportului.
Atribuţiile principale ale serviciului erau asigurarea organizării şi desfăşurării activităţilor şi măsurilor
sportive în localitate. Conform noii scheme de încadrare această unitate este redusă.
Manifestările pentru tineret includ organizarea manifestărilor cultural-sportive anuale, cu diferite
prilejuri:
 Anul Nou, Crăciunul (Uratul, Colinde)
 Ziua Satului, Hramul Satului (diverse activităţi cultural sportive)
 Ziua Sportivului, Concursuri sportive raionale
 Ziua Naţională a Limbii Materne.
Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt:
 Migraţia tineretului la oraşe şi plecarea la muncă peste hotarele ţării
 Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural-sportive
 Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desfăşurarea măsurilor sportive.
Persoanele cu dizabilităti din satul Cîrnăţeni au un acces destul de slab la activitătile cultural-sportive,
acestea nefiind accesibilă fără ajutorul extern, însă cu un acces suficient de bun la grădinită, instituţii de
învătământ.
Elevii liceului ca ocupatii extrascolare au oportunitatea de a frecventa 3 secţii sportive şi 5 cercuri de
interese, care sunt frecventate de 120 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de tenis, volei şi
baschet. De asemenea cei mai buni elevi din localitate participă la olimpiadele raionale si republicane, pe
diferite discipline.

Motivele pentru care anumite grupe nu prezintă interes pentru activităţile extraşcolare sunt lipsa
interesului (nedorinţa) şi o capacitate slabă de comunicare.
De asemenea in localitate sunt prestate de catre ”APP Noua Speranţă” ONG servicii ce tin de informare
şi instruire a femeilor din localitate, fetele de asemenea se adresează după asistenţă şi consultanţă.
Tabelul 1-26 Parametri principali ai instituţiilor de învăţământ şi cultură din localitate
Tipul instituţiei Număr Limba de
predare
Capacita
tea
Total
elevi/
copii
Total
clase/
grupe
Total
săli de
studii
Fond de
carte
Total
cadre
didactice
Grădiniţe 1 Română 140 140 6 7 40 13
Licee 1 română 620 391 21 24 7186 33
Biblioteca publică 1 română 1 10396 1
Case de cultură 1 română 420 2
Tabelul 1-27 Instituţiile de sport din localitate
Instituţia Servicii prestate? Pentru cine? Numărul de
beneficiari
Accesibilitatea
(localizare, etc.)
Sala de sport a liceului Antrenament sportiv pentru tinerii
din localitate
85 Liceul din localitate
1.4.7 Culte
Localitatea dispune de o biserică creştin-ortodoxă cu hramul Sf. Mihail, care regulat este frecventată
de cca 60 persoane. Este un locaş pe o suprafaţă de 0,3 ha, ornamentat în stil vechi care prezintă o artă şi
arhitectură a satului. În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi exterioară.
Reprezentantii minoritatii religioase vietuiesc pasnic in comunitate impreuna cu toti locuitorii satului, iar
copiii lor pot alege impreuna cu parintii sa frecventeze sau nu cursurile de ortodoxie predate in scoala; in
caz de refuz reprezentantii sus numiţi indeplinesc o cerere.

1.5 Concluzii
Puncte tari Puncte slabe
 Infrastructura socială este dezvoltată
moderat,
 Imbunătăţită starea drumurilor
publice,
 Impulsionata activitatea culturală a
satului,
 Asistenţa socială este oferita la un
nivel satisfăcător,
 Existenta specialistilor de diverse
domenii,
 Număr satisfăcător de persoane apte
de muncă,
 Convieţuire paşnică a reprezentanţilor
minoritatilor etnice cu comunitatea,
 Minoritatile religioase antrenaţi în
instituţiile publice şi se implică în procesul
decizional local,
 Distanţa mică pînă la centrul raional
 Potenţial bun al administraţiei publice
locale.
 Majoritatea populaţiei este antrenată în lucrările agricole,
 Sistemul de aprovizionare cu energie electrică învechit,
 Este prezent fenomenul migraţional,
 Numărul persoanelor active este scazut,
 Numărul şomerilor este în creştere,
 Beneficii şi servicii de asistenţă socială primite de la bugetul
de stat nesatisfăcător,
 Lipsa centrului comunitar,
 Insuficienţa de cadre medicale,
 Instituţiile de învăţămînt necesită amenajare şi dotare tehnică,
 Populaţie îmbătrânită din punct de vedere demografic,
 Numărul mare al persoanelor cu invaliditate,
 Ponderea gospodăriilor sărace,
 Starea economică precară,
 Lipsa locurilor de muncă,
 Pensii mici,
 Numărul angajaţilor în descreştere lentă,
 Baza tehnico-materială insuficientă a bibliotecilor,
 Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură,
 O pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul
asigurărilor obligatorii de asistenta medicală,
 Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare
pentru desfăşurarea măsurilor sportive,
 În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi
exterioară.

Oportunităţi Pericole
 Numărul populaţiei satului in crestere,
lentă,
 Sunt funcţionale edificii de menire
socială,
 Rata mare de incadrare a populatiei
active in muncă,
 Potentialul de bunuri publice,
 Mari rezerve de completare a
efectivului populaţiei adulte din
segmentul populaţiei tinere,
 Grupele de vârstă cele mai
reprezentative constituie populaţia
activă,
 Ddezvoltarea micului business în
localitate.
 Dependenţa excesivă de agricultură,
 Economie locala dependenta de condiţiile climaterice,
 Majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare,
 Rata inalta a somajului,
 Nivelul scazut de trai,
 Gradul sporit de imbolnaviri,
 Migraţia în creştere lentă,
 Lipsa de oportunităţi economice,
 Gradul de deces mare,
 Numărul persoanelor cu studii superioare incomplete şi
superioare complete în descreştere lentă,
 Slab dezvoltat sectorul asociativ,
 Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri
cultural-sportive.

2. Economia Locală
2.1. Mediul de afaceri
Principalul domeniu de activitate economică în localitate este agricultura, care angajează un număr
mare din populaţia satului, şi industria de prelucrare. Pe teritoriul localităţii activează 951 de gospodării
ţărăneşti, sunt înregistrate 5 SRL (SRL Loticons, SRL Vasion Agro Prim, SRL Colinarg Agro, SRL Cîrnăţeni,
SRL Comod Lux), 13 întreprinderi individuale inclusiv 9 agenţi economici activează în comerţ şi anume (Î.I
„Damian Valeriu”, Î.I „Iordan Iurie”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Ţurcan Alexei”, Î.I „Dilan Tudor”, Î.I „Iordan
Vitalie”, Î.I.”Golan Aliona”, Î.I. „Carauş Valeriu”, Î.I. „Baltacov Ivan”, Î.I. „Dilan Pavel”, Î.I. „Lozan
Sergiu”, Î.I. „Paniş Nicolae”, Î.I.”Chiriac Valeriu”) . Numărul de agenţi înregistraţi a suferit schimbări pe
parcursul ultimilor 5 ani. În ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii activează 2 ONG-uri – ”Asociaţia Părinţilor şi
Pedagogilor” şi Noua Speranţă.
Tabelul 2-1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico-juridică
Agenţi economici 2007 2008 2009 2010 2011
Total: 978 978 979 1004 1004
Întreprinderi cu drept de persoane fizice, inclusiv: 970 970 970 995 995
- întreprinderi individuale 14 14 14 13 13
- gospodării ţărăneşti 954 954 954 982 982
- patentă 2 2 2 - -
Întreprinderi cu drept de persoane juridice, inclusiv: 6 6 7 7 7
- societăţi pe acţiuni - - - - -
- societăţi cu răspundere limitată 5 5 5 5 5
- cooperative 1 1 1
- întreprinderi de stat 1 1 1 1 1
- asociaţii de gospodării ţărăneşti - - - - -
Uniuni de întreprinderi (necomerciale) - - - - -
Instituţii şi organizaţii neguvernamentale 2 2 2 2 2

Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotă
că cea mai mare parte din întreprinderi activează în comerţul
produselor alimentare. Agricultura specifică pentru majoritatea
localităţilor rurale din republică este reprezentată de către 3
agenţi importanţi în localitate: activează 99% din agenţii
înregistraţi. Apoi urmează administraţie publica; învăţământ;
sănătate şi asistenţa socială.
Activităţile practicate în localitate şi ponderea lor ramurală
se prezintă după cum urmează:
Tabelul 2-2 Repartizarea agenţilor economici pe tipuri
de activităţi
Tipuri de activităţi 2007 2008 2009 2010 2011
Total, inclusiv: 978 978 979 1004 1004
Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit 957 957 957 984 984
Industrie extractivă, de prelucrare - 1 1 1 1
Construcţii şi tranzacţii imobiliare - - - - -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante 15 14 15 13 13
Transport si comunicaţii 1 1 1 1 1
Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala 4 4 4 4 4
Alte tipuri de activităţi 1 1 1 1 1
Distribuţia serviciilor este uneori inexistentă în localităţile rurale. Situaţia acestui sector reprezintă o
barieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative.
Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii
vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.
Domeniul de prestare servicii in s. Cîrnăţeni este reprezentat de catre Î.I„Carauş Valeriu”, care
activeaza in domeniul serviciului de morărit . Total angajati la intreprinderea data sunt 2 persoane, bărbaţi.
Structura ramurala a agentilor economici, 2011
comert; 13;
1%
servicii
publice; 4; 0%
alte; 1; 0%
agricultura;
984; 99%

Primele zece întreprinderi din localitate după volumul de vânzări asigură cu locuri de muncă 334
persoane, numărul de angajaţi fiind in crestere odata cu inceperea activitatilor de sezon. Aceste
întreprinderi activează preponderent în astfel de domenii ca cresterea culturilor agricole .
Tabelul 2-3 Lista principalilor 10 agenţi economici (după volumul de vânzări) la 1.01.2011
Denumirea Domeniul Forma de
propriet
Volumul
vânzărilor,
Mii lei (2010)
Nr
angajaţi
Profit/Pierd
eri, Mii lei
(2011)
Impozite în
bugetul
local, mii lei
СP Munten Agro Agricult Privat 1580,0 15 28,0 34,0
SRL „Loticons” Industr. Privat 567,6 3 375,5 2,3
Î.I Iordan Vitalie Comerţ Privat 460,0 1 33,3 5,5
Î.I Dilan Pavel Comerţ Privat 66,2 1 4,8 3,0
Î.I Golan Aliona Comerţ Privat 61,4 1 4,4 2,6
Î.I Damian Valeriu Comerţ Privat 61,4 1 4,7 2,0
Î.I Chiriac Valeriu Comerţ Privat 43,8 1 3,2 2,6
Î.I Carauş Valeriu Comerţ Privat 24,8 1 1,7 2,0
Î.I Ana Savca Comerţ Privat 24,0 1 5,6 2,0
Î.I Baltacov Ion Servicii Privat 24,0 1 5,6 2,6
Factorii ce influenţează negativ activitatea agenţilor economici din sat sunt preţul de cost înalt al producţiei
şi nivelul mic de obţinere a profitului. Piaţa de desfacere este preponderent cea locală, raională.

structura fondului funciar, ha, 2011
407; 13%
300; 9%656,5; 21%
1544,5;
49% 257; 8%
teren arabil intravilan
plantatii pomi-viticole pasuni/finete
alte terenuri
2.2. Sectorul Agricol
Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2000
de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA)
„Nicolae DIMO” localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3165,11
ha, din care terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha cu ponderea de
84,4% din suprafaţa totală, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha;
drumuri, străzi, pieţe, construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87
ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează
solurile de tip ciornoziom şi de luncă.
Din cauza defrişării plantaţiilor pomi-viticole această ramură este
în declin, deşi ar putea fi mai profitabilă decât creşterea culturilor de
câmp. In prezent plantatiile pomi-viticole reprezinta 8% din fondul
funciar al localităţii.
Tabelul 2-4 Fondul funciar al satului, 2011 (ha)
Suprafaţa, ha Pondere, %
Teren arabil 1544,5 48,8
Plantaţii pomi-viticole 407 12,9
Păşuni şi fâneţe 300,0 9,5
Intravilan 257,0 8,1
Alte terenuri 656,5 207
Total 3165,0 100,0%

Produsele principale care sunt crescute în localitate sunt: grâul, porumbul, floarea soarelui,
creşterea fructelor şi legumelor. Datele de mai jos, denotă că în creştere permanentă incepind cu anul 2007
au fost mai multe culturi: cultura de floarea soarelui şi griu. Volumul de producere a culturii de grîu este
semnificativ pentru perioada analizată.
Tabelul 2-5 Principalele produse agricole, tone
Denumire 2007 2008 2009 2010 2011
Grâu 2100 2010 1800 1940 1860
Floarea-soarelui 109 120 70 60 120
Porumb - - 100 90 110
Sfeclă de zahăr - - - - -
Tutun - - - - -
Legume - - 40 60 50
Fructe 40 20 30 - -
Privatizarea în agricultură este extrem de importantă, însă nu soluţionează în întregime problemele
agriculturii. Una din problemele reformelor agricole este crearea pieţei funciare. Acest proces în satul
Cîrnăţeni este analizat sub două aspecte: tranzacţiile cu terenuri aferente şi tranzacţii cu terenuri agricole.
În anul 2011 au fost tranzacţionate doar 2 terenuri agricole cu suprafaţa de 3,6 ha în valoare totală de
18 mii lei. Cotele de teren echivalent se comercializează în dependenţă de locul aflării terenului şi de
fertilitatea lui.
Tabelul 2-6 Piaţa funciară
2008 2009 2010 2011
Nr. Tranzacţiilor cu terenuri agricole 7 7 4 2
Suprafaţa terenurilor agricole, ha 12,3 12,3 7,1 3,6
Valoarea terenurilor agricole, mii lei 61,5 61,5 35,5 18,0

0
1
2
3
4
5
6
7
8
2008 2009 2010 2011
numar tranzactii
0
10
20
30
40
50
60
70
2008 2009 2010 2011
valoarea terenurilor agricole, mii lei
Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de maşini agricole.
Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti reuşesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate şi de
aceea obţin indicatorii de performanţă necesari.
Tabelul 2-7 Dotarea cu tehnică agricolă
Tipul tehnicii agricole 2007 2008 2009 2010 2011
Combine 4 4 5 4 2
Tractoare 26 27 27 29 24
Camioane 9 9 10 9 9
La finele anului 2011 în sat erau înregistrate 9 autocamioane, 24 tractoare şi 2 combine, 2 tractoare
fiind procurate în ultimii patru ani. Tehnica agricolă asigură parţial serviciile agricole şi de transport şi are un
grad înaintat de uzură.
Dotările existente nu sunt de ultimă generaţie şi nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru o
agricultură performantă.

2.3. Servicii
2.3.1. Serviciile financiare
Serviciile financiare sunt reprezentate de filiala „Băncii de Economii”. Pentru agenţii economici este
destul de dificil de a obţine un credit bancar din cauza condiţiilor dificile înaintate de bancă.
2.3.2. Comerţul
Ramura comerţului înregistrează un nivel mediu de dezvoltare. Comerţul înregistrează tendinţe de
micşorare in ce priveste inregistrarea unitatilor de comert, precum şi a volumului vinzarilor. În 2011 cifra de
afaceri a scazut faţă de 2007 cu 16%. Disproportia dată se explică prin scaderea puterii de cumparare a
cetăţenilor.
Agenţii economici care activează în domeniu, în descreştere conform volumului de vînzări, sunt: Î.I
„Damian Valeriu”, Î.I. „Savca Ana”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Iordan Vitalie”.
Tabelul 2-8 Comerţ intern şi servicii, mii lei
2007 2008 2009 2010 2011
Volumul vânzărilor cu amănuntul 883,5 870,0 860,1 800,0 761,6
Produse alimentare 706,8 713,4 705,3 656,0 624,5
Mărfuri nealimentare 176,7 156,6 154,8 144,0 137,1
Numărul unităţilor de comerţ cu amănuntul 14 14 14 13 13
Numărul de pieţe - - - - -

2.3.3. Alte servicii
Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cît şi ca calitate, se afla la un
nivel mediu de dezvoltare. Descrierea serviciilor sociale este prezentată în Capitolul 1.4 Servicii sociale.
Accesul persoanelor cu dizabilităţi la instituţii de menire socială din localitate este de nivel bun ce tine
de gradinita, liceu si primarie, dar necesită imbunătăţiri substantiale pentru asa instituţii ca casa de cultura
şi centrul comunitar.
De asemenea populaţia s. Cîrnăţeni au posibilitate să organizeze timpul liber. Gama de activităţi
extraşcolare în comunitate este prezentată în tabelul ce urmează:
Tabelul 2-9
Activităţi
extraşcolare
Descrierea Furnizorul Cum este finanţat
serviciul
Activităţile
culturale
Anul Nou, Ziua Îndrăgostiţilor, Sărbătorile de Paşti, 9
Mai, Ziua copiilor, Ziua Independenţii, Ziua Limbii,
Hramul satului
Casa de cultură Buget local
Activităţi
sportive
Deschiderea sezonului sportiv, fotbal, tenis de masă Sala de sport Buget local, şcoala
sportivă
Activităţi
religioase
Activităţi de caritate, cultural-religioase Biserica Donaţii,
sponsorizări
Majoritatea reprezentantilor din grupuri social vulnerabile ale populaţiei participă la astfel de activităţi,
conform datelor prezentate de catre primarie.

2.4. Infrastructura
Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în nord-vest la 3 de
km de la centrul raional. La Nord satul este delimitat cu teritoriul s.Ursoaia, la Sud cu s. Popeasca, la Est cu
oraşul Căuşeni şi la Vest cu s. Plop-Ştiubei.
Tabelul 2-10 Caracteristici ale infrastructurii satului
5. Distanţa până la centrul raional (km.) 9 km
Distanţa până la centrul s. Cîrnăţeni 2 km
Distanţa până la cel mai apropiat sat de s. Cîrnăţeni 4 km
6. Tipurile şi starea drumurilor: 15 km drumuri publice
- Până la centrul raional Asfalt
- între sate Asfalt
- în interiorul satului Cu îmbrăcăminte rigidă sunt 5 km.
7. Regularitatea comunicaţiilor de transport: 3 rute
- Public (întreprindere de transport) 1 rută
BTA–1, Căuşeni
- Privat (închiriate) - -
8. Disponibilitatea servicii de comunicaţii
(telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet,
acoperire a populaţiei (în %), etc.)
telefonie fixă: 780 case din s. Cîrnăţeni sunt
conectate (76.5%)
telefonie mobilă: Moldcell, Orange, Unite
Internet: Filiala Moldtelecom Căuşeni.
Liceul Teoretic „Gr. Grigoriu” – 16 computere
Primaria s. Cîrnăţeni – 3 computere
9. Sursa de apă potabilă: Alimentarea cu apa potabila nu este regulată.
248 case din s. Cîrnăţeni sunt conectate la
apeduct (24.3%)

2.4.1. Apă, canalizare
Reţelele de alimentare cu apă şi canalizare.
Pe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 2,8 km. Satul dispune de 1 iaz cu o suprafaţă
totală de 3 ha, 1 fântînă arteziană şi 115 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune
localitatea nu este suficientă pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine
circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din
partea de sus a satului seacă. În partea de jos a satului apa din fântâni este poluată. Din aceste
considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o probleme prioritară
pentru localitate.
Localitatea dispune de 7 km retea de apeduct, o sondă şi turn de apă, care funcţionează. Apeductul
este vechi, construit in anul 1964. Serviciile ce tin de aprovizionarea cu apa potabila sunt prestate de catre
primărie, unde activează 1 muncitor. In prezent sunt 248 beneficiari ai sistemului. Asigurarea cu apă
potabilă se realizează si din cele 115 de fântâni din localitate.
Sistema de canalizare prin gospodarii lipseste.
La etapa actuala se implementează proiectul de alimentare cu apă potabilă pentru tot satul cu
renovarea a trei fîntîni arteziene.
2.4.2. Servicii de telecomunicaţii
Localitatea dispune de reteaua telefonica. Conectate la reţeaua telefonică sunt 780 de case din 1019
case, reţeaua de telefonie fixă asigură serviciile pentru circa 76.5% de gospodării. De asemenea locuitorii au
acces în proporţie de 80% la telefonia mobilă (Orange, Moldcell, Unite).
Localitatea nu dispune de mijloace de mass-media proprii, dar pe teritoriu operează următoarele
mijloace mass-media (abonare sau acces liber): presa raională din Căuşeni şi regională, presa naţională,
mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională.
Primăria de asemenea dispune de Internet, de e-mail: primcirnateni@mail.md.

2.4.3. Sistemul de gazificare
Reteaua de asigurare cu gaze naturale a fost construita in anii 2004-2006. La construcţia gazoductului
s-au folosit: pentru presiunea medie 2100 m şi pentru presiunea joasă 9790 m. În prezent sunt asigurate cu
gaze naturale 482 de gospodarii din totalul 1019 de gospodării, respectiv 47.3%.
Totodată APL împreună cu sectorul neguvernamental şi întreagă comunitate se implică în procesul de
atragere a potenţialilor investitori prin participarea la concursurile iniţiate de FISM şi alţi donatori (PNUD
Moldova, Banca mondială, Programul de Dezvoltare regională din Moldova ş.a.) pentru extinderea reţelei de
gazificare de tensiune medie şi joasă.
2.4.4. Serviciile de transport auto de pasageri
Localitatea dispune de 3 rute de transport, care circulă zilnic, directia centrul raional si Chişinău: una
apartine BTA 36 Căuşeni şi altele Î.I „Camenşcic”. Zilnic aceste unităţi efectuează rute la Bender, Chisinău şi
la Căuşeni. Printre mijloacele de transport existente în sat se numără 214 de autoturisme. Totuşi
infrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţile populaţiei.
2.4.5. Reţeaua drumurilor
Reţeaua drumurilor constituie 27 km de destinaţie locală, dintre care 5 km sunt cu îmbrăcăminte
rigidă.
Din punctul de vedere al desfăşurării vieţii comunităţii şi al activităţilor economico-sociale, APL
consideră că în infrastructura locală cea mai mare problemă este legată de drumuri locale. Reparaţia
capitală necesită cel puţin 25 km de drum local în variantă albă.
APL Cîrnăţeni consideră că amplasarea geografică favorabilă, determinată de distantele accesibile ale căilor
de acces la sat, afectată mult de starea deplorabilă a drumurilor locale, au determinat un nivel de dezvoltare
economică şi socială moderată.

Tabelul 2-11 Infrastructura şi serviciile de transport
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
I Drumuri publice, km 27 27 27 27 27
a. de importanta nationala, 4 4 4 4 4
inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 4 4 4 4 4
b. de importanta locala 27 27 27 27 27
inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 0 0 0 0 0
c. Linii de cale ferată, km - - - - -
d. Statii - - - - -
II Mijloace de transport existente
 autoturisme
196 206 212 208 214
autobuse - - - - -
camioane 2 4 6 8 9
automobile cu destinaţie special - - - - -
II
I
Distanţa de la cele mai importante pieţe
- Puncte de destinaţie în vânzarea produselor, 9 km
- Puncte de trecere a frontierei, 60 km
- Noduri de comunicaţii 9 km
IV Rute interurbane
Nr. de rute 3
Nr. de mijloace de transport 3
Intervalul de circulaţie 30 min
Rute locale -
Servicii taxi 1

2.4.6. Fondul locativ
Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2012 este de 46.300 m², inclusiv în case particulare.
Numărul total de case (locuinţe) este de 1019, ceea ce rezultă o suprafaţă totală medie a unei case de cca
45 m².
Numărul total de gospodării (curţi) este de 1083.
În anii 2007-2011 nu au fost date în exploatare nici o locuinţă.
În satul Cîrnăţeni dispun de sistem de canalizare: Liceul Teoretic ”Grigore Grigoriu”, grădiniţa de copii
„Andrieş” şi 5 case de locuit.
Tabelul 2-12 Caracteristica fondului locativ:
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
I Nr. caselor 1019 1019 1019 1019 1019
Înzestrate cu apeduct 248 248 248 248 248
Înzestrate cu canalizare 5 5 5 5 5
Asigurate cu gaze naturale - 310 310 482 482
Conectate la reţeaua telefonică 650 680 730 764 780
Conectate la reţeaua electrică 1019 1019 1019 1019 1019
Conectate la reţeaua de încălzire - - - - -
II Nr. caselor noi date în exploatare - - - - -

2.4.7. Zone de agrement
Localitatea dispune in centrul satului de un parc pe o suprafaţă de 0.3 ha şi un parc de lîngă
monumentul eroilor căzuţi în timpul celui de al II-lea Război Mondial şi conflictul armat pentru apărarea
integrităţii şi independenţii din anul 1992 în mărime de 0,2 ha. In anul 2009 parcul a fost amenajat cu
diverse specii de arbuşti şi arbori coniferi, este ingrijit de Administraţia locală.
În satul Cîrnăţeni nu exista locaţii de cazare turistică.
2.4.8. Accesul la infrastructură
Categoriilor de persoane ce nu au acces la
serviciile de infrastructură sunt persoanele
sărace, urmate de gospodăriile cu persoane cu
dizabilităti, persoanele în etate, în deosebi
gospodăriile conduse de persoane solitare.
Principala cauză a accesului limitat sau
lipsa acestuia la serviciile de infrastructură o
reprezinta lipsa mijloacelor financiare, lipsa
locurilor de muncă stabile, tarifele înalte de
conectare si întretinere.
Accesul în comunitate la serviciile de
infrastructură se prezintă astfel: apă potabilă–24.3%, aprovizionare cu gaze naturale–47.3%, telefonie fixa–
76.5%.
Preocupări privind drepturile omului
Printre proiectele de infrastructură ce au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi calităţii vieţii în s.
Cîrnăţeni putem menţiona proiectul "Apa potabilă sigură”, care a fost implementat în anul 2012 şi a avut ca
scop asigurarea cu apă potabilă a 248 gospodării din localitate.
1019 1019 1019
780
1019
5
1019
248
0
200
400
600
800
1000
1200
retea electrica retea telefonica canaliyare apeduct
beneficiari de servicii de infrastructura, gospodarii
totalcase casebeneficiare

2.5. Concluzii
 In ultimii ani au fost implementate
proiecte semnificative de infrastructură,
 Priorităţile de dezvoltare în localitate sunt
legate de infrastructura fizică din
localitate,
 Administraţia locală are experienţă de
atragere a resurselor prin proiecte,
 Acces la gazoduct,
 Procesul de tranzacţii cu terenuri agricole
în creştere
 Asociaţia de Economii şi Împrumut (AEÎC) nu activează,
 Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată,
 Tehnica agricolă are un grad de uzură ridicat,
 Insuficienţa locurilor de muncă,
 Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta
categoriile social-vulnerabile,
 Spatii limitate pentru constructii,
 Ramura serviciilor slab dezvoltată,
 Lipsa pietei de desfacere pentru productia locală,
 Conectare parţială la servicii de telecomunicaţii,
 Reteaua de asigurare cu gaze naturale acoperă doar o parte din
necesarul,
 Lipsa sistemului de canalizare,
 In sat nu exista locatii de cazare turistică,
 Acces limitat sau lipsa acestuia la serviciile de infrastructură
pentru persoane vulnerabile,
 Grad de uzură ridicat la tehnica auto.
 Numărul unităţilor de comerţ în descreştere
 Localitatea este situată la o distanţă
relativ mică de centrul raional,
 Amplasare favorabilă lângă un drumul
naţional spre vama cu Ucraina,
 Existenţa reţelei telefonice optice,
 Accesul la gazoduct,
 Ponderea terenurilor arabile cu bonitate
înaltă
 Preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic de obţinere a
profitului influenţează negativ activitatea agenţilor economici din
sat,
 Populatia imbătrîneşte cu fiecare an,
 Nivel scăzut de trai al populaţiei,
 Scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor,
 Aprovizionare cu apă potabilă pe un segment mic din sat,
 Starea deplorabilă a drumurilor locale

3. Starea Mediului Ambiant
3.1. Resurse Naturale
3.1.1. Resurse funciare
Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2002 de către Institutul de Cercetări
pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA), localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3116 ha, din care
terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha; drumuri, străzi, pieţe,
construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87 ha.
Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip ciornoziom şi de luncă.
Tabelul 3-1 Tipuri de soluri
Tipuri Ha Ponderea,
%
Ciornoziomuri 1830 58,7
Soluri de luncă 301 9,6
Erodasoluri 0 -
Solonciacuri 46 1,8
Solurile cu eroziune evidentă 0 -
Soluri mlăştinoase 5 0,16
Total 2182 100,0
Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA, 2002
Starea de calitate a solurilor este apreciată prin bonitatea
lor. Terenurile agricole ale satului sunt cuprinse în 4 clase după
nivelul fertilităţii şi nota de bonitate medie ponderată a învelişului de sol.
calitatea solurilor
332; 18%
1100; 61%
244; 13%
154; 8%
clasa I foarte bune clasa II bune clasa III mijlocii clasa IV slabe

Tabelul 3-2 Clase de soluri
Clase de soluri Bonitatea,
grade/ha
Suprafaţa,
ha
Pondere
a, %
Utilizare
Clasa I (foarte bune) 81-100 154 8,4 Teren arabil
Clasa II (bune) 61-80 244 13,3 Teren arabil
Clasa III (mijlocii) 41-60 1100 60,1 Teren arabil, vii, livezi, păşuni
Clasa IV (slabe) 21-40 332 18,2 Teren arabil, vii, livezi, păşuni, păduri
Clasa V (foarte slabe) mai mică de 20 - Păşuni
Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000
3.1.2. Flora şi fauna
Vegetaţia naturală
În lunca inundabilă a râului Botna se păstrează o varietate mai mare de vegetaţie. În rest lumea vegetală
este reprezentată de specii de plante secundare. Pe coline din partea de vest a satului s-au păstrat sectoare
de pădure primară de carpen. Terenurile afectate de alunecări nu au fost împădurite. Pădurile satului sunt
alcătuite din salcâm, ulm, frasin, plop etc. Vegetaţia păşunilor este extrem de degradată, ca rezultat al
suprapăşunării.
Vegetaţia culturală este reprezentată prin culturile tradiţionale cultivate: grâu, porumb, orz, floarea
soarelui, legume etc. Plantaţiile multianuale au fost defrişate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ
echivalent proprietarilor particulari, degradării lor şi neprelucrării acestor terenuri.
Fondul forestier al satului constituie 12,0 ha proprietate publică a satului. Spaţiile verzi în sat alcătuiesc
1,6 ha. Fîşiile verzi de protecţie constituie 66,7 ha proprietate publică a satului.
Pentru sat gradul de împădurire este de 9,1% (247 ha). Aceste cifre sunt puţin mai mici decât media
pe republică (9,6%) iar raportate la standardele internaţionale (minim 13%) această situaţie denotă că la
acest capitol trebuie depuse multe eforturi.

Pe suprafeţele plantate cu pădure şi fîşii forestiere cresc iepuri de cîmp, fazani. An la an in localitate se
intorc cocostîrcii, care şi-au facut cuib in centrul satului lingă Casa de Cultură din localitate.
3.1.3. Resurse naturale
Bazine acvatice
Pe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 3,5 km. Satul dispune de un iaz cu o suprafaţă
totală de 3,98 ha, o fântână arteziană şi 120 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune
localitatea nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine
circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din
partea de sus a satului seacă. Toate fântânile din sat conţin apă poluată. Din aceste considerente
revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentru
localitate.
Bogăţiile subterane ale satului sunt reprezentate prin resurse de argilă şi prundiş, care sunt folosite în
construcţia caselor. Satul dispune de o carieră de nisip care în prezent este mină privată. Din aceste
considerente resursele subterane extrase sunt transportate, în mare parte, în alte localităţi.
3.2. Factori de Poluare a Mediului
Calitatea aerului
In satul Cîrnăţeni volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, reieşind din faptul că pe teritoriul
satului nu exista depozite de îngrăşăminte şi pesticide, nu au fost construite benzinării. Principalele surse de
poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate de
cazangeria şcolii, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegală a miriştii
şi deşeurile de la animale din gospodăriile personale.

Calitatea solului
Principalul factor de degradare al solurilor este eroziunea. Activitatea economică a condus la
intensificarea proceselor de degradare a terenurilor şi învelişului de sol. Reducerea exagerată a aplicării
îngrăşămintelor conduce la epuizarea conţinutului de elemente fertile în soluri şi la scăderea productivităţii
terenurilor. Practica agricolă demonstrează că, capacitatea de producţie şi recoltele cresc prin utilizarea
tehnologiilor avansate, maşinilor şi uneltelor perfecţionate, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor,
efectuarea lucrărilor de irigare, desecare, drenare, de prevenire şi combatere a eroziunii solului, etc.
Nerespectarea acestor cerinţe duce la micşorarea roadelor şi degradarea solurilor. În localitate sunt
proprietari de terenuri agricole care utilizează tehnologii avansate de producere agricolă, folosind diverse
chimicate, pesticide, ceea ce respectiv influienţează asupra calităţii solului. De asemenea impact
semnificativ are arderea miriştelor. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai
tirziu acoperite cu arbori şi arbuşti plantaţi.
Calitatea apei potabile
Analiza apei din fântânile satului, iaz, râu, efectuată în anul 1999 de către expediţia „Izvor –ECO 99”, a
scos în evidenţă faptul că apa potabilă a 90% din fântânile supuse analizei are un procent înalt de nitraţi,
nitriţi şi urme de amoniac ce întrec cotele admisibile. Foarte poluată este apa fântânilor situate pe partea de
sud a satului, în care concentraţia substanţelor poluante este de 6-10 ori mai mare decât norma admisibilă.
Analizele repetate efectuate în anul 2000, au demonstrat că apa potabilă din fântânile localităţii nu s-a
îmbunătăţit. În 6 fântâni au fost depistate bacterii patogene, iar în circa 20 – o concentraţie sporită a
nitraţilor, sărurilor de fier, calciu şi magneziu. Apa râului Botna şi a iazurilor localităţii este poluată de
gunoiştile improvizate pe malurile lor. De asemenea în râu se scurg murdăriile de la gunoiştile neautorizate
amplasate pe maluri sau în apropiere.

Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este o problemă existentă şi la
Cîrnăţeni. Deşi primăria a alocat teren pentru amenajarea gunoiştilor, cu o suprafata de 2,2 ha, unde se
face nivelare o dată pe an, în afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul comunei sunt create încă câteva
gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în mod
arbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă de
amenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râului
şi a iazului, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţii
locuitorii şi cu grav impact asupra mediului înconjurător.
Poluarea şi distrugerea fondului forestier şi fâşiilor de protecţie
Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt în special afectate de tăierile ilicite ale copacilor care au
crescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului.
Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată.

3.3. Concluzii
 Atragerea investitiilor pentru revitalizarea
infrastructurii fizice a satului,
 Volumul noxelor degajate în atmosferă este
minim,
 Existenta gunoistilor autorizate,
 Existenta ONG-lui in domeniul mediu,
 Procentul in crestere a plantaţiilor
forestiere,
 Împădurirea terenurilor degradate
 Lipsa zonelor de odihnă,
 Resursele subterane folosite nu pentru sat,
 Depozitarea incorectă, neorganizată şi inexistenţa
metodelor de neutralizare a deşeurilor,
 Folosirea incorecta a terenurilor destinate pentru
pasunat,
 Scăderea suprafeţelor de teren cu plantaţii
multianuale,
 Lipsa serviciului comunal in localitate,
 Alimentarea parţială cu apă potabilă,
 Indiferenţa populaţiei cu privire la problemele de
mediu,
 Resurse infime de bogăţii subterane
 Disponibilitatea terenurilor pentru largirea
fondului forestier,
 Posibilitatea de obţinere a proectelor de
mediu pentru ONG-uri si APL,
 Atragerea cetăţenilor la implicarea in
rezolvarea problemelor de mediu,
 Ponderea solurilor de tip cernoziom
 Necunoaşterea de către populaţie a nivelului de
poluare a mediului ambiant,
 Prelucrarea incorectă a solului pe terenurile supuse
eroziunii,
 Resurse acvatice insuficiente şi poluate,
 Tăierea ilicită a fondului forestier,
 Un grad de împădurire a satului mai mic decât media
pe republică,
 Poluarea mediului in urma apariţiei gunoiştilor
neautorizate,
 Dispariţia faunei si viităţilor in aria localităţii,
 Arderea miriştelor,
 Păşunatul ilicit in fişiile regenerate

4. Capacitate Instituţională
4.1. Management Administrativ
Capacitate managerială şi MRU:
Printre cele mai importante concluzii se poate specifica că personalul primăriei, deși nu dispune în
marea sa parte de studii superioare, este destul de abil în activitățile curente. Pentru o eficientizare a
activităților aparatului primăriei se solicită o antrenare în activități a unor specialiști cu pregătiri speciale în
APL. Desigur, va fi cazul să se enunțe și abilitățile scăzute de operare cu TIC, care se prezintă drept o
deficiență puternică a activităților purtate de primărie. Multe dintre deficiențele funcționalității primăriei din
punct de vedere al personalului se explică prin veniturile insuficiente pe care le au angajații.
În astfel de împrejurări se recomandă:
 Perfecţionarea continuă a personalului trebuie să fie permanent în vizorul primăriei, cu valorificarea
tuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă, seminare, cursuri de
perfecţionare etc.
 Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale naţionale, instituţiile specializate în
domeniul dezvoltării profesionale, dezvoltări abilităţilor privind: implementarea tehnologilor informaţionale
şi comunicaţionale; gestionarea bazelor de date, limbile străine.
 Este necesar de elaborat şi aplicat o politică pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională a
personalului, implicarea mai activă a tinerilor în viaţa publică a localităţii.
 Promovarea şi implementarea unor metode alternative de motivare non-financiară, aşa ca perfecţionarea
profesională, creşterea responsabilităţilor, promovarea, recunoaşterea şi aprecierea eforturilor depuse.
 Procesul de consolidare a echipei primăriei necesită abordarea echilibrată pe proiecte de dezvoltare a
comunităţii.
 Antrenarea voluntarilor din comunitate pentru a îmbunătăţi capacităţile de identificare şi atragere a
eventualilor finanţatori internaţionali.

Cadru organizatoric, funcţional şi procesul decizional:
În general CL și primăria fac față solicitărilor curente, în pofida faptului că sunt dificultăți de finanțare și
a disponibilităților locale. Consiliul local a înregistrat în perioada analizată activități moderate, determinate
de solicitările de decizie specifice unei localități mici. Aceleași activități moderate sunt specifice și primăriei
satului. Aceasta își desfășoară activitățile în baza unor planuri anuale de activitate și nu dispune de
instrumente clare de management funcțional (sistem de circulație a documentelor, de comunicare intra și
inter-instituțională. Activitățile de evidență sunt rudimentare – prin consemnări în registre.
În consecință se va insista pe următoarele recomandări:
 Consilierii locali trebuie să se implice mai activ în dezvoltarea socio-economică a localităţii, să asiste la un
curs pentru Consilieri începători la începutul unui mandat nou.
 Pentru creşterea capacităţii administrative a APL funcţionarii trebuie constituite încă 2 posturi – jurist şi
specialist pentru scrierea proiectelor şi atragerea investiţiilor .
 APL Cîrnăţeni necesită dezvoltarea capacităţilor profesionale şi modernizarea echipamentelor, valorificare
mai profundă potenţialului tehnologiilor informaţionale.
 Implementarea metodelor moderne de circulaţie a documentelor prin promovarea utilizării tehnologiilor
informaţionale performante şi eficientizarea activităţii funcţionarilor publici prin crearea bazelor de date
pentru toate domeniile de activitate.
 Elaborarea unor planuri de dezvoltare instituțională pe perioade medii
 Fortificarea procesului decizional prin antrenarea membrilor CL în procese de instruire continue
 Informatizarea activităților primăriei în scopul reducerii costurilor de timp și realizării unei eficiențe sporite
a actului public
 Inaugurarea unui sistem de circulație a documentelor în primărie
 Formarea unui sistem de comunicare inter-instituţional care să fie permanent în contact direct cu alte
instituţii şi care de asemenea trebuie să aibă un dialog continuu cu societatea civilă.

Capacitatea de planificare strategică şi de atragere a investiţiilor:
În perioada ultimilor 5 ani în s. Cîrnăţeni s-a manifestat un interes deosebit față de activitățile de
planificare strategică, și a beneficiat de finanțare, încât aici s-au desfășurat mai multe activități de elaborare
și valorificare a proiectelor de finanțare. În aceste condiții, colectivul primăriei și-a asumat angajamente
sporite față de problemele cu care se confruntă localitatea, deși unele dintre acestea nu au fost soluționate
încă din cauza lipsei de mijloace financiare.
În concluzie se poate menționa că APL din s. Cîrnăţeni, participând la activitățile de planificare
strategică, dispune de abilități moderate în domeniul elaborărilor strategiilor de dezvoltare.
Recomandări:
 Elaborarea şi aprobarea unei liste a investiţiilor prioritare a APL
 Structurarea bugetului APL cu planificarea cofinanţărilor necesare a proiectelor prioritare
 Pregătirea unui specialist al primăriei în managementul ciclului de proiect.
 Se impune necesitatea atragerii tinerilor specialişti, cu abilităţi de scriere a proiectelor investiţionale în
beneficiul comunităţii.
 Este necesar de lansat iniţiative locale de stabilire a acordurilor de cooperare cu organizaţii
neguvernamentale naţionale şi internaţionale, cu parteneri de dezvoltare disponibili pentru a identifica
soluţii de dezvoltare a localităţii.
 Este oportun a examina posibilităţile de cooperare cu alte autorităţi, instituţii pentru accesarea surselor
externe pentru finanţarea unor priorităţi comune.

Management financiar:
În satul Cîrnăţeni, ca si in general sistemul financiar al localităților din Republica Moldova, cu
precădere a celor rurale, este unul destul de auster, care se limitează la cele mai stringente nevoi ale
localităților. Ponderea mare a decontărilor salariale deseori nu permite decât acoperirea unor volume de
lucrări minore, încât finanțarea unor proiecte de anvergură rămâne a fi restantă.
Bugetul primăriei Cîrnăţeni este format în proporție de 90,2% pentru anul 2011 din transferurile de
stat, condiții în care primăria dispune de o capacitate financiară insuficientă.
Recomandări:
 Este oportună dezvoltarea capacităţilor de accesare a fondurilor adiţionale de finanţare a priorităţilor
localităţii prin proiecte.
 Elaborarea realistă a bugetului APL cu planificarea finanţărilor parţiale sau integrale a proiectelor
comunităţii
 De contribuit la ridicarea nivelului de implicare a ONG-urilor din localitate în atragerea surselor
financiare pentru localitate.
 Crearea serviciului de audit intern întru prevenirea pierderii resurselor.
 Elaborarea unei liste a privatizărilor şi investiţiilor prioritare a APL.
 Pentru implicarea mai activă a populaţiei în dezbaterea bugetului sunt indicate următoarele modalităţi:
mese rotunde, adunări publice, afișaj pe panou.
Capacitatea de relaţionare:
Reieșind din analizele efectuate capacitatea de relaționare a APL din Cîrnăţeni este destul de extinsă,
această situație fiind condiționată pe de o parte de abilitățile APL de a stabili parteneriate locale și externe,
iar pe de altă parte de capacitatea AP de nivelul I și II de a stabili relații de sprijin a APL din teritoriu. Cu
toate acestea, dacă ar mai fi asigurate și unele premise suplimentare (drumuri bune, economie și sferă
socială dezvoltate), capacitatea de relaționare ar putea fi și mai mult extinsă.

Strategia cirnateni finala

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Strategia cirnateni finala

Similar to Strategia cirnateni finala (20)

Strategia cirnateni finala