1. modernizare, de cuprindere a tuturor domeniilor qi laturilor vielii social-
economice.
Degi existau qi unele nerealizdri, determinate de stadiul in care se afla[ara
in momentul cuceririi independenlei, de raporturile economice uneori
inechitabile cu marile state capitaliste, de problemele grave din lumea rural5,
progresul general inregistrat in evolufia social economic6 a asigurat [drii
consolidarea pozi[iei intre statele europene, o pozilie dominantd in Europa de
Sud Est qi crearea premiselor pentru des[vdrgirea unit6lii de stat.
115

2. 9. ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA VIETII SOCIALE iN
PERIOADA MODERNA
Dezvoltarea generuld a societdlii romdneqti a avut drept consecin{d
tparigiaunor importante mutalii in plan social.
A avut loc o creqtere demograficd carc a influenlat evolulia social-
economicS, politicd gi culturalA. in 1899 Vechiui Regat numdra 5.956.690 de
locuitori pentru ca in 1906 si se ajungl la 6.585.534 locuitori iar in t9l2 la
7 .234.920 de locuitori. Dintre aceqtia, peste 80Yo activau in mediul rural.
A avut loc o creqtere a numdrului locuitorilor din mediul urban datoritl
pe de o parte sdrdcirii populaliei rurale in urma divizdrii loturilor de pdmdnt gi a
concentrdrii lor in mari gospoddrii iar pe de altd parte procesului de
industrializare care a atras o numeroasi for{a de munc6. Cdtre sfhrgitul secolului
XIX sunt menlionate 7l de ora$e dintre care Bucuregti cu 276.178 locuitori, Iagi
cu 77.759 locuitori, Ploieqti cu 45.107 locuitori. Aqezdri importante erau qi
Galali, Cr aiov a, Brdila.
Structura sociald nu era una clar delimitatd ca sferd de preocupdri.
Astfel, marii proprietari funciari se apropiau de interesele burgheziei sau
proprietarilor industriali investind in industrie sau in sectorul bancar.
Burghezia, adeptd, a liberalismului, qi-a consolidat pozifiile economice gi
politice. La rdndul sdu, a fost tot mai interesatd de achizigionarea unor
proprietSli agricole ce erau scoase lavdnzare din fondurile statului. Putem vorbi
astfel de un fenomen de apropiere qi interferenld intre cele doud categorii
sociale, fapt reflectat de altfel qi in viafa politicd, unde mari proprietari funciari
se afirmd in cadrul grupdrilor liberale.
i16

3. Necesitilile de organizare jwidicd gi administrativ[ ale statului au condus
la apadlia unei categorii sociale de mijloc, formatS din avocali, tnvdldtori Si
funclionari.
Ca urrnare a dezvoltdrii industriale s-a consolidat grupul social al
lucrdtorilor industriali. Sursele acestei categorii erau meqtequgari ruinafi,
ldrinimea sirdcitS, lucrdtorii de la clile ferate. La 1900 in Romdnia era 500.000
de muncitori concentrali in zone ca Bucureqti, porturile de la Dundre, Valea
Prahovei. Confrunt6ndu-se cu condilii dificile de muncd, de multe ori aceastd
categorie sociali a recurs la acliuni de protest, greve. Pot fi amintite aici grevele
cdrufagilor de la Br6ila (1884), ale tipografilor de la Iagi qi Bucuregti (1886,
1887), ale ceferiqtilor din Galali qi Bucureqti (1888). Numai intre 1902 qi 1906,
au avut loc 580 acfiuni greviste.
ldrdnimea a reprezentat cea mai numeroasd categorie socialS dar qi
evolulia acesteia a dat nagtere la cele mai complexe qi grave probleme
economico-sociale.
,,Problema agratd" a rcptezentat incontestabil, o adevdratd, ,,piatrd
unghiulard" a vielii social-economice qi politice din RomAnia in perioada
modemd. Degi modernizarea RomAniei- proces in care un rol preponderent l-a
jucat industrializareu s-a reabzat intr-un ritm rapid, agricultura va urma insd
cunoscuta ,,cale prusac6". Succesele industrializdrii se bazau pe rezultatele
muncii din agriculturd, care erau ob{inute nu atdt prin modemizare cdt mai ales
prin intensifi carea muncii !6ranilor. Prin urmare, raportul industrie / agriculturd,
oraq/sat apare defavorabil celui de-al doilea factor.
O tris[turi esenfiald a problemei agrare o constituie cea privind
specificul relaliilor de produc{ie existente in agriculturi. Legea agrard" din 1864
a asigurat cadrul evolufiei agriculturii gi, implicit, a problemei agrare pind la
primul rdzboi mondial. Legea prevedea cd despdgubirile plStite de tdrani
tt7

4. reprezentau contravaloarea sarcinilor de clacd, de care sdtenii au fost eliberali gi
nu contravaloarea pimAntului primit, pe care ldranii deveniser6 proprietari. Se
elimina astfel posibilitatea ca pe viitor tdranii sd mai ceard pdm6nt, prin
despdgubirc, atdt proprietarii cdt qi liranii beneficiind acum de absolutizarea
proprietdfii. Cine nu a fost cl5caq, nu mai putea solicita pdmdnt prin
despbgubire.
Am ardtat mai sus care era structura proprietdlii (vezi secliunea dedicatd
Agriculturii). fdranii beneficiau de prea pulin pdmdnt in raport cu ponderea lor
numericd iar pdmdntul reprezenta in primul rdnd unicul mijloc de supravieluire.
La aceastd situalie gravd se adaugd legisla{ia de excep{ie. Toate legile de
invoieli agricole au prevdzut execulia exceplionali stabilind astfel un regim
inegal qi favorizdnd abuzul qi arbitrariul. Aldturi de efectele legii rurale din
1864, grava insuficienli a pdm6ntului, regimul invoielilor agricole a constituit
una din cauzele miqcdrilor gi rdscoalelor !6rdneqti.
La conturarea problemei agrare ca acuti problem[ socialS se adaugd gi
alfi factori, cu efecte pe termen indelungat.
Are loc un proces continuu de mdrire a suprafeyelor agricole cultivate
cu cereale pentru asigurarea exportului in defavoarea pigunilor, ceea ce va
afecta creqterea animalelor de cdtre ldrani. intre 1860-1914 suprafala cultivati
cu cereale a crescut de 2,5 ori iar cea ocupati cu fbnele qi pdduri a scdzut la
jumdtate.
Prelul pdmdntului este in continui cregtere gi, in consecinfd, cresc qi
arenzile. AceastS situalie duce la creqterea obligaliilor impuse lSranilor,
intensificarea muncii lor fiind principala sursd de creqtere a veniturilor pentru
proprietari qi arendaqi. Pe de altd parte prelul muncii ldranului este foarte mic,
datoritd surplusului de fo45 de muncd.
It8

5. S-a manifestat o continui presiune demograficd, deoarece raportul dintre
populafie gi suprafala cultivatd" era mai are dec6t in 15ri cu agriculturl intensiv[.
Aparilia gi dezvoltarea trusturilor arenddseSti reprezintd un fenomen
agravant al condifiei 15ranilor. La 1913 53,7yo (sau 70Yo dupi unii autori) din
suprafala mogiilor mai mari de 100 de ha era arcndat5. in preajma anului 1907
aproximativ 900.000 ha erau arendate la israeli{i sau bulgari. in Adunarea
Deputalilor se ar[ta cd, 34%o din arendaqii comunelor rurale erau str5.ini, iar in
unele pirfi din Moldova chiar 80%.
Cdmdtdria a lvat o mare amploare in lumea satelor afectAnd pe cii
diverse nivelul de viald al !6ranilor. Insuficienla ofertei de credit din partea
statului pentru fdrdnime o 16sa la discrelia proprietarului sau arendaqului, ale
ciror credite erau puse la dispozilie contra munc6, o munc5, insd, care intrecea
inzecit-datoritd dobdnzilor mari-banii imprumutafi. in acest fet cdmdtdria
intrefinea sirdcia gi o agrava.
Crizele economice Si seceta au lovit in mod tragic lSrdnimea. Foametea
obliga [dranii sd-qi amaneteze forla de muncd pentru ani in gir. Aga cum declara
I. Gh. Duca in Adunarea Deputalilor la 5 ianuarie 1908 ,,1a noi rdscoalele gi
foametea erau endemice. De vrea 20 de ani am inainta distribuind cu o mAnE
gloanle cu cealaltd porumb".
Mulli din acegti factori erau recunosculi qi de cdtre liderii politici-mai
ales de c6tre liberali-ca gi cauze ale nemullumirilor qi tensiunilor din lumea
rural5. Dupd rSscoala din 1888 PNL, cu ocazia alegerilor din acelagi an, a
elaborat un ,,Manifest cdtre alegdtori" in care. Degi recunoqtea necesitatea
continudrii preocupirilor pentru imbundtSlirea condiliei litranilor, consideru cd"
rdscoalele nu erau urrnarea ,,existenlei gi cerinlelor imperioase a unei chestiuni
sociale" ci a unor comploturi interne qi externe. Nu lipsa de pdmdnt a generat
rdscoalele ci lScomia ,,Ltnora" impotriva lSranilor qi slaba administralie. Unii
119

6. lideri ai PNL, precum M.G. Orleanu gi Vintild I. Brbtianu au oferit o paletd mai
Iargd de cauze ale problemei agrare: fdrAmifarea pdmAntului, arenzlle mari,
politica de spoliere a trusturilor arendSqeqti, coruplia administraliei, reducerea
terenurilor cultivate de siteni qi a pdqunilor folosite de aceqtia, lipsa mijloacelor
de credit, insuficientele posibilita$ ale industriei de a oferi mijloace de trai celor
pleca{i de la sate. Toate aceste canze, dar qi altele (fiscalitatea excesivi, lipsa de
cultur6 a [fuanilor) reprezentau o sintezd a cauzelor vdzute de liberali pentru
graYa situalie din lumea rurald.
PC nu recunoStea existenla unei chestiuni agrare tn Romdnia.
CauzeLe rdscoalelor, ale sdriciei lirdnimii erau circumscrise in sfera
efectelor, a fenomenelor secundare sau se nega pur qi simplu, chiar gi dup[
1907, existenla unor probleme social-economice acute la sate. Situafia
proprietdlii igi avea originea intr-un trecut indepdrtat- ,,la noi tdranul bogat a
fost totdeauna o excepfie"- iar deosebirile dintre proprietari au fost ldsate de
Creator(!) la care erau trimiqi cei care solicitau dreptate. La baza rclelor din
agriculturi se afla mentalitatea ldranilor-cultivatS de liberali-cd trebuiau sd
primeasci p[m6nt, devenind,,cerqetori", cAnd umili, cdnd amenin!6tori.
Dintre cauzele concrete totuqi ale situa{iei de la sate, in opinia
conservatorilor remarcdm: slibiciunile qi abuzurile adminisi'r:afiei, instigdrile qi
agitagiile liberalilor sau socialiqtilor, existenla intermediarilor, arendaqi qi
cdmdtari, impozitele mari determinate de cheltuielile exagerate ale statuiui,
lipsa de culturd a ldranilor, inalienabihtatea loturilor !6rdneqti, lipsa unei
industrii dezvoltate care sd absoarbi forla de munci din agriculturd. $i dupa
1907 liderii conservatori au negat cu ind[ritnrcie cauzele reale ale situa{iei
grave de la sate. P.P. Carp gdsea ca qi cauze sldbiciunile qi abuzurile
administra{iei. Conform lui I.N. Lahovary rSscoala a izbucnit ,,intr-o epocd
dintre cele mai infloritoare pe care le-au inregistrat analele t1trii...trebuie sd
l
t20

7. cdutim aiurea dec6t in mizeria fdranului cauza funestelor evenimente".
intdlnim, in continuare, la conservatori, incercarea de a explica criza dn
agriculturd prin rolul instigatorilor, prin defectele de caracter ale ldranilor
(nepdsare, lipsd de iniliativd, neprevedere). C. Garoflid, degi apdrdtor al
pozillilor marilor proprietari, ajungea insd la concluzii mult mai nuanlate
reflect6nd o conceplie favorabili lSranimii instdrite: ,,factorul principal al
chestiei l6rdnegti este reaua organizare economicd., care face ca munca agricol5
sd lucreze in pagubd, fapt care se datoreqte existenjei unui prea mic sector...de
micd proprietate. Nu faptul cd sunt 200 sau 300.000 tdrani capi de familie care
nu posedd, pdmdnt e ingrijordtor, ci faptul cd cei 920.000 care posedd % din
suprafala agricold a {drii, o au in buc6!e1e nesatisftcdtoare. Avem prea mul1i
fdrani proprietari pe intinderi prea mici de pdmAnt."
Cele doud partide au propus gi unele solu{ii pentru rczolvarea rezolvarea
problemei agrare. Liberalii, apdrdtori ai proprietSlii declarali, propuneau
vdnzarea de pdmdnturi din domeniile statului iar [dranii trebuiau sd fie suslinufi
prin credite. Casa Rurali a constitui obiectivul principal al liberalilor in opera
de sprijinire a [drdnimii pentru a cump5ra pdmdnt. (Manifestul cdtre alegdtori
din 1888, Programul din 1892). Totugi, liberalii, ei inqiqi proprietari de
suprafe(e agricole, apdrau proprietatea exploatatd in mod capitalist gi nu cu
mijloacele fostului boier, devenit acum mogier, care arendeazd, nu investegte qi
trdieqte numai din intensificarea muncii f[ranului. La r6ndul sbu Spiru Haret
considera cd o noui improprietdrte nu era posibili deoarece nu rezolva
problema decdt pentru 15-20 de ani gi ar fi intdrit convingerea |dranului c6 ori
de cdte ori pdm6ntul devenea insuficient vor fi sacrificate mogiile proprietarilor.
Se pronunfa pentru cumpdrarea de pdm6nturi prin intermediul Casei Rurale qi
modificarea legi invoielilor agricole. S-a propus totugi o noud reform6 agrard de
cdtre deputatul C.I. Nicolescu la 28 septembrie 1894 in qedinla Adunirii
t2l

8. Deputalilor; in opinia acestuia era de preferat si se improprietireascS obqtea
deoarece mica proprietatea avea pufine $anse si reziste. Era insi un punct de
vedere singular care nu va influen[a activitatea programaticd qi legislativi a
partidului. Trebuie subliniat c5, de exemplu, in programul partidului din 1906
se vorbea despre ,,aplicarea legilor in toat6 intregimea 1or", stabilirea de relalii
,,de incredere reciproci gi colaborarea prieteneascS" intre !6rani qi proprietari,
infiinlarea Casei Rurale, ajutorul dat [dranilor de citre biserica qi gcoald; nimic
insd despre pdm6nt.
in materie de legislalie, in timpul guvernului P.S. Aurelian s-a intocmit
un proiect de lege privind infiinlarea casei rurale. in 1903 s-a votat Legea
bincilor populare qi s-au infiinlat obqtile sltegti. Cele doud institufii au
contribuit la intdrirea ,,burgheziei sdtegti" gi au contribuit la rezolvarea unora
dintre problemele economice ale fardnimii.
Imediat dupd rdscoala din 1907, sub guvernele liberale, s-au adoptat o
serie de legi:
D Legea pentru tnvoieli agricole (decembrie L907) care interzicea
arenda in muncd qi dijma la tarla, elimina clauzele penale qi de
solidaritate din contractele de invoieli, prevedea suprafala maximd
ce putea fr arendatd tdranrlor qi minimul retribuliei qi de asemenea
impunea constituire a ianrilor comunale;
Y Legea pentru judecdtoriile de ocoale (decembrie 1907) care
urmdrea reglementarearapidd a litigiilor dintre proprietari qi 1drani;
Y Legea pentru mdrginirea dreptului de a line moSii tn arendd
(Legea contra trusturilor arenddseSti, aprilie 1908) care itteruicea
arendarea unei suprafefe mai mari de 4000 ha (contractele in
vigoare trebuiau insd respe ctate);
122

9. Y Legea pentru ffiinlorea Casei Rurale (februarie 1908) care
prevedea infiinlarea unei societa{i pe ac}iuni, cu un caprtal. de 10
milioane, care cumpdra moqii de la proprietarii dispugi s5 le v6ndd
gi le revindea [dranilor in loturi de c6te 5 ha. Pdnd in 1916 Casa
Rurald a cumpirat doar 108 mogii in suprafa{d de 127.263 ha din
care 20.000 de ha au fost vdndute ldranilor; in schimb, suprafelele
arendate, in condilii avantajoase au crescut de la an Iaan;
Y Legea pentru modfficarea Si addugirea unor dispozilii din legea
bdncilor populare Si a casei lor centrale (aprilie 1908) care, prin
inlesnirea in favoarea ldranilor a imprumuturilor cu dobdnzi
scdzute a oprit fenomenul cdmdtdriei rurale. De la 2410 in 1908, cu
un numdr de 346.707 membri gi un capital de 37.000.000 lei,
numdrul bdncilor populare a crescut la 2951 in 1913 cu 583.632
membri pi un capital de 107.000.000 lei;
Y Legea pentru constituirea obstilor ldrdneSti de arendare (1909) in
virtutea cdreia moqiile statului, ale Casei $coalelor, ale judelelor
sau ale comunelor care nu erau exploatate in regie ufinau sd fie
date obgtilor ldrdnegti constituite. Pdnd la 1912 au fost infiinlate
487 obqti care au arendat o suprafafi de 369.000 ha cu prefuri mici,
pe termen lung;
Y Legea pentru trecerea tn proprietatea statului a moSiilor stdpdnite
de persoane juridice de utilitate publicd,'
Nici la nivel programatic PNL nu schimbat ceva in aceastd problemd fafi
de perioada de dinainte de riscoal6 propun6ndu-se, in plus fafA de ceea ce s-a qi
transpus in act legislativ ,,ridicarea nivelului cultural al 1dranilor". Au trebuit sd
treacd" 6 ani pdnd cdnd in cadrul programului PNL s[ igi facd loc cele doui
123

10. reforme radicale: agrard qi electorald. Istoriografra a elaborat mai multe
rispunsuri in incercarea explicirii acestui decalaj:
F Perioada scurtd intre 1878-1913 pentru ,,coacerea" condiliilor unei
noi reforme agrare gi aparilia de alte necesitdli cdrora trebuia sa li
se rSspundS;
) Contextul extern nu favoizaluarca unor mdsuri radicale: Rusia gi
Austro-Ungaria nu vedeau cu ochi buni ritmul modernizdrii
Romdniei qi mai ales acele transformdri pe care le considerau
,,revoluliotrare" .
F Chestiunea agrard, era strAns legatd de cea a democratizdrii iar
rczolvarea trebuia si fie comund dar democratizarea a inregistrat
un ritm lent, nefavortzdnd solufii rudicale;
) Raportul de fo(e dintre burghezie qi moqierime a evoluat intr-un
ritm moderat dar ferm in favoarea burgheziei care abia in primul
deceniu gi mai ales in preajma inceputului rdzboiului putea forfa,
prin poziliile economice gi politice delinute, o noud revizuire a
Constitufiei;
D Burghezia insSqi a cumpdrat pbmdnt qi s-a teritorializat avdnd deci
un puternic sim! al proprietSfii. Conducerea PNL de cdtre Dimitrie
A. Sturdza a insemnat dominalia aripli marilor proprietari din
cadrul partidului. Abia c6nd noul val, al tinerilor liberali, conduqi
de Ion I.C. Brdtianu a reuqit sd se impund, dupd 1908, partidul s-a
situat pe o pozilie mai realistb fa!6 de problema agrard,. Contextul
extem nefavorabil (Rusia pi Austro-Ungaria se oferiseri cu
ajutoare in timpul rbscoalei) qi cel intern (marii proprietari nutreau
sentimente de rizbunare qi se opuneau celor mai vehemente misuri
l-a f5cut pe Ion I.C. Brbtianu sd-i rdspund[ lui Nicolae Titulescu
I
I
i
t24

11. (PCD): ,,intrebafi pe qeful D-voastrd (Take Ionescu-n. ns) dacd la
1907 nu am examinat dacd" nu era posibild exproprierea, gi numai
c6nd am constatat cd situa{ia politici generalS era astfel incdt nu se
putea concepe exproprierea, am ajuns la cealaltd" solutie".
Rezulti aqadar cd" anunlarea celor doud reforme in 1913 a fost rczultatul
unei lungi evolufii a chestiunii agrare. O solulie rudicald,, o nou5 reform6,
insolitd de o lSrgire a dreptului la vot nu mai putea fi amdnatd,, ftrA riscuri prea
mari pentru statul romdn. Factorii care au influenlat direct asupra stabilirii
acestui moment au fost:
D Eficienfa slabd a legisla{iei adoptate dupi 1907. Combltdnd mai
mult efectele dec6t cauzele, ea a suferit in plus datoriti lipsurilor
admini straliei g i abuzurilor proprietarilor gi arendagilor;
F Agravarea situaliei fdrdnegti a dus la sporirea temerilor atdt ale
liberalilor c6t gi ale conservatorilor cu privire la o noud revolt6;
F Intensifrcarca luptei lar6nimii pentru satisfacerea propriilor
revendic6ri;
F Contextul internafional. Conflictul balcanic Ai previzibilul conflict
mondial impuneau Romdniei consolidarea situa{iei inteme care
insemna, in primul r6nd, rezolvarea problemei agrare.
Semnificative sunt in acest sens cuvintele lui I. Gh. Duca: ,,cdt
timp vom avea o !6rdnime sdracS, lipsitd de lumind gi fErI drepturi
politice, adicd fard legdtura de interese qi de solidaritatea cu clasa
ocdrmuitoare, nu vom putea ayea o politicd externi intr-adevdr
bund". De asemenea trebuie luate in considerare efectele
campaniei din Bulgaria asupra stirii de spirit a [dranilor care au
putut vedea cd tdranii bulgari au o stare materiald gi politici
superioarS. Pe de altd parte, se pare c5 Bulgaria nu a concentrat
125

12. trupe la Dundre dupi izbucnirea celui de-al doilea rdzboi balcanic
nu numai datoritl asiguririlor date de Austria ci qi a faptului cd s-a
bizuit pe posibilele dificultdli ale Rom6niei in cazul unei
mobilizSri. Pe fondul unei stdri de nemuilumire generatd. de
abuzrnrle administratiei la sate-in urrna mobilizS.rii qi rechiziliilor-
se constati in toamna anului lgl3 o creqtere a incordirii qi
frimdntdrii din lumea sateior.
F Realizarea idealului nalional impunea solulionarea grabnicd a
problemei agrarc; l5ranii din Regat nu mai puteau r[m6ne in
situalia de a fi compdtimili de cdtre compatriolii lor din celelalte
provincii. Dupd cum aftma C. Stere referindu-se Ia situalia
ldranului din RomAnia, aceasta: ,,era mai rea decAt oriunde, dec6t
in Irlanda de dinainte de reforma agrard t...] $i stdm mult, mult
mai rdu, nu numaidecdt fralii noqtri din Ungaria (Transilvania-n.
ns.) qi Bucovina, dar qi dec6t cei din Basarabia!", Iar I. Gh. Duca
ardta cd ,,expropierea era necesard, nu atdt pentru cei din vechiul
Regat c6t pentru fralii din Ardeal qi Bucovina pentru ca s[ qtie ci
intr6 intr-o Rom6nie democratic[ potrivit idealurilor care-i
stdpAneau, nu intr-o Rom6nie reacliotard,"
Conservatorii au f6cut 1a r6ndul lor propuneri pentru imbundtdlirea
situaliei {drdnimii pentru cd nu recunoqteau existen{a unei probleme agrare:
) VAnzarea de pdm6nt cdtre ldrani sau obqtile sdteqti din domeniile
statului;
F Inalien abilitatea pdmdnturilor ldrdneqti ;
F tmbundtdlireaadministraliei mai ales prin depolitizarea er;
F Mdsuri generale pentru ridicarea nivelului cultural al l6rdnimii;
F Crearea unor posibilitali de credit tdranilor;
126

13. fn viziunea conservatorilor, {Srdnimea urma s6-gi imbundtdleascd situalia
social-economicd ,,incetul cu incetul ...prin muncd." Se argumenta cd
fErdmilarea marilor proprietSli printr-o eventuald expropriere periclita nivelul
productiei cerealiere, capacitatea de export gi, in ultimd instan{d, prestigiul
Rom6niei pe pia[a internafionald. Marea proprietate era singura capabild sI
evite aceste riscuri deoarece, intr-adevdr, mica proprietate nu ayea forfa
organizatoricS, financiafi, qi tehnicd pentru apractica o culturd intensivd.
Aceste propuneri se regiseau qi in programele partidului. tn cel din 1881,
numit ,,Era noud" se prevedea:
F Asigurarea proprietAlii mici a ldranilor (in sensul opririi divizdrii);
> O noud otgarizarc a comunelor pentru efrcientizarea
administraliei;
F Modificarea legii tocmelilor agricole;
in 1883 guvernul junimist a lansat un apel cdffe alegdtori in care, pe
l6ngd cele de mai sus, se mai primitea introducerea unei mari ,,echitd!i" in
raporturile !5rani-proprietari. Obiectivul guvernului era de a ,,stdrpi qi a preveni
proletariatul la sate gi orage".
in 1899, odatd cu venirea la conducerea partidului a tui Gh. Gr.
Cantacuzino, progrtlmul partidului pentru !6r5nime prevedea:
D Aplicarea in continuare a legii de vdnzare a bunurilor statului;
F Organizareaunei anchete economice, agricole qi industriale;
Aceleaqi principii vor fi aftmate gi cu prilejul campaniei electorale din
1905. Se promitealuarea unor mdsuri de reinnoire a fondului de mogii gi piduri
ale statului care sd fie apoi vdndute prin licitalie lEranilor qi alocarea de fonduri
pentru organizarea sanitard a satelor; era insd combdtutd Casa RuralS,
organizatd de guvernul liberal.
t27

14. Dupd 1907, conservatorii, prin P.P. Carp au prezerTtat 6 contraproiecte de
lege la legislalia suslinuti de liberali suslindnd cd reformele liberale erau
exagerate gi cd rezolvarea problemei agrare stdtea in luarea de misuri de natur6
administrativd gi culturald: ,,Proprietatea nu poate fi dec6t rodul priceperii qi
str6daniilor muncitorului p5truns de g6ndul unui destin moral in vi4d.Iar acest
destin nu-i poate fi ardtat decAt prin organele de cultur6 ale poporului: bisericd,
gcoald qi ogtire".
tn 1911 programul conservator prevedea:
) Exproprierea bunurilor de m6ni moartd,;
) Scdderea taxelor vamale in special pentru articolele agricole
ldrdneqti gi pentru frind;
de pSmdnt;
) O lege pentru incurajarea proprietSlii mijlocii;
) Modificarea legii c6rciumilor.
De-a lungul perioadelor in care s-a aflat la guvernare o parte din
prevederile programatice ale PC s-au transformat in proiecte de legi sau iegi:
Y Legea pentru tnstrdinarea unei pdrli din bunurile statului (1889)-
pdnd in 1906 au trecut in proprietatea[dranilor 536.233 ha;
F Legea asupra maximului gi contribuliilor comunale;
) Legea jandarmeriei comunale (ambele au ca efect creqterea
sarcinilor financiare suportate de lir6nime gi paturile sirace de la
oraq).
} Legea pentru trecerea in proprietatea statului a terenurilor agricole
stip6nite de persoane juridice cu caracter de utilitate publicd (aqa
numitele proprietdfi de m6nd moartd) (1912) -% din aceste
suprafele trebuiau si fie v6ndute !6rani1or in loturi de 5 ha iar % in
t28

15. loturi de 15 pdni la 50 de ha. Cu scopul de intlri poziliile
categoriei instdrite a fdranilor, cumpdrdtorilor de loturi mari li se
acordau mari facilitali de platd. in total urnau sd treac6 in
proprietatea fdranilor 250.000 ha terenuri, lege care insd nu a fost
aplicatd.
Careaclie fa16 de programul enunlat de liberali in toamna anului 1913 PC
gi-a prezentat pozifia printr-un amplu program dezbdtut de comitetul siu
executiv intre 11 gi 14 decembrie 1913. Se afirmau doudprincipii vechi de cel
pulin trei decenii: PC va sprijini orice reformd care nu va atinge dreptul de
proprietate gi ,,respinge ca o utopie primejdioasd formula cd orice s6tean,
muncitor de pdmdnt, trebuie sE fie inzestrat cu pbmdnt." tn schimb se propunea
ca sd se desprindd o,pe cale de evolufiune" o parte din proprietatea mare care in
loturi mici sd revind liranilor harnici, selecJionali de la sine. Sursa acestor
pimdnturi consta din: moqii apar,tinAnd statului sau cele de m6nd moafid,
p6m0nturi vAndute ,,voluntar" de marii proprietari, unele pdm6nturi pe care
proprietarii le-ar vinde ,,voios" fSranilor, dacd ar exista un institut de credit
pentru a gararfia plefle. Programul cuprindea gi dovd teze tradilionale ale
doctrinei conservatoare: ridicarea stdrii culturale a ldranilor qi imbundtillirea
administrafiei la sate, prin depolitizarea ei.
Opozi[ia conservatoare fald de cele doud reforme a luat o mare amploare,
prin discursuri in Parlament, campanii de presi, intruniri publice. Respingerea a
doud reforme fundamentale pentru modemizarea statului romdn demonstra
gradul mare de inadaptabilitate qi de anacronism la care a ajuns PC care a negat
permanent existenla unei probleme agrare, a ocolit cauzele reale gi de aici,
necesitatea unei solulii constructive. in esenla aceastd atitudine a izvordt,
probabil, dintr-o fireascd reacfie de conservare, deoarece la sf0rqitul primului
r29

16. 0tl
'eiuelsxe lelocu1 e-rS rS pcrlrlod euocs ed ep WcunJe
n€ €ruroJer qnop eloc pugc Icrmtre 'lerpuoru rcqzgttrsoJ B 34 'e1e.re3:rEe1 1so3r