Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Tara romaneasca 5

  • Login to see the comments

  • Be the first to like this

Tara romaneasca 5

  1. 1. modernizare, de cuprindere a tuturor domeniilor qi laturilor vielii social- economice. Degi existau qi unele nerealizdri, determinate de stadiul in care se afla[ara in momentul cuceririi independenlei, de raporturile economice uneori inechitabile cu marile state capitaliste, de problemele grave din lumea rural5, progresul general inregistrat in evolufia social economic6 a asigurat [drii consolidarea pozi[iei intre statele europene, o pozilie dominantd in Europa de Sud Est qi crearea premiselor pentru des[vdrgirea unit6lii de stat. 115
  2. 2. 9. ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA VIETII SOCIALE iN PERIOADA MODERNA Dezvoltarea generuld a societdlii romdneqti a avut drept consecin{d tparigiaunor importante mutalii in plan social. A avut loc o creqtere demograficd carc a influenlat evolulia social- economicS, politicd gi culturalA. in 1899 Vechiui Regat numdra 5.956.690 de locuitori pentru ca in 1906 si se ajungl la 6.585.534 locuitori iar in t9l2 la 7 .234.920 de locuitori. Dintre aceqtia, peste 80Yo activau in mediul rural. A avut loc o creqtere a numdrului locuitorilor din mediul urban datoritl pe de o parte sdrdcirii populaliei rurale in urma divizdrii loturilor de pdmdnt gi a concentrdrii lor in mari gospoddrii iar pe de altd parte procesului de industrializare care a atras o numeroasi for{a de munc6. Cdtre sfhrgitul secolului XIX sunt menlionate 7l de ora$e dintre care Bucuregti cu 276.178 locuitori, Iagi cu 77.759 locuitori, Ploieqti cu 45.107 locuitori. Aqezdri importante erau qi Galali, Cr aiov a, Brdila. Structura sociald nu era una clar delimitatd ca sferd de preocupdri. Astfel, marii proprietari funciari se apropiau de interesele burgheziei sau proprietarilor industriali investind in industrie sau in sectorul bancar. Burghezia, adeptd, a liberalismului, qi-a consolidat pozifiile economice gi politice. La rdndul sdu, a fost tot mai interesatd de achizigionarea unor proprietSli agricole ce erau scoase lavdnzare din fondurile statului. Putem vorbi astfel de un fenomen de apropiere qi interferenld intre cele doud categorii sociale, fapt reflectat de altfel qi in viafa politicd, unde mari proprietari funciari se afirmd in cadrul grupdrilor liberale. i16
  3. 3. Necesitilile de organizare jwidicd gi administrativ[ ale statului au condus la apadlia unei categorii sociale de mijloc, formatS din avocali, tnvdldtori Si funclionari. Ca urrnare a dezvoltdrii industriale s-a consolidat grupul social al lucrdtorilor industriali. Sursele acestei categorii erau meqtequgari ruinafi, ldrinimea sirdcitS, lucrdtorii de la clile ferate. La 1900 in Romdnia era 500.000 de muncitori concentrali in zone ca Bucureqti, porturile de la Dundre, Valea Prahovei. Confrunt6ndu-se cu condilii dificile de muncd, de multe ori aceastd categorie sociali a recurs la acliuni de protest, greve. Pot fi amintite aici grevele cdrufagilor de la Br6ila (1884), ale tipografilor de la Iagi qi Bucuregti (1886, 1887), ale ceferiqtilor din Galali qi Bucureqti (1888). Numai intre 1902 qi 1906, au avut loc 580 acfiuni greviste. ldrdnimea a reprezentat cea mai numeroasd categorie socialS dar qi evolulia acesteia a dat nagtere la cele mai complexe qi grave probleme economico-sociale. ,,Problema agratd" a rcptezentat incontestabil, o adevdratd, ,,piatrd unghiulard" a vielii social-economice qi politice din RomAnia in perioada modemd. Degi modernizarea RomAniei- proces in care un rol preponderent l-a jucat industrializareu s-a reabzat intr-un ritm rapid, agricultura va urma insd cunoscuta ,,cale prusac6". Succesele industrializdrii se bazau pe rezultatele muncii din agriculturd, care erau ob{inute nu atdt prin modemizare cdt mai ales prin intensifi carea muncii !6ranilor. Prin urmare, raportul industrie / agriculturd, oraq/sat apare defavorabil celui de-al doilea factor. O tris[turi esenfiald a problemei agrare o constituie cea privind specificul relaliilor de produc{ie existente in agriculturi. Legea agrard" din 1864 a asigurat cadrul evolufiei agriculturii gi, implicit, a problemei agrare pind la primul rdzboi mondial. Legea prevedea cd despdgubirile plStite de tdrani tt7
  4. 4. reprezentau contravaloarea sarcinilor de clacd, de care sdtenii au fost eliberali gi nu contravaloarea pimAntului primit, pe care ldranii deveniser6 proprietari. Se elimina astfel posibilitatea ca pe viitor tdranii sd mai ceard pdm6nt, prin despdgubirc, atdt proprietarii cdt qi liranii beneficiind acum de absolutizarea proprietdfii. Cine nu a fost cl5caq, nu mai putea solicita pdmdnt prin despbgubire. Am ardtat mai sus care era structura proprietdlii (vezi secliunea dedicatd Agriculturii). fdranii beneficiau de prea pulin pdmdnt in raport cu ponderea lor numericd iar pdmdntul reprezenta in primul rdnd unicul mijloc de supravieluire. La aceastd situalie gravd se adaugd legisla{ia de excep{ie. Toate legile de invoieli agricole au prevdzut execulia exceplionali stabilind astfel un regim inegal qi favorizdnd abuzul qi arbitrariul. Aldturi de efectele legii rurale din 1864, grava insuficienli a pdm6ntului, regimul invoielilor agricole a constituit una din cauzele miqcdrilor gi rdscoalelor !6rdneqti. La conturarea problemei agrare ca acuti problem[ socialS se adaugd gi alfi factori, cu efecte pe termen indelungat. Are loc un proces continuu de mdrire a suprafeyelor agricole cultivate cu cereale pentru asigurarea exportului in defavoarea pigunilor, ceea ce va afecta creqterea animalelor de cdtre ldrani. intre 1860-1914 suprafala cultivati cu cereale a crescut de 2,5 ori iar cea ocupati cu fbnele qi pdduri a scdzut la jumdtate. Prelul pdmdntului este in continui cregtere gi, in consecinfd, cresc qi arenzile. AceastS situalie duce la creqterea obligaliilor impuse lSranilor, intensificarea muncii lor fiind principala sursd de creqtere a veniturilor pentru proprietari qi arendaqi. Pe de altd parte prelul muncii ldranului este foarte mic, datoritd surplusului de fo45 de muncd. It8
  5. 5. S-a manifestat o continui presiune demograficd, deoarece raportul dintre populafie gi suprafala cultivatd" era mai are dec6t in 15ri cu agriculturl intensiv[. Aparilia gi dezvoltarea trusturilor arenddseSti reprezintd un fenomen agravant al condifiei 15ranilor. La 1913 53,7yo (sau 70Yo dupi unii autori) din suprafala mogiilor mai mari de 100 de ha era arcndat5. in preajma anului 1907 aproximativ 900.000 ha erau arendate la israeli{i sau bulgari. in Adunarea Deputalilor se ar[ta cd, 34%o din arendaqii comunelor rurale erau str5.ini, iar in unele pirfi din Moldova chiar 80%. Cdmdtdria a lvat o mare amploare in lumea satelor afectAnd pe cii diverse nivelul de viald al !6ranilor. Insuficienla ofertei de credit din partea statului pentru fdrdnime o 16sa la discrelia proprietarului sau arendaqului, ale ciror credite erau puse la dispozilie contra munc6, o munc5, insd, care intrecea inzecit-datoritd dobdnzilor mari-banii imprumutafi. in acest fet cdmdtdria intrefinea sirdcia gi o agrava. Crizele economice Si seceta au lovit in mod tragic lSrdnimea. Foametea obliga [dranii sd-qi amaneteze forla de muncd pentru ani in gir. Aga cum declara I. Gh. Duca in Adunarea Deputalilor la 5 ianuarie 1908 ,,1a noi rdscoalele gi foametea erau endemice. De vrea 20 de ani am inainta distribuind cu o mAnE gloanle cu cealaltd porumb". Mulli din acegti factori erau recunosculi qi de cdtre liderii politici-mai ales de c6tre liberali-ca gi cauze ale nemullumirilor qi tensiunilor din lumea rural5. Dupd rSscoala din 1888 PNL, cu ocazia alegerilor din acelagi an, a elaborat un ,,Manifest cdtre alegdtori" in care. Degi recunoqtea necesitatea continudrii preocupirilor pentru imbundtSlirea condiliei litranilor, consideru cd" rdscoalele nu erau urrnarea ,,existenlei gi cerinlelor imperioase a unei chestiuni sociale" ci a unor comploturi interne qi externe. Nu lipsa de pdmdnt a generat rdscoalele ci lScomia ,,Ltnora" impotriva lSranilor qi slaba administralie. Unii 119
  6. 6. lideri ai PNL, precum M.G. Orleanu gi Vintild I. Brbtianu au oferit o paletd mai Iargd de cauze ale problemei agrare: fdrAmifarea pdmAntului, arenzlle mari, politica de spoliere a trusturilor arendSqeqti, coruplia administraliei, reducerea terenurilor cultivate de siteni qi a pdqunilor folosite de aceqtia, lipsa mijloacelor de credit, insuficientele posibilita$ ale industriei de a oferi mijloace de trai celor pleca{i de la sate. Toate aceste canze, dar qi altele (fiscalitatea excesivi, lipsa de cultur6 a [fuanilor) reprezentau o sintezd a cauzelor vdzute de liberali pentru graYa situalie din lumea rurald. PC nu recunoStea existenla unei chestiuni agrare tn Romdnia. CauzeLe rdscoalelor, ale sdriciei lirdnimii erau circumscrise in sfera efectelor, a fenomenelor secundare sau se nega pur qi simplu, chiar gi dup[ 1907, existenla unor probleme social-economice acute la sate. Situafia proprietdlii igi avea originea intr-un trecut indepdrtat- ,,la noi tdranul bogat a fost totdeauna o excepfie"- iar deosebirile dintre proprietari au fost ldsate de Creator(!) la care erau trimiqi cei care solicitau dreptate. La baza rclelor din agriculturi se afla mentalitatea ldranilor-cultivatS de liberali-cd trebuiau sd primeasci p[m6nt, devenind,,cerqetori", cAnd umili, cdnd amenin!6tori. Dintre cauzele concrete totuqi ale situa{iei de la sate, in opinia conservatorilor remarcdm: slibiciunile qi abuzurile adminisi'r:afiei, instigdrile qi agitagiile liberalilor sau socialiqtilor, existenla intermediarilor, arendaqi qi cdmdtari, impozitele mari determinate de cheltuielile exagerate ale statuiui, lipsa de culturd a ldranilor, inalienabihtatea loturilor !6rdneqti, lipsa unei industrii dezvoltate care sd absoarbi forla de munci din agriculturd. $i dupa 1907 liderii conservatori au negat cu ind[ritnrcie cauzele reale ale situa{iei grave de la sate. P.P. Carp gdsea ca qi cauze sldbiciunile qi abuzurile administra{iei. Conform lui I.N. Lahovary rSscoala a izbucnit ,,intr-o epocd dintre cele mai infloritoare pe care le-au inregistrat analele t1trii...trebuie sd l t20
  7. 7. cdutim aiurea dec6t in mizeria fdranului cauza funestelor evenimente". intdlnim, in continuare, la conservatori, incercarea de a explica criza dn agriculturd prin rolul instigatorilor, prin defectele de caracter ale ldranilor (nepdsare, lipsd de iniliativd, neprevedere). C. Garoflid, degi apdrdtor al pozillilor marilor proprietari, ajungea insd la concluzii mult mai nuanlate reflect6nd o conceplie favorabili lSranimii instdrite: ,,factorul principal al chestiei l6rdnegti este reaua organizare economicd., care face ca munca agricol5 sd lucreze in pagubd, fapt care se datoreqte existenjei unui prea mic sector...de micd proprietate. Nu faptul cd sunt 200 sau 300.000 tdrani capi de familie care nu posedd, pdmdnt e ingrijordtor, ci faptul cd cei 920.000 care posedd % din suprafala agricold a {drii, o au in buc6!e1e nesatisftcdtoare. Avem prea mul1i fdrani proprietari pe intinderi prea mici de pdmAnt." Cele doud partide au propus gi unele solu{ii pentru rczolvarea rezolvarea problemei agrare. Liberalii, apdrdtori ai proprietSlii declarali, propuneau vdnzarea de pdmdnturi din domeniile statului iar [dranii trebuiau sd fie suslinufi prin credite. Casa Rurali a constitui obiectivul principal al liberalilor in opera de sprijinire a [drdnimii pentru a cump5ra pdmdnt. (Manifestul cdtre alegdtori din 1888, Programul din 1892). Totugi, liberalii, ei inqiqi proprietari de suprafe(e agricole, apdrau proprietatea exploatatd in mod capitalist gi nu cu mijloacele fostului boier, devenit acum mogier, care arendeazd, nu investegte qi trdieqte numai din intensificarea muncii f[ranului. La r6ndul sbu Spiru Haret considera cd o noui improprietdrte nu era posibili deoarece nu rezolva problema decdt pentru 15-20 de ani gi ar fi intdrit convingerea |dranului c6 ori de cdte ori pdm6ntul devenea insuficient vor fi sacrificate mogiile proprietarilor. Se pronunfa pentru cumpdrarea de pdm6nturi prin intermediul Casei Rurale qi modificarea legi invoielilor agricole. S-a propus totugi o noud reform6 agrard de cdtre deputatul C.I. Nicolescu la 28 septembrie 1894 in qedinla Adunirii t2l
  8. 8. Deputalilor; in opinia acestuia era de preferat si se improprietireascS obqtea deoarece mica proprietatea avea pufine $anse si reziste. Era insi un punct de vedere singular care nu va influen[a activitatea programaticd qi legislativi a partidului. Trebuie subliniat c5, de exemplu, in programul partidului din 1906 se vorbea despre ,,aplicarea legilor in toat6 intregimea 1or", stabilirea de relalii ,,de incredere reciproci gi colaborarea prieteneascS" intre !6rani qi proprietari, infiinlarea Casei Rurale, ajutorul dat [dranilor de citre biserica qi gcoald; nimic insd despre pdm6nt. in materie de legislalie, in timpul guvernului P.S. Aurelian s-a intocmit un proiect de lege privind infiinlarea casei rurale. in 1903 s-a votat Legea bincilor populare qi s-au infiinlat obqtile sltegti. Cele doud institufii au contribuit la intdrirea ,,burgheziei sdtegti" gi au contribuit la rezolvarea unora dintre problemele economice ale fardnimii. Imediat dupd rdscoala din 1907, sub guvernele liberale, s-au adoptat o serie de legi: D Legea pentru tnvoieli agricole (decembrie L907) care interzicea arenda in muncd qi dijma la tarla, elimina clauzele penale qi de solidaritate din contractele de invoieli, prevedea suprafala maximd ce putea fr arendatd tdranrlor qi minimul retribuliei qi de asemenea impunea constituire a ianrilor comunale; Y Legea pentru judecdtoriile de ocoale (decembrie 1907) care urmdrea reglementarearapidd a litigiilor dintre proprietari qi 1drani; Y Legea pentru mdrginirea dreptului de a line moSii tn arendd (Legea contra trusturilor arenddseSti, aprilie 1908) care itteruicea arendarea unei suprafefe mai mari de 4000 ha (contractele in vigoare trebuiau insd respe ctate); 122
  9. 9. Y Legea pentru ffiinlorea Casei Rurale (februarie 1908) care prevedea infiinlarea unei societa{i pe ac}iuni, cu un caprtal. de 10 milioane, care cumpdra moqii de la proprietarii dispugi s5 le v6ndd gi le revindea [dranilor in loturi de c6te 5 ha. Pdnd in 1916 Casa Rurald a cumpirat doar 108 mogii in suprafa{d de 127.263 ha din care 20.000 de ha au fost vdndute ldranilor; in schimb, suprafelele arendate, in condilii avantajoase au crescut de la an Iaan; Y Legea pentru modfficarea Si addugirea unor dispozilii din legea bdncilor populare Si a casei lor centrale (aprilie 1908) care, prin inlesnirea in favoarea ldranilor a imprumuturilor cu dobdnzi scdzute a oprit fenomenul cdmdtdriei rurale. De la 2410 in 1908, cu un numdr de 346.707 membri gi un capital de 37.000.000 lei, numdrul bdncilor populare a crescut la 2951 in 1913 cu 583.632 membri pi un capital de 107.000.000 lei; Y Legea pentru constituirea obstilor ldrdneSti de arendare (1909) in virtutea cdreia moqiile statului, ale Casei $coalelor, ale judelelor sau ale comunelor care nu erau exploatate in regie ufinau sd fie date obgtilor ldrdnegti constituite. Pdnd la 1912 au fost infiinlate 487 obqti care au arendat o suprafafi de 369.000 ha cu prefuri mici, pe termen lung; Y Legea pentru trecerea tn proprietatea statului a moSiilor stdpdnite de persoane juridice de utilitate publicd,' Nici la nivel programatic PNL nu schimbat ceva in aceastd problemd fafi de perioada de dinainte de riscoal6 propun6ndu-se, in plus fafA de ceea ce s-a qi transpus in act legislativ ,,ridicarea nivelului cultural al 1dranilor". Au trebuit sd treacd" 6 ani pdnd cdnd in cadrul programului PNL s[ igi facd loc cele doui 123
  10. 10. reforme radicale: agrard qi electorald. Istoriografra a elaborat mai multe rispunsuri in incercarea explicirii acestui decalaj: F Perioada scurtd intre 1878-1913 pentru ,,coacerea" condiliilor unei noi reforme agrare gi aparilia de alte necesitdli cdrora trebuia sa li se rSspundS; ) Contextul extern nu favoizaluarca unor mdsuri radicale: Rusia gi Austro-Ungaria nu vedeau cu ochi buni ritmul modernizdrii Romdniei qi mai ales acele transformdri pe care le considerau ,,revoluliotrare" . F Chestiunea agrard, era strAns legatd de cea a democratizdrii iar rczolvarea trebuia si fie comund dar democratizarea a inregistrat un ritm lent, nefavortzdnd solufii rudicale; ) Raportul de fo(e dintre burghezie qi moqierime a evoluat intr-un ritm moderat dar ferm in favoarea burgheziei care abia in primul deceniu gi mai ales in preajma inceputului rdzboiului putea forfa, prin poziliile economice gi politice delinute, o noud revizuire a Constitufiei; D Burghezia insSqi a cumpdrat pbmdnt qi s-a teritorializat avdnd deci un puternic sim! al proprietSfii. Conducerea PNL de cdtre Dimitrie A. Sturdza a insemnat dominalia aripli marilor proprietari din cadrul partidului. Abia c6nd noul val, al tinerilor liberali, conduqi de Ion I.C. Brdtianu a reuqit sd se impund, dupd 1908, partidul s-a situat pe o pozilie mai realistb fa!6 de problema agrard,. Contextul extem nefavorabil (Rusia pi Austro-Ungaria se oferiseri cu ajutoare in timpul rbscoalei) qi cel intern (marii proprietari nutreau sentimente de rizbunare qi se opuneau celor mai vehemente misuri l-a f5cut pe Ion I.C. Brbtianu sd-i rdspund[ lui Nicolae Titulescu I I i t24
  11. 11. (PCD): ,,intrebafi pe qeful D-voastrd (Take Ionescu-n. ns) dacd la 1907 nu am examinat dacd" nu era posibild exproprierea, gi numai c6nd am constatat cd situa{ia politici generalS era astfel incdt nu se putea concepe exproprierea, am ajuns la cealaltd" solutie". Rezulti aqadar cd" anunlarea celor doud reforme in 1913 a fost rczultatul unei lungi evolufii a chestiunii agrare. O solulie rudicald,, o nou5 reform6, insolitd de o lSrgire a dreptului la vot nu mai putea fi amdnatd,, ftrA riscuri prea mari pentru statul romdn. Factorii care au influenlat direct asupra stabilirii acestui moment au fost: D Eficienfa slabd a legisla{iei adoptate dupi 1907. Combltdnd mai mult efectele dec6t cauzele, ea a suferit in plus datoriti lipsurilor admini straliei g i abuzurilor proprietarilor gi arendagilor; F Agravarea situaliei fdrdnegti a dus la sporirea temerilor atdt ale liberalilor c6t gi ale conservatorilor cu privire la o noud revolt6; F Intensifrcarca luptei lar6nimii pentru satisfacerea propriilor revendic6ri; F Contextul internafional. Conflictul balcanic Ai previzibilul conflict mondial impuneau Romdniei consolidarea situa{iei inteme care insemna, in primul r6nd, rezolvarea problemei agrare. Semnificative sunt in acest sens cuvintele lui I. Gh. Duca: ,,cdt timp vom avea o !6rdnime sdracS, lipsitd de lumind gi fErI drepturi politice, adicd fard legdtura de interese qi de solidaritatea cu clasa ocdrmuitoare, nu vom putea ayea o politicd externi intr-adevdr bund". De asemenea trebuie luate in considerare efectele campaniei din Bulgaria asupra stirii de spirit a [dranilor care au putut vedea cd tdranii bulgari au o stare materiald gi politici superioarS. Pe de altd parte, se pare c5 Bulgaria nu a concentrat 125
  12. 12. trupe la Dundre dupi izbucnirea celui de-al doilea rdzboi balcanic nu numai datoritl asiguririlor date de Austria ci qi a faptului cd s-a bizuit pe posibilele dificultdli ale Rom6niei in cazul unei mobilizSri. Pe fondul unei stdri de nemuilumire generatd. de abuzrnrle administratiei la sate-in urrna mobilizS.rii qi rechiziliilor- se constati in toamna anului lgl3 o creqtere a incordirii qi frimdntdrii din lumea sateior. F Realizarea idealului nalional impunea solulionarea grabnicd a problemei agrarc; l5ranii din Regat nu mai puteau r[m6ne in situalia de a fi compdtimili de cdtre compatriolii lor din celelalte provincii. Dupd cum aftma C. Stere referindu-se Ia situalia ldranului din RomAnia, aceasta: ,,era mai rea decAt oriunde, dec6t in Irlanda de dinainte de reforma agrard t...] $i stdm mult, mult mai rdu, nu numaidecdt fralii noqtri din Ungaria (Transilvania-n. ns.) qi Bucovina, dar qi dec6t cei din Basarabia!", Iar I. Gh. Duca ardta cd ,,expropierea era necesard, nu atdt pentru cei din vechiul Regat c6t pentru fralii din Ardeal qi Bucovina pentru ca s[ qtie ci intr6 intr-o Rom6nie democratic[ potrivit idealurilor care-i stdpAneau, nu intr-o Rom6nie reacliotard," Conservatorii au f6cut 1a r6ndul lor propuneri pentru imbundtdlirea situaliei {drdnimii pentru cd nu recunoqteau existen{a unei probleme agrare: ) VAnzarea de pdm6nt cdtre ldrani sau obqtile sdteqti din domeniile statului; F Inalien abilitatea pdmdnturilor ldrdneqti ; F tmbundtdlireaadministraliei mai ales prin depolitizarea er; F Mdsuri generale pentru ridicarea nivelului cultural al l6rdnimii; F Crearea unor posibilitali de credit tdranilor; 126
  13. 13. fn viziunea conservatorilor, {Srdnimea urma s6-gi imbundtdleascd situalia social-economicd ,,incetul cu incetul ...prin muncd." Se argumenta cd fErdmilarea marilor proprietSli printr-o eventuald expropriere periclita nivelul productiei cerealiere, capacitatea de export gi, in ultimd instan{d, prestigiul Rom6niei pe pia[a internafionald. Marea proprietate era singura capabild sI evite aceste riscuri deoarece, intr-adevdr, mica proprietate nu ayea forfa organizatoricS, financiafi, qi tehnicd pentru apractica o culturd intensivd. Aceste propuneri se regiseau qi in programele partidului. tn cel din 1881, numit ,,Era noud" se prevedea: F Asigurarea proprietAlii mici a ldranilor (in sensul opririi divizdrii); > O noud otgarizarc a comunelor pentru efrcientizarea administraliei; F Modificarea legii tocmelilor agricole; in 1883 guvernul junimist a lansat un apel cdffe alegdtori in care, pe l6ngd cele de mai sus, se mai primitea introducerea unei mari ,,echitd!i" in raporturile !5rani-proprietari. Obiectivul guvernului era de a ,,stdrpi qi a preveni proletariatul la sate gi orage". in 1899, odatd cu venirea la conducerea partidului a tui Gh. Gr. Cantacuzino, progrtlmul partidului pentru !6r5nime prevedea: D Aplicarea in continuare a legii de vdnzare a bunurilor statului; F Organizareaunei anchete economice, agricole qi industriale; Aceleaqi principii vor fi aftmate gi cu prilejul campaniei electorale din 1905. Se promitealuarea unor mdsuri de reinnoire a fondului de mogii gi piduri ale statului care sd fie apoi vdndute prin licitalie lEranilor qi alocarea de fonduri pentru organizarea sanitard a satelor; era insd combdtutd Casa RuralS, organizatd de guvernul liberal. t27
  14. 14. Dupd 1907, conservatorii, prin P.P. Carp au prezerTtat 6 contraproiecte de lege la legislalia suslinuti de liberali suslindnd cd reformele liberale erau exagerate gi cd rezolvarea problemei agrare stdtea in luarea de misuri de natur6 administrativd gi culturald: ,,Proprietatea nu poate fi dec6t rodul priceperii qi str6daniilor muncitorului p5truns de g6ndul unui destin moral in vi4d.Iar acest destin nu-i poate fi ardtat decAt prin organele de cultur6 ale poporului: bisericd, gcoald qi ogtire". tn 1911 programul conservator prevedea: ) Exproprierea bunurilor de m6ni moartd,; ) Scdderea taxelor vamale in special pentru articolele agricole ldrdneqti gi pentru frind; de pSmdnt; ) O lege pentru incurajarea proprietSlii mijlocii; ) Modificarea legii c6rciumilor. De-a lungul perioadelor in care s-a aflat la guvernare o parte din prevederile programatice ale PC s-au transformat in proiecte de legi sau iegi: Y Legea pentru tnstrdinarea unei pdrli din bunurile statului (1889)- pdnd in 1906 au trecut in proprietatea[dranilor 536.233 ha; F Legea asupra maximului gi contribuliilor comunale; ) Legea jandarmeriei comunale (ambele au ca efect creqterea sarcinilor financiare suportate de lir6nime gi paturile sirace de la oraq). } Legea pentru trecerea in proprietatea statului a terenurilor agricole stip6nite de persoane juridice cu caracter de utilitate publicd (aqa numitele proprietdfi de m6nd moartd) (1912) -% din aceste suprafele trebuiau si fie v6ndute !6rani1or in loturi de 5 ha iar % in t28
  15. 15. loturi de 15 pdni la 50 de ha. Cu scopul de intlri poziliile categoriei instdrite a fdranilor, cumpdrdtorilor de loturi mari li se acordau mari facilitali de platd. in total urnau sd treac6 in proprietatea fdranilor 250.000 ha terenuri, lege care insd nu a fost aplicatd. Careaclie fa16 de programul enunlat de liberali in toamna anului 1913 PC gi-a prezentat pozifia printr-un amplu program dezbdtut de comitetul siu executiv intre 11 gi 14 decembrie 1913. Se afirmau doudprincipii vechi de cel pulin trei decenii: PC va sprijini orice reformd care nu va atinge dreptul de proprietate gi ,,respinge ca o utopie primejdioasd formula cd orice s6tean, muncitor de pdmdnt, trebuie sE fie inzestrat cu pbmdnt." tn schimb se propunea ca sd se desprindd o,pe cale de evolufiune" o parte din proprietatea mare care in loturi mici sd revind liranilor harnici, selecJionali de la sine. Sursa acestor pimdnturi consta din: moqii apar,tinAnd statului sau cele de m6nd moafid, p6m0nturi vAndute ,,voluntar" de marii proprietari, unele pdm6nturi pe care proprietarii le-ar vinde ,,voios" fSranilor, dacd ar exista un institut de credit pentru a gararfia plefle. Programul cuprindea gi dovd teze tradilionale ale doctrinei conservatoare: ridicarea stdrii culturale a ldranilor qi imbundtillirea administrafiei la sate, prin depolitizarea ei. Opozi[ia conservatoare fald de cele doud reforme a luat o mare amploare, prin discursuri in Parlament, campanii de presi, intruniri publice. Respingerea a doud reforme fundamentale pentru modemizarea statului romdn demonstra gradul mare de inadaptabilitate qi de anacronism la care a ajuns PC care a negat permanent existenla unei probleme agrare, a ocolit cauzele reale gi de aici, necesitatea unei solulii constructive. in esenla aceastd atitudine a izvordt, probabil, dintr-o fireascd reacfie de conservare, deoarece la sf0rqitul primului r29
  16. 16. 0tl 'eiuelsxe lelocu1 e-rS rS pcrlrlod euocs ed ep WcunJe n€ €ruroJer qnop eloc pugc Icrmtre 'lerpuoru rcqzgttrsoJ B 34 'e1e.re3:rEe1 1so3r

×