1. Cuprins
Masurarea marimilor fizico-chimice
1.1. Masurarea densitatii
1.1.1.Unitati de masura
1.1.2.Mijloace pentru masurarea densitatii
1.1.3.Masurarea densitatii in conditii industriale
1.1.4.Masurarea densitatii in conditii de laborator
1.2.Masurarea umiditatii
1.2.1.Tipuri de umiditatii
1.2.2.Metode de determinare a umiditatii
1.2.3.Mijoace de masurare a umiditatii
1.3.Masurarea vascozitatii
1.3.1.Tipuri de vascozitate
1

2. 1.3.1.Unitati de masura pentru vascozitate
1.3.3.Mijloace de masurare a vascozitatii-clasificare
1.4.Masurarea aciditatii
1.4.1.Scopul masurii ph-ului
1.4.2.Metode de determinare a ph-ului unei soluti
1.4.3.Metode de determinare a ph-ului
1.1. Masurarea densitatii
Densitatea unui material omogen reprezintă masa conţinută în unitatea de volum.
r=m/V
unde: r=densitatea;
m=masa corpului măsurată în kg;
V=volumul corpului în m3.
1.1.1.Unitati de masura
1.1.2.Mijloace pentru masurarea densitatii
2

3. 1.1.3.Masurarea densitatii in conditii industriale
Densimetrul cu plutitor
Principiul de funcţionare
Se bazează pe principiul echilibrului hidrostatic. Acest densimetru este un vas
de nivel constant în care se imersează un plutitor, iar funcţie de poziţia
plutitorului se determină densitatea substanţei din vas.
3

4. .
Părţi componente:
Plutitorul 1 ocupă o poziţie relativă în funcţie de densitatea substanţei de
analizat 2.
Sistemul sifon 3 asigură menţinerea constantă a nivelului substanţei.
Plutitorul acţionează resortul 4 şi totodată sistemul de indicare şi înregistrare
5.
1.1.4.Masurarea densitatii in conditii de laborator
a)Măsurarea densităţii cu hidrometrul (areometrul)
Principiul de funcţionare se bazează pe principiul hidrostatic
(adâncimea de cufundare a aparatului variază invers proporţional
cu densitatea fluidului). Hidrometrul pătrunde în fluidul a cărui
densitate o va determina până când greutatea fluidului pe care-l
dizlocă este egală cu propia sa greutate.
4

5. a b
Părţi componente-este alcătuit dintr-un tub de sticlă gradat şi prevăzut cu o
cameră de lestare în care se introduce Hg sau Pb. Hidrometrul se introduce în
fluidul de analizat şi trebuie să plutească fără a atinge pereţii sau fundul
vasului.
Densitatea se determină citind diviziunea de la
suprafaţa fluidului.
b).Masurarea densitatii cu balanta hidrostatica
Balanţa hidrostatică se foloseşte pentru determinarea densităţii relative, cu
precizie mare, pentru corpurile solide şi a lichidelor.
Densitatea relativă este raportul dintre densitatea materialului studiat r şi
densitatea unei substanţe aleasă ca referinţă r0. În general substanţa de
referinţă este apa distilată
.
5

6. Balanţa hidrostatică se aseamănă cu o balanţă analitică, având platanul din
dreapta mai scurt şi prevăzut cu un dispozitiv de suspendare cu cârlig de care
se atârnă corpul de cântărit.
Metode de masurare:
• Determinarea densităţii relative a unui lichid
-se cântăreşte în aer un corp solid şi
se notează masa acestuia cu m1;
-se scufundă corpul în apă distilată
cu ra şi se notează valoarea
obţinută prin cântărire m2;
-se calculează diferenţa m1-m2;
-se înlocuieşte apa distilată cu
lichidul a cărui densitate vrem s-o
cunoaştem;
-se cîntăreşte din nou şi valoarea se
notează cu m3.
Densitatea relativă se determină cu
relaţia:
m1 − m3
ρ= ∗ ρa
m1 − m2
• Determinarea densităţii relative a unui corp solid
-se cântăreşte în aer un corp solid şi se notează
masa acestuia cu m1;
-se scufundă corpul în apă distilată cu ra şi se notează
valoare obţinută prin cântărire cu m2;
-se calculează diferenţa de masă dintre cele două
cântăriri conform principiului lui Arhimede.
Densitatea relativă se determină cu formula:
ρ m
= 1
ρ
∗ a
m2
6

7. c).Masurarea densitatii cu picnometrul
Principiul de funcţionare – se bazează pe metoda
cântăririi unui volum constant.
Prezentarea aparatului şi a metodei de măsurare
Picnometrul este un vas de sticlă care are
volumul marcat împreună cu temperatura
de lucru.
La partea superioară are un dop cu un canal capilar.
Se foloseşte la determinarea densităţii lichidelor şi solidelor
insolubile în lichidul utilizat
.
Metode de masurare:
• Determinarea densităţii relative a unui lichid
-se cântăreşte picnometrul gol,
(m1);
-se cântăreşte picnometrul umplut
cu apă distilată (m2);
-se înlocuieşte apa cu lichidul de
analizat;
-se cântăreşte picnometrul umplut
cu noul lichid (m3);
-se determină densitatea prin
calcul:
m2 − m1
ρ= ∗ ρa
m3 − m1
• Determinarea densităţii relative a unui
solid (insolubil în lichidul utilizat)
-se cântăreşte picnometrul umplut cu apă distilată (m1);
-se adaugă pe platanul balanţei câteva cristale de substanţă
solidă;
7

8. -se recântăreşte picnometrul cu apă distilată (m2);
-substanţa solidă se introduce în picnometru şi va disloca o parte
din apă care va curge;
-se cântăreşte picnometrul (m3);
-se calculează diferenţa m2-m3 şi se obţine masa apei dislocate;
-se calculează densitatea substanţei solide:
− 1
ρ m2
=
m
ρ
∗ a
m2 − 3
m
1.2. Masurarea umiditatii
Umiditatea defineste cantitatea de apa continuta de corpurile solide sau lichide.
1.2.1.Tipuri de umiditatii
Tipuri de umiditate:
• umiditate absolută – raportul dintre masa apei conţinută în materialui de analizat şi masa
materialului uscat. Unitatea de măsură este procentul de umiditate absolută;
• umidirtatea relativă – raportul dintre masa apei conţinută în materialul de analizat şi
masa materialului umed. Unitatea de măsură este procentul de umiditate relativă.
1.2.2.Metode de determinare a umiditatii
8

9. 1.2.3.Mijoace de masurare a umiditatii
Umidotestul este un aparat utilizat la măsurarea umidităţii nămolurilor de la tratarea şi
epurarea apei prin metoda directă.
Este o instalaţie formată dintr-o balanţă cu scară gardată în % de umiditate şi un bloc
electric.
Principiul de funcţionare:
-se determină masa materialului umed cântărind-ul;
-se îndepărtează apa prin evaporare;
-se recântăreşte materialul uscat;
-se calculează umiditatea relativă sau absolută cu o precizie de 0,2%.
Umidometrul pentru lemn se utilizează la măsurarea umidităţii diferitelor esenţe lemnoase
prin metoda inditectă.
1.3.Masurarea vascozitatii
Vâscozitatea este rezistenţa la curgere a unui fluid datorită frecărilor.
Vâscozitatea are importanţă în procesele metalurgice,
deoarece influenţează curgerea metalului lichid şi implicit turnarea sa în forme.
1.3.1.Tipuri de vascozitate
9

10. Tipuri de vâscozitate:
vâscozitate dinamică;
vâscozitate cinematică;
vâscozitate convenţională.
Vâscozitatea dinamică (a unui fluid de curgere) se determină cu relaţia:h=d/Sv *F
unde: d=distanţa străbătută de fluid la curgere;
F=forţa de rezistenţă învinsă de fluid;
S=suprafaţa în secţiune a fluidului ce curge;
v=viteza de curgere.
Dacă viteza de curgere nu se modifică, curgerea
se numeşte curgere laminară.
Vâscozitatea cinematică este raportul dintre vâscozitatea
dinamică şi densitatea fluidului analizat.
u=h/r
unde: u=vâscozitatea cinematică;
h=vâscozitatea dinamică;
r=densitatea fluidului.
Vâscozitatea convenţională este raportul timpilor de curgere
a unui volum de fluid de măsurat şi a aceluiaşi volum de
fluid etalon în condiţii stabile convenţional, hrelativ.
Vâscozitatea convenţională se aplică în condiţii industriale
iar cea dinamică şi cinematică în condiţii de laborator.
1.3.2.Unitati de masura pentru vascozitate
10

11. 1.3.3.Mijloace de masurare a vascozitatii-clasificare
Dupa marimea pentru masurarea vascozitatii cinematice
-Vascozimetre pentru masurarea vascozitati cinematice
-Vascozimetre pentru masurarea vascozitati conventionale
Dupa forma constructiva
-Vascozimetre cu corp rotitor sau corp cazator
-Vascozimetre rotametrice
-Vascozimetre vibratoare
-Vascozimetre mecanice
.Mijloace de masurare a vascozitatii
Vâscozimetrul cu corp rotitor măsoară forţa de frecare
exercitată de lichidul cu văscoziate necunoscută asupra unui corp rotitor aflat în mişcarea de
rotaţie.
11

12. Principiul de funcţionare
Lichidul 2 se introduce într-un recipient cilindric 1, în care se află cilindrul 3 imersat şi a cărei
vâscozitate se determină. Sistemul 5 angrenat de motorul 4 imprimă recipientului 1 o mişcare de
rotaţie ce va fi transmisă cilindrului 3 şi elementului indicator 6. Vâscozitatea lichiduluidepinde
de dimensiunile şi viteza de rotaţie a cilindrului 3 şi vizeza de rotaţie a recipientului 1.
Vâscozitatea dinamică:
unde:M=cuplul de rotaţie;
w=viteza unghiulară;
h=înălţimea cilindrului rotitor;
d=diametrul cilindrului rotitor.
M
η= 2
ω d 
2π h 
2 
Părţi componente:
1-recipient;
2-lichid cu vâscozitate necunoscută;
3-cilindru imersat în lichidul 2
4-motor;
5-mecanism de angrenare
6-sistem de indicare.
12

13. 1.4.Masurarea aciditatii
Măsurarea acidităţii înseamnă determinarea pH-ului.
pH-ul este o mărime de concentraţie ce defineşte cantitatea de ioni de H dintr-o soluţie.
1.4.1.Scopul masurii ph-ului
Determinarea pH-ului undei solutii se realizeaza in scopul:
-Indentificarea caracterului adic sau bazic;
-Urmarirea desfasurarii reactiilor de neutralizare (obtinerearea substantelor neutre)
Scara PH-ULUI
Solutii-acide:( 0-6)
Solutii-neutre:( 7 )
Solutii-bazice:(8-14)
1.4.2.Aplicatiile pH-metriei
Masurarea pH-ului(pH-metria) se utilizeaza in industria chimica, in industria alimentara, la
fabricarea celulozei şi hîrtiei, geologie, medicină.
1.4.3.Metode de determinare a ph-ului unei soluti
Metoda potenţiometrică, este cea mai utilizată şi constă în variaţia potenţialului unui electrod în
funcţie de concentraţia ionilor din soluţie.
Mijloace pentru determinarea pH-lui
Se numeste pH-metre si masoara tensiunea electromotoare a unei pile formata din solutia de
analizat ,un electrod indicator si un electrod de referinta.Electrodul indicator din sticla , iar cel de
referinta din calomel.
13

14. electrod electrod de
referinta
indicator
1.4.4.Mijloace de determinare a ph-ului
Într-un vas 1 cu pH-ul necunoscut se scufundă electrodul din
sticlă 2, iar în vasul 3 în care se află o soluţie cu pH-ul
cunoscut se scufundă electrodul 4 din calomel.
Între cele două vase este o legătură asigurată de tubul de
sticlă 5 ce conţine o soluţie saturată de clorură de potasiu.
Între cei doi electrozi 2 şi 4 apare o diferenţă de potenţial
ce determină apariţia unei tensiuni electromotoare ce se
citeşte pe oscară gradată în V şi unităţi de pH.
14

15. 15

16. 15

17. 15